Buziaș: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării Etichete: Editare vizuală Legături către dezambiguizare |
Eliminare din infocasetă parametri migrați la Wikidata sau fără valoare, recategorisit, standardizat introducerea și secțiunile Demografie și Administrație. Greșit? Raportați aici. |
||
| (Nu s-au afișat 25 de versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori) | |||
Linia 12:
| titlu_atestare1 = Oraș
| atestare1 = 1956
| densitate = 66,76
| lider_titlu = Primar
Linia 22 ⟶ 19:
| fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]]
| utc_offset_DST = +3
| imagine = {{nowrap|[[Fișier:Buzias_Ansamblu_balnear_(2).jpg|
| porecla = „Stațiunea inimii”<ref>{{cite web|url=https://buzias.ro/cine-suntem/}}</ref><br />„Perla Banatului”<ref>{{cite web|url=https://coltisorderomania.ro/2019/02/26/buzias-o-statiune-care-renaste-dupa-200-de-ani-de-la-infiintare/}}</ref>
| prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 256/356]]
}}
'''Buziaș''' (în {{hu|Buziásfürdő}}, în {{de|Busiasch}}, în [[Limba sârbă|sârbă]] ''Бузјаш''), cunoscut și ca '''Băile Buziaș''' sau '''Buziaș-Băi,''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]]
Este una din cele mai importante [[Stațiune balneară|stațiuni]] din [[România]]. Facilitățile existente aici permit tratarea cu succes a [[Boli cardiovasculare|afecțiunilor cardiovasculare]], [[Reumatism|reumatismale]], [[Boli infecțioase|infecțioase]] și [[Aparatul respirator|respiratorii]], aerul din stațiune fiind puternic [[Ionizare|ionizat]]. Bazele de tratament existente dispun de instalații pentru [[Reabilitare medicală|metode recuperatorii]] precum [[Aerosol|aerosoli]], [[Masaj|masaje]], [[electroterapie]], [[kinetoterapie]] (programe de [[reabilitare medicală]]), [[Baie de aburi|băi termale]] în bazine acoperite (cu [[Baie de aburi|aburi]]), [[Balneologie|balneoterapie]] (împachetări cu [[nămol sapropelic]] și [[parafină]]), hidrokinetoterapie (în [[Piscină|bazine]] și [[Piscină|ștranduri]]), [[Reflexologie|reflexoterapie]], [[Spa (fizioterapie)|spa]] cu ape [[Sulf|sulfuroase]] și [[Sare (chimie)|sărate]], [[Mofetă|mofete]] și cură internă cu [[apă minerală|apa minerală]] bogată în [[calciu]], [[fier]] și [[sodiu]], precum și alte operațiuni specifice tratamentelor balneare.<ref>{{Citation |title=Buziaș |publisher=Discover Timiș |url=https://discovertimis.com/places/buzias-e9rtt1xj9uvhya}}</ref>
Tot la Buziaș funcționează, începând din anul [[1997]], Centrul Național "Cristian Șerban" pentru [[Copil|copii]] și [[Tinerețe|tinerii]] suferinzi de [[Diabet zaharat|diabet]] și [[hemofilie]]. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază de [[Diagnostic medical|diagnostic]], [[Evaluare|evaluare clinică]], [[educație medicală]] și [[Psihologie|susținere psihologică]].<ref>[http://www.viata-medicala.ro/*articleID_6058-dArt.html Modelul de suflet de la Buzias]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
== Istorie ==
{{Imagine multiplă
| align = left
| direction = vertical
| total_width = 250
| image1 = Buzias.jpg
| footer = Buziaș la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]].
