Cunnaciula: differenze trà e virsioni
Nessun oggetto della modifica |
|||
(9 versioni intermedie di 8 utenti non mostrate) | |||
Linia 3: | Linia 3: | ||
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" |
||
| padding=0px| |
| padding=0px| |
||
! style="background:#66CC66" width="100%" |< |
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A cunnaciula'''</span> |
||
| padding=0px| |
| padding=0px| |
||
|} |
|} |
||
Linia 9: | Linia 9: | ||
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anemone apennina (xndr).jpg|250px]] |
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anemone apennina (xndr).jpg|250px]] |
||
|----- |
|----- |
||
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | < |
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Anemone apennina</span> |
||
|----- |
|----- |
||
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[ |
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |
||
|----- |
|----- |
||
| Regnu |
| Regnu |
||
| ''[[Plantae]]'' |
| ''[[Plantae]]'' |
||
|----- |
|----- |
||
| Divisioni |
|||
| Divisione |
|||
| ''[[Magnoliophyta]]'' |
| ''[[Magnoliophyta]]'' |
||
|----- |
|----- |
||
Linia 22: | Linia 22: | ||
| ''[[Magnoliopsida]]'' |
| ''[[Magnoliopsida]]'' |
||
|----- |
|----- |
||
| |
| Ordini |
||
| ''[[Ranunculales]]'' |
| ''[[Ranunculales]]'' |
||
|----- |
|----- |
||
Linia 28: | Linia 28: | ||
| ''[[Ranunculaceae]]'' |
| ''[[Ranunculaceae]]'' |
||
|----- |
|----- |
||
| |
| Genaru |
||
| ''[[Anemone]]'' |
| ''[[Anemone]]'' |
||
|----- |
|----- |
||
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |
||
|----- |
|----- |
||
| align="center" colspan="2" |''Anemone apennina''<br />< |
| align="center" colspan="2" |''Anemone apennina''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], 1753</span> |
||
|----- |
|----- |
||
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anemone apennina.jpg|250px|A cunnaciula]] |
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Anemone apennina.jpg|250px|A cunnaciula]] |
||
Linia 39: | Linia 39: | ||
|} |
|} |
||
A '''Cunnaciula''' (''[[Anemone apennina]]'') hè un |
A '''Cunnaciula''' (''[[Anemone apennina]]'') hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i [[Ranunculaceae]]. |
||
== |
==Discrizzioni== |
||
A cunnàciula hè prisente in [[Corsica]]. |
|||
A cunnàciula hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. 'Ssa pianta vivaci hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari Alpi è Appenninichi. Si distingui da a so biddezza è a so diddicatezza, ciò chì ni faci una pianta apprizzata da l'urtulani è amatori di fiora. |
|||
== Referenze == |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
A pianta misura di regula trà 10 è 30 centimi d'altura. Pussedi i piccioli smilzi è ritti, suparati da casci verdi lubati. I fiora di a cunnaciula sò d'un turchinu pallidu o calchì volta bianchi, incù numarosi pitali diddicati è un'apparenza appena à forma di cuppa. Fiuriscini di branu, aghjunghjendu un tastu di culori à i paisaghji muntosi. |
|||
==Ripartizioni== |
|||
{{c-supranu}} |
|||
A cunnaciula hè par u più prisenti in i righjoni muntosi d'Auropa. Omu a trova in particulari in l'Alpi, l'Appenninichi, i Carpazi è i Pirenei. Prifirisci i terri beddi assiccati è i zoni parzialamenti adumbrati, tali i pratulini alpini, i penditi rucciosi è i furesti di muntagna. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi freschi è pò risista à tampiraturi invirnali estremi. |
|||
A cunnaciula hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
==Tassunumia== |
|||
[[de:Apennin-Windröschen]] |
|||
[[fr:Anémone des Apennins]] |
|||
''Anemone apennina'' apparteni à u genaru ''Anemone'', chì cumprendi numarosi altri spezii di pianti à fiora. À u filu di u tempu, 'ssa spezia hà ancu statu disignata da altri noma scentifichi, tali Pulsatilla apennina è Hepatica apennina. Eppuri, u nomu Anemone apennina hè attualmenti u più largamenti accittatu è imprudatu. |
|||
[[it:Anemone apennina]] |
|||
[[nl:Blauwe anemoon]] |
|||
==Cunsirvazioni== |
|||
