Raport de Mediu - PUG Srehaia

STAMA DANIELA MAURA
Sediu: Str.Gheorghe Titeica nr.5

Drobeta Turnu Severin
Tel.: 0752181153 E-mail: [email protected]

ORAS STREHAIA
JUD. MEHEDINTI

- 2012 -

BENEFICIAR,
PRIMARIA ORASULUI STREHAIA
JUD. MEHEDINTI

ELABORARE: ing. STAMA DANIELA MAURA

RAPORT DE MEDIU
STAMA DANIELA MAURA PUG - ORAS STREHAIA
-2012-

1

CUPRINS

DATE GENERALE

CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUG-ULUI
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG
1.2 Propuneri de organizare urbanistica

CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUG
CAPITOLUL 3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
CAPITOLUL 4
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
4.1 Relief
4.2 Geologie
4.3 Hidrografia si hidrogeologia
4.4 Clima
4.5 Flora si fauna
4.6 Solurile
4.7 Potential economic
4.8 Populatia
4.9 Patrimoniul cultural

CAPITOLUL 5
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

CAPITOLUL 6
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
6.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,
comunitar sau international
6.2 Varianta propusa
CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUG
1. Factor de mediu aer
RAPORT DE MEDIU
-2012-

2
2. Factor de mediu apa
3. Eliminare deseuri
B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUG
1. Impact si efecte asociate poluarii aerului
2. Poluarea sonora, impact si efecte asociate
3. Impact si efecte asociate poluarii solului
4. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor
5. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea
C. Evaluarea impactului Matrice de evaluare

CAPITOLUL 8
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 9
MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI
9.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
9.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa
9.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
9.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna
9.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
9.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

CAPITOLUL 10
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

CAPITOLUL 11
MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
ALE IMPLEMENTARII PUG-ULUI

CAPITOLUL 12
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

RAPORT DE MEDIU
-2012-

3
DATE GENERALE

Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
ORASUL STREHAIA JUD. MEHEDINTI

Proiectant general PUG: S.C. PROIECT MEHEDINTI S.A
PR. NR. 5809/2009

Proiectant de specialitate: S.C. PROIECT MEHEDINTI S.A

Realizator documentatie mediu: STAMA DANIELA MAURA
Tel: 0752181153
E-mail: [email protected]
Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand intocmirea
RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu responsabilitati in
domeniul protectiei mediului.
Amplasare:
Jud. Mehedinti Orasul Strehaia
Compus din satele: - Lunca Banului
- Comanda
- Ciochiuta
- Hurducesti
- Stancesti
- Slatinicul Mic
- Slatinicul Mare

Suprafata: 10910 ha
Populatie: 12324 locuitori
Vecinatati:
- la Nord cu comunele Corcova, Grozeti i cu judeul Gorj
- la Est cu comunele Grozeti i Stngceaua ;
- la Sud cu comunele Breznia Motru i Greci ;
- la Vest cu comunele Tmna i Voloiac

RAPORT DE MEDIU
-2012-

4
1. CARACTERISTICILE PUG-ULUI

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG
1.1.1. Scopul PUG consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si servitutilor de
urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din orasul Strehaia si a localitatilor din aria
administrativa, judetul Mehedinti.
Lucrarea const n elaborarea Planului Urbanistic General al oraului Strehaia i al localitilor
componente ( Ciochiua, Hurduceti, Comanda, Lunca Banului, Sltinicul Mare, Sltinicul Mic,
Stnceti ) prin reactualizarea
P.U.G-ului - ediia 1997, cu prevederile Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G.
525/1996 republicat n anul 2002 i conform Ghidului privind metodologia de elaborare i
coninutul cadru al P.U.G. , REGLEMENTARE TEHNIC , INDICATIV GPO 38/99.

Documentaia de fa cuprinde prevederile documentaiei de urbanism elaborat anterior i avizat
de Consiliul Judeean Mehedini, pentru problematica nerezolvat nc pn n prezent.
Documentaia actual cuprinde deasemenea modificrile i completrile necesare, solicitate de
Consiliul local, n concordan cu prevederile programului de dezvoltare a localitilor n perioada
actual, iniiat i aprobat de acesta.
Politica de dezvoltare a Consiliului Local Orasul Strehaia, implica ca date de tema, rezolvarea urmatoarelor
probleme:
introducerea in intravilan a unor terenuri agricole destinate dezvoltarii sectorului de locuinte,
precum si dezvoltarii economice a orasul, in acord cu politica de dezvoltare a Consiliului Local;
reactualizarea P.U.G. si introducerea documentatiilor de urbanism aprobate in perioada 2000-
2004;
implicatiile dezvoltarii infrastructurii rutiere, in acord cu Planul de Amenajare a Teritoriului
National, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean.

1.1.2. Obiectivele lucrarii constau in:
P.U.G-ul i propune stabilirea direciilor de dezvoltare a oraului Strehaia i localitile componente,
corelate cu amenajarea teritoriului i prevede rspunderi imediate pentru determinarea categoriilor de
intervenii, permisiuni i restricii, urmnd s devin instrument n dezvoltarea oraului Strehaia ,
pentru :
promovarea unor investiii din fondurile publice, mai ales pentru dezvoltarea infrastructurii i a
serviciilor ;
emiterea certificatelor de urbanism i a autorizaiilor de construire ;
elaborarea documentaiilor de urbanism pentru zonele neconstruite din intravilanul existent i cele
introduse n intravilan, n vederea stabilirii regimului tehnic i juridic pentru emiterea certificatului de
urbanism ;
respingerea solicitrilor de construire ce nu sunt conforme cu prevederile P.U.G-ului.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

5

1.2. Situatia existenta

Teritoriul administrativ STREHAIA , compus din oraul Strehaia i localitile componente, este
amplasat n partea de nord-est a judeului Mehedini i se nvecineaz : - la nord cu comunele
Corcova, Grozeti i cu judeul Gorj ;
- la est cu comunele Grozeti i Stngceaua ;
- la sud cu comunele Breznia Motru i Greci ;
- la vest cu comunele Tmna i Voloiac .
Populatia este de 12324 locuitori.
Prin aezare oraul Strehaia beneficiaz de o poziie favorabil n reeaua de localiti a judeului
prin dezvoltarea sa n jurul unui puternic nod de circulaie rutier i feroviar , respectiv :
- intersecia drumului European Bucureti Timioara E 70 ( DN 6 ) i a drumului naional
DN 67 a spre Motru ;
- cele dou linii de cale ferat, una principal ( Bucureti Timioara ) i una secundar (
legtura spre Motru ).
Activitatea de baza este reprezentata de comert, servicii si agricultura si cuprinde marea majoritatea a
populatiei ocupate, alaturi de zootehnie.
Traseele existente (drumuri orasulle si de acces) sunt bine trasate dar este necesara amenajarea adecvata
a acestora, deoarece majoritatea sunt drumuri de pamant care in perioada ploioasa devin aproape
impracticabile.
Orasul a avut incepand cu anul 1990 o evolutie negativa din punct de vedere al dezvoltarii urbanistice. Ca o
principala caracteristica in cadrul evolutiei spatiale se remarca tendinta de extindere a zonei de locuit in
cadrul localitatilor componente. In cadrul evolutiei localitatilor componente dupa 1990 nu se constata nici un
reper ascendent, lipsind investitiile majore in unitati economice.

Pe teritoriul ORASULUI Strehaia se afla urmatoarele monumente cu valoare istorica, conform cu Lista
Monumentelor Istorice aprobata prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 bis din 16 iulie 2004:
Pe teritoriul administrativ al oraului Strehaia se nregistreaz urmtoarele obiective cu valoare de
patrimoniu pentru care se instituie protecie pe raza de
100 m n ora i 200 m la sat :

- Mnstirea Strehaia - ora Strehaia - 1645, nr. 485, cod MH II a A 10406 LMI,
2004, jud. Mehedini , cu :

- Biserica "Sfnta Treime" 1645 nr. 486, cod MH II m A 10406.1,
pe Lista monumentelor istorice 2004, judeul Mehedini ;
- Beciurile Palatului Domnesc sec. XVI, ref. 1645, nr. 487,
Cod MH IImA10406.02;
- Turn clopotni, 1645, nr. 488 Cod MH II m A 10406.03,
LMI, judeul Mehedini ;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

6
- Zid de incint, 1645 1693, nr. 489 Cod MH II m A 10406.04,
LMI 2004, judeul Mehedini .

- Casa, str. Cuza Vod, nr, 29, sec. XIX ; nr. 491, cod MH II m B 10408, LMI 2004, jud.
Mehedini ;

- Fostul han, str. Unirii, nr, 15, nc. sec. XX ; nr. 492, cod MH II m B 10409, LMI 2004,
jud. Mehedini ;

- Loc. Comanda, Biserica Sf. Gheorghe n centrul satului, 1886 ; nr. 362,
cod MH II m B 10296, LMI 2004, jud. Mehedini ;

- Loc. Comanda, Fosta Casa Zorilescu, str. Gradinilor, nc. sec XX; nr. 363,

1.3. Zonificarea si bilantul teritorial
Unitatea teritorial-administrativ Strehaia este format din :
- Oraul Strehaia - centrul administrativ ;
- Localitile componente : Ciochiua, Hurduceti, Comanda, Lunca Banului, Sltinicul Mare,
Sltinicul Mic, Stnceti .
Localitile Motruleni i Menii din Fa rmase n timp cu un numr foarte mic de gospodrii sunt
propuse pentru dezafectare prin strmutarea familiilor existente n localitile nvecinate.
Suprafaa teritoriului administrativ al oraului Strehaia este de 10864 ha i este compus din :
TEREN AGRICOL cu suprafaa total de 5319 ha, din care :

- terenuri arabile = 3308 Ha
- puni = 1477 Ha
- fnee = 110 Ha
- vii = 65 Ha
- livezi .. = 359 Ha

TEREN NEAGRICOL cu suprafaa total de 5545 ha,
din care :

- pduri . = 4651 Ha
- ape . = 158 Ha
- drumuri i ci ferate = 182 Ha
- curi i construcii = 298 Ha
- terenuri neproductive = 256 Ha

Suprafaa total a intravilanelor n teritoriul administrativ Strehaia este format din suma suprafaelor
intravilanelor localitilor propriu-zise i a trupurilor aparintoare acestora, conform tabelului urmtor :

RAPORT DE MEDIU
-2012-

7

SUPRAFAA EXISTENT ( Ha )

LOCALITI : ORA STREHAIA 392,73
( L ) Localitatea CIOCHIUA 97,90
Localitatea HURDUCETI 34,86
Localitatea COMANDA 150,74
Localitatea LUNCA BANULUI 44,92
Localitatea SLTINICUL MARE 35,87
Localitatea SLTINICUL MIC 15,29
Localitatea STNCETI 23,56

TRUPURI : STREHAIA
( T ) T 1 - Staie epurare 1,24
T 2 - Fost canton CFR 0,16
T 3 - Staie transformare 1,40
T 4 - Industrie + Gar 19,54
T 5 - Platform gunoi 0,30
T 6 - Fosta S .C. ROMIN 16,05

CIOCHIUA
Staie PECO i Locuine
Canton i Locuine

HURDUCETI
Cimitir 0,86

COMANDA
Cimitir 1,43

LUNCA BANULUI
Halt 0,31

STNCETI
T 1 - locuine 2,00
T 2 - locuine 0,38
T 3 - locuine 0,09
RAPORT DE MEDIU
-2012-

8
T 4 - locuine 0,29
T 5 - locuine 0,76
T 6 - locuine 0,54
T 7 - locuine 0,19
T 8 - locuine 0,82
T 9 - locuine 0,36
T10 - locuine 0,33

6 trupuri din cele 10 trupuri care se dezvolt de-a lungul drumului local ce descinde din DC 76
spre nord-est, sunt n prezent depopulate , fr construcii , fapt pentru care vor fi scoase din
intravilan.
Deasemenea dou trupuri se vor restrnge din aceleai motive .

