Materiale pentru roi dinate Dantura unei roi dinate este un element puternic solicitat care n unelecazuri funcioneaz

n condiii tribologice severe, rezultnd, pentru materialuldin care este confecionat roata dinat, o serie de condiii: Rezisten mecanic ridicat, att la solicitri statice, dar mai ales la solicitri variabile; sensibilitate redus la efectul de concentrare a tensiunilor; rezisten ridicat la solicitri hertziene de contact; n cazul angrenajelor cu alunecri mari (angrenajul melcroat melcat i angrenajul elicoidal)i al angrenajelor carefuncioneaz n condiii srace de ungere sau fr ungere,cuplul de materiale trebuie s formeze un cuplu antifriciune; pre de cost ct mai sczut .Aceste condiii relativ multei uneori contradictorii au dus la o gam foarte larg de materiale utilizate n construcia rotilor dinate, dintre acestemateriale fiind de menionat: Oelul n funcie de duritatea flancurilor danturii oelurile utilizate n construcia rotilor dinate se mpart n dou categorii: oeluri nedurificate, caz n care duritatea flancurilor este egal cuduritatea miezului, fiind mai mic de ~ 350 HB. n acest caz oelul este supus unui tratament termic de mbuntire sau normalizare. oteluri durificate, caz n care duritatea flancurilor (mai mare de ~50 HRC) este mult mai mare dect duritatea miezului (mai mic de~ 350 HB). Aceast diferen de duritate se obine prin aplicarea unor tratamente de durificare superficial: cementare, nitrurare, calire prin inducie sau clire cu flacara. Utilizarea otelurilor durificate superficial duce la cresterea substantiala a capacitatii portante a flancurilor angrenajului si deci la micsorarea gabaritului acestuia, dar complica tehnologia de fabricatie. Material pentru carcasa Proprietati material - Rezistent, durabil, rezistent la caldura, chimicale, grasimi (unsori) si ulei, bariera umezeala. Punctul inalt de topire face ca produsele sa fie rezistente pentru umplerea cu lichide calde. Are proprietati foarte bune izolatoare, dar este folosita mai mult ca fibre si filamente produse prin extrudere. Fibrele sunt folosite in unele produse precum covoare, tapeturi, si pentru mobila sau vehicule. Deseurile Compostarea este o metoda ecologica de transformare a deseurilor menajere in ingrasamant natural. Se realizeaza intr-un utilaj care poate avea diverse dimensiuni, atat pentru utilizarea domestica cat si pentru restaurante sau hoteluri. Pentru a realiza compost este nevoie de oxigen (aerisire buna), microorganisme, umiditate (50-60% pentru a se dezvolta microorganismele) si aditivi din carbon (reglarea umiditatii). Solul cu ingrasamant din compost are mai multe vitamine decat gunoiul de grajd si este un fertilizator cu efect indelungat. Prin compostare se obtin avantaje precum: trafic mai mic in zonele rezidentiale deci mai putina poluare auto, miros mai putin in cosurile de gunoi, calitate mai buna a produsului finit decat la compostarea centralizata, cantitate mai mica de ingrasaminte achizitionate din industria chimica, reciclarea materiei organice si imbunatatirea conditiilor de mediu. Reciclarea si sortarea deseurilor Pe plan mondial, se contureaza cteva tendinte de anihilare/reciclare a deseurilor menajere si de protectie a mediului contra poluarii: - selectarea substantelor utile la sursele de producere si depunere pe halde nu numai a resturilor vegetale, ci si a altor produse neselectabile, valorificabile drept compost (ngrasamnt organic) produs cu valoare nutritiva pentru plante (n instalatii de felul celor de la tratarea namolurilor de la statiile de epurare a apelor reziduale menajere), sau care se ard, cu producerea de energie termica; - valorificarea prin prelucrarea industriala a deseurilor neselectate; arderea cu producere de energie termica si separarea din cenusa a substantelor necombustibile.

