SUFLETE TARI DE CAMIL PETRESCU

Date despre autor si opera Camil petrescu s-a nascut la 22 aprilie1894 la Bucuresti. Fiul lui Camil Petrescu (mort se pare inainte de nasterea scriitorului) si al Anei Cheler. A fost crescut de familia subcomisarului de politie Tudor Popescu din mahalaua Obor. Dupa gimnaziu continua studiile la colegiul Sf Sava si la liceul Gh Lazardin Bucuresti, iar in 1913 urmeaza cursurile Facultatii de filozofie si litere de la Universitatea din Bucuresti. Debuteaza in revista Flacara 1914 cu articolul "Femeile si fetele de azi" sub pseudonimul Raul D. Intre 1916 si 1918 participa la primul razboi mondial, iar experienta traita acum se regaseste in romanul "Ultima noapte de dragoste prima noapte de razboi". Debuteaza cu dramaturgie intre 1916 si 1957 printre care "Jocul Ielelor", "Act Venetial", "Suflete tari", "Danton", "Mitica Popescu". Rezumatul operei literare Actiunea se petrece n casa lui Matei-Boiu Dorcani,in toamna lui 1913,o cladire veche,cu ziduri groase,cu o biblioteca imensa,o casa simpla,dar cu iz batranesc. Andrei cerceteaza cu atentie un model vechi de revolver,apoi cade pe ganduri. Bazil si Matei vorbesc,primul ii povesteste ca Andrei la provocat la duel. Ioana intervine marturisindu-le ca-l iubeste pe Andrei,dar el o iubeste pe nepoata lui S.Sinesti.Printul ii atrage atentia lui Matei ca-si va da fata dupa un taran,dar acesta ii raspunde ca il intereseaza mai mult valoarea,curajul moral,decat ca n-are o diploma (pentru ca nu si-a terminat facultatea). Andrei discuta cu S.S despre fosta logodnica (d-soara Marculescu). S.S. ii reproseaza ca a rupt logodna,desi ar fi avut un viitor stralucit, pentru a fi bibliotecar la M.B.D. Apare Deciu (reporter la "Seara" si "Lumea ilustrata") si o cauta pe d-soara Boiu,dar le citeste si celor doi portretul pe care i l-a facut: 30 ani,se plimba la sosea,avere considerabila,pasiune pt. arta bizantina,pentru literatura franceza, Stendhal. Ziaristul ii marturiseste lui S.S. ca articolul a fost doar un pretext pentru a putea sta de vorba cu el si pentru a-i propune sa faca parte din noul guvern,S.S refuza,apare si Maria S. care e suparata,inspaimantata cand il vede acolo pe sotul ei. Acesta ii marturiseste ca a venit sa-i aduca flori de la expozitie Ioanei.Apare Ioana cu un tablou al matusii ei.S.S. o intreaba cine era ea de fapt,Ioana scoate mandra o provila si citeste povestea Suzanei B. care s-a casatorit cu un haiduc pentru a-l scapa de la moarte.Maria observa ca seamana cu ea,are aceeasi expresie a ochilor ,apoi vorbesc despre Andrei,Maria o acuza ca se poarta prea urat cu el. Un moment Andrei a ramas singur necajindu-se din cauza stangaciilor lui.Apare Culai Darie, imbracat in costum de silvicultor si Andrei i-o prezinta pe Ioana. Culai vine sa-l ia la tara,ademenindu-l cu vorbe despre aer curat,mancare buna.Andrei il refuza,ii marturiseste ca e legat de d-soara si de casa ei,Darie ii reproseaza ca prea s-a infundat in acea casa.Apare Elena care vine sa-l intrebe de duel,incercind sa-l faca sa renunte.Andrei spune ca nu mai poate.Elena ii marturiseste lui Culai ca l-a mintit pe Andrei ca d-soara B. ii acorda atentie. Apare M.B. care-i spune lui Andrei ca a vorbit pentru a-i gasi o catedra.L-ar trimite cu bursa la Dresde,dar Andrei refuza.Boiu ramane singur si apare M.S.