1.4. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCIONALE. BILAN TERITORIAL

1.4.1. INTRAVILANUL EXISTENT

Teritoriul administrativ al oraului Strehaia este format din teritoriu intravilan i extravilan.
Intravilanul existent se materializeaz n P.U.G. prin corelarea limitelor i suprafeelor aflate n
evidena O.C.P.I., Oficiul Judeean de organizare a teritoriului agricol, cu cele aflate n evidena
Consiliului Local i se regsesc n piesele desenate care reprezint SITUAIA EXISTENT a
fiecrei localiti.
La nivelul teritoriului administrativ al oraului Strehaia , suprafaa total a intravilanului existent este
format din intravilanul existent al oraului, propriu-zis,
Strehaia i intravilanele localitilor componente ( Ciochiua, Hurduceti, Comanda, Lunca Banului,
Sltinicul Mare, Sltinicul Mic, Stnceti ).
Intravilanul existent din teritoriul administrativ Strehaia, pe zone funcionale,
se prezint astfel :

Zone funcionale
Suprafaa
( Ha )
Procent %
din total
intravilan
Locuine i funciuni complementare 317,30 37,56
Instituii i servicii de interes public 14,28 1,69
Uniti industriale, depozitare . 26,05 3,08
Uniti agrozootehnice . 9,61 1,14
Ci de comunicaie i transport rutier 100,71 11,92
Ci de comunicaie i transport feroviar 6,87 0,81
Spaii verzi, sport, agrement, protecie
RAPORT DE MEDIU
-2012-

9
Construcii tehnico edilitare .. 7,39 0,88
Gospodrie orasull, cimitire .. 7,94 0,94
Destinaie special . 0,44 0,05
Terenuri libere . 321,80 38,10
Ape ... 2,75 0,33
Pduri
Terenuri neproductive .. 14,16 1,68
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 844,71 100,00

Datele prezentate anterior sunt o sintez a suprafeelor zonelor funcionale ale tuturor localitilor
componente ale teritoriului administrativ, suprafee care se prezint astfel pentru fiecare localitate :

Suprafaa ( Ha )

Zone funcionale
S
T
R
E
H
A
I
A

C
I
O
C
H
I
U
A

H
U
R
D
U
C
E
T
I

C
O
M
A
N
D
A

L
U
N
C
A

B
A
N
U
L
U
I

S
L
T
I
N
I
C
U
L

M
A
R
E

S
L
T
I
N
I
C
U
L

M
I
C

S
T
N
C
E
T
I

T
O
T
A
L

Proce
nt
%
din
total
intravi
lan
Locuine i funciuni
complementare
..

163,88

37,9
5

9,50

62,8
1

18,8
9

11,2
2

4,50

8,55

317,30

37,56
Instituii i servicii de
interes public
..

10,70

0,57

0,31

1,42

0,32

0,77

-

0,19

14,28

1,69
Uniti industriale,
depozitare
26,05 - - - - - - - 26,05 3,08
Uniti agrozootehnice 9,61 - - - - - - - 9,61 1,14
Ci de comunicaie i
transport rutier
..

51,10

13,3
4

2,85

18,3
0

8,43

3,23

1,21

2,25

100,71

11,92
Ci de comunicaie i
transport feroviar
..

5,34

1,22

-

-

0,31

-

-

-

6,87

0,81
Spaii verzi, sport,
agrement, plantatii de
protectie ...
- - - - - - -
RAPORT DE MEDIU
-2012-

10
Construcii tehnico
edilitare
7,39 - - - - - - - 7,39 0,88
Gospodrie orasull,
cimitire
4,80 0,40 0,67 1,38 0,38 0,21 - 0,10 7,94 0,94
Destinatie speciala
..
0,44 - - - - - - - 0,44 0,05
Terenuri libere

125,14 45,2
2
21,8
7
65,8
9
16,9
0
19,0
9
9,58 18,1
1
321,80 38,10
Ape
.
2,06 0,53 - - - 0,16 - - 2,75 0,33
Pduri

0,61 - 1,40 - 1,19 - 0,05
Terenuri neproductive
..
12,60 - 0,52 0,97 - - - 0,07 14,16 1,68
TOTAL INTRAVILAN
EXISTENT

431,42

99,6
9

35,7
2

152,
17

45,2
3

35,8
7

15,2
9

29,3
2

844,71

100,00

La delimitarea zonei centrale, s-au luat in considerare urmatoarele criterii:
Functional (gradul de concentrare in teritoriu a institutiilor publice si serviciilor, existenta spatii
comunitare, servicii comerciale si financiar bancare, dotari de interes public, etc.);
Conformare spatiala si volumetrica.
La nivelul teritoriului intravilan al localitatilor componente a orasului Strehaia, nu exista o zona structurata,
exceptand micile nuclee de dezvoltare in teritoriu, destinata activitatilor economice (comert, servicii
generale, financiar-bancare, prestari servicii, turism), acestea fiind dezvoltate spontan in relatie cu
principalele cai de comunicatie de importanta teritoriala (E70).

Dotarile existente in cadrul orasului Strehaia, sunt urmatoarele:
Centrul civic, aflat n centrul de greutate al localitii, cuprinde majoritatea obiectivelor de utilitate
public existente care deservesc oraul Strehaia i localitile componente.
Centrul civic se contureaz n nord-vestul interseciei celor dou drumuri naionale DN 6 i DN 67A
ca un nucleu compact, n ceea ce privete reeaua de dotri existente, dar incomplete, ntruct
lipsesc unele dotri necesare n aceast zon.
Centrul civic al oraului Strehaia, n accepiunea general , nu funcioneaz din punct de vedere
urbanistic i arhitectural, n sensul c alctuirea ansamblului de dotri nu are la baz o gndire
unitar n dispunerea funcional a dotrilor i nici armonia arhitectural, exprimat prin volumetrie,
finisaje, etc., nu este realizat.
Reeaua obiectivelor de utilitate public existente n oraul Strehaia , structurat pe domenii de
activitate este urmtoarea :

RAPORT DE MEDIU
-2012-

11

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC EXISTENTE

ADMINISTRATIV - FINANCIAR - BANCARE
1 PRIMRIA
2 PARCHETUL DE PE LNG TRIBUNALUL MEHEDINI
3 JUDECTORIA
4 POLIIA - TRANSPORTURI FEROVIARE
5 INSPECTORATUL PENTRU SITUAII DE URGEN ( I.S.U.)
5
I
BAZA SPORTIV I.S.U.
6 JANDARMERIA
7 POLIIA
8 A.P.I.A. ( Agenia de pli i intervenie pentru agricultur )
9 AGENIA JUDEEAN PENTRU OCUPAREA FOREI DE MUNC
10 ALLIANZ - IRIAC - ASIGURRI S.A.
11 ASIBAN S.A.
12 ASIROM S.A.
13 A.J.U.P.S. ( Asociaia judeean a vntorilor i pescarilor sportive )
14 COOPERATIVA DE CREDIT
15 B. R. D.
16 C. E. C.
17 OMNIASIG S.S.
18 ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE

NVMNT
19 GRDINIA DE COPII NR. 4
20 GRUP COLAR "MATEI BASARAB"
21 PALATUL COPIILOR
22 COALA CU CLASELE I VIII "M. VITEAZU"

SNTATE I ASISTEN SOCIAL
23 SERVICIUL DE AMBULAN
24 SPITALUL ORENESC
25 POLICLINICA
26 CENTRUL DE NGRIJIRE I ASISTEN BTRNI
27 CANTINA DE AJUTOR SOCIAL
28 CRE

RAPORT DE MEDIU
-2012-

12
CULTUR CULTE
29 CASA DE CULTUR
30 BISERICA ORTODOX + PAROHIA
31 PROTOERIA
32 MNSTIREA STREHAIA

COMER PRESTRI SERVICII
33 SPAII COMERCIALE
33
I
ALIMENTAIE PUBLIC
34 PIAA

AGREMENT - SPORT TURISM
35 MOTEL " PANDURUL "
36 STADION
37 SALA DE SPORT
38 ZON AGREMENT

ALTE OBIECTIVE
39 R.N.P. ROMSILVA
40 ROMTELECOM S.A.
41 AGENIA LOTO
42 OFICIUL POTAL
43 C.A.R. PENSIONARI
44 C.E.Z. DISTRIBUIE S.A.
45 COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI NAIONALE
46 FLAPS S.A.
47 GARA C.F.
48 HALTA C.F.
49 SPLTORIE + VULCANIZARE
50 PECO

UNITI INDUSTRIALE - DEPOZITE, AGRICOLE
51 S. C. ARPO S. A.
52 FABRICA DE CONFECII - S.C. STIL STREHAIA S.A.
53 DEPOZITE
54 S.C. CERAMET S.A. - n conservare
55 I.F.E.T. OROVA - tmplrie + scndur
56 FABRICA DE PINE
57 CENTRUL DE PROTECIE PLANTE - n conservare
RAPORT DE MEDIU
-2012-

13
58 COOPERATIVA "METEUGARUL" - n conservare
59 SECIA DE MPLETITURI NUIELE - n conservare
60 S.C.P.P. ( Secia de cercetri pentru plantaii pomicole ) - n conservare
61 STAIA DE TRANSFORMARE
62 FERMA ZOOTEHNIC - nefuncional
63 STAIE EPURARE
64 CIMITIR
65 PLATFORMA GUNOI - neamenajat
66 DIRECIA APELOR JIU CRAIOVA
67 GOSPODRIA DE AP

Bilanturile teritoriale cuprind folosinta terenurilor din intravilanul de pe intreg teritoriul administrativ al
orasului Strehaia. Bilantul teritorial al orasului include, in afara localitatilor componente si celelalte trupuri
raspandite in teritoriul administrativ.
Sintetic:
Zona instituiiilor i serviciilor de interes public ocup o suprafa de 10,70 ha, respectiv
2,48% din suprafaa total a intravilanului existent al oraului Strehaia de 431,42 ha.

