Curs 1: 1.Obiectul de construcie: 1.1 Noiuni introductive: Obiectul construc. reprez.

orice construcie distincta delimitata spaial si caracterizata printr-o destinaie funcionala bine determinata. Conform normativelor in vigoare, obiectele de construcii se clasifica d.p.d.v al destinaiei funcionale in mai multe grupe:C-ii civile, industriale, agrozootehnice, drumuri, poduri, etc. Realizarea unui obiect de construcie cuprinde mai multe categorii de lucrri: lucrri de C-ii propriu-zise, lucrrile de instalaii interioare, electrice, sanitare, etc. Activitatea de realizare a obiectului de construcie si de montare a instalaiilor tehnologice poarta denumirea de producie de construcii montaj. Aceasta activ. se desfoar in principal in cadrul antierelor de C-ii cuprinznd de asemenea si producia secundara industriala si semifabricate precum si exploatarea si ntreinerea utilajelor si echipamentelor necesare. Lucrrile necesare realizrii unui obiectiv de construcie sunt alctuite din procese tehnologice care pot fi simple sau compuse, care se pot desfura concomitent sau intr-o succesiune bine determinata. Procesul tehnologic reprezint activitatea de transformare a obiectului muncii (material) sub aciunea directa a forei de munca (proces tehnologic manual) sau sub aciunea indirecta cu ajutorul unor mijloace mecanizate (proces tehnic mecanizat). Operaia tehnologica reprezint o parte a procesului tehnologic care se realizeaz intr-un interval de timp de ctre un executant la un anumit loc de munca prevzut cu mijloace de munca specifice. Soluia tehnologica de execuie si mijl. de munca adoptate in cadrul unui proces tehnic definesc noiunea de procedeu tehnologic de execuie a procesului respectiv. Fiecare element de construcie poate fi realizat printr-un numr mare de procedee tehnologice (tehnologii de execuie), fiecare dintre ele intr-un caz dat asigurnd o anumita eficienta tehnico-economica. Alegerea unei tehnologii de execuie din mulimea tehnologiilor competitive implica un aspect de decizie, elaborndu-se in acest sens tehnici tiinifice de opiune numite optimizri. Producia de construcii-montaj prezint o serie de caracteristici specifice: a) In cadrul lucrrilor de C-ii montaj produsul de construcie este fix, iar materialele, forele de munca si mijloacele de munca sunt mobile deplasndu-se de la un obiect de C-ie la altul. Apare astfel necesitatea unor cheltuieli suplimentare de organizare pentru fiecare obiect de construcie precum si utilizarea unor mijloace care sa prezinte o deplasare relativ uoara de la un obiect la altul.
b) Desfasurarea principalelor procese tehnologice are loc d regula in aer liber, sub influenta agenilor

atmosferici. Acest lucru impune luarea unor masuri de protecie care sa creeze un micro-climat favorabil desfurrii normale a proceselor tehnologice precum si o planificare si organizare judicioasa a acestora.
c) Lucrrile de construcii montaj reprezint un caracter de unicat rezultat din particularitile

amplasamentului individual pentru fiecare obiect de construcie. Acesta genereaz cheltuieli specifice diferite de la un obiect la altul.
d) Lucrrile se desfoar pe obiecte de construcii ce prezint o mare diversitate d.p.d.v al concepiei si

al caracteristicilor tehnice. Aceasta diversitate poate crea dificulti in privina asimilrii procedeelor tehnologice, in realizarea pregtirii personalului de specialitate precum si in aprovizionarea cu materiale necesare.
e) Durata de realizare a obiectului de construcie este mare fiind consecina volumului de munca, al

numrului de operaii ce trebuie executate intr-o succesiune tehnologica ntreruperilor si ateptrilor impuse de anumite procese tehnologice.

dar si din cauza

1.2. Fazele de execuie ale unui obiect de construcie: Faza este un interval de timp in care se executa unul sau mai multe subansamble ale construciei avnd caracteristici asemntoare d.p.d.v al manipulrii si transportului materialelor.

In procesul de execuie un obiect de construcie trece printr-o succesiune de faze:

Volume mari de lucrri(spturi,betoane,armaturi,etc.) a cror realizare implica transportul si manipularea unor cantiti mari de materiale, semifabricate si prefabricate. Procesele de lucru se desfoar in spatii deschise fiind posibila manevrarea utilajelor de transport combinat.

2) Faza de execuie a structurii de rezistenta (la care se poate aduga subansamblul elementelor de

nchidere,atunci cnd acestea sunt realizate din elemente prefabricate)

Se caracterizeaz prin :
o

Volum mare de lucrri care implica transportul si manipularea unor cantiti mari de materiale Lucrrile se executa deasupra cotei terenului fapt ce impune utilizarea mijloacelor pentru ridicat Procesele de lucru se desfoar in spatii deschise fiind posibila manevrarea utilajelor de transport combinat

3) Faza de lucrri interioare - se poate divide in doua sub faze: a) nchideri, compartimentri si finisaje de ordinul 1- caracterizate prin: -

Volume medii de lucrri care implica transport si manipularea unor cantiti medii de materiale Lucrrile se executa in spatii nchise ceea ce conduce la limitarea manevrelor, mijloacelor de transport loco-obiect.

b) Finisaje de ordinul II si III (zugrveli, vopsitorii, pardoseli, etc.)- caracterizate prin: -

Volume medii si mari de lucrri care implica transportul si manipularea unor cantiti mici de materiale Lucrrile se executa in spatii nchise, fapt ce nu permite utilizarea mijloacelor de transport combinat.

4) Faza

de lucrri exterioare(faade, izolarea acoperiurilor,etc.)caracterizate prin: - volume mici si medii de lucrri care implica transportul si manipularea unor cantiti mici si medii de materiale.
-

Procesele de lucru se desfoar in spatii deschise fiind posibila manevrarea oricrui tip de utilaj pentru transport loco-obiect.

In practica exista o suprapunere in timp la realizarea diferitelor faze de execuie. Curs 2: 2.Alegerea celor mai eficiente soluii tehnologice: 2.1.Criterii de alegere a celor mai bune utilaje: La alegerea celor mai eficiente soluii de utilaje in cadrul proceselor tehnologice mecanizate intervin: - criterii de natura tehnica - criterii economice

Criterii de natura tehnica reprezint o prima etapa de selectare a utilajelor necesare, in funcie de caracteristicile tehnice constructive si de condiiile de lucru locale la obiectul de construcie. Criteriile economice constituie a doua etapa de selectare, in funcie de costurile de producie care intervin in urma exploatrii utilajului. A. Criterii de natura tehnica: A.1. factori tehnici care influeneaz alegerea mijloacelor de manipulare a materialelor a) felul materialului si modul de ambalare (containerizare) b)cantitatea de material ce trebuie manipulata intr-un schimb de lucru c)greutatea/volumul materialelor, prefabricatelor sau a containerelor d)caracteristica operaiei:ncrcare sau descrcare e)asigurarea condiiei de continuitate f)caracteristica pachetului sau a containerului sub aspectul echipamentului de lucru si a dispozitivului de manipulare utilizat g)specificul frontului de lucru unde se desfoar operaia de ncrcare/descrcare a materialului A.2. factori tehnici care influeneaz alegerea mijloacelor de transport a materialelor A.2.1. factori tehnici generali a)felul materialului si modul de ambalare b)greutatea/volumul materialelor sau a containerelor c)cantitatea de material prevzuta a fi transportat intr-un schimb de lucru d)pstrarea calitii materialelor pe durata transportului A.2.2. factori tehnici specifici transportului pe orizontala a)distanta de transport b)calitatea caii de circulaie c)posibilitatea de manevra la obiect d)posibilitatea de acces sub aspectul gabaritului A.2.3. factori tehnici specifici transportului pe verticala a)nlimea la care trebuie ridicat materialul b)posibilitatea de instalare,manevra si deplasare a mijlocului de transport c)forma construciei d)faza construciei - accesibilitatea directa sau nu la locul de punere in opera B. Criterii economice B.1. costul unitar de producie