Împăratul [[Franz Josef al Austriei|Franz Josef al Austriei]] la Băile Buziaș, anul [[1900]].
| image2 = Buziásfürdői park.png
}}
Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către [[Carol Robert|Carol I al Ungariei]] într-un document din [[1321]]. A fost declarat oraș în [[1956]]. A fost capitala [[Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal|plășii Buziaș]], din județul interbelic [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]].<ref>[https://www.banatulazi.ro/wp-content/uploads/2019/02/Lista-modificarilor.pdf Personalități sârbe care au avut strânse legături cu Timișoara]</ref>
Așezarea este cunoscută încă de pe vremea [[Imperiul Roman|romanilor]], sub denumirea de ''Ahibis''. [[Atestare documentară|Atestarea documentară]] este din [[Secolul al XIV-lea|secolele XIV]] - [[Secolul XV|XV]]. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate [[Izvor termal|izvoare]] de [[Apă minerală|ape minerale]] dar și un [[Climat temperat-continental|climat blând]], Buziașul a fost recunoscut ca [[Stațiune balneară|centru balnear]].
Trei dintre cei mai cunoscuți specialiști, [[Botanică|botanistul]] [[Alexandru Borza|Al. Borza]] și arheologii [[Dumitru Tudose|Dumitru Tudor]] și Liviu Mărghitan, și-au exprimat opinia că [[Apă minerală|apele minerale]] de la Buziaș erau folosite încă din vremea [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]].
[[Alexandru Borza]] afirma la [[1943]]:<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
{{Citat|“Buziașul a fost cu certitudine cunoscut și exploatat, căci s-au aflat acolo conducte de apă romane si cărămizi. Numele roman al localității nu ne-a fost transmis”.||(Banatul în timpul romanilor, Timișoara, p. 85)}}
Profesorul Dumitru Tudor scria la [[1968]] că:<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
{{Citat|“Avem dovezi arheologice că în epoca romană s-au folosit în Banat și apele minerale de la Buziaș. În preajma izvoarelor minerale se înjghebase o mică așezare balneară, dovedită astăzi prin zidării, conducte de teracotă, monede, cărămizi, sculpturi și inscripții pe piatră, din păcate toate împraștiate, fără a fi studiate în prealabil”, (Orașe, târguri și sate în Dacia romană, București, 1968, p. 55).||(Orașe, târguri și sate în Dacia romană, București, p. 55).}}
Arheologul Liviu Mărghitan susținea că Buziașul și [[Băile Herculane|Băile Herculane:]]<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
{{Citat|“au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condițiile lor speciale, curative… Resturile de clădiri, părți din conducte de apă, monumente de piatră, țigle și monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existența unei stațiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.”}}
Redescoperirea [[Zăcământ|zăcământului hidromineral]] ([[Apă minerală|apa minerală]] și [[Dioxid de carbon|dioxidul de carbon]]) s-a produs între anii [[1796]] – [[1805]] având un rol deosebit de important în evoluția așezării, întrucât în [[1811]] s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înființându-se Stațiunea Balneară. Valoarea [[Medicină complementară și alternativă|terapeutică]] a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în [[Ungaria]] cât și în țările vecine, Buziașul fiind ''“locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare și într-alte stăpâniri cunoscute și unde oamenii din locuri însămnate și îndepărtate se adună”''.<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
La [[1816]] a început amenajarea primelor izvoare, bazele stațiunii balneare fiind construite în [[1819]]. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru [[Tratament medical|tratament]] în [[1838]], de către [[Balneologie|balneologul]] sârb Georgije Čokrljan (Gheorghe Ciocârlan). În [[1839]] a fost declarată stațiune balenară.<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