Disfunctionalitati:
existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri publice
(enclave neconstruite) si sunt neechipate edilitar;
slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul
orasul;
slaba deservire cu servicii medicale (spital, policlinica, dispensar, etc.);
starea precara a dotarilor culturale, acestea necesitand reabilitare;
existenta unor terenuri arabile in intravilan;
slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice;
starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de drumuri locale;
eficienta scazuta a sistemului de transport public;
siguranta redusa a traficului pe drumurile publice;
retea de gaze naturale inexistenta;
insuficienta infrastructurii sociale si de sanatate;
structura economica slab diversificata;
infrastructura de sustinere a activitatilor economice redusa;
facilitati reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM;
initiativa antreprenoriala scazuta;
numar redus al IMM -urilor cu activitati in domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a
produselor agro-alimentare;
insuficienta exploatare a conditiilor naturale, propice dezvoltarii turismului;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

14
nivel scazut de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor si utilitatilor publice;
lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca;
pondere redusa a activitatilor neagricole;
lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole);
pondere ridicata a populatiei varstnice;
mobilitate scazuta a fortei de munca;
nivel scazut al investitiilor angajatorilor in dezvoltarea resurselor umane.
Potential de dezvoltare:
situarea orasului intr-o zona caracterizata de existenta terenurilor agricole fertile;
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare;
modernizarea infrastructurii de transport;
modernizarea infrastructurii tehnice si sociale;
valorificarea potentialului turistic si imbunatatirea calitatii serviciilor turistice;
dezvoltarea agriculturii ecologice;
diversificarea productiei agricole;
cultivarea si prelucrarea plantelor industriale;
facilitati pentru asociatiile agricole si a societatilor comerciale cu profil agricol;
investitii in domeniul protectiei mediului;
cresterea activitatilor neagricole.

1.4.2. Echiparea tehnico edilitara

Gospodrirea complex a apelor

1. Ape de suprafata
Apartinind bazinului Jiu Motru , reteaua hidrografica este reprezentata de riul Motru , piraiele Husnita,
Cotoroaia si Slatinic si un lac cu mica adincime format de o meandra a Motrului si alimentat permanent de
izvoare ce afloreaza pe malurile sale.

Riul Motru strabate teritoriul administrativ al Strehaiei in partea de nord a acestuia, directia de curgere fiind
NE SE si are in zona un debit de 12,6 mc/s , confluenta cu Husnita fiind situata in aval de limita orasului
Strehaia. Motrul produce uneori inundatii iar in perioadele ploioase produce eroziuni semnificative ale
malului drept.

Piriul Husnita , afluent de seama al r. Motru ( desi debitul in zona se cifreaza la doar 0,74 mc/s ) si dupa ce
trece pe linga Ciochiuta si Hurducesti trece pe la sud si apoi est de Strehaia varsindu-se in Motru. In
perioada estivala piriul este sec pe cursul superior si mediu, devenind permanent doar aproape de
confluenta cu Motrul.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

15
Piriul Cotoroaia , parcurge teritoriul prin partea de vest si nord vest a orasului Strehaia si este
neregularizat iar in perioadele ploioase produce mici inundatii in zona de lunca ( de altfel are un debit
nesemnificativ ).

Piriul Slatinic strabate localitatile Slatinicul Mare si Slatinicul Mic trecind la est de Strehaia si in dreptul
localitatii Lunca Banului se varsa in Motru. Desi debitul este moderat, datorita variatiei importante a acestuia
in perioadele ploioase, cursul a fost regularizat.

2. Apele subterane
Zona este caracterizata de un potential acvifer ridicat cu nivel artezian, inaltimea acestuia atingind pe
alocuri + 12m. Astfel in zona au fost executate in toata a doua jumatate a secolului trecut mai multe foraje,
intre care mentionam:
La Strehaia : vreo 8 foraje executate intre 1968 ~ 2008 cu adincimi intre 53 si 250 m avind Debit / foraj = 18
~ 97 mc/ h
NHS = 0,00 ~ + 12,00 m ;
NHD = 0,30 ~ - 7,50 m ;
La Hurducesti : 2 foraje executate in 1982 la 61 m adincime
Debit / foraj = 40 respectiv 36 mc/ h
NHS = 0,00 m ;
NHD = 6,0 ~ 9, m ;
La Comanda : 2 foraje la 80 respectiv 160 m .
In 3 puncte ( pe malul sting al Husnitei in dreptul cantonului CF, in apropierea topitoriei de in si in zona
Debarcader au fost semnalate ape minerale sulfuroase.

3. Lucrari hidroameliorative
Pe teritoriul administrativ al orasului Strehaia au fost executate aparari de maluri dupa cum urmeaza :
- Malul sting al Motrului este aparat pe 200m si pe 300m in zona orasului; nefiind insa indiguit, inunda
cca. 60 ha arabil, 200 ha padure si cca. 40 gospodarii .
- Piriul Husnita are o aparare de mal pe 1020m si este regularizat pe 1060m; inunda cca. 40 ha
arabil.
- Piriul Slatinic este regularizat pe aprox. 2000m.
Teritoriul administrativ al Strehaei nu este strabatut de sisteme de irigatii.

Alimentarea cu ap

Doar orasul Strehaia si Comanda dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa, locuitorii celorlalte
localitati componente asigurindu-si necesarul de apa din fintini sapate, de tip rural.
Alimentarea cu apa a orasului Strehaia s-a realizat in mai multe etape si cuprinde :
Captarea din foraje ( unele abandonate intre timp, in exploatare mai fiind 3 care refuleaza in rezervorul
tampon ) si unul la 160 m care refuleaza in rezervorul de capat;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

16
Gospodaria de apa formata din rezervorul tampon de 300 mc, statia de pompare echipata cu doua pompe
Cris 125 antrenate de electromotoare de 75 Kw si statia de dezinfectie cu clor gazos;
17 Km de retea de distributie avind diametre intre 400 si 40 mm;
Rezervor de capat de 2500 mc.

Captarea
Cuprinde :
o forajul F12, executat in 1976 in incinta gospodariei de apa la 250 m adincime, cu nivel
artezian la + 12m si care debiteaza 17 l/s;
o forajul F 10 executat in 1992 la 72,5m adincime in zona Fabricii de caramida, cu nivel
artezian la +1,5m debitind 33,3 l/s
o Forajul F 9 executat in 1991 la 38 m adincime in apropierea gospodariei de apa, cu nivel
artezian la +1m avind Q= 25 l/s
o Forajul F1 executat in 2008 la 160 m, linga DN6 la intrarea in oras dinspre Severin, care
refuleaza in rezervorul de capat un debit de 5,8 l/s;
Gospodaria de apa amplasata in partea se sud est a localitatii cuprinde :
- Rezervorul tampon de 300 mc care primste apa de la forajele captarii in care se realizeaza si
dezinfectia apei;
- Statia d clorinare cu clor gazos;
- Statia de pompare echipata cu doua electropompe tip Cris 125 .

Reteaua de distributie
De tip mixt ( inelara si ramificata ) masurind 17 Km, cu diametre cuprinse intre 40 si 400 mm, prezinta in
buna parte pierderi mai mari decit cele admise de norme, unele tronsoane au fost executate haotic, fara
avizul proiectantului, cu diametre subnorme, in consecinta pe acestea nu se pot monta hidranti pentru
combaterea incendiului si nu pot fi integrate in sistemul centralizat de alimentare cu apa.

Comanda dispune de un sistem propriu de alimentare cu apa format din doua foraje , unul la 80 , celalalt
la 160 m adincime care refuleaza intr-un rezervor de 150 mc; dupa dezinfectia cu solutie de hipoclorit apa
este distribuita consumatorilor printr-o retea ce masoara 12 Km lungime.

Canalizarea
In conformitate cu topografia locala canalizarea a fost rezolvata doar in orasul Strehaia, in sistem separativ
colectorul principal avind diametre intre 300 si 500mm in lungime totala de cca. 5 Km, cu descarcare fara
epurare in Husnita putin inainte de confluenta acesteia cu Motrul; in afara de acesta mai exista 12 Km retele
secundare precum si un sistem local care deserveste spitalul, liceul si citeva blocuri si care descarca
separat tot in Husnita.
Localitatea Comanda nu dispune de canalizare .

RAPORT DE MEDIU
-2012-

17
Alimentarea cu energie electric
In prezent, orasul Strehaia, impreuna cu localitatile componente,este alimentat cu energie electica din
Sistemul Energetic National prin intermediul a doua statii de Transformare de 110/20 KV situate in teritoriul
orasului, una in nord, iar celalalta in sud-est.
Amplasarea statiilor electrice de transformare si a retelei majore de distributie a energiei electrice, aferente
orasului Strehaia, precum si modul de interconectare, sunt prezentate in plansele desenate ( vezi pl.4 ).
In partea sudica, teritoriul orasului este strabatut de linia electica aeriana de 400 KV Tantareni Portile de
Fier, care traverseaza zone locuite ( localitatea Hurducesti) sau terenuri cultivate si gradini (Slatinicul Mare).
Consumatorii casnici si sociali _edilitari, precum si unitatile economice, sunt alimentati prin intermediul
posturilor de transformare de 20/0.4 KV,situate in interiorul localitatilor si prin retelele electrice de joasa
tensiune.
Localitatile componente ale teritoriului administrativ Strehaia sunt alimentate din cele doua statii de
transformare, prin liniile electrice aeriene de 20KV:
LUNCA BANULUI LEA 20 KV STATIA STREHAIA SE GROZESTI
STANCESTI PTA 1X250 KVA 20/0.4 KV
PTA 1X100 KVA 20/0.4 KV
PTA 1X 63 KVA 20/0.4 KV

SLATINICUL MARE LEA 20 KV STATIA STREHAIA SE ALBULESTI
SLATINICUL MIC PTA 1X 63 KVA -20/0.4 KV

HURDUCESTI 1 LEA 20 KV STATIA STREHAIA SE PRUNISOR
CIOCHIUTA 1 PTA 1 X63 KVA 20 /0.4 KV
CIOCHIUTA 2 PTA 1 X100 KVA 20 / 0.4 KV

HURDUCESTI 2 PTA 1 X 63 KVA 20 / 0.4 KV

COMANDA LEA 20 KV STATIA STREHAIA NORD- ST. MOTRU
PTA 1X160 KVA 20 / 0.4 KV
PTA 1 X100 KVA 20 / 0.4 KV
MOTRULENI PTA 1X 63 KVA 20 / 0.4 KV
MENTI PTA 1 X 63 KVA 20 / 0.4 KV

In orasul Strehaia reteaua electrica de distributie de medie tensiune strabate orasul atit in trasee aeriene ,
cit si subterane, desfasuradu se in cea mai mare masura in partea centrala In zona centrala a orasului ,
retelele electrice de medie tensiune si joasa tensiune parcurg in traseu subteran reteaua stradala.