Pentru evaluarea costului unitar de producie a unui proces tehnologic mecanizat se poate utiliza relaia cm=cf+cv unde, cf costuri unitare fixe, cum sunt:chiria orara a utilajului(in cazul utilajelor nchiriate) sau costul de amortisment (utilaje proprii), cheltuieli cu combustibili si energie electrica, etc.; cv- costuri unitare variabile cum sunt: cheltuieli legate de montarea, demontarea si transportul utilajului, precum si cheltuieli privind transportul utilajului, precum si cheltuieli privind amenajri tehnologice necesare in cadrul procesului tehnologic mecanizat. B.2. productivitatea muncii Productivitatea muncii exprima eficienta cu care se cheltuiete munca in procesul de producie. In cadrul lucrrilor de construcie - montaj se utilizeaz - Productivitate fizica - care se poate exprima prin:volum de munca - definit ca fiind consumul de manopera pe unitate de timp, producie-cantitatea de produs realizata de un muncitor in unitatea de timp
-

Productivitatea valoric - reprezint valoarea produsului realizat de un muncitor intr-o unitate de timp

2.2. Indicii de analiza a eficientei soluiilor tehnologice: Selectarea celei mai avantajoase soluii tehnologice de execuie sau de alctuire constructive a obiectului de constructive din mai multe variante se face pe baza indicilor de analiza a eficientei. Aceti indici trebuie sa reflecte: - Manopera nglobata in lucrare -

Consumul de materiale si energie Preul de cost Durata de execuie a lucrrii

2.2.1. Manopera Manopera se definete prin consumul total de munca necesar realizrii unui anumit volum de lucrri. d.p.d.v a modului de exprimare, manopera poate fi: - Manopera normata (Mn)- reprezint consumul total de munca necesar pentru realizarea volumului de lucrri, conform prevederilor normelor
-

Manopera planificata (Mp)- manopera normata raportata la indicele de realizare a normei planificat (ip- definit prin raportul dintre volum de ore munca normat si volum de ore munca efectiv prestat pentru realizarea unitii de produs) Manopera efectiva (Me)- consumul efectiv de ore munca pentru realizarea volumului de lucrri (Q) Manopera specifica (Msp)- este definite prin raportul dintre Mp si cantitatea de lucru Q

2.2.2. Consumurile specific de material si energie Cuprind cantitile efective de material si energie care intra intr-o lucrare, pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare, precum si cele cauzate de manipulare, transport si depozitarea materialelor de la furnizori pana la locul depunere in opera. Se evalueaz in funcie de natura mijloacelor folosite:- utilaje de construcii(escavatorul);- mijloc de transport. 2.2.3. Preul de cost Eficienta unei soluii tehnologice poate fi exprimata sintetic prin indicatorul pre de cost definit prin suma tuturor cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului de constructive. La nivelul proceselor tehnologice simple sau compuse se utilizeaz indicatorul pre de cost definit prin totalitatea cheltuielilor efective eferente executrii unitii de produs. Exprimarea generala a preului de cost unic indiferent de natura procesului tehnologic manual sau mecanizat are forma Cu=Ct/Q [lei/u.m.], unde: Ct- cheltuieli totale, Q- volumul total de lucru efectuat.

2.2.4. Durata de execuie Reprezint perioada de timp necesara realizrii volumului total de lucrri. Intre factorii cu influenta determinant asupra creterii eficientei unei soluii tehnologice precum si reducerii costurilor aferente acesteia un loc important l ocupa scurtarea duratei de execuie date fiind importantele fonduri financiare si materiale imobilizate pe parcursul acestei durate. Principalele masuri prin care pot fi scurtate duratele de execuie meninnd totodat calitatea lucrrilor sunt: - Adoptarea unor soluii tehnologice de execuie modern prin creterea gradului de mecanizare si industrializare a lucrrilor. -

Calificarea si policalificarea muncitorilor Organizarea raionala a activitii pe antier, folosirea cat mai buna a timpilor de lucru si ntrirea disciplinei de munca prin respectarea normelor de protective a muncii

Curs 3. 3.Mecanizarea lucrrilor de construcii 3.1.Mica mecanizare, marea mecanizare, automatizarea proceselor tehnologice:in fc-tie de caracteristicile tehnico-econ. ale utilajelor:capacitatea constructive,randamentul de exploatare,valoarea de nlocuire,se disting:mica,marea mecanizare si automatizarea proceselor tehnologice. A. Mica mecanizare:conduce la reducerea efortului fizic al muncitorilor si la creterea productivitii muncii prin folosirea mainilor de mica mecanizare cu acionare mecanica, hidraulica sau pneumatica. Acest tip de mecanizare este apreciabil categoriilor de lucrri care implica un consum mare de manopera, cum sunt: finisajele, izolaiile, instalaiile. Ex:maina de finisat beton,tiat rosturi,de tencuit. B. Marea mecanizare: conduce la eliminarea completa a proceselor de lucru manuale prin folosirea utilajelor complexe de mare capacitate (excavatoare, buldozere, ncrctoare, macarale tun).Aceasta mecanizare e indicat in cazul categoriilor de lucrri ce implica un volum mare de materiale grele, cum sunt:lucrrile de terasamente,montaj prefabricate. C. Automatizarea proceselor tehnologice are in vedere utilizarea unor mijloace de munca complexe,automate,unde muncitorului ii revine sarcina de supraveghere si control a mainilor si utilajelor in timpul lucrului. Ex:maina automata de fasonat etrieri,centrale de betoane. 3.2.Calculul nr.necesar de utilae pe baza normelor de timp ale utilajelor: NORMA DE TIMP A UTILAJULUI(NTU)repr. Consumul specific mediu de utilaj al unei lucrri in condiii de execuie si msurtoare precizate. NR DE UTILAJE(Nu) care urmeaz a se anticipa pt executarea unui volum de lucrri in cadrul procesului tehnologic mecanizat,se det cu relaia:Nu=Qs*NTU/ts ,unde Qs=volum de lucrri pe schimb,ts=nr. de ore dintr-un schimb. 3.3.Calculul nr. Necesar de utilaaje pe baza elementelor inscrise in crile tehnice ale utilajelor: d.p.d.v al modului de funcionare se disting 2 grupe de utilaje: a)utilaje cu funcionare ciclica(periodica):excavatoare,macarale etc. b)utilaje cu funcionare continua:ncrctoare cu cupe,benzi transportoare. 3.3.1.Calculul nr necesar de utilaje cu unctionare ciclica: a) Caract. Tehnice ale utilajelor: Durata de ciclu(t):exprima perioada de timp dintre nceputul unui ciclu si terminarea sa. Nr. De cicluri pe ora(n):cate cicluri executa utilajul in timp de o ora. n=60/t Capacitatea utilajului(q):volumul de lucrri ce poate fi realizat de utilaj intr-un ciclu. Se distig: - cap. nominala(qn)- pt. utilaje care prezint o singura capacitate de lucru(excavatorul, betoniera) - cap. medie(qm)- pt. utilaje a cror capacitate variaz in funcie de alte caracteristici tehnice,cum sunt:raza de aciune,nlimea de ridicare(macaralele) - raza medie de aciune(r)- distanta pe orizontala de la axa de rotire a utilajului. - nlimea de lucru(I)- dist. pe verticala pana la care ajunge utilajul in condiii de lucru .Ea variaz invers proporional cu raza de aciune a utilajului. b)Factorii de exploatare ai utilajelor cu funcionare ciclica:

Coef. De utilizare a capacitaii (Kc): - indica gradul de utilizare a capacitaii utilajului, valoarea sa maxima fiind=1,respective Kc<=1; Kc=qef/q Coef de utilizare a timpului de lucru(Kt):indica nivelul de folosire a timpului activ al utilajului, valoarea sa maxima fiind 1.Kt=ore active/ore nchiriate. Acest coeficient se calculeaz in general ca o medie pt. durate de timp cat mai lungi(decade sau luni) Randamentul: cantitatea de produs realizata de un utilaj in decurs de o ora. In funcie de factorii de exploatare Kc si Kt, luai in considerare,se disting: - randamentul teoretic(Rt):servete la aprecierea calitilor constructive ale mainii, indicnd producia realizata de respectivul utilaj in timpul unei ore de funcionare continua.(Kt=1)I condiiile folosirii complete a capacitaii utilajului(Kc=1). Rt=n*q=60*q/t - randamentul tehnic(RT):producia realizata de un utilaj in timpul unei ore de funcionare continua(Kt=1),inndu-se seama de condiiile concrete de lucru la obiect, de caracteristicile reale ale materialului prelucrat, manipulate sau transportat(Kc<1). RT=Rt*Kc=n*q*Kc Acest randament este nscris in cartea tehnica a utilajului si se numete productivitate medie(Pm)sau indice de productivitate. - randamentul de exploatare(Re) sau capacitatea de producie orara-este producia realizata de utila in timp de o ora,inndu-se seama de tehnologia concreta de lucru(Kt<1) si de caract. Reale ale materialului de prelucrat,manipulate sau transportat(Kc<1) Re=n*q*Kc*Kt C. Calculul general al nr. De utilaje cu funcionare ciclica Nr.de utilaje:necesare pt executarea unui volum de lucrri pe schimb(Ks) pe durata unui schimb(ts) se det. Cu relatia: Nu=Qs/ts*Rpe ; Cunoscnd rel. dintre caract. utilajului: qp=qmc*Kcp ;np=60/tp ; Nc=60/tc;unde,qp=capacitatea planificata pe ciclu;qmc=cap. medie de catalog;Kcp=coef. de utilizare a cap. planificat;np=nr de cicluri pe ora de catalog;tp=durata de ciclu planificata;tc=durata de ciclu de catalog. Se obine randamentul de exploatare planificat(Rpe):Rpe=np/ne*qp/(qme*kc)*Ktp*Pm Rpe=tc/tp*(Kcp*Ktp)/kc*Pm/,unde Ktp-coef de util. a timpului planificat;Kcp-coef de util. a cap. planificat ;Kccoef. De util. a capacitaii; Ktp<1;Kcp<1;Kc<1; Printr-un calcul aproximativ,tp=(0.751.25)*tc D.Calculul nr de utilaje de motaj: In cazul proceselor tehn. de montaj, volumul de lucrri pe schimb(Qs) se exprima in uniti prefabricate manipulate pe schimb. Astfel, nr. de utilaje de montaj se stabilete prin rel.:Nu=Qs/(ts*np*Ktp) pt ts=8ore si np=60/tp Nu=(Qs*tp)/(480*Ktp) In situaia in care se monteaz simultan m elemente prefabricate pe ciclu, nr de utilaje de montaj se det cu rel:Nu=Qs/(ts*np*m*Ktp),respective Nu=(Qs*tp)/(480*m*Ktp) 3.2.Calculul nr necesar de utilaje cu funcionare continua: se utilizeaz aceeai formula generala ca si in cazul utilajelor cu funcionare ciclica. Nu=Qs/(ts*Rep) Randamentul de exploatare planificata se det innd seama de caract de funcionare ale acestor tipuri de utilaje:Rep=(Kcp*Ktp)/kc*Pm In exploatarea utilajelor trebuie asigurate codiii pt. ca att Kcp,cat si Ktp sa aib valori ridicate,apropiate de val maxima unitara. Curs 4 4.Tehnologia lucrrilor de transport si manipulare a mater. de constr. 4.1.Caracteristicile generale ale transp in contr.: Flux de transport cuprinde mai multe procese elementare: 1. ncrcarea materialelor; 2.transportul propriu-zis(pe orizontala/verticala); 3. descrcarea; 4. transbordri intermediare si depozitari Obiectele operaiilor de transp.: 1.mater, semifabr, prefabr 2. mijloace de munca 3. fora de munca Scopul transp.: 1. de aprovizionare - de la fabr producat pana la depozitul situat langa ob. de construc. 2. de evacuare - de la ob de constr pana la un depozit(ex: evac mater rezultate in urma unei demolri); 3. tehnologic, loco-obiect - de la depoz de lucru situat langa ob de construcie pana la locul de punere in practica