Ca o recunoaștere a importanței stațiunii, Buziașul a fost, între [[22 august|22]]-[[26 august]] [[1886]], gazda celui de-''al XIII-lea Congres al medicilor și naturaliștilor din [[Ungaria]] și [[Transilvania]]'', la care au participat specialiști din [[Europa]] și [[Asia]]. O altă dovadă a prestigiului de care se bucura stațiunea este vizita făcută, în [[Septembrie]] [[1898]] de [[Franz Joseph al Austriei|împăratul Franz Josef]] și moștenitorul tronului [[Franz Ferdinand al Austriei|prințul Franz Ferdinand]].<ref>{{Citation|last=Munteanu|first=Ioan|title=Timiş monografie|date=1998|publisher=Editura Marineasa|isbn=978-973-9496-68-1|access-date=2023-08-20|last2=Munteanu|first2=Rodica}}</ref>
Datorită [[Izvor termal|apelor]] sale, apare în marile [[Enciclopedie|enciclopedii]] ale lumii, precum aceea a savanților italieni M. Messini și C.G. Lollo ''“Aque minerali del mondo”'' sau ''“Precis d`hydrologie”'' a [[Om de știință|omului de știință]] francez A. Morette, impunându-se pe plan [[Națiunea română|național]] și în [[Lumea occidentală|străinătate]].<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
Dezvoltarea ulterioară a stațiunii a fost marcată de descoperirea în [[1903|anul 1903]] a [[Acvifer|stratului acvifer artezian]], ce a permis introducerea [[Tratament medical|tratamentului]] [[Boli cardiovasculare|maladiilor cardiovasculare]] prin cură externă (băi în [[apă minerală]] [[Apă carbonată|puternic carbogazoasă]] [[Izvor termal|încălzită]]).<ref>Sfetcu, Octavian, ''Buziaş - temelii istorice şi teatrale'', Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5</ref>
Între [[1903]] - [[1907]] sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În [[1911]] este declarată oficial ''[[stațiune balneoclimaterică|stațiune balneoclimaterică de interes național]]''.<ref>[http://www.diasporatm.ro/regi/upload/files/Ghid-cronologic-al-oraselor_2009.pdf Ghid cronologic al orașelor din Banat]</ref>
După [[Unirea Banatului cu România]], își menține statutul de [[stațiune balneară]] de tratament [[Aparatul cardiovascular|cardio-vascular]] și devine [[Plasă|reședință de plasă]]. Este declarat oraș în [[1956]]. În [[Anii 60|anii '60]] activitatea [[Economie|economică]] se diversifică, sunt create mici [[Industrie|industrii ușoare]] și [[Industrie alimentară|alimentară]]. Crește atât [[Populație|populația]] cât și [[Suprafață|suprafața]] [[Oraș|orașului]]. Se construiesc [[Cartier|cartiere]] de [[Bloc|blocuri]], [[Villa|vile]] și [[Hotel|hoteluri]] pentru [[Stațiune balneară|stațiune]].<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-disparut-raft-apa-minerala-buzias-1_538d5e210d133766a83f6e33/index.html# Moartea unui brand]</ref>
== Geografie ==
Situat în [[sud]]-[[Vest|vestul]] [[România|României]], la întretăierea [[Paralela 45 nord|paralelelor]] de 45°37' [[Latitudine|latitudine nordică]] cu [[Meridianul Zero|meridianul]] de 21°48' [[Longitudine|longitudine estică]], Buziașul cuprinde, pe lângă localitatea propriu-zisă, și satele [[Bacova, Timiș|Bacova]] și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]], aflându-se matematic la distanțe aproape egale de [[polul nord]] și [[ecuator]] în [[emisfera estică]], în [[Ora Europei Centrale|fusul orar al Europei Centrale]].
Orașul Buziaș se învecinează la [[nord]] cu comuna [[Racovița, Timiș|Racovița]], la [[est]] cu comuna [[Darova, Timiș|Darova]], la [[vest]] cu comuna [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]] și [[Nițchidorf, Timiș|Nițchidorf]], iar la [[sud]] cu [[Județul Caraș-Severin]].
În limitele stabilite în [[An|anul]] [[1968]], teritoriul orașului are o [[suprafață]] de 105,2 Km<sup>2</sup>, pe care trăiesc 7.023 locuitori. [[Altitudine|Altitudinea medie]] a orașului este de 128 m.