A cunnàciula hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti divuta à l'urbanisazioni, à l'agricultura intinsiva è à u turisimu non rigulamintatu. Hè dunqua impurtanti di pruteghja 'ssi zoni muntosi è di prumova pratichi di cunsirvazioni durevuli pà prisirvà 'ssa spezia è a so diversità genetica. Sforzi di cunsirvazioni sò in corsu in certi paesi par pruteghja i pupulazioni di ''Anemone apennina''. Misuri tali a criazioni di riservi naturali, a sinsibilisazioni di u publicu è a rigulazioni di l'accessu à i zoni sensibuli cuntribuiscini à prisirvà 'ssa pianta fragili. A cullaburazioni trà i scentifichi, i guverni è i cumunità lucali hè escinziali pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di a cunnàciula è di u so ecusistema. |
|||
==Rifarimenti== |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. |
|||
==Noti== |
|||
<references /> |
|||
==Altri prugetti== |
|||
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Anemone_apennina Anemone apennina] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. |
|||
⚫ | |||
⚫ |
Versione attuale di e 19:26, 5 lug 2023
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Anemone apennina | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisioni | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordini | Ranunculales | ||||
Famiglia | Ranunculaceae | ||||
Genaru | Anemone | ||||
Nomu binuminali | |||||
Anemone apennina Aiton, 1753 | |||||
A Cunnaciula (Anemone apennina) hè un fiori chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]A cunnàciula hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. 'Ssa pianta vivaci hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari Alpi è Appenninichi. Si distingui da a so biddezza è a so diddicatezza, ciò chì ni faci una pianta apprizzata da l'urtulani è amatori di fiora.
A pianta misura di regula trà 10 è 30 centimi d'altura. Pussedi i piccioli smilzi è ritti, suparati da casci verdi lubati. I fiora di a cunnaciula sò d'un turchinu pallidu o calchì volta bianchi, incù numarosi pitali diddicati è un'apparenza appena à forma di cuppa. Fiuriscini di branu, aghjunghjendu un tastu di culori à i paisaghji muntosi.
Ripartizioni
[mudificà | edità a fonte]A cunnaciula hè par u più prisenti in i righjoni muntosi d'Auropa. Omu a trova in particulari in l'Alpi, l'Appenninichi, i Carpazi è i Pirenei. Prifirisci i terri beddi assiccati è i zoni parzialamenti adumbrati, tali i pratulini alpini, i penditi rucciosi è i furesti di muntagna. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi freschi è pò risista à tampiraturi invirnali estremi.
A cunnaciula hè prisenti in Corsica.[1]
Tassunumia
[mudificà | edità a fonte]Anemone apennina apparteni à u genaru Anemone, chì cumprendi numarosi altri spezii di pianti à fiora. À u filu di u tempu, 'ssa spezia hà ancu statu disignata da altri noma scentifichi, tali Pulsatilla apennina è Hepatica apennina. Eppuri, u nomu Anemone apennina hè attualmenti u più largamenti accittatu è imprudatu.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]A cunnàciula hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti divuta à l'urbanisazioni, à l'agricultura intinsiva è à u turisimu non rigulamintatu. Hè dunqua impurtanti di pruteghja 'ssi zoni muntosi è di prumova pratichi di cunsirvazioni durevuli pà prisirvà 'ssa spezia è a so diversità genetica. Sforzi di cunsirvazioni sò in corsu in certi paesi par pruteghja i pupulazioni di Anemone apennina. Misuri tali a criazioni di riservi naturali, a sinsibilisazioni di u publicu è a rigulazioni di l'accessu à i zoni sensibuli cuntribuiscini à prisirvà 'ssa pianta fragili. A cullaburazioni trà i scentifichi, i guverni è i cumunità lucali hè escinziali pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di a cunnàciula è di u so ecusistema.
Rifarimenti
[mudificà | edità a fonte]- Conrad, Marcella, Pianti è fiora scuntrati - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi, Parcu Naturale di Corsica, 1980
- Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese)
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]- Anemone apennina annantu à Wikimedia Commons.