Sensul Transportului: pe orizontala, la dist. mare(>1000m)-transp de aprov si evacuare, pe orizntala la dist mica (<100m)- la niv solului sau al etajului in cadrul transp tehnologic, loco-obiect , pe verticala- in cadrul transp loco obiect(cu macarale) Clasif mater: A)mater pulverulente(ciment, ipsos), B)mater granulare(nisip, balast, pam), C) mater in bucati mici de forma neregulata(piatra Sparta, moloz) sau regulate(crmizi, bidoane cu vopsea), D)mater in buc mari(prefabr din bet armat) E) mater lichide sau semilichide(bet si mortar proaspat) 4.3.Clasificarea procedeelor si a containerelor utilizate: 4.3.1Procedee utilizate la transportul materialelor 1. Transportul in vrac: operaii: ncarc directa a mater de constr in mijl de transp si descarc directa de tip gravitat sau pneumatic 2. Transp in ambalaje: transp unui vol mic de mater in saci, cutii sau bidoane 3. Transp in pachete, containere mici si transcontainere: alctuirea unor unit de ncrctura cu mater ambalate in prealabil sau nu, a cror forma rmne neschimbata pe ntregul flux de transp 4.3.2 Nivele de containerizare: in fctie de mom( etapa fluxului de transp) in care se formeaz unitile de ncrctura se deosebesc mai multe niv de containerizare: a)Containerizare totala: unit de incrcatura sunt formate la fabr de mater de ctii de unde ajung sub aceiai forma la locul de punere in opera(saci de ciment) b)Containerizare partiala: unit de ncrctura sunt formate intr-un depozit intermediar de pe fluxul de transp de unde ajung la locul de punere in opera. c)Containerizare locala: mater ajung la ob de constr sub o forma oarecare, acolo urmnd a se forma unit de incarcatur in vederea asig transp tehnologic in cond avantajoase(introducerea bet proaspat in bena) 4.3.3Clasificarea containerelor: A. Dupa forma si alcatuire: A1 Pachete sau legaturi: sunt unit de incarc alc din mater identice sau asemnat legate in diferite moduri; legatura se pot realiza din mater nerecuperabile sau mat recuperaile. Dispozitivele de manipulare sunt de tip traversa sau cleti; pachetele sunt preluate de dispozitive cu furca sau clesti A2 Paletele: sunt suporturi de lemn,metal, mase plastice cu ajut crora se realizeaz o unit de ncrctur a crei forma rmne neschimbata pe ntreg fluxul de transp. Paleta cu montani sau cu geamuri. A3 Box-palete: sunt cutii metalice cu perei fici sau rabatabili confecionai din plase de sarma sau tabla care se sprijin pe 4 picioare sau pe 2 tlpi. A4 Containere mici: sunt accesorii de transp formate din cutii, lzi, rame nchise/deschise cu dimens standardizate. Se construiesc intr-o mare varietate de tipuri, volumul lor interior fiind de 1-3 mc A5 Transcontainerele: sunt containere de mare capacit cu volume intre 30-60mc si o ncrctura utila de 80-280 KN. Formarea transcontain: cu pachete; - de otel beton in colaci; -cu mater pulverulente B. Dupa posib de deplas si manipulare: B1 Containere cu posib propi de deplas(containere pe roti), B2 Containere fara posib propri de deplas dar care pot fi deplas cu ajut unui mijl de mica mecanizare(containere cargo), B3Containere de mare capac care pot fi incarc si transp numai cu ajut unor mijl mecanice specializate(transcontainere) Curs 5 5.Transportul si manipularea materialelor de la producator la obiectul de constructie Datorita volumelor mari si a diversitii materialelor care se transporta pentru executarea lucrrilor de C-ii s-a ajuns la o larga diversificare a mijloacelor de manipulare si transport. Alegerea celui mai potrivit mijloc pt o situaie data presupune cunoaterea in detaliu ca tipuri si performante tehnice a mijloacelor existente. Clasificarea generala a mijloacelor de transport: In funcie de sensul transportului mijlocele de transport pot fi clasificate astfel: - mijloace de transport pe orizontala la distanta mare - mijloace de transport pe orizontala la distanta mica(in cadrul antierului) - mijloace de transport pe verticala - mijloace de transport combinat(pe verticala si limitat pe orizontala) Mijloacele folosite pt transportul materialelor sau pt operaia de ncrcare-descrcare mai pot fi clasificate in: - mijloace universale: utilizate pt transp si manipularea diverselor tipuri de materiale prin procedee diferite - mijloace specializate: specifice unui anumit procedeu de transport sau manipulare sau unei anumite categorii de materiale 5.1Mijloace de transport pe orizontala la distanta mare

Specific operaiei de aprovizionare sau evacuare. In funcie de capacitatea de deplasare mijloacele de transport pot fi: autopropulsate sau tractate de ctre un alt mijloc. Din punct de vedere al caii pe care se deplaseaz mijloacele de transport se deosebesc urmtoarele categorii:1.transp rutier, 2.transp feroviar, 3.transp naval, 4.transp aerian 5.1.1Transportul rutier Autovehiculele se caracterizeaz prin capacitai variate de transport si acces relative uor la orice punct de lucru. Principalele tipuri de vehicule utilizate in domeniul c-tiilor: 1.Autocamioane cu platforma fixa Sunt prevzute cu obloane rabatabile(lateral si in spate) si se folosesc pt transp materialelor in buci, pachetizate, paletizate sau containerizate; ncrcarea i descrcarea se face mecanizat 2.Autobasculantele Se caracterizeaz prin faptul ca platforma se poate inclina in spate sau lateral permind in acest fel descrcarea gravitaionala a mat. Trans. 3.Dumperele Autovehicule specifice lucrrilor de transport in condiii de antier pe cai de circulaie semiamenajate sau neamenajate. Pot fi prevzute cu bene basculante sau cu platforme fixe. Dumperele cu bena avnd capacitate de pana la 1mc se numesc dumpere pitice iar cele cu bena avnd capacitatea intre 2 si 6 mc se numesc dumpere mari. 4.Autoagitatoarele Mijloace specializate pt transp betonului si mortarului de la staia de preparare pana la obiectul de c-tie. Elemente componente: asiu, toba rotativa, motor, plnie de ncrcare, jgheab de golire, rezevor cu apa. Toba rotativa are capacitatea intre 3-10 mc (12 mc). In interiorul tobei este sudata o banda metalica elicoidala. ncrcarea cu beton sau mortar se face prin intermediul unei plnii plasata la partea superioara spate. In timpul transp toba se rotete ncet asigurnd o buna malaxare a materialului pstrndu-l omogen si evitnd apariia fenomenului de segregare. Desc tobei se face gravitaional la partea inferioara spate prin intermediul unui jgheab ataat. Distanta de transport este limitata in timp de viteza de priza a cimentului din care s-a preparat materialul. 5.Autobetoniera Alt mijloc specializat pt transp betonului asemntor ca aspect cu autoagitatorul. Realizata prin montarea unui malaxor special pe asiul autocamionului. La staia de preparare a betonului in autobetoniera se ncarc componeni uscai(agregate+ciment) gata dozai. Se efectueaz transp iar cu 3-5 min nainte de sosirea la destinaie amestecului uscat i se aduga apa necesara dintr-un rezervor propriu. Se realizeaz malaxarea obinndu-se astfel betonul proaspt. In acest fel este asigurat transp betonului la orice distanta. Autobetoniera poate fi folosita si ca autoagitator. 6.Autotractoarele Mijloace de traciune prevzute cu motoare de mare putere si cu dispozitive de tip sa care permit cuplarea si rotirea necesara a semiremorcilor. 7.Tractoarele Pe pneuri si pe senile sunt mijloace de traciune care pot antrena remorci de diferite tipuri. In c-tii se folosesc pt transp la distante medii si mici pe cai semiamenajate sau neamenajate. La aceeai putere a motorului dezvolta o fora de traciune mult mai mare dect autotractoarele. 8.Remorcile Mijloace fr posib proprii de antrenare fiind alctuite din 2 sau mai multe osii ce susin o platforma fixa sau basculanta. In cazul transp de materiale lungi care pot prelua eforturile ce apar in timpul transp (ex:grinzi prefabricate) se folosesc remorci cu o singura osie numite peridoc. Pt. a permite nscrierea in curbe sprijinirea se face pe dispozitive de tip sa care asigura rotirea necesara. 9.Semiremorcile Se utilizeaz in cazul transp unor materiale lungi dar care nu pot prelua eforturile care apar la transport. Acestea transmit autotractorului o parte din greutatea proprie si din sarcina utila prin intermediul dispozitivului de tip sa. 10.Remorcile cu platforma joasa(treilere) Se folosesc pt transp elementelor prefabricate de dimensiuni mari (ex:panouri prefabricate pt perei) sau utilaje care nu se pot deplasa singure de la un antier la altul. Capacitatea acestora difer in funcie de nr. de osii si de nr. de pneuri pe o osie. 11.Autocisternele pt transport ciment in vrac