Ora locală a orașului (considerată după [[Meridianul Zero|meridian]]) este în avans cu 1 h 25' 8" față de ora [[Meridianul Zero|meridianului 0]], [[Meridianul Zero|Greenwich]], dar se află în întârziere cu 34' 52" față de [[Oră|ora oficială a României]] ([[ora Europei de Est]]).<ref>{{Citat web|url=https://www.creeaza.com/referate/geografie/BUZIAS-CADRUL-NATURAL-ASEZAREA494.php|titlu=Buzias - cadrul natural, asezarea geografica si economie|publisher=www.creeaza.com|accessdate=2023-08-20}}</ref>
== Demografie ==
<div style="float:left">{{Pie chart
|
|
|
|label2=Romi|value2=4.32|color2=#80ffff
|label3=Maghiari|value3=1.84|color3=#80ff80
|label4=Germani|value4=1.21|color4=#ff80ff
|label5=Alte etnii|value5=0.7|color5=#555555
|label6=Necunoscută|value6=9.82|color6=#9f9f9f}}{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența confesională a orașului Buziaș
|style=clear: none;
|label1=Ortodocși|value1=76.95|color1=#8080ff
|label2=Romano-catolici|value2=5.47|color2=#ffff80
|label3=Penticostali|value3=4.48|color3=#80ffff
|label4=Alte religii|value4=2.71|color4=#555555
|label5=Necunoscută|value5=10.39|color5=#9f9f9f}}
</div>
Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația orașului Buziaș se ridică la 6.834 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 7.023 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (82,1%), cu minorități de [[Romii din România|romi]] (4,32%), [[Maghiarii din România|maghiari]] (1,84%) și [[Germanii din România|germani]] (1,21%), iar pentru 9,82% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (76,95%), cu minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,47%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,48%), iar pentru 10,39% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref>
== Climă ==
Așezat în sud-vestul țării, într-o regiune de tranziție [[deal]] – [[câmpie]] piemontană, orașul-stațiune Buziaș se caracterizează printr-un regim climatic [[Climat temperat-continental|temperat-continental moderat]], cu caractere de trecere între [[Clima României|climatul continental]] și cel [[Climă mediteraneeană|mediteranean]], sub influențele maselor de aer propagate dinspre [[Marea Mediterană]]. Evoluția anuală a [[Temperatură|temperaturii]] se caracterizează printr-o periodicitate simplă, regimul termic fiind moderat, cu o medie anuală de 10,5°C.<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
==
Peisajul este diversificat mai ales de apariția [[Luncă (formă de relief)|vegetației de luncă]], de-a lungul principalelor [[Râu|râuri]], unde predomină [[Arbori|arborii de esență moale]], păduri de [[Stejar|stejar pedunculat]], [[Plop|plopi]] și [[Arbust|arbuști]], [[Fâneață|pajiști]] de [[luncă]] cu [[Iarbă|iarbă moale]], pir. Vegetația halofilă este alcătuită din specii ierboase, fiind situată pe solurile sărăturate. Vegetația hidrofilă cuprinde [[pipirig]], rogoz, [[stuf]] (lângă mal), [[Typha|papură]], [[Nufăr|nuferi]], [[Iris pseudacorus|iriși]] și [[Albăstrea|albăstrița de apă]]. Silvostepa prezintă specii de [[Stejar|stejari termofili]] (precum stejarul brumăriu și stejarul pufos), tufișuri cu [[porumbar]], [[păducel]], [[lemn câinesc]], [[Festuca|păiuș]].
[[Fauna României|Fauna pădurilor]] cuprinde [[Mamifer|mamifere]], reprezentate prin diferite [[insectivore]] și [[rozătoare]]. [[Pasăre|Păsările]] sunt, în schimb, numeroase. Dintre ele amintim [[Fazan|fazanul]], [[Șoimul rândunelelor|șoimul]], [[Ciocănitoare pestriță mare|ciocănitoarea]], [[Cucuvea|cucuveaua]], [[Mierlă|mierla]], sau [[Pițigoi mare|pițigoiul]].