Piroliza, adica descompunerea termica n absenta aerului necesita cheltuieli e investitie mari, dar prezinta o serie de avantaje, dat fiind ca se pot prelucra tot felul de deseuri (inclusiv frunze uscate, anvelope uzate, deseuri de mase plastice); ca rezultat apare n reziduu solid din care se pot recupera metalele si sticla; consumul de combustibil este infim, jar gazele si gudroanele rezultate pot fi arse pentru recuperarea caldurii. 0 alta solutie o constituie incinerarea n scopul recuperarii energiei. Prima instalatie de acest fel a fost data n folosinta n Anglia, n 1866, apoi n Germania si la Bucuresti (Grozavesti) nainte de primul razboi mondial. n tara noastra, deseurile menajere au putere calorifica mica (datorita umiditatii ridicate), de cca. 500 kcal/kg fata de 2.000 kcal/kg n tarile avansate (unde se inregistreaza un exces de ambalaje). Incinerarea nu este rentabila, dat fiind ca deseurile nu ard fara consum mare de combustibil suplimentar. n plus, apare riscul poluarii atmosferice si o serie de alte probleme tehnice (de exemplu, prin incinerarea deseurilor de PVC rezulta acid clorhidric, care este, de asemenea, poluant si coroziv) a. Colectarea deseurilor Metodele de colectare a deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare din partea consumatorului, adminstratiei si costurilor implicate. De aici se desprind trei metode principale de colectare a deseurilor: strangerea in centre de colectare, centre de buy-back si colectarea de la marginea drumului. Centrele de colectare sunt cea mai eficienta metoda de colectare din punctul de vedere al costurilor, dar sufera din cauza gradului scazut de predictibilitate al cantitatilor ce pot fi colectate in intervale determinate de timp. Centrele de buy-back sunt cele care ofera o suma de bani in schimbul recuperarii bunurilor stricate sau iesite din uz. In cazul acestei metode de colectare a deseurilor costurile de colectare (remuneratia platita celui care aduce bunurile stricate) sunt mai mari decat pretul materiei prime rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervina prin subventii. Colectarea de la marginea drumului se diferentiaza prin modul in care sunt stocate deseurile: colectie mixta, colectie de materiale reciclabile si depozitare prin separarea pe categorii. Primul nu presupune nicio sortare, de aici venind si costurile mari necesare separarii ulterioare a materialelor refolosibile si apoi stocarea in functie de categorie. Al doilea mod presupune stocarea separata a materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai poti fi folosite, eliminand astfel costurile separarii acestora. A treia metoda este cea mai practica, necesitand cele mai scazute costuri, deoarece materialele reciclabile sunt deja sortate dupa categorie (Ex: sticla, hartie, plastic). b. Sortarea deseurilor Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri in care deseurile sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct la statiile de procesare si reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care majoritatea sunt automatizate, permitant sortarea rapida a unor cantitati impresionante de deseuri. Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe o banda rulanta de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminate manual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare. Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite la scara larga scanerele automate). Materialele feroase sunt sortate folosind magenti. Aluminiul este scos din amestec folosind campi magentici cu poli ce se rotesc, ce creeaza camp magnetic in interiorul cutiilor de aluminiu ce se respinge cu cel din exterior. Sticla este sortata in manual in functie de culoare. Reciclarea otelului Oelul este reciclabil, dar mai mult dect att, reciclat: Pentru c este uor de sortat i recuperat din cauza proprietilor sale magnetice, este

materialul cel mai reciclat din lume. Oelul, astfel recuperat, este reintegrat n procesul de fabricare a unor aliaje noi, care, astfel obinute, au aceleai proprieti i asigur aceleai performane ca n cazul n care ar fi fost produse exclusiv din minereu. n fiecare secund, 11 tone de oel sunt reciclate la nivel mondial; 98% din oelul utilizat este compus dintr-un material natural - fierul, una dintre cele mai bogate resurse ale pmntului. Oelul este ignifug. Nu arde, nu ntreine arderea i nu elibereaz gaze toxice sau fum. n cazul unui incendiu, dup rcire, oelul este singurul material care poate avea din nou aceleai proprieti pe care le-a avut nainte de incendiu. Otelul este obtinut in cuptoare speciale dinminereu de fier,cocs,feldspat si alte bucati de fiar vechi. O tona de otel reciclat inseamna o tona deminereu de fier economisit. In fiecate secunde serecicleaza 630 de cutii de otel. Deseurile de otel se baloteaza si se trimit infabrici pentru a fi topite si transformate in otel nou. Anual se ambaleaza in cutii de otel peste 1500 desortimente de conserve alimentare, vopsele, spray-uri etc.Cu energia necesara pentru a fabrica o cutie deotel se pot fabrica 4 cutii de otel reciclate. Reciclarea otelului reduce poluarea pentru a preveni incalzirea globala. Reciclarea polipropilenei (PP) Procesul principal aplicat polipropilenei pentru reciclare este regranularea. PP poate fi reciclata si prin dizolvarea polimerului intrun solvent potrivit cu recuperarea ulterioara a polimerului si uscarea lui pentru a produce pudra polimerului. Pentru selectarea unui solvent optim pentru acest proces, se folosesc factori termodinamici, chinetici si de energie. S-a demonstrat ca tetraclorura de etilen este un solvent bun pentru procesul de reciclare a PP. Pentru unele metode de reciclare mecanica, PP este mai intai peletizata. Reciclatul este stabilizat prin adaugarea unui descompunator peroxidic si a unui agent de alunecare. Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incat nu poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandu-le imediat in acelasi proces de productie. PP reciclata poate fi utilizata in fabricarea de carcase baterii auto, semnalizari lumina, cabluri baterii, perii maturi, stergatoare gheata, palnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat, granule, placi, tavi, recipiente pentru iaurt siropuri.

http://www.megaprofil.ro/ro-RO/Functional/Choisir%20acier.aspx http://ro.scribd.com/doc/88670517/Reciclare-Polietilena-Si-Polipropilena