Buziaș
Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch, în sârbă Бузјаш), cunoscut și ca Băile Buziaș sau Buziaș-Băi, este un oraș-stațiune balneoclimaterică de interes național, cu regim permanent, din județul Timiș, Banat, România, format din localitățile componente Buziaș (reședința) și Silagiu, și din satul Bacova. Se află la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj. Este situat pe cursul superior al râului Șurgani, la confluența cu râul Silagiu și pârâul Salcia.[4]
| Buziaș | |||
| Buziásfürdő Busiasch Бузјаш | |||
| — oraș, atracție turistică[*], stațiune termală cu spa[*] și stațiune balneară — | |||
.jpg) | |||
| |||
  Buziaș Buziaș (România) | |||
| Coordonate: 45°39′N 21°36′E / 45.650°N 21.600°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Timiș | ||
| SIRUTA | 155403 | ||
| Atestare documentară | 1321 | ||
| Oraș | 1956 | ||
| Reședință | Buziaș[*] | ||
| Componență | Buziaș[*], Bacova, Silagiu | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Sorin Munteanu[*][3] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 105,2 km² | ||
| Altitudine | 128 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 7.023 locuitori | ||
| - Densitate | 66,76 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 305100 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Este una din cele mai importante stațiuni din România. Facilitățile existente aici permit tratarea cu succes a afecțiunilor cardiovasculare, reumatismale, infecțioase și respiratorii, aerul din stațiune fiind puternic ionizat. Bazele de tratament existente dispun de instalații pentru metode recuperatorii precum aerosoli, masaje, electroterapie, kinetoterapie (programe de reabilitare medicală), băi termale în bazine acoperite (cu aburi), balneoterapie (împachetări cu nămol sapropelic și parafină), hidrokinetoterapie (în bazine și ștranduri), reflexoterapie, spa cu ape sulfuroase și sărate, mofete și cură internă cu apă minerală, precum și alte operațiuni specifice tratamentelor balneare.[5]
Tot la Buziaș funcționează, începând din anul 1997, Centrul Național "Cristian Șerban" pentru copii și tinerii suferinzi de diabet și hemofilie. În cadrul acestui centru, copiii și tinerii beneficiază de diagnostic, evaluare clinică, educație medicală și susținere psihologică.[6]
Istoric
Localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraș în 1956. A fost capitala plășii Buziaș, din județul interbelic Timiș-Torontal.[7]
Așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca centru balnear. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1838, de către balneologul sârb Georgije Čokrljan (Gheorghe Ciocârlan). În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical stațiune balneoclimaterică de interes național.[8]
După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.[9]
Demografie
Componența etnică a orașului Buziaș
Români (83,21%)
Maghiari (2,94%)
Romi (2,97%)
Germani (2,15%)
Necunoscută (7,68%)
Altă etnie (1,02%)
Componența confesională a orașului Buziaș
Ortodocși (77,24%)
Romano-catolici (6,59%)
Penticostali (4,59%)
Necunoscută (7,73%)
Altă religie (3,83%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.772 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[10]
Stațiunea
Legenda locului
La marginea parcului, pe o tăbliță roșie, stă inscripționată legenda acestor locuri:[11]
„E mult de atunci. Pe locurile acestea trăia liniștit Moș Bâzieș. El a fost stăpân și peste locul cu buturuga, bătrână și ea, din care sărea apa spumegând. Toți locuitorii din apropiere și depărtări veneau să-și astâmpere setea cu apa răcoritoare.
Frunți brăzdate de gânduri, griji, dureri și zbuciumări sufletești, toate-toate își găsesc leacul în înțelepciunea și în izvorul lui Moș Bâzieș.