Zona de [[silvostepă]] și [[stepă]] prezintă un mai mare număr de specii de interes cinegetic, cum ar fi [[Iepure de câmp|iepurele]], [[Căprioară|căprioara]], [[Prepeliță|prepelița]], [[Potârniche de stâncă|potârnichea]], [[Fazan|fazanul]], [[Șoarece de câmp|șoarecele de câmp]], [[Spermophilus|popândăul]], [[Grivan cenușiu|hârciogul]], [[Iepure de câmp|iepurele de câmp]] și multe altele. Pădurile sunt populate atât de [[Erbivore|ierbivore]] precum [[Căprioară|căprioara]] sau [[Cerb lopătar|cerbul lopătar]], cât și de animale [[carnivore]] precum [[vulpe]], [[dihor]], [[pisică sălbatică]], [[Hermină|hermelină]], [[nevăstuică]], dar și de [[Pasăre|păsări]].
Fauna [[Acvacultură|acvatică]] este alcătuită de [[Pește|pești]] ([[mreană]], [[clean]], [[Somn (pește)|somn]], [[crap]], [[plătică]], [[caras]], [[știucă]], [[Biban (pește)|biban]]), mamifere ([[Vidră de râu|vidra]], [[Bizam|bizamul]]), și de [[Rață|rațe]] și [[Gâscă|gâște sălbatice]], [[Egretă mică|egrete]], sau [[Stârc|stârci]].<ref>{{Citat web|url=https://statiunibalneare.com/blog/obiecte-si-atractii-turistice-la-statiunea-buzias/|titlu=Obiecte și atracții turistice la Stațiunea Buziaș - Statiuni Balneare|date=2020-01-30|accessdate=2023-08-20|limbă=ro-RO}}</ref>
== Economie ==
Economia Buziașului se dezvoltă în jurul [[Stațiune balneară|stațiunii balneo-climaterice]], a [[Turism|turismului]] și a [[Resurse minerale|resurselor]] [[Apă minerală|apelor minerale terapeutice]]. Cu timpul [[Economie|activitatea economică]] s-a diversificat, odată cu amplasarea aici a unor [[Fabrică|fabrici]] în [[Electromotor|domeniul electromotoarelor]] (secție a „Electromotor” [[Timișoara]]), în [[Țesătură|industria textilă]] și de [[încălțăminte]].<ref>{{Citat web|url=http://nctravel.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=454:s|titlu=Buzias SITUARE GEOGRAFICĂ Buziaşul, devenit oraş la începutul a... {{!}} NC Travel|publisher=nctravel.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
În ultimii ani s-au desfășurat numeroase [[Investiție|investiții]] majore atât publice cât mai ales private în dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]] de [[turism]] și a capacităților de [[Hotel|cazare]], și se construiesc noi [[Întreprinderi mici și mijlocii|întreprinderi]] private cu caracter [[Industrie|industrial]].<ref>{{Citat web|url=http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Buzia%C5%9F|titlu=Buziaş - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România|publisher=enciclopediaromaniei.ro|accessdate=2023-08-20}}</ref>
== Stațiunea ==
{{Imagine multiplă
| align = center
| direction = orizontal
| caption1 = Cazinoul Imperial
| caption2 = Vila Phoenix
| caption3 = Vila Imperial
| image1 = RO TM Buzias casino.jpg
| image2 = RO TM Buzias villa Phoenix.jpg
| image3 = RO TM Buzias villa Imperial.jpg
| image4 = RO TM Buzias villa Dacia.jpg
| caption4 = Vila Dacia
| total_width = 900
| image5 =
| caption5 =
}}
===
* [[Transport rutier|Rutier]]: DJ 592 [[Timișoara]] – [[Comuna Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] – [[Albina, Timiș|Albina]] – [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]] – [[Bacova, Timiș|Bacova]] – Buziaș – [[Sinersig, Timiș|Sinersig]] – [[Lugoj]] – [[DN6|DN6;]]