Sunt formate din autotractor si o semiremorca pe a crei platforma sunt amplasai 1-3 recipiente metalici cu perei groi in care se transp cimentul. 12.Autocisternele Sunt folosite la transp materialelor lichide. 13.Autocamioanele cu brat macara Pt autoncrcarea, transportul si autodescrcarea materialelor. 14.Autoutilitarele Permit deplasarea simultana de materiale, echipamente si de fora de munca. Sunt vehicule rezistente si adaptabile. Curs 6 5.1.2 Transportul feroviar: - se realizeaz pa cai ferate cu ecartament normal (de 1435mm)sau pe cai ferate nguste (cu ecartament de 500,600, 750 sau 760 mm) -traseele de cale ferate cu ecartament normal se realiz a.i. sa nu se depeasc o declivitate de 3%, iar razele de curbura sa nu scad sub 180m - trasnp pe cale ferata ngusta se utilize. doar in cazul transp. tehnologiei proprii Mijloacele de antrenare sunt locomotivele de diferite puteri. - ca material rulant se utilizeaz o gama larga de vagoane speciale, cum sunt cele prezentate in continuare: 1)Vagoane acoperite 2)Vagoane cu perei nali si cu descrcare automata prin gravitaie 3)Vagoane descoperite de tip platforma cu perei sau cu epue 4)Vagoane speciale pt transportul cimentului si a altor mat. pulverulente 5)Vagoane cisterna pt mat lichide 6)vagoane platforma speciale 5.1.3.Transportul naval: - s-a dezvoltat datorita avantajelor pe care le prezint: cai de transport naturale, posibilitatea de comunicare cu toate continentele etc - navele cargo se caracterizeaz printr-o mare capacitate de ncrcare si posibilitatea de parcurgere a unor dist. foarte mari, insa in comparative cu celelalte modaliti de transp. au viteza de deplasare relative redusa 5.1.4Transportul aerian - pune la dispozitia celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cele mai moderne mijl. de transport 5.2.Calculul mijl de transp. Pe orizontala la dinstanta mare 5.2.1.Determinarea duratei unui ciclu de transport: tp=Ti+Tp+Td+Tg+2Tm; Ti timpul de ncrcare al vehiculului Tp timpul de transport al vehiculului ncrcat Td timpul de descrcare al vehiculului Tg- timpul de transp al vehiculului gol Tm timpul de manevra si ateptare la capetele curselor Timpii care formeaz durate unui ciclu de transport se stabilesc astfel: Ti- timpul de ncrcare al vehiculului Ti=[q(indice ef, la v)/q(indice p,la i)]*t(indice p, la i) q(ef,v)-cant ef de mat din vehicul q(p,i) cant de mat care se ncrca in vehicul intr-un ciclu de ncrcare (cupa de excavator) t(p,i) durata planificata (in min) a unui ciclu de ncrcare Td-timpul de descarcare al vehiculului Td=[q(ef,v)/q(p,d)]*t(p,d) q(p,d) cant de mat care se descrca din veh intr-un ciclu de descrcare t(p,d) durata planificata (in min) a unui ciclu de desc - in general raporturile q(ef,v)/q(p,i), resp q(ef,v)/q(p,d) va fi un nr intreg care reprez nr de cicluri de ncrcare, resp de descrcare - daca ncrcarea sau desc se executa prin alte sisteme (utilaje cu funcionare continua sau gravitaionala) a valorile timpilor de inc si resp desc se det in fctie de randamentul utilajelor cu funcionare continua, iar in cazul inc resp desc gravitaionale se apreciaza la (3..5)min Tp- timpul de transport cand vehiculul este incrcat Tp=L1/V1[h],resp Tp=(60*L1)/v1[min]

Tg- timpul de transport cand vehiculul este gol Tg=L2/V2[h], Tg=(60*L2)/V2[min] - in general vehiculele circula pe acelai traseu dus si ntors. Astfel putem aprecia ca L1=L2=L - pt simplificare se accepta o viteza de circulaie medie Vm =(v1+v2)/2 Tp=Tg=60L/Vm Tm - timpul de manevra si ateptare la capetele curselor, se apreciaz la (1..3)min 5.2.2. Calculul nr necesar de vehicule pt transp mat intr-un schimb - mijl de transp pe oriz sunt mijl cu functionare ciclica - randamentul tehnic al unui mijl de transport pe or este: Re=n*q*Kc*Kt n- nr de cicluri pe ora, n=60/t t- durata de ciclu q - capacitatea utilajului Kc - coef de utilizare a capacitate Kc<1 Kt - coef de utilizare a timpului de lucru Kt<1, nr necesar de vehicule pt transp mat intr-un schimb se calculeaz (utiliznd caracteristicile tehnice aferente)astfel: - durata de lucru t=Q/(ts*R(e,p)*Nv) pt t=1 schimb Q -> Qs => Nv=Qs/8R(e,p); ts=8ore - randamentul de exploatare planificat R(e,p)=np*q(n,v)*Kcp*Ktp np-nr planificat de cicluri de transp pe ora q(n,v)-cap nominala a vehiculului Kcp- coef de utilizare a capacitatii planificat Ktp- coef de utilizare a timpului planificat - nr planificat de cicluri de transport pe ora (np): np=60/tp =>R(e,p)=(60/tp)*q(n,v)*Kcp*Ktp - nr necesar de vehicule: Nv= (Qs*tp)/(8*60*q(n,v)*Kcp*Ktp )unde in practica Ktp<1; Kcp<1 5.2.3 Conditia de continuitate - pt ca vehiculele sa fie utilizate raional trebuie asigurata o cond de continuitate in lucrul acestora evitnduse astfel staionrile la ncrcare sau la descrcare - cnd un vehicul din coloana de (Nv) vehicul se afla la ncrcare toate celelalte sunt pe parcurs. Rezulta ca in timpul pe care l parcurge un vehicul oarecare din coloana din momentul ncrcrii si pana la napoierea lui toate celelalte vehicule din coloana trebuie sa fie la rndul lor ncrcate - deci timpul de ncrcare a celorlalte vehicule trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu durata de ciclu (tp) a unui vehicul din coloana de (Nv) vehicule - acest timp se numete timp de ncrcare condiionat ( t(i,cond) Nv*t(i,cond)=tp, Nv=tp/t(i,cond) ; tp=Ti+Tp+Td+Tg+2Tm - in conditii reale de lucru: Kcp<1; ktp<1; Nv=tp/(t(i,cond)*Kcp*Ktp) - cond de continuitate pt cazul in care autovehiculele se ncrca respective se descrca cu un singur utilaj sau gravitaional este ti<=t(I,cond)- pt inc; Td<=t(d,cond)-pt descrcare - daca aceasta cond nu este satisfcuta nseamn ca mijl de inc resp de desc nu asigura ritmul de lucru necesar a.i. pe durata schimbului de lucru sa fie manipulate ntreaga cantitate de material - exista urmtoarele situaii: a)daca Ti>t(i,cond), Td>t(d,cond) cu cel mult 20% b)daca Ti>>t(i,cond), Td>>t(d,cond) Posibiliti de acionare: a)se poate alege un alt utilaj ncrctor resp descrctor cu un randament mai mare in vederea asigurrii cond de continuitate b)se pot prevedea mai multe mijl de inc, desc, pt respective cant de materiale - nr. acestor utilaje va fi: Nu=Ti/t(i,cond) pt inc; Nu=Td/t(d,cond) pt desc - rezultatul va fi un nr ntreg rotunjit superior - in cazul particular cnd mijl de traciune lucreaz cu remorci sau semiremorci de schimb , nr de remorci necesare (Ng) se determina din cond ca pe durata ciclului unei garnituri, utilajul de baza sa nu aib stagnri: Ng*Ti=tp => Ng=tp/Ti Curs 7 6. Transportul si manipularea materialelor de construcii in cadrul in cadrul antierului

