Franta

Nume oficial: Republica Franceza Situare: in Europa de Vest Vecini: Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia, Italia, Monaco, Spania, Andorra Suprafata: 543.998 km Populatie:63.713.000 loc. Capitala: Paris Forma de stat: republica prezidentiala

Cadrul natural: Cea mai mare tara ca suprafata din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime ( Oc.
Atlantic- V, Marea Mediterana- SV). Are un relief variat. Muntii cuprind: Alpii Francezi, cu vai adanci si relief glaciar tipic ( ghetari, lacuri, creste ascutite, vai ) , peste 4000m in Alpii Savoiei ( Vf. Mont Blanc 4.807m ), Mtii Pirinei ( alt.max de 3.404m in Pic d'Aneto) , Mtii Jura (1723m). Se adauga regiuni colinare si podisuri- Ardenii in NE, Masivul Armorican in NV, Masivul Central , dominat de inaltimi vulcanice ( Puy de Sancy 1886m). Clima este temperat oceanica cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti ( > 1000mm/an) si mediterana (500mm/an) pe litoralul sudic, unde vanturile reci, precum mistralul si tramontanul, pot compromite recoltele de citrice. Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale ( 4600m) si orientata spre Oc. Atlantic ( Seine-776 km, Loire-1012km, Rhin) si spre M.Mediterana ( Rhone- 522 pe teritoriul Frantei). Numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (582 km la granita cu Elvetia), Le Bourget ( 44 km). Peste 1/4 din teritoriul Frantei este acoperit de paduri temperate (stejar, fag, conifere). In insula Corsica ( muntoasa alt. max. 2710m) dominat este maquisul mediteranean. Fauna este relativ bogata. Exista 6 parcuri nationale, 27 parcuri regionale, 122 rezervatii naturale, ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika japonez si capra neagra.

Populatia: 63.713.000 locuitori, natalitate 12,9%, mortalitate 8,5%, spor natural 4,4%, speranta de viata la
nastera: 77,3 (masc.), 84 ani (fem.), pop.urbana :76.7%. Orase principale: Marsilia: mii loc. in 2005- 808,7, Lyon: mii.loc 465,3, Toulouse: mii loc. 438,5 , Nice: mii loc. 347,1. Francezi: 92%, 8% straini ( 4,85 mil., in 2005 ) : portughezi, marocani, spanioli, italieni, tunisieni. Culte: catolicism 64.3% , islamism 4,3%, protestantism 1,9%, ortodoxism 0,2%, atei/non-religiosi 27%.

Economia: Franta ramane una dintre puterile economice mondiale ( PIB= 2000 miliarde $). Forta sa
economica este data atat de industrie, ce dispune de un ridicat nivel tehnologic si de agricultura, telecomunicatii,servicii, turism. Dispune de resurse minerale, dar cu productii modeste sau in scadere, apeland in masura crescanda la materie prima si semifabricate. Industrie foarte variata, dar competitiva mai ales in aeronautica, material rulant, energetica nucleara, industria alimentara ( unt, branzeturi,vinuri). Marile concentrari industriale sunt: regiunea parizina ( automobile, calculatoare, petrochimie, aparate de zbor, confectii,prod. alimentara, parfumuri), N ( siderurgie,material rulant, masini-unelte, textile), Valea Rhonului ( elecrometalurgie, petrochimie, industrie nucleara, textile), Sena inferioara ( automobile, rafinarea petrolului, contructia de masini, nave). Se mai adauga mari centre industriale ca Toulouse, Marseille, Bourdeaux. Este pe locul 1 in Europa si 4 in lume la cereale (grau,orz,porumb). Viticultura este larg reprezentata ( locul 2 pe glob la productia de struguri, dupa Italia, dar primul loc la vinuri). Cresterea animalelor asigura cu ceva mai mult de 1/2 din valoare productiei de agricultura (bovine,porcine,ovine). Este primul producator european si al 4 lea mondial de carne. Reteaua cailor de comunicatii, bine dezvoltata, polarizata de capitala ( reteaua TGV este de 1700km), aeroporturi: Charles de Gaulle. Balanta comerciala este usor deficitara, exporturile acoperind 91,3% din valoarea importurilor, principalii parteneri fiind tarile UE.

Turismul: 78.900.000 turisti straini ; 43,34 miliarde $ venituri. Principalele zone si obiective turstice: Paris si
imprejurimile ( palatele Versailles, Chantilly, Fonatinebleu, Disneyland, Louvre etc.); Valea Loirei, cu vestitele castele din sec. 15-16 ( Chinon, Chenonceau, Blois, Amboie, Angers s.a), litoralul Oc. Atlantic, cu statiunile Deauville, Trouville, Cote d'Azur ( St. Tropez, Cannes, Nice ), sectorul cuprins intre gurile Rhonului si granita cu Spania, mult dezvoltata in ultimul sfert de secol ( La Grande Motte, Port Barcares, Cap d'Agde), Avignon (Palatul Popilor), Arles ( vestigii romane, monumente medievale), Aix-en Provence, Alpii cu orasele Grenouble -gazda olimpiadei Albe din 1968,Chambery, Annecy, statiunile Chamonix, Mont Blanc, Aix-les-Bains, metropolele regionale Lyon, Boudeaux,Strasbourg, Marseille, vechile orase Reims,Chartres,Amiens.