* DJ 572 [[Berzovia, Caraș-Severin|Berzovia]] – [[Vermeș, Caraș-Severin|Vermeș]] – [[Izgar, Caraș-Severin|Izgar]] – [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] – Buziaș – [[Hitiaș, Timiș|Hitiaș]] – [[Topolovățu Mare, Timiș|Topolovățu Mare]] – [[Lucareț, Timiș|Lucareț]] – [[Brestovăț, Timiș|Brestovăț]] – [[Cuveșdia, Arad|Cuveșdia]] – [[Comuna Șiștarovăț, Arad|Șiștarovăț;]]
* [[Transport feroviar|Feroviar]]: [[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|Magistrala CFR 918]] [[Gara Timișoara Nord|Timișoara Nord]] –[[Gara Timișoara Sud|Timișoara Sud]] – [[Giroc, Timiș|Giroc]] – [[Urseni, Timiș|Urseni]] – [[Uliuc, Timiș|Uliuc]] – [[Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Mic]] – [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]] – [[Bacova, Timiș|Bacova]] – Buziaș – [[Boldur, Timiș|Boldur]] – [[Lugoj|Lugoj;]]
* [[Transport aerian|Aerian:]] [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara]], aflat la 43 de [[Kilometru|kilometri]] distanță de centrul stațiunii.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/transport-si-mobilitate/|titlu=Transport și mobilitate - Consiliul Județean Timiș|date=2021-07-30|accessdate=2023-08-19|limbă=ro-RO}}</ref>
=== Legenda locului ===
La marginea parcului, pe o tăbliță roșie, stă inscripționată legenda acestor locuri:
„''E mult de atunci. Pe locurile acestea trăia liniștit Moș Bâzieș. El a fost stăpân și peste locul cu buturuga, bătrână și ea, din care sărea apa spumegând. Toți locuitorii din apropiere și depărtări veneau să-și astâmpere setea cu apa răcoritoare.''
Linia 102 ⟶ 150:
''Frunți brăzdate de gânduri, griji, dureri și zbuciumări sufletești, toate-toate își găsesc leacul în înțelepciunea și în izvorul lui Moș Bâzieș.''
''În taină se șoptea că Moș Bâzieș a răsărit din spuma izvorului și tot așa nimeni nu știe să spună când s-a sfârșit…”''<ref>{{Citation |title=Moș Bâzieș |publisher=Istoria Banatului |url=https://istoriabanatului.wordpress.com/tag/mos-bazies/}}</ref>
=== Factori naturali și de cură ===
Linia 115 ⟶ 163:
*[[Boli cardiovasculare|Afecțiuni cardiovasculare]] (după [[infarct]], în stadiul de postconvalescență, [[Boală arterială coronariană|cardiopatie ischemică]], [[Insuficiență cardiacă|insuficiență mitrală și aortică compensată]], [[hipertensiune arterială]]);
*[[Reumatism|Afecțiuni reumatismale]] degenerative ([[Spondiloză|spondiloze cervicale, dorsale și lombare]]; [[Gonartroză|artroze]]; poliartroze);
*[[Reumatism articular acut|Afecțiuni reumatismale]] abarticulare ([[Tendon|
*[[Neurologic|Afecțiuni neurologice]] periferice și centrale ([[Pareză|pareze]] și sechele tardive după [[Paralizie|hemipareze]]);
*[[Aparatul respirator|Afecțiuni respiratorii]], [[Ginecologie|ginecologice]], [[Metabolism|metabolice]] și de [[nutriție]], [[Nevroză|nevroză astenică]] și [[Accident|boli profesionale]].<ref>{{Citation |title=Afecțiuni tratate la Buziaș - Statiuni Balneare |publisher=Statiuni Balneare |url=https://statiunibalneare.com/afectiuni-tratate-la-buzias/}}</ref>
Linia 122 ⟶ 170:
*[[Zona cu parcul din Buziaș|Zona cu parcul și colonada imperială]], unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]]. Cuprinde un întreg ansamblu de [[Monument istoric|monumente istorice]] format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un [[parc dendrologic]] cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de [[Arbore|arbori seculari]], cel mai important fiind [[Paltin occidental|platanul]]. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, [[Arhitectura bizantină|bizantin]], unică în [[România]]. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în [[Karlovy Vary]] și în [[Baden-Baden]];