În taină se șoptea că Moș Bâzieș a răsărit din spuma izvorului și tot așa nimeni nu știe să spună când s-a sfârșit…”
Factori naturali și de cură
- Relief deluros, situat langă Dealurile Silagiului (324 m. alt.);
- Climat temperat-continental, temperatura medie anuală cca. 10°C;
- Ape minerale calcice, magneziene hipotone, cloruro-sodice, puternic carbonatate (2.000-2.600 mg / litru), cu PH peste 6,5, T. apei la captare 7°C;
- Aer puternic ionizat (800-1.270 aeroioni negativi / cmc aer), ozonizat.[12]
Indicații terapeutice
- Afecțiuni cardiovasculare (după infarct, în stadiul de postconvalescență, cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală și aortică compensată, hipertensiune arterială);
- Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloze cervicale, dorsale și lombare; artroze; poliartroze);
- Afecțiuni reumatismale abarticulare (tendionze, tendomioze, tendoperiostoze; periartrită scapulohumerală);
- Afecțiuni neurologice periferice și centrale (pareze și sechele tardive după hemipareze);
- Afecțiuni respiratorii, ginecologice, metabolice și de nutriție, nevroză astenică și boli profesionale.[13]
Obiective turistice
- Zona cu parcul și colonada imperială, unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al împărătesei Elisabeta. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un parc dendrologic cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind platanul. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, bizantin, unică în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden;
- Ștrandurile cu apă minerală din stațiune (1874), primele de acest gen din Europa;
- Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș'' (1984), Mihai și Iosif;
- Buveta ,,Izvorul Sănătății'' din centrul stațiunii;
- Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din Neolitic, numeroase fotomontaje;
- Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu'', ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene;
- Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric.[14]
În împrejurimi
- Cramele ,,Dealul Dorului'', ,,Aramic'' și ,,Thesaurus Wines'', din satul aparținător Silagiu;
- Drumeții prin Dealurile Silagiului, cu altitudini de peste 300 m, ce conferă o panoramă spectaculoasă asupra Buziașului și Sacoșului;
- Biserica de lemn din Căpăt, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului''. Monument istoric cu picturi murale deosebite;
- Terenul amenajat pentru paintball ,,Tărâmul aventurilor'';
- Barajul Salcia, lângă Buziaș.[15]
Acomodare
Pe lângă opțiunile de tratament, stațiunea mai dispune de un centru de conferințe destinat evenimentelor business & corporate, săli de evenimente, un lac (Salcia), terenuri de sport, supermarket-uri, numeroase restaurante și baruri, discoteci, ș.a. De asemenea, în Buziaș se află o unitate de primiri urgențe, o stație de ambulanță, una de poliție, o stație de pompieri și un oficiu poștal.[16][17].
Pentru turiștii sosiți aici la tratament sau pentru odihnă, opțiunile de cazare sunt foarte variate: hoteluri, pensiuni, vile și case turistice private.[18]
Parc acvatic
Ca principal proiect de dezvoltare al stațiunii, Buziașul pregătește un parc acvatic cu apă termo-minerală de mari dimensiuni, o investiție care, în prima fază de dezvoltare, va fi de peste 10 milioane €.[19]
Administrație
Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[20]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||||
| Forumul Democrat al Germanilor din România | 1 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | |||||||||
Orașul Buziaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Sorin Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[21]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||||
| Forumul Democrat al Germanilor din România | 1 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | |||||||||
Galerie foto
-
Biserica catolică -
Biserica ortodoxă -
Colonada-Parc -
Colonada -
Colonada acoperită -
Ansamblu balnear -
Ansamblul balnear -
Planul stațiunii -
Izvorul Moș Bâzieș -
Gara -
Stațiunea în toamna lui 2007 -
Toamnă în parcul stațiunii -
Veveriță roșcată în parcul stațiunii
.jpg)
.jpg)
Bibliografie
- Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
- Sfetcu, Octavian, Buziaș - temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
- Simuț, Doru O., Buziaș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1986
Note
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitekia.hu - ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteinsse_2011_nat - ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Stațiunea balneoclimatică Buziaș, www.tratamentbalnear.ro
- ^ Buziaș, Discover Timiș
- ^ Modelul de suflet de la Buzias
- ^ Personalități sârbe care au avut strânse legături cu Timișoara
- ^ Ghid cronologic al orașelor din Banat
- ^ Moartea unui brand
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Moş Bâzieş, Istoria Banatului
- ^ BANATOUR, banatour.eu
- ^ Afecțiuni tratate la Buziaș - Statiuni Balneare, Statiuni Balneare
- ^ Obiective turistice statiunea Buzias | Parcul Buzias | Informatii Turistice Buzias, www.tourismguide.ro
- ^ Frumusetile ascunse ale Banatului. Langa Buzias, amatorii de drumetii pot descoperii locuri fascinante | OpiniaTimisoarei.ro
- ^ Tratamente balneare | Cazare | Stațiunea Buziaș, Stațiunea Buziaș, Text " Stațiunea Balneoclimaterică Buziaș " ignorat (ajutor)
- ^ Site-ul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat” al Jud. Timiș instituții în subordine
- ^ DirectBooking.ro, Oferte cazare Baile Buzias, Banat Romania 2022, DirectBooking.ro
- ^ https://www.observatordetimis.ro/2019/05/02/un-aquapark-mai-mare-decat-cel-de-la-mako-se-va-construi-la-buzias/
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
- Situl primăriei
- Stațiunea Buziaș
- Despre Buziaș pe situl Banaterra Arhivat în , la Wayback Machine.
- Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Organizația Patronală a Turismului Balnear din România
- Informații tratament balnear în Stațiunea Buziaș
- Tratament balneo Buzias Arhivat în , la Wayback Machine.
- Centrul "Cristian Serban" pentru copii cu diabet