In general, distributia energiei electrice a fost realizata in zona centrala in sistem buclat prin cblu, cu posturi
de transformare de tip abonat PCZ ( si PTA ) cu posibilitati de declansare automata a rezervei,intre doua
linii de medie tensiune.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

18

Puterea electrica instalata la nivelul orasului Strehaia in cele doua statii electrice de transformare si cele 22
de posturi de transformare este prezenta in tabelul urmator :
Nr.
Crt.

Denumirea si tipul postului de transformare Puterea
electrica instalata
(KVA)
0 1 2
1 Pompe apa - PTA 1 x 400
2 Moara -PTA 1 x 630
3 Fabrica de pine - PTA 1 x 250
4 Fabrica de caramida - PCZ 1x 630
5 Liceu - PCZ 1 x 630
6 Strada Decebal - PTA 1 x 250
7 Strada Sadoveanu - PTA 1 x 250
8 Blocuri nr. 10 PCZ 1 x 400
9 Blocuri nr. 11 - PCZ 1 x 400
10 Centrala termica spital PCZ 1 x 400
11 ROM-POST -PTS 1 x 400
12 Blocuri R - PCZ 1 x 400
13 Cartier Panduri - PTA 1x 63
14 Complex taurine - PTA 1 x 400
15 I.TA - PTA 1x 250
16 Fabrica de confectii miltare - PCZ 1x 1000
17 Zona verde - PTA 1 x 250
18 Debarcader - PTA 1 x 40
20 S.M.A Strehaia - PTA 1 x 400
21 CRR1- Strehaia - PTA 1 x 250
22 I.F.E.T.- Strehaia - PTA 1 x 100

Retelele au fost amplasate pe trasee usor accesibile pentru lucrari de interventie la defectiuni ,sau corelate
cu celelalte retele din zona ( linii de telecomunicatii, radioficare, etc.)
Avind in vedere consumul energetic inca redus in sectorul casnic ( 2.5 KW/gospodarie) precum si faptul ca
in present consumatorii de energie electica din sectorul casnic reprezinta cca. 90 % din totalul
consumatorilor se poate considera ca in present retelele electrice de medie tensiune sunt dimensionate
pentru un consum normal.
Orasul Strehaia este alimentat cu energie electrica din cele doua statii de transformare prin intermediul
celor 22 de posturi de transformare acestea reprezentind o putere instalata de cca. 7500 KVA. Cele doua
statii de transformare au o incarcare de cca. 40 %, deci au o rezerva considerabila.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

19
Echiparea telefonic
Orasul Strehaia este racordat Sistemul National de Telecomunicatii prin intermediul unei centrale telefonice
automate tip ALCATEL cu o capacitate de 2000 linii ,dintre care sunt ocupate cca. 1900, iar restul sunt
libere.
Localitatile componente ale teritoriului administrative sunt partial racordate la aceasta centrala telefonica
astfel : Ciochiuta 25abonati, Lunca Banului -15 abonati , Slatinicul Mare -2 abonati ,Slatinicul Mic -2
abonati, Comanda -72 abonatii. Localitatile Stancesti, Mentii din Fata ,au sunt racordate la centrala
telefonica a orasului Strehaia.
Centrala telefonica este amplasata in centrul orasului si este interconectata in Sistemul National prin
intermediul liniilor si al cablurilor telefonice interurbane cu fibra optica.
Abonatii telefonici sunt racordati prin intermediul unei retele telefonice urbane, in trasee aeriene si
subterane ,care parcurg trama stradala a orasului.

Alimentarea cu energie termic
In prezent, in orasul Strehaia, energia termica pentru incalzirea spatiilor, se obtine in general local (cu sobe
functionand cu diversi combustibili), fie centralizat, in centrale termice, functionand pe combustibil solid sau
lichid.
Blocurile din orasul Strehaia, cca 600 apartamente care aveau energia termica necesara pentru incalzire si
preparare apa calda menajera asigurata in sistem centralizat de la centrala termica ARPO, nu mai
functioneaza in acest sistem datorita dezafectarii sursei termice.
In orasul Strehaia sursele termice care mai functioneaza sau se afla in stadii de conservare, sunt :
- C.T. P.T.R.
- C.T. Fabrica de confectii
- C.T. Motel
- C.T. Camin de batrani
- C.T. Liceu industrial
- C.T. FLAPS
- C.T. Gara
- C.T. Judecatorie Parchet
- C.T. Politie
- C.T. Centru distributie energie electrica
Aceste centrale functioneaza in general pe combustibil lichid si partial pe combustibil solid.

Disfunctionalitati :
- lipsa unui studiu de alimentare cu caldura in sistem centralizat, realizat pe baza unor verificari
privind capacitatile consumatorilor existenti si propuneri certe pentru consumatori de perspectiva ;
- functionarea utilajelor si echipamentelor din centralele termice sub capacitatile instalate
(functionare cu defectiuni a utilajelor, folosirea combustibililor cu puteri termice scazute, dezechilibru
hidraulic in functionare, neefectuare revizii si reparatii la timp, etc.) ;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

20
- perioade lungi de nefunctionare a intregului sistem ( sursa retele consumatori) din motive
economice.
Toate acestea au contribuit in final la uzura rapida a intregului sistem centralizat in speta pentru
locuinte (blocuri) ducand in final chiar la dezafectarea unor parti (sursa si reteaua de agent termic primar de
la ARPO).

Gestionarea deeurilor
Pe teritoriul administrativ al oraului Strehaia se afl un depozit de deeuri neconform, a crui
activitate de depozitare a fost sistat n iulie 2010, conform prevederilor HG 349/2005, n prezent
aflndu-se n procedur de nchidere, n sarcina Primriei Strehaia .
n prezent, n oraul Strehaia, serviciul de salubrizare se realizeaz prin ncredinare direct firmei
de salubrizare S.C. FLAPS S.A., n baza HCL nr. 75/2005.
Operatorul de salubrizare S.C. FLAPS S.A. nu are licen ANRSCUP, deservete 9290,00 de
locuitori i manevreaz o cantitate total de deeuri de 7000,00 tone/an.
S.C. FLAPS S.A. are urmtoarea dotare :
- 2 pubele de 120 l ;
- 19 pubele de 240 l ;
- 4 containere de 1,1 mc ;
- 3 tractoare cu remorc .
n cazul n care unitatea administrativ-teritorial Strehaia va adera la sistemul judeean de
management al deeurilor i la asociaia de dezvoltare intercomunitar care se va constitui la
nivelul judeului Mehedini, autoritatea local va trebui s i asume prin acordul de asociere
obligaii n sensul delegrii gestiunii serviciului n cadrul proiectului, iar HCL 75/2005 se va abroga
odat cu delegarea gestiunii serviciului de salubrizare n cadrul proiectului.
n cazul n care unitatea administrativ teritorial Strehaia nu va participa la sistemul judeean de
management al deeurilor, organizarea serviciului de salubrizare trebuie s respecte dispozitiile Legii
nr. 51/2006 i ale Legii nr. 101/2006.

2. STAREA ACTUALA A MEDIULUI . PROBLEME RELEVANTE

Reabilitarea, protecia i conservarea mediului reprezint lucrri de intervenii proiectate i realizate
de om n scopul pstrrii n limite de normalitate condiiile de mediu, avndu-se n vedere att
aspectele legate de mediul natural ct i cele ale mediului construit, aflate ntr-o pertmanent
relaie de interdependen.
Alctuit din totalitatea elementelor naturale, ct i din cele rezultate ale activitilor umane, mediul
nconjurtor este destul de dificil de caracterizat datorit multiplelor sale atribute, ca i relaiilor
complexe dintre acestea, definite ca impacturi. Variabilele ce reprezint caracteristici ale mediului
sunt definite ca artribute, iar modificrile acestora furnizeaz indicatori ai schimbrii mediului.
In aceste condiii , datorit complexitii mediului , este greu a se putea analiza toate schimbrile
acestuia i n consecin, nu pot fi luate toate msurile de protecie necesare.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

21
Cu ct se analizeaz mai multe atribute, cu att se va obine o evaluare mai corect a acestora
n aciunea lor de determinare a mediului.
2.1. Mediul natural
Dat fiind perioada de criz prin care trece n momentul de fa ntreaga economie romneasc,
pe fondul crizei mondiale, obiectivele industrial i agrozootehnice existente pe teritoriul oraului
Strehaia, posibile surse de poluare, fie nu mai funcioneaz ( aflndu-se n conservare ), fie
funcioneaz la capaciti foarte mici.
Ca urmare a acestui fapt, nu exist pe teritoriul administrativ al oraului Strehaia surse majore de
poluare.

2.2. Poluarea aerului
Poluarea atmosferei reprezint unul din factorii majori care afecteaz sntatea i condiiile de via
ale oamenilor.
Activitile specifice, att zonelor mic urbane, ct i cele celor rurale, legate de activitile
industriale ca i cele decurgnd din activitile domestice se constituie inerent ntr-o serie de surse
de poluare a atmosferei grupate n aa numita ,,categorie de surse tipic urbane".

Printre acestea se nscriu :
- activitile productive ( indistriale, ateliere meteugreti, servicii, etc.) ;
- circulaie rutier, feroviar ;
- nclzirea spaiilor de locuit, comerciale, administrative ;
- prepararea hranei ;
- depozitarea i incinerarea deeurilor solide.

Toate aceste activiti creaz agresri asupra componentei aer a biotopului.
Activitile productive tot mai restrnse nu mai ridic problem majore privind poluarea aerului .
Circulaia rutier i feroviar agreseaz prin praf i zgomot dar n limite admise.
Inclzirea spaiilor de locuit se face n principal utiliznd sobe pe combustibil solid lemn, ceea ce
produce fum, miros dar n limite admise.
Prepararea hranei se face n principal utiliznd combustibili lichefiai ( butelii aragaz ) i ntr-o
msur mai mic, lemne sau crbuni.

2.3. Poluarea apei
Poluarea apei se reflect att n efectele nocive produse asupra apelor de suprafa, ct i asupra
celor subterane.
In general , apele de suprafa care strbat teritoriul administrativ strehaia nu sunt poluate, n
amonte neexistnd surse de poluare datorirt unor activiti umane cu agresivitate asupra mediului.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

22
Apele subterane au debite variabile n cursul anului, aflndu-se direct sub influena regimului
pluviometric. Apa freatic de bun calitate, constituie principala surs de ap potabil. Apa de
adncime se afl cantonat n strate acvifere ce se ntlnesc la adncimi foarte diferite, iar nivelul
apei este ascensional, variind n limite foarte largi ( existnd i zone n care apa se afl la doar 3
m adncime ).