*Ștrandurile cu [[apă minerală]] din stațiune ([[1874]]), primele de acest gen din [[Europa]];
* Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș<nowiki>''</nowiki> ([[1984]]), Mihai și Iosif;
*Buveta ,,Izvorul Sănătății<nowiki>''</nowiki> din centrul stațiunii;
*Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din [[ceramică]] tracică, vase din [[Neolitic]], numeroase [[Fotografie|fotomontaje]];
*Colecția de [[artă populară]] ,,Iulia Florea Troceanu<nowiki>''</nowiki>, ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene;
*Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric;
* [[Lunca Timișului]] (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România).<ref>{{Citation |title=Obiective turistice statiunea Buzias {{!}} Parcul Buzias {{!}} Informatii Turistice Buzias |publisher=www.tourismguide.ro |url=https://www.tourismguide.ro/html/orase/Timis/Buzias/obiective_turistice_buzias.php}}</ref> === Tradiție și folclor ===
Linia 146 ⟶ 194:
*[[Biserica de lemn din Căpăt]], cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului<nowiki>''</nowiki>. Monument istoric cu [[Pictură murală|picturi murale]] deosebite;
*Terenul amenajat pentru paintball ,,Tărâmul aventurilor<nowiki>''</nowiki>;
*[[Barajul Silagiu]], situat pe [[Râul Silagiu]], afluent al [[Râul Timiș, Dunăre|Timișului;]]
*[[Barajul Salcia]], lângă Buziaș.<ref>{{Citation |title=Frumusetile ascunse ale Banatului. Langa Buzias, amatorii de drumetii pot descoperii locuri fascinante {{!}} OpiniaTimisoarei.ro |url=https://www.opiniatimisoarei.ro/frumusetile-ascunse-ale-banatului-langa-buzias-amatorii-de-drumetii-pot-descoperii-locuri-fascinante/03/11/2013}}</ref>
== Acomodare ==
{{Imagine multiplă
| align = center
| direction = orizontal
| caption1 = Hotel Phoenix****
| caption2 = Piscina [[Izvor termal|termală]] a resortului Parc***
| caption3 = Hotelul Silvana
| image1 =
| image2 =
| image3 =
| image4 =
| caption4 = Pensiunea Eli
| total_width = 900
| image5 =
| caption5 =
}}
Pe lângă opțiunile de [[Tratament medical|tratament]], stațiunea mai dispune de un centru de conferințe destinat evenimentelor [[Afacere|business]] & [[Corporatism|corporate]], săli de [[Eveniment|evenimente]], două [[lac|lacuri]] ([[Barajul Salcia|Salcia]] și [[Barajul Silagiu|Silagiu]]), terenuri de [[sport]], [[Supermagazin|supermarket]]-uri, numeroase [[Restaurant|restaurante]] și [[Bar (local)|baruri]], [[Discotecă|discoteci]], ș.a. De asemenea, în Buziaș se află o unitate de primiri urgențe, o stație de [[ambulanță]], una de [[poliție]], o [[Stație de pompieri|stație de pompieri]] și un [[Poșta Română|oficiu poștal]].<ref>{{Citation |date=2021-05-25 |publisher=Stațiunea Buziaș | Stațiunea Balneoclimaterică Buziaș |title=Tratamente balneare {{!}} Cazare {{!}} Stațiunea Buziaș |url=https://buzias.ro/}}</ref><ref name=ISUT>[https://www.isutimis.ro/index.php/despre-institutie/organizare/inst-subordine Site-ul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat” al Jud. Timiș] instituții în subordine</ref>.