Transportul tehnologic al materialelor de la depozitul de lucru situat ranga obiectul de corespondenta si pana la locul punerii In opera, se poate desfura dup una din variantele prezentate in schema gen. de transp loco-obiect Desen 1- transp. de aprovizionare 2- transp local la nivelul solului 3- transport pe verticala 4- transport orizontal la nivelul etajului 5- transport combinat Pt. efectuarea acestor tipuri de transport exista o gama diversa de mijloace tehnice - mijloace de inventar de mica mecanizare si maini de mica mecanizare - mijloace pe verticala exclusive - mijloace de transport combinat 6.1 Mijloace de inventar de mica mecanizare si masini de mica mecanizare - sunt utilizate la lucrrile de transport tehnologic din cadrul antierului in situaiile cnd transportul mecanic al materialului nu se poate efectua sau nu este rentabil. Pot fi clasificate in 3 subgrupe, astfel: A pt. transport pe orizontala B pt transport pe verticala C pt manipulri locale Cele mai uzuale tipuri sunt prezentate in continuare: A pt. transport pe orizontala A1. Roabe metalice pe pneuri utilizate la transport local pe distante scurte de 10..50 m, in condiiile unor cantiti reduse de material care urmeaz a fi puse in opera sau evacuate. Au capacitate cuprinse intre 60120 l A2. Tomberoane cu bena basculanta pt transport local pe dist de 20..50 m a materialelor in vrac, buci mici sau semilichide , au capacitate cuprinse intre 150-200 l A3.Carucioare pt transportul diferitelor sortimente de materiale, sunt foarte diversificate ca forma iar capacitatea nominala este cuprinsa de obicei intre 400..1200daN. A4. Electrocare sunt acionate de un motor electric alimentat la o baterie de acumulatori, si au capacitai cuprinse intre 250..2000daN B. Pt transportul pe verticala B1. Scripetele cel mai simplu mecanism pt ridicarea pe verticala a sarcinilor relativ mici; este alctuit dintrun disc prevzut cu an periferic si care se poate roti in jurul axei . In funcie de modul cum este folosit, scripetele poate fi fix sau mobil. a) Scripetele fix fora active f este egala in modul cu fora rezistenta (greutatea ridicata, G) F=G. Lungimea firului tras este egala cuinaltimea la care este urcat corpul b) Scripetel mobil fora activ f este egala in modul cu jumtatea din fora rezintent G. F=G/2. Lungimea firului este egala cu dublul nlimii la care este urcat corpul Prin combinarea mai multor scripeti mobile cu scripeti ficsi se poate reduce fora F necesara tragerii. B2. Mufla si palanul reprezint combinaii de mai muli scripei fici si mobile care se folosesc la ridicarea greutilor mari. - diferena dintre mufla si palan este urmtoarea: la mufla fiecare scripete are un ax diferit , pe cnd la palan toi scripeii fici au un ax comun si toi scripeii mobili au un alt ax comun B3. Troliul manual demultiplica fora activ F printr-un sistem de roti dinate. Se fixeaz pe o fundaie, iar cablul de tragere se nfoar pe un tambur. Pt a mpiedica rotirea tamburului in sens invers, tamburul este prevzut cu un sistem de frnare cu saboi cu clichet de blocare, care permite rotirea numai intr-un singur sens. B4. Troliul electromecanic acionarea tamburului pe care se nfoar cablul prin intermediul unui motor electric si a a unui redactor. B5. Aparatul de ridicat si tractat (trifor) permite att ridicarea pe verticala cat si traciunea pe orizontala a materialelor. Este alctuit dintr-un mecanism de rulare a unui cablu active care se termina printr-un crlig. Prin acionarea manetei se foreaz trecerea cablului active prin aparat. B6. Cricul dispozitiv folosit pt ridicat greuti mari la nlimi mici.

B7. Electropalanul maina complexa de ridica pe verticala si transportat pe orizontala a materialelor. Este alctuit prin asamblarea intr-un mecanism a unui troliu reversibil electromecanic, si a unui motor ce asigura deplasarea pe orizontala, pe o ina sau pe un profil. C. Pt manipulri locale. C1. Benele sunt containere metalice, robuste, utilizate in principal pt transportul pe verticala a betonului si mortarului cu ajutorul macaralelor. ncrcarea benelor se realizeaz direct, gravitaional, iar descrcarea are loc tot gravitaional, prin deschiderea clapetei de la partea inferioara a benei. De obicei se utilizeaz bene avnd capacitatea de 0,5..2.0 mc. C2. Lzile sunt utilizate pt depozitarea provizorie a materialelor, sunt de construcie metalica si pot fi manipulate mecanizat. Au capacitai cuprinse intre 1,5..6,0 mc. C3. Buncrele sunt mijloace care asigura transbordarea unor materiale in vrac sau semilichide. Pot fi fixe sau basculante, prin acionare hidraulica Curs 8 6.2.Mijloace de transport pe verticala A)Ascensorul de antier : este o instalaie complexa pt ridicarea materialelor si persoanelor. Se monteaz la exteriorul construciei fiind ancorat din loc in loc pentru a se prevenii rsturnarea turnului. Capacitatule de ridicare variaz intre 515KN, iar nlimile de ridicare pot ajunge pana la 100m B)Elevatorul catarg (mobil): are aceeai domenii de utilizare ca si ascensorul .Alctuirea sa este mai simpla , se monteaz mai uor dar are capacitate de ridicare , viteza de lucru si nlime de ridicare mai mici. Capacitile de ridicare variaz intre 3..6kN,iar nlimile pot ajunge pana la 15m neancorat si 40 m ancorat C)Macara rotitoare staionara: este un utilaj uor care poate executa micarea de ridicare i transport orizontal prin rotirea braului. Raza de aciune orizontala este pana la 3 m .Este folosita pt ridicarea materialelor necesare in fazele de finisaj. D)Elevatorul cu cupe :este un utilaj cu funcionare continua folosit pt ridicare pe verticala a unor materiale necoezive , livrate in vrac la nlimi care nu depesc 2530 m. Materialul este introdus la partea inferioara unde se produce ncrcarea cupelor , apoi cu ajutorul mecanismelor de antrenare este ridicat pana la partea superioara unde se realizeaz descrcarea cupelor prin gravitaie. 6.3.Mijloace de transport combinat 6.3.1.Pompe: sunt maini care transforma energia mecanica provenita de la o sursa de antrenare de energie hidraulica A)Pompe pt lichide: sunt destinate transportului de lichide la distante si nivele diferire fiind utilizate in diferite procese tehnologice : alimentare cu apa , la staiile de splare a agregatelor , la evacuarea apelor din incinta spturilor etc A1 instalaia de pompare A2 pompa submersibila hidraulica B)Pompe pt mortar si beton: realizarea operaiei de pompe implica necesitatea asigurrii unor condiii speciale in ceea ce privete compoziia mortarului/betonului. B1) Maina de tencuit: este o pompa folosita pt transportul si aplicarea pe suport a mortarului. (Desenul masinii): cuprinde : autoagitator n poziia de descrcare, buncr basculant, main de tencuit B2)Pompa de beton: asigura transportul betonului att pe orizontala cat si pe verticala. Este recomandata pt punerea in opera a unor volume mari de beton la nlimi relative mari .Pompa este fixata pe amplasament , iar legtura cu locul de punere in opera se face printr-un traseu de conducte fixe cu diametrul de 100 125.. mm B3) Autopompa de beton : este formata dintr-o pompa de beton si un bra distribuitor mobil. Acest ansamblu este montat pe asiul unui autocamion. B4) Autoagitatorul cu pompa de beton: este format dintr-o toba de malaxare , o pompa de beton si un bra distribuitor mobil ansamblul fiind montat pe asiul unui autocamion. 6.3.2.Macarale Sunt realizate dintr-o gama foarte larga de tipuri si capacitate. Principalele tipuri sunt: - macarale mobile - macarale capra - macarale turn(MT) 1)macarale mobile: sunt mijloace cu funcionare cilindrica utilizate la lucrrile de incarcare-descarcare a materialelor pachetizate ,containerizate,sau a elementelor prefabricate. 1a) Macarale pe pneuri se folosesc pe trasee fr denivelri care le-ar putea periclita stabilitatea. 1b)Automacarale alctuite din platforma de rotire a utilajului de ridicat montata pe asiul unui autocamion.