2.4. Poluarea solului
Poluarea solului , ca i degradarea acestuia, au efecte majore n echilibrul ecologic al zonei, de
calitatea acestuia depinznd att procducia agricol ct i starea general a mediului nconjurtor.
n acest sens este imperios necesar conservarea calitilor natural ale solurilor din teritoriul
administrastiv Strehaia, cu predilecie a cernoziomurilor( formate din acumulri ale humusului i
bogate n substane nutritive ) care ofer bune condiii de dezvoltare a culturilor agricole.
Fixarea solurilor pe versani este de asemenea necesar n teritoriu, n vederea eliminrii
alunecrilor de teren care se ntlnesc n aproape toate localitile componente.
Astfel se nregistreaz dese fenomene de eroziuni toreniale ( la Comanda, Ciochiua, Lunca
Banului, Sltinicul Mare, Sltinicul Mic ) , eroziuni de suprafa ( practic n toate localitile ).
Se nregistreaz cazuri de bltiri, generate de excesul de umiditate din solurile cu nivel freatic
foarte ridicat din zonele de lunc ( Lunca Banului ).
O alt surs de poluare a solurilor, mai ales n cadrul localitilor rurale, este depozitarea pe sol a
deeurilor rezultate din activitile gospodreti.
Astfel, depunerea pe sol a gunoiului menajer i de grajd la intrrile localitilor, n spaii
neamenajate speciale n acest scop ( gropi ecologice ori platforme impermeabilizate ), conduce att
la degradarea calitii solului ct i la scoaterea din circuitul agricol a unor importante suprafee de
teren.
Pe de alt parte , haldele de gunoi sunt surse de mirosuri dezagreabile i de fum produs de
arderea acestuia, fie dirijat, fie prin autoaprindere ( n perioadele cade ).
Depozitarea deeurilor produce un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu - aer, ap, sol -
datorit efectului lor conjugat ecologic i economic, cu efecte negative asupra florei i faunei,
constnd n proliferarea unor specii de plante specific zonelor poluate i afectarea existenei
plantelor i animalelor specifice zonei.
2.5. Zgomotul
Pe teritoriul administrativ al oraului Strehaia nu exist surse de producere a zgomotelor, vibraiilor
peste limite admise sau surse radioactive i nu sunt semnalate probe care s scoat n eviden
un pericol potenial pentru ecosistemele terestre sau acvatice.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

23
Un alt aspect, nu lipsit de importan, specific oraului Strehaia, este i o "poluare", ntruct
importante aezminte istorico-religioase i construcii civile descriese n capitolele anterioare, sunt
agresate vizual i funcional de vecintatea unor construcii improprii i de o valoare arhitectural
ndoielnic.

2.6. PRINCIPALELE DISFUNCIONALITI

Din analiza situaiei existente prezentat n capitolele anterioare, se constat o serie de
disfuncionaliti la nivelul oraului Strehaia i al localitilor componente, din care se evideniaz
cele mai importante :

2.6.1. Analiza intravilanului n raport cu teritoriul administrativ

Situarea n teritoriul administrativ a localitilor componente, n raport cu oraul Strehaia, nu creaz
disfuncionaliti, ele fiind amplasate pe principalele ci de comunicaie rutier ( i feroviar ) care
strbat zona.
Deasemenea, distanele dintre localiti fiind foarte mici, este nc un motiv pentru care nu se
poate vorbi despre disfuncionaliti de ordin teritorial.

2.6.2. Analiza reelei de circulaie din localiti
n raport cu traficul pe care l preiau strzile existente se reliefeaz urmtoarele :
Sectoare de strzi supraaglomerate
n oraul Strehaia exist dou sectoare de strzi pe care traficul se desfoar foarte intens i cu
mari dificulti :
- str. Republicii - este integral suprapus traseului DN 6
- Str. Al. I. Cuza - se suprapune integral traseului DN 67

Intersecii principale nesistematizate
n afara interseciei str. Republicii cu str. Al. I. Cuza ( DN 6 / DN 67 A ), care este amenajat
corespunztor, celelalte intersecii sunt nesistematizate. Acest fapt conduce la mari disfuncionaliti ,
circulaia desfurndu-se cu mari dificulti, ngreunate i de fluxurile pietonale deosebite, cum sunt
interseciile :
- Str. Republicii , cu toate strzile care debueaz n aceasta ;
- Str. Al. I . Cuza, cu toate strzile ce converg ctre aceasta ;
- Intersecia DN 6 cu DN 606 D, n corelare cu accesul la Debarcader.
Deasemenea n oraul Strehaia nu exist intersecii semaforizate.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

24
Parcri auto insuficiente
n oraul Strehaia, parcarea autovehicolelor se desfoar, n marea majoritate, dezorganizat, la
ntmplare, n locuri nepermise, n special pe carosabilul strzilor mai agglomerate n zonele de
interes public ( str. Republicii i Al. I . Cuza ).
Acest fapt produce mari greuti n desfurarea circulaiei, ca i n asigurarea n condiii optime a
acesteia.
Lipsa unui traseu ocolitor de trafic greu
n prezent , traficul greu pe traseele drumurilor naionale i judeene se desfoar pe strzile
Republicii i Al. I. Cuza. Datorit faptului c aceste stzrzi nu sunt modernizate la parametrii
corespunztori n vederea prelurii n deplin siguran i confort a traficului greu aferent DN 6 i
DN 67 A, circulaia se desfoar cu mari dificulti.

Pasaje la nivel cu calea ferat
Pe raza oraului Strehaia exist pasaje la nivel cu calea ferat foarte solicitate, att datorit
traficului feroviar current, ct i datorit manevrelor aferente activitilor zonei de triaj a Grii, astfel
- Pasajul la nivel al DJ 606 ( str. Grii ) cu magistrala CF 900 ;
- Pasajul la nivel al DJ 606 cu CF 914.

2.6.3. Analiza fondului construit i utilizarea terenurilor
Principala zon funcional n oraul Strehaia i n localitile componente este zona de locuit. Toate
celelalte zone funcionale trebuie analizate sub raportul relaiei funcionale cu zona de locuit ( n
relaie de dependen i interdependen ) n vederea formrii cu aceasta a unui tot unitar pentru
ca fiecare zon s funcioneze fr a stnjeni pe celelalte ( cu prioritate asigurndu-se protecie
pentru zona de locuit ).
n acest context, aspectele de incompatibilitate i de incomodare reciproc n relaiile dintre zona
de locuit i zona activitilor economice sunt prioritare, rezolvarea acestora fiind determinant pentru
asigurarea unei funcionri corecte a localitii.
Dezvoltarea ntmpltoare i dezorganizat a localitii Strehaia a dus n timp la alctuiri i
interferene nedorite ntre cele dou zone funcionale, astfel nct sunt foste uniti economice,
amplasate n zona de locuine, care dei nu mai funcioneaz, prin aspectul incintelor, al cldirilor,
sunt incompatibile cu zona n care sunt amplasate.
n cazul Fabricii de confecii, dat fiind natura activitii ( nepoluant ) amplasarea acesteia n
centrul civic al oraului Strehaia ( teoretic incompatibil ) devine acceptabil, cu recomandarea de a
se realiza unele lucrri de reamenajare a incintei, ori de ntreinere a faadei spre strada Republicii.

Pornind de la analiza indicilor caracteristici POT ( procent de ocupare a terenului ), CUT ( coeficient
de utilizare a terenului ), locuibilitatea, etc., se constat c, n general, fondul locuibil este deficitar
n ceea ce privete densitatea construit, regimul de nlime , calitatea locuirii, calitatea locuinelor,
indicia analizai nregistrnd valori sub cele normale pentru o localitate de ordinal de mrime al
oraului Strehaia.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

25

Situaia constatat nu este omogen n intravilanul Strehaia, fiind difereniat pe zone, astfel :
Zona locuinelor individuale slab construit
- loturi mari, n suprafee de 600 1600 mp ;
- construcii cu suprafee construite mici, cu regim de nlime predominant parter,
rezultnd indicatori sczui :
- POT cuprins ntre 5,4 i 11,8 %
- CUT cuprins ntre 0,06 i 0,12
- materiale de construcii utilizate predominant perisabile ( paiant, chirpici, lemn, etc. ) ;
- amplasare haotic n cadrul loturilor ( fr respectarea aliniamentelor, a retragerilor,
cultivarea cu legume a suprafeelor de teren dinspre strad, etc. ) ;
- deficiene de organizare a gospodriilor ( amplasarea locuinelor i anexelor ) ;
- existena unor locuine cu confort sczut n ceea ce privete funcionalitatea i
locuibilitatea.

Zona locuinelor individuale mai dens construit
Dei aceast zon nregistreaz indici de ocupare i de utilizare a terenului mai ridicai ( POT 20
25 5 i CUT 0,28 0,39 ), totui fondul construit prezint urmtoarele disfuncionaliti :
- deteriorarea fondului construit prin existena multor cldiri aflate ntr-o avansat stare de
uzur ;
- organizare ntmpltoare a gospodriilor ;
- nerespectarea aliniamentelor i a retragerilor de la strad ;
- existena unor locuine cu confort sczut n ceea ce privete funcionalitatea i
locuibilitatea.

Zona locuinelor colective
Fondul locuibil din aceast zon prezint urmtoarele disfuncionaliti :
- confort redus privind locuibilitatea ( numr redus de camere / unitatea de locuire,
suprafee locuibile i utile mici ) ;
- expresia arhitectural ( faade, sisteme de acoperire, rezolvri de accese, etc. ) de slab
factur profesional, incompatibil cu importana i valoarea potenial a zonei n care
sunt amplasate locuine colective ( str. Republicii i centrul civic ) ;
- inexistena, n mod organizat ( prin proiectare sau datorit neexecutrii ), a acceselor de
serviciu, a spaiilor de folosin comun, a locurilor de joac pentru copii, a parcajelor
i garajelor, cu efecte negative privind asigurarea necesitilor de locuire.

n ceea ce privete starea i funcionalitatea fondului de obiective de utilitate public existente n
oraul Strehaia, n urma analizei apar urmtoarele disfuncionaliti :
- funcionare n cldiri cu un avansat grad de uzur fizic, nefuncionale :
Banca Agricol - cldire foarte veche pe strada Republicii ;
coala general - dou cldiri vechi depite funcional i ca stare ;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

26
Primria - cldire realizat n dou etape la interval mare de timp, partea veche
fiind ntro stare avansat de uzur, iar ntreaga cldire este nefuncional ;
Policlinica i anexele Spitalului ( buctrie, spltoroie ) - cldiri vechi, uzate fizic
i moral , lipsite de posibiliti de extindere i de dotare corespunztoare.

Funcionare n cldiri sau locuri lipsite de dotare corespunztoare bunei desfurri a activitii :
Trgul de pe strada Voloiac - spaiu neamenajat, amplasat impropriu n zona de
locuine ;
Gara i Halta - cldiri depite, necesitnd o mai bun dotare pentru satisfacerea
nevoilor de confort specific transportului de cltori feroviar.

2.6.4. Analiza spaiilor plantate , agrement i sport

n urma analizei fcute se constat n acest domeniu urmtoarele disfuncionaliti :
- spaii verzi insuficiente, iar cele existente sunt nentreinute ;
- Zona de agreement existent la limita de est a oraului este insufficient amenajat.