Pentru turiștii sosiți aici la tratament sau pentru odihnă, opțiunile de cazare sunt foarte variate: [[Hotel|hoteluri]], [[Pensiune|pensiuni]], vile și case turistice private. Principalele locații de cazare sunt:<ref>{{Citation |author1=DirectBooking.ro |publisher=DirectBooking.ro |title=Oferte cazare Baile Buzias, Banat Romania 2022 |url=https://romania.directbooking.ro/oferte-baile-buzias_romania-cazare.aspx?ids=36787&idr=0&tr=}}</ref>
Linia 158 ⟶ 223:
* Pensiunea Eli
* Pensiunea Popas Paradis
* Pensiunea Amurgul
*Vila Zuela, ș.a.<ref>{{Citation |author1=www.balneomedica.ro |publisher=BalneoMedica.ro |title=Cazare Buzias |url=https://www.balneomedica.ro/cazare-buzias-de233}}</ref>
'''Parc acvatic'''
Ca principal proiect de dezvoltare al stațiunii, Buziașul pregătește un [[Bazin|parc acvatic]] cu [[Izvor termal|apă termo-minerală]] de mari dimensiuni, o [[investiție]] care, în prima fază de dezvoltare, va fi de peste 10 milioane [[Euro|€]].<ref><nowiki>https://www.observatordetimis.ro/2019/05/02/un-aquapark-mai-mare-decat-cel-de-la-mako-se-va-construi-la-buzias/</nowiki></ref>
== Administrație ==
<!-- secțiune administrație -->Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România,
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
Linia 171 ⟶ 237:
| nume_scurt1 = PNL
| nume_complet1 = Partidul Național Liberal
| mandate1 =
| nume_scurt2 = PSD
| nume_complet2 = Partidul Social Democrat
| mandate2 =
| nume_scurt3 =
| nume_complet3 =
| mandate3 =
| nume_scurt4 =
| nume_complet4 =
| mandate4 =
| nume_scurt5 =
| nume_complet5 =
| mandate5 = 1
}}
Linia 204 ⟶ 270:
| mandate5 = 1
}}
== Personalități născute aici ==
* [[Albert Kitzl]] (n. [[1943]]), [[actor]].
== Galerie foto ==
<gallery widths="180" heights="100">
Fișier:RO TM Buzias main street.jpg|Strada Principală
Fișier:Buzias biserica catolica.JPG|Biserica catolică
Fișier:Buzias biserica ortodoxa.JPG|Biserica ortodoxă
Fișier:Buzias - parcul.JPG|Colonada-Parc
Fișier:Buzias - parcul acoperit.JPG|Colonada acoperită
Fișier:Buzias Ansamblu balnear (
Fișier:Buzias Ansamblu balnear (5).jpg|Ansamblul balnear
Fișier:Agora acoperita.JPG|Agora în fața fostului Cazino
Fișier:Buzias Ansamblu balnear (6).jpg|Baia 1
Fișier:Buzias Ansamblu balnear (1).jpg|Baia 2
Fișier:RO TM Buzias park statues.jpg|Bustul lui [[Mihai Eminescu]] din parc
Fișier:RO TM Buzias park fountain.jpg|Fântâna barocă
Fișier:Buzias Ansamblu balnear.jpg|Planul stațiunii
Fișier:Buzias - Izvorul Moş Bâzieş, "la buturuga".JPG|Izvorul Moș Bâzieș
Fișier:Buziaş train stn.JPG|Gara
Fișier:Buzias, Romania
Fișier:RO TM Buzias
</gallery>
== Bibliografie ==
* Ioan Munteanu, ''Timiș. Monografie'', Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7;
* Sfetcu, Octavian, ''Buziaș - temelii istorice și teatrale'', Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5;
* Simuț, Doru O., ''Buziaș. Mic îndreptar turistic'', Editura Sport-Turism, București, 1986.
== Note ==
<references />
== Vezi și ==
* [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]], arie de protecție specială avifaunistică.
== Legături externe ==
Linia 256 ⟶ 329:
[[Categorie:Orașe din județul Timiș|Buziaș]]
[[Categorie:Sediile plășilor din România Mare|Buziaș]]
[[Categorie:Stațiuni balneo-climaterice
| |||