CASA LIBRECHT-FILIPESCU

DRAGANOVA LIDIA GRUPA 42B 5.12.2012

Romantismul a intrat in arhitectura romaneasca inca din prima jumatate a secolului XIX, intai imprumutand de la alte stiluri specifice pentru diferite regiuni a europei si apoi (in a doua jumatate a sec. XIX) devenind o cautare in propriul stil romanesc. Incepe dezvoltarea urbana in Bucuresti - se face prima strada pavata, se pun felinare pe bulevarde, casele din lemn se inlocuiesc cu locuinte din materiale mai rezistente. In timpul domniei lui Alexandru Cuza se observa raspandire in cladirile de factura romantica atat la edificiile publice, cat si la casele private. Stilul romantic este folosit de romani cu predominanta in fragmentele gotice si neogotice, intr-o structura unde acesta isi pierde semnificatia originala. Ca exemple semnificative pot fi luate fostul spital militar de pe str. Stirbey Voda, arsenalul armatei de pe Dealul Spirei, casa Librecht-Filipescu, 1 modificarile de Schlatter la manastirile Bistrita, Tismana, Cozia, Arnota, etc. Studiu de caz Casa LibrechtFilipescu a fost construita in mijlocul secolului XIX, in jurul anului 1860 pentru bancherul Cezar Librecht, care a indeplinit pozitia de seful Postei in vremea lui Alexandru Ion Cuza. Dupa abdicarea lui, Librecht a trebuit sa fuga din tara si casa a fost cumparata la licitatie de catre Gheorghe Filipescu. 2 Arhitectul este Luigi Lipizer , un arhitect belgian cunoscut si cu celelalte opere de-a lui in Bucuresti - biserica Sfantul Spiridon Nou, casa Breslelor de pe strada Stelea Spatarul si o serie de alte locuinte planimetric inscrise in tipul cunoscut in 3 forma de L Cladirea, terminata in anul 1866, este inscrisa in Lista monumentelor 4 istorice . Datorita expresivitatea si functionalitatea ei, reprezinta una dintre cele mai importante si bine pastrate exemple ale arhitecturii cu elemente romantice si neogotice.

1. Dupa Curinschi-Vorona Gheorghe, Istoria arhitecturii in Romania 2. Luigi Lipizer [1]architect a casei Librecht-Filipescu, originar din Dalmatia[dupa Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, p.533); [2]dupa Toma Socolescu, Fresca arhitectilor care au lucrat in Romania in epoca moderna 1800-1925, p.56 nu se stie cine e arhitectul, presupune ca se datoreaza austriacului Schlatter 3. Cezara Mucenic, Bucuresti, un veac de arhitectura civila, secolul XIX 4. Cod LMI: B-ll-m-A-19107 (http://monumenteistorice.duv.ro)

poza 1

Intrarea in cladirea se face de pe fatada laterala, cea lunga, dintr-o curte larga, care apoi se prelungeste intr-un parc in spatele incintei. Pe vremea cand a fost construita casa, parcul a fost foarte mare, dupa aceea s-a facut strada Artur Verona si parte dintre parcul a fost taiata, fiind acum Gradina Icoanei. Planul care este rezolvat in forma dreptunghiulara contine un hol mare, care leaga toate incaperile. Fiecare salon poarta un nume, care sugereaza functiunea lui. Camerele sunt bine iluminate, spatioase, din cauza inaltimea ferestrelor. Planul creeaza un ritm a spatiilor,un fel de simetrie, spart din turnul poligonal. Casa cuprinde un demisol si un parter suprainaltat. La fatada sunt folosite elemente tipice pentru goticul aticul este incununat de crenele, firide de dantelarie* din piatra care creeaza efectul unui castel fortificat. Verticalizarea fatadei este urmarita in fiecare detaliu ferestrele suprainaltate, care mimeaza tratarea in bifora din evul mediu si cu ancadramente complexe deasupra, tipice pentru goticului; crenelele care se regasesc si in elementele de balustrada.

poza 2

Raportul intre plin-gol este foarte bine proportionat. Inaltimea ferestrelor subliniaza verticalitatea volumului, care este compus din parataxa corpuri geometrice primare. Ritmarea plin si gol, accentuate si de decoratia reliefa, creeaza o atmosfera romantica si dramatica, in aceeasi timp.Este urmarita ideea de verticalizare, sporire inaltimea golurilor de ferestre prin prelungire lor prin decoruri. Scara masiva la intrarea si fatada din piatra imbina elementele romantice si gotice, creeand o atmosfera mai impresionanta. La portic coloanele laterale lipsesc, fiind inlocuite cu o scobitura adanca, unde este usa din lemn sculptat. ancadramentul deasupra intrarii semnaleaza eleganta interiorului. La interior tavanul casetat, zidaria policroma si coloanele care fac legatura cu podea printr-o baza, creeaza un dinamism care aminteste barocul. Casa Librecht-Filipescu este amplasata cu latura scurta pe parcela, aproape de strada.

(poze 3,4,5)

Bibliografie:
http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/2009/06/casa-liebrecht-filipescuarhitect-luigi.html http://www.casamea.ro/inspiratie/arta/muzee/casa-universitarilor-bucuresti1569 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/casa-universitarilorcuibusorul-nebunii-al-domnitorului-alexandru-ioanhttp://monumenteistorice.duv.ro/blog/tag/casa-librecht-filipescu/ http://www.bucuresteanul.net/vizitati-bucurestiul/muzee-casememoriale/casa-universitarilor.html http://bucuresti.24fun.ro/locatii/casa_universitarilor-6881.html http://www.artline.ro/Bucurestiul_secret_Casa_Librecht_monument_neogotic -23356-1-n.html http://www.unibuc.ro/n/resurse/cub.php http://www.restograf.ro/restaurant-casa-universitarilor-bucuresti/ http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/cea-mai-expresivacladire-neogotica-91042.html http://revistacioburi.ro/2009/09/un-moment-rupt-de-realitate-la-casauniversitarilor/ http://www.republicaploiesti.net/2010/01/casa-ergas-mamaciu.html Monica Margineanu-Carstoiu, Romantismul in arhitectura Cezara Mucenic, Bucuresti, un veac de arhitectura civila, secolul XIX Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor Toma Socolescu, Fresca arhitectilor care au lucrat in Romania in epoca moderna 1800-1925 Gheorghe Curinschi-Vorona, Istoria arhitecturii in Romania, ed. Tehnica Arhiva foto:
http://www.casamea.ro/inspiratie/arta/muzee/casa-universitarilor-bucuresti-1569
(poza 1, 3,4 si 5)

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Detalii_arhitectura_fatada_posterioara.JPG,(poza 2)