2.6.5. Analiza problemelor de mediu

Principalele forme de poluare ce se manifest n zona teritoriului administrativ Strehaia asupra
mediului natural ( i construit ) sunt :
- degradarea calitii apelor de suprafa, datorit deversrilor de ape uzate menajere i
industriale n aval de teritoriul zonei localitii Strehaia ;
- degradarea acviferelor, datorat depunerilor necontrolate de deeuri menajere la intrrile
i ieirile din localitate precum i a solului ca urmare a activitilor antropice i a unor
fenomene naturale, inclusiv inundaiile , procese de eroziune pe versani, etc. ;
- degradarea fondului forestier ca urmare a defririlor necontrolate ;
- lipsa echiprii tehnico-edilitare : alimentare cu ap , canalizare i staie de epurare ;
- lipsa unor platforme amenajate ecologic pentru depunerea gunoiului menajer ;
- suprafee construite haotic i necuprinse n intravilan ;
- lipsa unor perdele de protecie spre zona CF.

O disfuncionalitate major, cu implicaii determinate n nivelul general de poluare, este lipsa unei
staii de epurare a apelor uzate menajere.

2.6.6. Analiza zonelor care necesit protejare
Se constat :
- Lipsa unei zone de protecie fa de monumentele istorice "Ansamblul Mnstirii
Strehaia " ;
- Lipsa perdelelor de protecie ntre zonele cu funciuni incompatibile ;
- Lipsa zonei de protecie a C.F. ;
- Lipsa zonei de protecie a LEA .

RAPORT DE MEDIU
-2012-

27
2.7. NECESITI I OPIUNI ALE POPULAIEI

n conformitate cu prevederile legale, precum i cu practica proiectrii de documentaii de urbanism,
pentru ca reglementrile propuse prin PUG s fie viabile, este necesar consultarea i considerarea
opiunilor populaiei n vederea determinrii factorilor sociali privind modul de via i necesitile
concrete ale acestuia, att pe raza oraului Strehaia, ct i la nivelul localitilor componente.
Din analizele anterioare efectuate la nivelul Primriei Strehaia, privind situaia existent i ca
urmare a elaborrii studiului "Analiza critic " (SC "PROIECT" MEHEDINI 1990 ), precum i a altor
dezbateri cu cetenii, din discuiile purtate la sediul Primriei oraului Strehaia, precum i n
conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 republicat n 14 febr. 2009, precum i ale GHIDULUI
cuprinznd precizri, detalieri i exemplificri pentru elaborarea i aprobarea Regulamentului local
de urbanism, s-au conturat necesitile, opiunile i sugestiile populaiei.
Datele astfel rezultate s-au constituit n elementele de tem pentru ntocmirea documentaiei
urbanisrtice PUG pentru Teritoriul administrative Strehaia.
Dintre concluzii s-au reinut ca necesiti i opiuni ale populaiei urmtoarele :
- reconsiderarea proprietii particulare n concepia urbanistic, prin extinderea zonelor
rezideniale pe terenurile proprietarilor pui n posesie ca urmare a aplicrii Legii nr.
18/1991 ;
- asigurarea confortului urban i a habitatului, avnd n vedere specificul locuirii din zon
- ntregirea reelei dotrilor i obiectivelor de utilitate public ( rezolvarea centrului civic ) ;
- mbuntirea dotrii tehnico-edilitare necesar asigurrii unui nivel de trai decent
conform mediului urban ( rezolvarea disfuncionalitilor privind alimentarea cu ap,
canalizarea, alimentarea cu cldur, energie electric, extinderea serviciilor telefonice,
rezolvarea canalizrii pluviale, etc.) ;
- asigurarea necesarului de spaii verzi de odihn, recreere i sport, a spaiilor de joac
pentru copii, a amenajrilor de incint pentru locuinele colective ;
- rezolvarea circulaiei rutiere prin amenajri de strzi i intersecii, crearea unui traseu
ocolitor pentru tranzit, asigurarea necesarului de parcaje i garaje ;
- amenajarea unei gropi de gunoi menajer, n conformitate cu normele sanitare i de
protecie a mediului ;
- promovarea de soluii de stimulare a investiiilor n domeniul agro-industrial ;
- corectarea intravilanului n zonele propuse pentru mrire conform PUG-ului etapa I ;
- lucrri de mpietruire, asfaltare i reabilitare a drumurilor i podurilor ;
- realizarea echiprii tehnico-edilitare a localitilor componente ;
- dezvoltarea i modernizarea zonei de agrement Strehaia ;
- prevederea de zone cu funcie de zone de protecie ctre C.F. ;
- stabilirea zonei protejate pentru monumentele de arhitectur i istorice ;
- stabilirea tuturor zonelor de protecie prevzute de lege pentru : pduri, rampa de gunoi,
etc. ;
- stabilirea tuturor zonelor cu interdicii de construire n zonele expuse la riscuri naturale.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

28

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTIC

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
Pn n prezent nu sunt elaborate studii de fundamentare referitoare la dezvoltarea activitilor
economice n teritoriul administrativ al oraului Strehaia, studii demografice care s aprofundeze
evoluia populaiei n structura de vrste, studii de amenajare a bazinului hidrografic cu msuri de
ameliorare a solului, a combaterii eroziunilor terenului, a dezvoltrii suprafeelor mpdurite.
Se menioneaz c propunerile de organizare urbanistic au ca suport ediia 1997 a Planului
Urbanistic General al oraului Strehaia i Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Mehedini.

3.2. EVOLUIE POSIBIL. PRIORITI

Fa de potenialul material i uman semnalat, corelat cu disfunciile existente i opiunile populaiei,
se poate defini o evoluie posibil a oraului Strehaia mpreun cu localitile componente.
Chiar dac nu se prevede - pe baza datelor actuale - o cretere semnificativ a populaiei,
ncurajarea productorilor agricoli de ctre stat, bazat pe bogia fondului agricol existent, va
conduce la creterea nivelului de trai al populaiei.
Aceast cretere se va face resimit i n necesitatea locuitorilor de a tri ntr-un mediu care s
le satisfac toate necesitile unei viei civilizate.
Prioritile n cadrul dezvoltrii oraului Strehaia i al localitilor componente decurg din necesitile
semnalate la capitolul 2.10.
Realizarea unora dintre aceste deziderate se va putea face numai n funcie de fondurile de care
va dispune comunitatea - fonduri proprii sau alocate de la bugetul de stat. Ordinea acestor
prioriti se va stabili de ctre Consiliul local, pe baza consultrii populaiei.
3.3. OPTIMIZAREA RELAIILOR N TERITORIU

Zonele funcionale cuprinse n teritoriul administrativ al oraului Strehaia, conform propunerilor de
extindere a intravilanelor localitilor precum i propunerile de echipare edilitar se regsesc n
planele desenate ale fiecrei localiti.
Avnd n vedere c din punct de vedere al echiprii cu drumuri publice Judeul Mehedini se
situeaz peste media pe ar, propunerile de dezvoltare ale reelei se vor baza n principal pe
mrirea capacitii portante a drumurilor existente.
Bilanul terenurilor n teritoriul administrativ al orasului se prezint astfel :

RAPORT DE MEDIU
-2012-

29
SUPRAFAA
- HA -

FOLOSINA
EXISTENT PROPUS
ARABIL 3308 3308
PUNI + FNEE 1587 1587
VII 65 65
LIVEZI 359 359
PDURI 4651 4651
APE, BLI 158 158
ALTE FOLOSINE 182 182
TEREN INTRAVILAN 844,44 910,29
TOTAL TERITORIU
ADMINISTRATIV

10864

10864

Prin dezvoltarea urbanistic propus, suprafaa intravilanului va fi urmtoarea :

SPECIFICAII EXISTENT
HA
PROPUS
HA
TOTAL TERITORIU
INTRAVILAN

844,44

910,29
- ORAUL STREHAIA 431,15 460,08
- CIOCHIUA 99,69 115,37
- HURDUCETI 35,72 38,11
- COMANDA 152,17 157,77
- LUNCA BANULUI 45,23 47,46
- SLTINICUL MARE 35,87 43,38
- SLTINICUL MIC 15,29 22,15
- STNCETI 29,32 25,97

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITILOR

Pentru dezvoltarea localitii se va ine seama de atragerea disponibilului forei de munc n
activiti meteugreti, servicii, mic industrie, venind n ntmpinarea disponibilizrilor masive.
n scopul promovrii activitilor de tip industrial i ncurajrii micilor ntreprinztori n activiti
economice, se propune utilizarea sediilor unitilor economice care nu mai funcioneaz, sau
folosirea unor terenuri pe care au fost amplasate cldiri de ferme, avnd n vedere faptul c
terenurile care au fost ocupate de construcii sunt greu de restituit circuitului agricol.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

30
3.5. EVOLUIA POPULAIEI
Avnd n vedere evoluia populaiei oraului Strehaia i al localitilor component din deceniul
trecut i mai ales dup 1990, nu se poate vorbi de o cretere important a populaiei.
Oraul Strehaia se ncadreaz n categoria oraelor mici ( 5001 10001 locuitori ) fiind al doilea ca
mrime n ierarhia oraelor judeului.
n 1989 existau 12471 locuitori, n 1990 - 12335 locuitori, n 1991 - 12247 locuitori, n 1992 - 12324
locuitori iar n 2002 - 11846 locuitori.

Prognozele actuale fcute n ceea ce privete scderea populaiei nu par deloc optimiste.
Considernd, ns c situaia din ultimii ani corespunde unei perioade de criz, odat cu
revigorarea contextului economic se poate spera i la o mbuntire a comportamentului
demografic.
Dac sporul natural va reui s se menin cel puin la cotele actuale i mortalitatea nu va crete,
este posibil ca populaia oraului Strehaia s se stabilizeze, chiar dac nu va nregistra creteri
semnificative.
Creterea populaiei ar putea fi susinut de urmtoarele msuri :
- ameliorarea calitii vieii prin asigurarea minimului de dotri i echipare edilitar ;
- sprijin financiar pentru dezvoltarea ramurilor economice n industria mic ;
- modernizarea arterelor de circulaie rutier existente.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAIEI
Pentru eliminarea disfuncionalitilor i pentru asigurarea desfurrii traficului rutier actual i de
perspectiv, se propune luarea unor msuri pentru mbuntirea condiiilor de traffic i pentru
sporirea capacitii arterelor i fluenei circulaiei.
Dintre aceste msuri se evideniaz urmtoarele :

STREHAIA - modernizarea strzilor principale
- sistematizarea interseciilor : str. Republicii cu str. Dunrii,
str. Unirii, str. Sadoveanu, str. Decebal.
- sistematizarea interseciei DN 6 cu DJ 606D n corelare cu accesul la
Debarcader.
- realizarea unui drum varianta ocolitoare, amplasat n partea de nord a
oraului, pentru devierea traficului greu :

a / Categoria de folosin a drumului :
DRUM NAIONAL ;
b / Lungime drum : 6016 m = 6,016 km
-
-
lungime n intravilan = 625 m
lungime n extravilan = 5391 m

RAPORT DE MEDIU
-2012-

31
c / Suprafaa drum
- suprafaa total = 180480 m = 18,048 ha
din care,
- suprafaa ocupat n intravilan = 18750 m
2
= 1,875 ha
- suprafaa ocupat n extravilan = 161730 m
2
= 16,173 ha

- realizarea unui pasaj la C.F.pentru rezolvarea relaiei ora - cimitir.