1c) Macarale pe senile :- se folosesc la manevrarea materialelor de c-tii cu greutate mare , iar terenurile pe care se deplaseaz sunt neamenajate. 2)Macarale portal (capre) sunt specifice operaiilor de incarcare-descarcare in depozite de materiale pe rampe de descrcare si mai rar la manevrarea elementelor prefabricate. Grinda principala reazem pe 2 picioare(capre) avnd la partea inferioara cate un crucior prevzut cu roti pt deplasare. 3)Macarale turn (MT)- pot aciona din poziie fixa sau sa fie mobile prin deplasarea pe sine. Calea de rulare a macaralei se executa in funcie de tipul macaralei si de durata in care macaraua va funciona in poziia respectiva. Variantele curente de cai de rulare pt macaralele turn sunt :- pe traverse de lemn sau prefabricate din beton armat - pe lonjeroane metalice sau prefabricate din BA La montarea caii de rulare se va lsa un spaiu de sigurana de 2,5 4 m intre ina interioara si frontal construciei pt a permite rotirea macaralei . Daca lucreaz la nlimi de peste 40 ..50 m macaralele turn se ancoreaz de construcia in curs de realizare in scopul asigurrii stabilitii. In acest caz ele reazem pe blocuri de fundare din BA si lucreaz ca macaralele rotitoare staionare.(+ desene de macarale cu turn) Curs 9 7.Tehnologia executrii lucrrilor de terasamente 7.1 Pregtirea terenului nainte de nceperea lucrrilor , terenurile respective si cele din imediata apropiere se asaneaz cu ajutorul reelelor de danturi de scurgere sau drumuri, care vor evacua apele in aval de zona lucrrilor. In vederea executrii lucr. de terasamente este necesar sa se realizeze unele lucrri pregtitoare constituite din urmtoarele procese : eliberarea amplasamentului de obstacole; defriarea terenului; sparea si ndeprtarea stratului vegetal; afnarea mecanizata; scarificarea terenului; nivelarea; trasarea axelor construciei si implementarea sist. de cote de referina; trasarea spturilor Principalele tipuri de utilaje folosite la aceste lucrari sunt: 1. Buldozere sunt alc dintr-un tractor cu senile sau pneuri, pe care este montat echipamentul de lucru: un cadru ce susine o lama ce se termina la partea inferioara cu un cuit. Operaiile efectuate de buldozer sunt: sparea, transportul si distribuirea sau depozitarea pmntului spat. 2. Autogredere se folosesc la lucrri de profilare a taluzurilor , la nivelarea platformelor, sparea si ndeprtarea stratului vegetal precum si la mprtierea materialelor descrcate din alte mijl de transport. 3. Autoscrepere si screpere tractate sunt maini ce cumuleaz procesele de lucru : spare sub forma de brazde succesive cu ajutorul cuitului si de transport al pmntului in cupa proprie (nu se descrca pmntul in autovehicule) 7.2 Sptur mecanizata a terenului Excavatoarele sunt mijl de munca specializate pt lucrrile de pmnt, ele executa sparea si transportul la mica distanta a pmntului, pt a-l descrca in mijl de transport sau in depozite apropiate. D.p.d.v. al modului de funcionare, excavatoarele se mpart in 3 grupe: A excavatoare cu o singura cupa, avnd funct ciclica B - excavatoare cu mai multe cupe, avnd fuct continua A -excavatoare cu o singura cupa - Sunt utilajele terasiere cel mai des folosite cu ajutorul crora se executa 45- 65% din vol. total al lucrrilor de pmnt. - Echipamente uzuale de lucru: - cupa (lingura) dreapta - cupa (lingura) inversa - cupa draglina - cupa graifer - In funcie de capacitatea cupei, excavatoarele se mpart in: - excavatoare de cap mica (>0.5 mc) - excavatoare de cap medie (0.5 1 mc) - excavatoare de cap mare (peste 1 mc) - Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi: pe roti, pe senile, pe cai rutiere, pitoare - Caracteristicile principale ale excavatoarelor cu o singura cupa sunt: - capacitatea cupei q(n,c) volumul de pmnt proiectat sa ncap in cupa excavatorului - raza de spare R(s) dist pe orizontala de la axa de rotire a excavatorului pana la vrful dinilor cupei, indicnd dist maxima de spare a terenului dintr-o singura poziie a excavatorului

- nlimea de spare H(s) dist pe verticala intre cota platformei pe care circula excavatorul si captul dinilor cupei atunci cnd excavatorul sapa sub cota pe care se circula , aceasta distanta se numete adncime de spare U(s) - raza de descrcare R(d) dist pe orizontala intre axa de rotire a excavatorului pana la centrul de greutate al cupei - nlimea de descrcare H(d) dist pe verticala de la nivelul pe care circula excavatorul pana la marginea inferioara a cupei deschise * (x) = indice Principalele tipuri de excavatoare: 1. Excavatorul ocupat cu lingura (cupa) dreapta sapa deasupra nivelului de staionare (registru pozitiv). Domeniu de folosire: sparea terenurilor pmntoase si ncrcarea in vehicule a materialului rezultat din derocarea tuturor categoriilor de roci stncoase. Dificultatea de spare creste de la o categorie de teren la alta, necesitnd utilizarea unor cupe cu capacitai din ce in ce mai mari. 2. Excavatorul echipat cu lingura (cupa) inversa sapa sub nivelul de staionare (registru negativ). Este utilizat in deosebi pt executarea debleelor, a gropilor de fundaie, a danturilor pt conducte, a canalelor etc. 3. Excavatorul echipat cu draglina sapa sub nivelul de staionare . Draglina sapa in teren uscat sau sub apa. Prezint avantajul unei lungimi mari a braului, corespunztoare unei raze de spare si de descrcare mare. 4. Excavatorul echipat cu graifer sapa sub aciunea greutii proprii si a socului produs la cderea cupei cu flcile deschise. Este indicat pt sparea gropilor de adncime mare si suprafaa relativ redusa, pt aezarea amantului in straturi la lucrrile de umplutura etc. B. Excavatoarele cu rotor port-cupe Pot fi utilizate in abataje care se afla sub nivelul platformei de staionare sau aflate la o cota superioara caii excavatorului, Lucrnd mpreuna cu instalaiile benzii transportoare, alc unui agregat cu funcionare continua de mare eficienta economica pt mecanizarea complexa a execuiei apaturii unor volume mari de pmnt. Curs 10 7.3.Transportul Pmntului a)Transportul pmntului cu autovehicule(autobasculante,dumpere,remorci si semiremorci basculare) b)Transportul pmntului cu autovehicule cu benzi transportoare operaii:ncrcarea pmntului in mijlocul de transport transportul propriu-zis(evacuarea pamatului rezultat din sptura sau aducerea pamantului pentru umpluturi) descrcarea gravitaionala a pamantului c) Transportul hidraulic al pamantului folosind instalaii de pompare(pamantul excavat este amestecat cu apa de transport formnd un nmol care poate fi pompat pe conducte cu viteze de 1....5m/s la distante de 3...5 m. ncrcare pmntului in mijlocul de transport Utilaje folosite: 1)Escavatorul:- poate ncrca pamantul direct din sptura in mijlocul de transport 2) ncrctor cu cupa-pe lng funcia principala de ncrcare,utilajul poate asigura si transportul pamantului pe distante scurte 3)Transportorul mobil cu banda:- este un utilaj cu funcionare continua folosit la ncrcarea pamantului in mijloacele de transport Transportul si descrcare pamantului Transportul propriu-zis(evacuarea pamantului din sptura sau aducerea pamantului pentru umplutura):- cu autovehicule - cu benzi transportoare Descrcarea:gravitaional 7.4.Executarea umpluturilor de pamant Umpluturile de pamant se realizeaz: - in jurul fundaiilor - la executarea digurilor - la infrastructura cailor ferate si rutiere - la lucrri de sistematizare pe verticala - pt. ridicarea cotei terenului natural Lucrrile de umplutura cuprind urmtoarele activitatea tehnologice:

- aducerea pamantului - imprastierea pamantului in straturi uniforme - compactarea terasamentelor 1)Aducerea pamantului pentru umplutura - se face din sapaturi, depozite apropiate,depozite ndeprtate, gropi de mprumut In funcie de distanta de aprovizionare L(m) pamantul este adus cu urmtoarele mijloace:- incarcator cu cupa, benzi transportoare mobile daca L<30m - dumpere mici,autobasculante daca L<10m - autobasculante,dumpere mari,baze transportoare fixe daca L>10m 2)Imprastierea pamantului in straturi uniforme - se poate executa manual(in spatii nguste, cnd volumul de umplutura <100m3)si mecanizat(pe spatii largi si in spatii nguste cnd volumul de umplutura este mare)cu buldozere,gredere, screpere. Grosimea totala a umpluturii rezulta din mai multe straturi aternute uniform,nivelate si compactate fiecare in parte,avnd grosimea de 15..100 cm) Compactarea terasamentelor Terasamentele se compacteaz cu scopul de a micora volumul golurilor si volumul ocupat de scheletul mineral al pamantului Prin compactare se realizeaz simultan urmtoarele efecte:eliminarea sau reducerea accentuata a tasrilor ulterioare a terasamentelor,sporirea masei volumice cu creterea corespunztoare caracteristicilor mecanice,diminuarea influentei apei, scderea umiditatiii, reducerea permeabilitii si a sensibilitii la umezire. Controlul compactrii terasamentelor se face prin gradul de compactare D,calculat cu relaia D=de/d max unde: de - greutatea volumca a pamantului de lucrare in stare uscata efectiv realizata [KN/m2] d max - greutatea volumica maxima a pamantului in stare uscata[KN/m3]determinat in laborator prin diagrama Proctor D - depinde de tipul utilajului de compactare, de natura si umiditatea pamantului,de grosimea stratului supus compactrii de numrul de treceri ale utilajului pe stratul respectiv si de deformabilitatea suportului Metode de compactare: A)Cilindrare sau rulare(compactare statica)- realizeaz presiuni relative mari asupra pamantului: se recomanda pt. pamanturi slab coezive si coezive(argila),mijloace folosite:tvlugi si cilindri compactori netezi sau cu compresoare(picior de oaie) B)Vibrare(compactare dinamica)- se bazeaz pe vibraiile transmise pamantului de o masa vibranta,se recomanda pt. pamanturi necoezive(balast, pietri,nisip):mijloace folosite:cilindri compactori vibrani,cilindri vibrocompactori,placi vibrocompactoare. C)Batere(compactare dinamica)- metoda se bazeaz pe socul pe care l exercita o masa grea care lovete ritmic pamantul. se recomanda:pentru pamanturi necoezive sau stncoase ,blocuri de piatra,bolovani mijloace folosite:maiuri mecanice ,compactori cu talpa rotunda sau placi grele compactoare. 1.LEGISLATIA MUNCII Noiuni generale:Protecia muncii constituie un ansamblu de activitati instituionalizate care au ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfasurarea procesului de munca, precum si aprarea vieii,a integritii corporale si a sanatatii persoanelor participante la procesul de munca. Actele normative privind protecia muncii sunt: -Legea nr.90 din 23.07.1996,este actul normativ in baza cruia se desfasoara ntreaga activitate de protecie a muncii in Romnia si reprezint un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participanilor la procesul de munca. - Normele metodologice de aplicare a legii privind:va)autorizarea funcionarii unitarilor economice, b)certificarea calitii echipamentelor individuale de protecie, c)avizarea documentelor cu caracter tehnic de informare si instruire. Norme generale de protecie a muncii(2002): cuprind principiile generale de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si direciile generale de aplicare a acestora. Normele de protecie a muncii stabilesc: a)masuri generale de protecie a muncii pt prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajailor, b)masuri de protecie a muncii, specifice pt anumite profesii sau anumite activitati, c)masuri de protecie specifice,aplicabile anumitor categorii de personale, d)dispoziii referitoare la organizarea si funcionarea unor organisme speciale de asigurare a securitii si sanatatii in munca .-Normele departamentale specifice activitii de constructii-montaj. -Instructiuni proprii de aplicare a

normelor de protecie a muncii,in funcie de particularitile proceselor de munca. -Norme obligatorii privind igiena muncii elaborate de Ministerul Sanatatii. 2.ORGANIZAREA SANTIERULUI 2.1.Mijloace colective de protecie a muncii Organizarea oricrui antier se va face respectnd toate prevederile de securiste a muncii si cele igienicosanitare necesare bunei desfasurari a activitilor si proceselor de munca. La baza organizrii de antier va sta un proiect ,care va cuprinde in mod obligatoriu masurile generale si concrete legate de specificul antierului, privind asigurarea desfasurarii activitilor in condiii de deplina sigurana. Se interzice executarea lucrrilor de constructii-montaj ale cror proiecte nu prevd masuri de tehnica securitii muncii. Este obligatorie : -delimitarea antierului : stabilirea limitelor juridice a antierului, - semnalizarea lucrrilor:cu banda pt delimitarea lucrrilor si semnalizare,banda reflectorizanta si cu con pt semnalizare; -afisarea indicatoarelor de securitate:sunt de mai multe categorii: indicatoare combinate de informare generala,indicatoare de avertizare,indicatoare de interzicere,indicatoare de obligativitate,indicatoare de paza si stingerea incendiilor,indicatoare de prim ajutor. 2.2.Mijloace individuale de protecie a muncii Fiecare participant la procesul de munca va fi dotat cu mijloace de protecie mpotriva factorilor de risc. Aceste mijloace alctuiesc echipamentul individual de protecie a muncii,care este compus din:casca de protecie,costum salopeta termorezistenta, viziera de protecie,ochelari de protecie,scurta impermeabila reflectorizanta,vesta semnalizare,centuri complexe,centuri poziionale,bocanci pt protecie si stabilitate,bocanci cu talpa electoizolanta, mnui de protecie, mnui electroizolante,cizme de cauciuc,cizme pantalon de protecie,antifoane externe si interne,semimasti si masti pt protecie.