Buziaș: Diferență între versiuni

'''Buziaș''' (în {{hu|Buziásfürdő}}, în {{de|Busiasch}}, în [[Limba sârbă|sârbă]] ''Бузјаш''), cunoscut și ca '''Băile Buziaș''' sau '''Buziaș-Băi,''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]]-[[Stațiune balneară|stațiune balneoclimaterică]] de interes național <ref>{{Citation |author1=Systems, Indaco |publisher=lege5.ro |language=Romanian |title=Autentificare - Lege5.ro |url=https://lege5.ro/gratuit/geytgobxha/lista-localitatilor-atestate-ca-statiuni-turistice-de-interes-national-respectiv-local-hotarare-852-2008?dp=gm3tsmrxhaydi}}</ref>, cu regim permanent, din [[județul Timiș]], [[Banat]], [[România]], format din localitățile componente Buziaș (reședința) și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]], și din satul [[Bacova, Timiș|Bacova]]. Se află la 30 km de municipiul [[Timișoara]] și 23 de km de municipiul [[Lugoj]], de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de [[calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj]]. Este situat pe cursul superior al [[Râul Șurgani|râului Șurgani]], la confluența cu [[râul Silagiu]] și [[Râul Salcia, Timiș|pârâul Salcia]].<ref>{{Citation |publisher=www.tratamentbalnear.ro |title=Staţiunea balneoclimatică Buziaş |url=https://www.tratamentbalnear.ro/buzias}}</ref>.

Este una din cele mai importante [[Stațiune balneară|stațiuni]] din [[România]]. Facilitățile existente aici permit tratarea cu succes a [[Boli cardiovasculare|afecțiunilor cardiovasculare]], [[Reumatism|reumatismale]], [[Boli infecțioase|infecțioase]] și [[Aparatul respirator|respiratorii]], aerul din stațiune fiind puternic [[Ionizare|ionizat]]. Bazele de tratament existente dispun de instalații pentru metode recuperatorii precum [[Aerosol|aerosoli]], [[Masaj|masaje]], [[electroterapie]], [[kinetoterapie]] (programe de [[reabilitare medicală]]), [[Baie de aburi|băi termale]] în bazine acoperite (cu [[Baie de aburi|aburi]]), [[Balneologie|balneoterapie]] (împachetări cu [[nămol sapropelic]] și [[parafină]]), hidrokinetoterapie (în [[Piscină|bazine]] și [[Piscină|ștranduri]]), [[Reflexologie|reflexoterapie]], [[Spa (fizioterapie)|spa]] cu ape [[Sulf|sulfuroase]] și [[Sare (chimie)|sărate]], [[Mofetă|mofete]] și cură internă cu [[apă minerală]], precum și alte operațiuni specifice tratamentelor balneare.<ref>{{Citation |title=Buziaș |publisher=Discover Timiș |url=https://discovertimis.com/places/buzias-e9rtt1xj9uvhya}}</ref>.

Tot la Buziaș funcționează, începând din anul 1997, Centrul Național "Cristian Șerban" pentru copii și tinerii suferinzi de [[Diabet zaharat|diabet]] și [[hemofilie]]. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază de diagnostic, evaluare clinică, educație medicală și susținere psihologică.<ref>[http://www.viata-medicala.ro/*articleID_6058-dArt.html Modelul de suflet de la Buzias]</ref>.

Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către [[Carol Robert|Carol I al Ungariei]] într-un document din [[1321]]. A fost declarat oraș în [[1956]]. A fost capitala [[Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal|plășii Buziaș]], din județul interbelic [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]].<ref>[https://www.banatulazi.ro/wp-content/uploads/2019/02/Lista-modificarilor.pdf Personalități sârbe care au avut strânse legături cu Timișoara]</ref>

Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de ''Ahibis''. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca centru balnear. La [[1816]] a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în [[1819]]. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în [[1838]], de către balneologul sârb Georgije Čokrljan (Gheorghe Ciocârlan).<ref>[https://www.banatulazi.ro/wp-content/uploads/2019/02/Lista-modificarilor.pdf Personalități sârbe care au avut strânse legături cu Timișoara]</ref><ref>[http://www.diasporatm.ro/regi/upload/files/Ghid-cronologic-al-oraselor_2009.pdf Ghid cronologic al orașelor din Banat]</ref> În [[1839]] a fost declarată stațiune balenară. Între [[1903]] - [[1907]] sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În [[1911]] este declarată ofical ''[[stațiune balneoclimaterică|stațiune balneoclimaterică de interes național]]''.<ref>[http://www.diasporatm.ro/regi/upload/files/Ghid-cronologic-al-oraselor_2009.pdf Ghid cronologic al orașelor din Banat]</ref>

După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în [[1956]]. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-disparut-raft-apa-minerala-buzias-1_538d5e210d133766a83f6e33/index.html# Moartea unui brand]</ref>.

Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Buziaș se ridică la {{formatnum:7023}} de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:7772}} de locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (83,21%). Principalele minorități sunt cele de [[Romii din România|romi]] (2,98%), [[Maghiarii din România|maghiari]] (2,95%) și [[Germanii din România|germani]] (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (77,25%), dar există și minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (6,59%) și [[penticostali]] (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref>

La marginea parcului, pe o tăbliță roșie, stă inscripționată legenda acestor locuri:<ref>{{Citation |title=Moş Bâzieş |publisher=Istoria Banatului |url=https://istoriabanatului.wordpress.com/tag/mos-bazies/}}</ref>:

*Aer puternic [[Ionizare|ionizat]] (800-1.270 aeroioni negativi / cmc aer), [[Ozon|ozonizat]].<ref>{{Citation |publisher=banatour.eu |title=BANATOUR |url=http://banatour.eu/poi_details.do?poi_id=16210}}</ref>.

*[[Neurologic|Afecțiuni neurologice]] periferice și centrale (pareze ușoare și sechele tardive după hemipareze și pareze);

*Afecțiuni respiratorii, ginecologice, metabolice și de nutriție, nevroză astenică și boli profesionale.<ref>{{Citation |title=Afecțiuni tratate la Buziaș - Statiuni Balneare |publisher=Statiuni Balneare |url=https://statiunibalneare.com/afectiuni-tratate-la-buzias/}}</ref>.

*Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric<ref>{{Citation |title=Obiecte și atracții turistice la Stațiunea Buziaș - Statiuni Balneare |publisher=Statiuni Balneare |url=https://statiunibalneare.com/obiecte-si-atractii-turistice-la-statiunea-buzias/}}</ref><ref>{{Citation |title=Obiective turistice statiunea Buzias {{!}} Parcul Buzias {{!}} Informatii Turistice Buzias |publisher=www.tourismguide.ro |url=https://www.tourismguide.ro/html/orase/Timis/Buzias/obiective_turistice_buzias.php}}</ref>.

*Barajul Salcia, lângă Buziaș.<ref>{{Citation |title=Frumusetile ascunse ale Banatului. Langa Buzias, amatorii de drumetii pot descoperii locuri fascinante {{!}} OpiniaTimisoarei.ro |url=https://www.opiniatimisoarei.ro/frumusetile-ascunse-ale-banatului-langa-buzias-amatorii-de-drumetii-pot-descoperii-locuri-fascinante/03/11/2013}}</ref>.

Pentru turiștii sosiți aici la tratament sau pentru odihnă, opțiunile de cazare sunt foarte variate: [[Hotel|hoteluri]], [[Pensiune|pensiuni]], vile și case turistice private. Principalele locații de cazare sunt:<ref>{{Citation |author1=DirectBooking.ro |publisher=DirectBooking.ro |title=Oferte cazare Baile Buzias, Banat Romania 2022 |url=https://romania.directbooking.ro/oferte-baile-buzias_romania-cazare.aspx?ids=36787&idr=0&tr=}}</ref><ref>{{Citation |author1=www.balneomedica.ro |publisher=BalneoMedica.ro |title=Cazare Buzias |url=https://www.balneomedica.ro/cazare-buzias-de233}}</ref>:

Ca principal proiect de dezvoltare al stațiunii, Buziașul pregătește un parc acvatic cu [[Izvor termal|apă termo-minerală]] de mari dimensiuni, o investiție care, în prima fază de dezvoltare, va fi de peste 10 milioane [[Euro|€]].<ref><nowiki>https://www.observatordetimis.ro/2019/05/02/un-aquapark-mai-mare-decat-cel-de-la-mako-se-va-construi-la-buzias/</nowiki></ref>.