CIOCHIUA I HURDUCETI - modernizarea strzilor principale
- modernizarea trotuarelor.
- ntreinerea sau pietruirea strzilor secundare.
- sistematizarea interseciei DN 6 cu drumurile locale, DC 65 A i DC 66 cu
drumurile locale.
- consolidarea podurilor peste prul Hunia.

COMANDA - modernizarea strzilor secundare ce compun reeaua stradal.
- amenajarea interseciilor dintre DN 67A i strzile secundare.

LUNCA BANULUI - amenajarea interseciilor dintre DN 6 i strzile secundare.
- modernizarea strzilor secundare.

SLTINICUL MARE i SLTINICUL MIC
- modernizarea strzilor principale.
- sistematizarea interseciei DJ 606 D cu strzile principale.

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCIONAL. BILAN TERITORIAL

Necesitile de dezvoltare a oraului Strehaia, enunate n capitolele anterioare, conduc la o uoar
modificare a limitelor intravilanelor , aceasta constnd n extindere ( acolo unde exist cldiri situate
n afara intravilanului existent ) fie n reducerea unor trupuri care cuprind terenuri libere,
neconstruite i fr perspectiv de dezvoltare .

Intravilanele propuse au fost mprite grafic i n Uniti Teritoriale de Referin ( U.T.R-uri )
numerotate, avnd fiecare o funciune dominant i indici de ocupare a terenului ( P.O.T. - C.U.T. )
stabilii.
Planele cu U.T.R-uri, ilustreaz aceti indici care n unele cazuri vor fi dictate de Planurile
Urbanistice Zonale ( P.U.Z-uri ) , care se vor ntocmi dup caz.
Fiecare U.T.R. va fi tratat n detaliu n Regulamentul Local de Urbanism ( R.L.U.) aferent P.U.G.
ora Strehaia, n Regulament fiind anexate i planele desenate cu localitile mprite n Uniti
Teritoriale de Referin.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

32
Zonificarea funcional a fiecrei localiti este prezentat n planele desenate "Reglementri
urbanistice - zonificare", plane n care se observ c zonele cele mai rspndite sunt cele pentru
locuine i funciuni complementare, precum i terenurile libere din intravilan, respectiv terenuri
agricole care se vor scoate etapizat din circuitul agricol, prin efectul autorizaiei de construire.
Se propune extinderea zonei de agrement, cu case de vacan i pensiuni agro-turistice.
Nici micile spaii verzi publice nu sunt amenajate corespunztor funciei.
Prin lucrrile propuse se vor realiza mici terenuri cu funcie de agrement i sport n satele unde
acestea lipsesc i se vor amenaja corespunztor n satele unde acestea exist.

Alte zone funcionale
Celelalte zone funcionale au o pondere mult mai mic n teritoriul intravilan al localitolor
componente.Pentru zona pentru activiti agricole, destul de ntins, nu se propun extinderi. Chiar
dac se vor realiza construcii noi, acestea se pot construi n incintele existente.

Bilanul teritorial al zonelor cuprinse n intravilanul propus are la baz bilanul teritorial al
intravilanului existent, corelat cu mutaiile de suprafee ntre zonele funcionale sau majorat cu
suprafeele justificative pentru introducerea n intravilan, sau redus cu suprafeele ce nu mai au
justificare pentru a fi meninute n intravilan.

ORAUL STREHAIA :

EXISTENT

PROPUS

Nr.
Crt.

ZONE FUNCIONALE
S (Ha) % din total S (Ha) % din total
1
0
Locuine i funciuni complementare 163,88 38,01 276,71 55,86
2
0
Instituii i servicii de interes public 10,70 2,48 19,03 3,84
3
0
Uniti industriale i depozite 26,05 6,04 70,24 14,18
4
0
Uniti agrozootehnice 9,61 2,23 3,05 0,66
5
0
Ci de comunicaie i transport
din care,

rutier 51,01 11,83 61,69 12,45
feroviar 5,34 1,24 5,68 1,15
6
0
Spaii verzi, sport, agrement, protecie 11,10 2,57 40,80 8,24
7
0
Construcii tehnico - edilitare 7,39 1,71 7,39 1,49
8
0
Gospodrie comunala, cimitire 4,53 1,05 5,01 1,01
9
0
Destinaie special 0,44 0,10 0,44 0,09
10
0
Terenuri libere n intravilan 125,14 29,02 - -
11
0
Ape 2,06 0,48 4,00 0,81
12
0
Pduri 1,30 0,30 1,30 0,26
13
0
Terenuri neproductive 12,60 2,92 - -
TOTAL INTRAVILAN 431,15 100,00 495,34 100,00

Intravilanul propus al localitii oraului Strehaia cuprinde :
RAPORT DE MEDIU
-2012-

33

L
-
Localitate ...

=

441,41 Ha
Trup 1 - Staie epurare = 1,63 Ha
Trup 2 - Staie transformare + gar
.

=

34,45 Ha
Trup 3 - Platform gunoi = 0,59 Ha
Trup 4 - Fosta S.C. ROMIN = 16,05 Ha
Trup 5 - Locuine = 0,64 Ha

TOTAL INTRAVILAN PROPUS = 495,34 Ha

LOCALITATEA CIOCHIUA :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFA
A
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

37,95

38,07

80,66

68,68
INSTITUII I SERVICII DE
INTERES PUBLIC ..

0,57

0,57

2,04

1,74
UNITI INDUSTRIALE I
DEPOZITE ...

-

-

1,19

1,01
UNITI AGROZOOTEHNICE - - 1,70 1,45
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT din care
RUTIER

13,34

13,38

14,21

12,10
FEROVIAR 1,22 1,22 1,22 1,04
SPATII VERZI, SPORT,
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

14,35

12,22
GOSPODRIE COMUNALA,
CIMITIRE ..

0,40

0,40

0,93

0,79
TERENURI LIBERE N
INTRAVILAN ......................

45,07

45,22

-

-
APE 0,53 0,53 0,53 0,45
PDURI . 0,61 0,61 0,61 0,52

TOTAL INTRAVILAN

99,69

100,00

117,44

100,00

Intravilanul propus al localitii Ciochiua cuprinde :

RAPORT DE MEDIU
-2012-

34
L localitatea principal S = 116,14 ha
Trup 1 Locuine S = 1,05 ha
TOTAL INTRAVILAN PROPUS S = 117,44 ha

LOCALITATEA HURDUCETI :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

9,50

26,60

35,83

75,08
INTERES PUBLIC ..

0,31

0,87

0,83

1,74
UNITI INDUSTRIALE I
DEPOZITE ...

-

-

0,50

1,05
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT RUTIER

2,85

7,98

4,69

9,83
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

4,10

8,60
GOSPODRIE COMUNAL,
CIMITIRE ..

0,67

1,88

1,10

2,31
TERENURI LIBERE
AGRICOLE N INTRAVILAN

21,87

61,23

-

-
TERENURI NEPRODUCTIVE 0,52 1,44 - -

TOTAL INTRAVILAN

35,72

100,00

47,72

100,00

Intravilanul propus al localitii Hurduceti cuprinde :

Trup 1 biseric i cimitir S = 1,29 ha

RAPORT DE MEDIU
-2012-

35

LOCALITATEA COMANDA :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

65,81

43,25

124,79

74,99
INTERES PUBLIC ..

1,42

0,93

3,72

2,24
UNITI INDUSTRIALE I
DEPOZITE ...

-

-

1,06

0,64
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT RUTIER

15,25

10,05

18,28

10,98
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

14,22

8,55
GOSPODRIE COMUNAL,
CIMITIRE ..

1,38

0,91

1,88

1,13
TERENURI LIBERE N
INTRAVILAN ......................

65,89

43,30

-

-
APE - - - -
PDURI . 1,40 0,92 1,40 0,84

TOTAL INTRAVILAN

150,74

100,00

166,41

100,00

Intravilanul propus al localitii Comanda cuprinde :

Trup 1 Cimitir S = 1,93 ha

LOCALITATEA LUNCA BANULUI :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

22,89

50,61

32,28

68,10
RAPORT DE MEDIU
-2012-

36
INTERES PUBLIC ..

0,32

0,71

1,62

3,35
UNITI INDUSTRIALE I
DEPOZITE ...

-

-

1,15

2,38
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT din care
RUTIER

4,43

9,79

5,15

10,65
FEROVIAR 0,31 0,67 0,50 1,03
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

4,58

9,47
GOSPODRIE COMUNAL,
CIMITIRE ..

0,38

0,84

0,55

1,15
TERENURI LIBERE N
INTRAVILAN ......................

16,90

37,38

-

-

TOTAL INTRAVILAN

44,92

100,00

48,34

100,00

Intravilanul propus al localitii Lunca Banului cuprinde :

Trup 1 Halt S = 0,55 ha

LOCALITATEA SLTINICUL MARE :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

11,22

31,28

32,88

66,42
INTERES PUBLIC ..

0,77

2,15

2,40

4,85
UNITI INDUSTRIALE I
DEPOZITE ...

-

-

1,70

3,43
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT RUTIER

3,23

9,00

3,94

7,96
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

5,30

10,71
GOSPODRIE COMUNAL,
CIMITIRE ..

0,21

0,59

0,23

0,46
TERENURI LIBERE N
RAPORT DE MEDIU
-2012-

37
INTRAVILAN ...................... 19,09 53,22 - -
APE 0,16 0,45 0,16 0,33
PDURI . 1,19 3,31 1,19 2,41

TOTAL INTRAVILAN

35,87

100,00

49,50

100,00

Intravilanul propus al localitii Sltinicul Mare cuprinde :

LOCALITATEA SLTINICUL MIC :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

4,50

29,43

20,32

78,55
INTERES PUBLIC ..

-

-

-

-
UNITI INDUSTRIALE I
DEPOZITE ...

-

-

-

-
UNITI AGROZOOTEHNICE - - - -
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT RUTIER

1,21

7,91

1,85

7,15
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

3,70

14,30
GOSPODRIE COMUNAL,
CIMITIRE ..

-

-

-

-
TERENURI LIBERE N
INTRAVILAN ......................

9,58

62,66

-

-
APE - - - -
PDURI . - - - -

TOTAL INTRAVILAN

15,29

100,00

25,87

100,00

Intravilanul propus al localitii Sltinicul Mic cuprinde :


RAPORT DE MEDIU
-2012-

38

LOCALITATEA STNCETI :

EXISTENT

PROPUS

ZONE FUNCIONALE
SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN

SUPRAFAA
( Ha )

PROCENT
%
DIN TOTAL
INTRAVILAN
LOCUINE I FUNCIUNI
COMPLEMENTARE

8,55

29,16

27,41

81,02
INTERES PUBLIC ..