care-i reproseaza ca l-a primit pe sotul ei care o ameninta ca-i ia copiii(Maria e ruda cu Boiu),vorbesc despre Ioana.Apare Ioana care-i spune tatalui ei de duel.Acesta nu stia nimic.Vine si printul si vrea sa vorbeasca cu Ioana.Aceasta ii raspunde politicos,dar cu raceala ,o invita la bal,dar ea refuza ,vorbesc de duel. Ioana incearca sa-l faca sa-si dea seama ca nu are cu cine sa se bata,il roaga sa-si ceara scuze in fata lui Andrei.Andrei le accepta spunand ca nici el nu l-a recunoscut aseara.Lucrurile se rezolva.Printul ii spune ca pleaca la Paris,ea ii marturiseste ca nu i-a placut nici ei acolo,desi chiar fusese logodita.O enervau luxul si arta prost facuta. Culai incearca sa-l convinga inca o data sa plece,spunandu-i ca nu merita sa se sinucida pentru ea.Andrei refuza si-i promite ca-i va saruta mana la ea in iatac in acea seara,dar in acest timp ii marturiseste ca vrea sa se sinucida cu revolverul.Culai il face nebun. In iatacul jupanitei,deasupra bibliotecii,obiecte scumpe(carti,tablouri),Elena il vede pe Andrei in camera la Ioana, il cearta pentru ca nu are nimeni voie acolo.El ii spune ca vrea sa-i vorbeasca si o roaga sa il cheme cand Ioana va fi singura. Ioana si tatal ei au venit de la teatru(opera) si isi continua discutia la un ceai;se inteleg foarte bine,el o rasfata si ii marturiseste ca printul i-a cerut mana.Ioana nu e de acord,tatal o rasfata facand-o Suzana Boiu.Ioana se retrage,Andrei merge la ea, e timid,pierdut,ea ii raspunde rece,intrebandu-l ce cauta la ea.El vrea sa-i spuna ceva:ca nu mai poate dormi,lucra,ca o iubeste,ii face declaratii de dragoste,ii spune cat de singur e fara ea,dar ea ii reproseaza ca glumeste: "Ei bine,d-le, cu zabaricale de acestea vrei sa ma cuceresti d-ta pe mine?" (anterior:"nu am recunoscut decat cateva pasaje de teatru prost,de roman ieftin si nici o figura stilistica sau vreo 2 nvechite").El e revoltat,ia hotararea sa fie tare,ii marturiseste ca se va sinucide daca nu realizeaza ce-a promis (sa-i sarute mana). Ea ii intinde mna ,dar el nu e multumit.Ioana gaseste o situatie asemanatoare in Rosu si negru a lui Stendhal si ea e mirata cand el ii marturiseste ca n-a citit cartea si ii mai spune ca a anulat iertarea si ca maine se va duela cu printul. Intre timp,se aude zgomot,apare tatal ei,dar Andrei nu vrea sa iasa din camera.Se ascunde in umbra.Tatal vine sa-i ceara cheia de la biblioteca.Andrei vrea sa iasa sa i-o dea,dar Ioana reactioneaza si ia cheia de la Andrei si i-o da tatalui.Ramasi din nou singuri,ea parca are o revelatie,se simte invinsa,incearca sa-l faca sa plece din casa,sa-si vada de viata lui.El ii vorbeste din nou de sacrificiile pe care le-a facut pentru a ramane bibliotecar.Ii marturiseste ca nu e o sentimentala,dar ar vrea sa-l stie realizat. Desi ea protesteaza,el o strange in brate si cand vrea sa-i dea o palma o saruta apasat pe gura. Cneazul si alte 2 persoane discuta despre duel si citesc un proces verbal din care aflam ca Andrei l-a ranit pe print,desi se pare ca l-a atacat dupa ce s-a strigat "Halt!". Andrei discuta cu prietenul sau si ii marturiseste ca de o saptamana traieste ca intr-un vis fericit,seara alaturi de Ioana.E hotarat sa-i spuna tatalui,dar Culai il avertizeaza ca nu cumva boierul sa creada ca-i vrea averea si ii spune ca Elena e topita dupa el.Ioana vine la el ii cere sa-i spuna totul tatalui ei,spunand ca nu poate trai n minciuna.El la inceput ezita,apoi e de acord. Intre timp vine servitoarea care aduce o scrisoare de la Elena. Ioana se mira ,la fel si Andrei.Andrei merge la Boiu care se pregatea de plecare si ii spune ca o iubeste cerandu-i mana ei. Boierul crede ca glumeste,dar atunci cand vine si Ioana si-I spune ca Andrei e sotul ei,Boiu o da afara si pe Andrei il face vanator de avere.Cei doi se cearta,Andrei ii spune tot ce are de spus,il jigneste,ii spune ca poate sa o dezmosteneasca,dar boierul spune ca nu va face acest lucru.Boierul pleaca,apare Elena care ncepe sa-I stranga lucrurile,pentru ca boierul se va muta la Dorcani pentru totdeauna,ea va pleca cu el.Ii

ureaza multa fericire si nainte de a pleca,Andrei o imbratiseaza si o saruta prieteneste. In acel moment vine Ioana care vede scena.Elena se sperie si scoate un tipat care compromite intreaga scena.Desi ncearca sa se disculpe,ea nu-l crede,ii spune cuvinte jignitoare. Singura solutie pe care el o gaseste:sinuciderea.Ia pistolul si intre ea, trage.Imediat vin si apare si doctorul,cu care trebuia sa plece Culai,care constata ca nu e mortal ranit,ca nu i-a atins inima,iar Culai ii spune: "Andrei al d-voastra a murit,iar Elenei ii spune sa-si adune lucrurile pentru ca va pleca cu ei la Valeni. Ca in toate operele camilpetresciene sinuciderea este finalul si nu ca un simbolism stupefiant ci ca un exemplu de rigoare funebra caracterizata de pesimismul autorului. Impus tuturor personajelor cu care se joaca asemenea destinului care la randul sau s-a jucat candva si cu el.Andrei nu gaseste alta solutie decat regresia caracteristica timpului modern luandu-si adio de la o lume amestecata cu un rigorism macabru ce forteaza spre extremele mortii.Desi iubirea neimplinita din cauza unei singure scene ramasa adanc intiparita in imaginatia bolnava a unei iubite patetica si adultera, Andrei celebreaza cultul mortii printr-o puternica expansiune spirituala in propria constiinta bolnava impacand asadar destinul umil al sau si moartea esentei celorlalte personaje. Conflictul Conflictul personajelor se deruleaza pe o banda manjita de propria drama.Personaje marcante si marcate devenite umbre reflectate in semintunericul propriilor constiinte se amesteca intre ele sperand astfel sa detaseze daca nu fiinta lor de destin "carcasa materiala" de focul pesimismului ce ia adus in astfel de situatii.Deci cele doua planuri existentiale pe care se manifesta conflictul interior are ca rezultat efectul conflictului exterior. Citate de critica Monologand rareori, de nu chiar niciodata, personajele dramaturgiei lui Camil Petrescu nu reusesc totusi vreodata sa dialogheze cu adevarat. Par sa nu fie auzite de cei carora le sunt destinate ori sunt inregistrate si interpretate aiurea, infidel, alterat. Sunt personaje care nu comunica." Mircea Iorgulescu, "Camil Petrescu a fost nu numai un dramaturg, ci si om de teatru, interesat de tehnicile regizorale si actoricesti, de folosirea diverselor limbaje scenice in arta spectacolului. Limbajele scenice sunt modalitatile de expresie folosite in arta spectacolului." Mircea Iorgulescu, "Daca Camil Petrescu ar fi folosit un optimist operele lui ar fi fost un esec asemenea personajelor sinucigase."