0,19

0,65

0,83

2,45
CI DE COMUNICAIE I
TRANSPORT RUTIER

2,25

7,67

2,90

8,57
AGREMENT, PROTECTIE

-

-

2,54

7,51
GOSPODRIE COMUNAL,
CIMITIRE ..

0,10

0,34

0,10

0,30
TERENURI LIBERE N
INTRAVILAN ......................

18,11

61,77

-

-
PDURI . 0,05 0,17 0,05 0,15

TOTAL INTRAVILAN

29,32

100,00

33,83

100,00

Intravilanul propus al localitii Stnceti cuprinde :

3.8. DEZVOLTAREA ECHIPRII EDILITARE

3.8.1. Gospodrirea apelor

Pentru inscrierea in directivele Comunitatii Europene se impune derularea unui program de monitorizare
atit a apelor de suprafata cit si a celor subterane, elaborarea de studii de specialitate care sa evidentieze
masurile care trebuie intreprinse pentru salubrizarea si prezervarea calitatii apelor; studiile de inundabilitate
urmeaza sa evidentieze zonele cu probleme precum si cele mai bune variante pentru eliminarea sau
limitarea pagubelor.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

39

3.8.2. Alimentare cu ap i canalizarea

In cadrul investitiei in curs de derulare Reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si canalizare in
judetul Mehedinti pentru localitatile Strehaia si Comanda se prevede ( vezi adresa operator zonal de apa-
canal , anexata ):
- 1. Strehaia :
- Inlocuirea si extinderea a 29104 m retea de apa,
- reabilitarea a 3 foraje
- reabilitarea statiei de tratare
-realizarea a 2 rezervoare de 750 mc
- inlocuirea si extinderea retelei de canalizare 23281m
- realizarea a 3 statii de pompare ape uzate
- realizarea statiei de epurare mecano biologice
Statia de epurare proiectata pentru prelucrarea unui debit corespunzator 9.850 L.E. ( include si
Comanda ) va cuprinde :
Tratarea mecanica : - gratare,
- separator de nisip si grasimi,
- decantor primar
Tratarea secundara : - bioreactor si statie suflante
- decantoare secundare
- statie pompare apa tratata
Tratarea namolurilor : - stabilizator de namol
- ingrosator namol
- deshidratare si depozitare namol stabilizat

2. Comanda
- 8616 m retea canalizare
- statie pompare ap uzate
- conducta refulare Comanda- Strehaia, L= 2,55 Km.
In proiectul Reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si canalizare in judetul Mehedinti nu au fost
prevazute lucrari de alimentare cu apa si canalizare in localitatile Lunca Banului, Slatinicul Mare, Slatinicul
Mic,Ciochiuta si Hurducesti

3.8.3. Alimentarea cu energie termic

Avand in vedere cele aratate in capitolele precedente si faptul ca s-a montat conducta de gaze in
apropierea orasului Strehaia (in intravilanul orasului) principala sursa pentru incalzire, preparare apa calda
menajera si pentru prepararea hranei este gazul.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

40
Asigurarea incalzirii si prepararii apei calde menajere se propune sa se realizeze in viitor prin intermediul
centralelor pe gaz, pentru fiecare bloc sau cladire sociala, culturala, administrativa, etc.
In acest fel se asigura o exploatare mai usoara a instalatiilor, eliminandu-se retelele de distributie (intre
sursa si consumator).
Eventualele defectiuni se pot depista si remedia imediat, fara a afecta functionarea altor consumatori.
In acelasi timp se propune anveloparea cladirilor si revizuirea instalatiilor interioare in vederea eliminarii
pierderilor de caldura si agent termic in totalitate.

3.8.4. Reele electrice

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici, social edilitari si economici nou propusi prin
dezvoltarea prevazuta in cadrul actualei lucrari, se va realize prin extinderea retelelor electrice existente ale
orasului Strehaia.
Alimentarea se va face prin intermediul unor noi posturi de transformare 20/0,4 KV, legate in bucla prin
cablu de 20 KV, amplasate in constructie de zidarie sau in incinta unor cladiri nou proiectate, situate in
centre de consum.
In zonele centrale retelele electrice vor fi amplasate subteran, pozate in trotuare si zone verzi adiacente
cailor de comunicatie.
Spre marginea localitatii ele pot fi aeriene pe stalpi de beton armat, urmand traseele stradale.
Iluminatul public se va realiza cu corpuri de iluminat moderne, eficiente, montate pe stalpi de beton armat
(din 2 in 2 stalpi). Comanda conectarii circuitului iluminatului public se va face automat cu ajutorul unui
dispozitiv fotoreleu.
Intrucat construirea noilor consumatori se va face treptat, realizarea noii retele electrice si a noilor posturi de
transformare se va realiza tot treptat.
Stabilirea amplasarii definitive in trepte a posturilor de transformare, precum si a traseelor retelelor de
medie si joasa tensiune si racordarea acestora la liniile electrice aeriene existente in zona, se va face de
catre proiectantul de specialitate al FRE, la fazele urmatoare de proiectare, dupa avizarea solutiei de
urbanism.
Se propune de asemenea in conformitate cu normele S.C. CEZ S.A. :
linii electrice de inalta tensiune care strabat zone locuite sa fie deviate in afara intravilanului iar
de-a lungul lor pe culoare corespunzatoare tensiunilor lor nominale, se vor impune restrictii de construire si
utilizare a terenului
culoarele de protectie corespunzatoare trebuiesc respectate pe tot traseul liniilor electrice
liniile electrice aeriene de medie tensiune care strabat in mod haotic teritoriul intravilan al
orasului Strehaia sa fie reorientate de-a lungul tramei stradale a orasului si pe cat posibil traseele lor sa fie
subterane
liniile electrice aeriene de medie si joasa tensiune amplasate pe teren arabil particular sau in
zone propuse pentru dezvoltarea localitatilor, sa fie reamplasate pe strazile principale, pe stalpi comuni de
b.a. pe console metalice separate si la distante normate pe verticala
devierea retelelor electrice din teren particular pe domeniul public al primariei
RAPORT DE MEDIU
-2012-

41
executarea lucrarilor de reparatii capitale si de intretinere a retelelor electrice
executarea unor lucrari de investitii in scopul modernizarii echiparii existente, care sa ofere prin
noi solutii, indici superiori la valorile de tensiune necesare unui standard ridicat de utilizare
repararea, modernizarea si utilizarea instalatiilor de iluminat public la nivelul minim de siguranta
a vietii publice.
Necesarul de energie electrica pentru noii consumatori casnici si social edilitari propusi in zonele prevazute
pentru dezvoltarea orasului Strehaia si a localitatilor componente se apreciaza la cca. 2,5 MW.
In plansa de specialitate sunt evidentiate zonele in care se prevede dezvoltarea orasului, propuneri pentru
locuinte, obiecte de utilitate publica precum si pentru unele activitati productive.
Avand in vedere ca retelele electrice existente pot asigura doar consumul actual cu o rezerva care poate
acoperi doar o modificare a cererii de energie corespunzatoare unei modificari usoare a actualilor
consumatori, retelele electrice existente necesita extinderi in zonele nou propuse, aliniate noii trame
stradale care se va definitiva la fazele urmatoare de proiectare.
Conform planselor se propune in noile centre de consum noi posturi de transformare corespunzatoare
specificului noilor consumatori.
Este important de precizat ca propunerile prezente sunt prevazute doar pentru locuinte si obiective de
utilitate publica.
Zonele propuse dezvoltarii activitatilor economice ale orasului activitati productive, fiind incluse in
intravilan vor fi prevazute cu iluminat public de siguranta in special pe caile de acces majore si cele de
interferenta cu alte activitati ale comunitatii.
In privinta necesarului energiei electrice pentru consumul specific acestora, el va fi conturat si cerut de la
S.C. CEZ S.A. la fazele de detaliu, odata cu stabilirea noilor obiective ce urmeaza a fi amplasate.

3.8.5 Telefonie
Avand in vedere perspectivele de dezvoltare a orasului Strehaia cu localitatile sale componente, prin
extinderea unor importante zone de locuinte, obiective de utilitate publica si a unor noi activitati economice,
precum si cererile existente la nivelul tuturor localitatilor pentru noi abonamente telefonice, se propune
extinderea actualei centrale telefonice automate.
Din necesitatea diminuarii treptate a diferentelor rural urban dintre localitatile componente si orasul centru
Strehaia, considerand telecomunicatiile suportul mediului informational si una din proprietatile din
infrastructura economica si sociala, se propune ca noua centrala telefonica sa acopera in cea mai mare
masura si necesitatile tuturor localitatilor componente sau sa aiba posibilitatea extinderii ei treptate in acest
scop.
De asemenea se propune retehnologizarea si modernizarea treptata a retelelor telefonice urbane. Conform
programului ROMTELECOM, se prevede ca functionarea centralelor telefonice digitale sa fie sustinuta de
retele urbane aliniate la standardele mondiale.

3.8.6. GESTIONAREA DEEURILOR

RAPORT DE MEDIU
-2012-

42
Sistemul integrat de gestionare a deeurilor, care urmeaz a fi implementat la nivelul judeului
Mehedini, are la baz prevederile Planului Regional de Gestionare a Deeurilor, Regiunea 4 sud-
vest Oltenia i a Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor , care s-au ntocmit pe baza
prevederilor legislative europene i naionale i innd seama de situaia actual din judeul nostru.

Conform PJGD, judetul a fost impartit in 5 zone de gestionare a deseurilor .
zona 1 partea de nord-vest a judeului ( cu municipiul Orova ) ;
zona 2 partea de nord-est a judeului ( cu oraul Baia de Aram ) ;
zona 3 partea de est a judeului ( cu oraul Strehaia );
zona 4 partea de sud a judeului ( cu oraul Vnju Mare i orasul Cujmir);
zona 5 - partea central a judeului ( Drobeta Turnu Severin cu mprejurimile i orasul Izvoru
Brzii ).

Strategia judeului privind gestionarea deeurilor urmrete ierarhia de gestionare a deeurilor,
acordnd prioritate msurilor de prevenire a generrii deeurilor prin promovarea compostrii
individuale n mediul rural dar i msurilor privind reciclarea i valorificarea deeurilor prin
implementarea colectrii separate , a realizrii staiilor de transfer pentru cele patru zone ( Orova,
Baia de Aram, Strehaia, Vnju Mare ), a unei staii centrale de sortare i a unei instalaii centrale
de descompunere aerob) instalaie simpl de TMB la Drobeta Turnu Severin. Msurile care trebuie
ntreprinse n jude n vederea conformrii cu cerinele legislative sunt urmtoarele :
Implementarea colectrii la nivelul ntregului jude, achiziionarea de containere, pubele i
mijloace de transport n anul 2011, astfel nct s se asigure un grad de acoperire cu servicii de
salubrizare de 100% att n mediu urban, ct i n mediul rural ;
Implementarea colectrii separate a deeurilor reciclabile pe 3 fracii ( deeuri de hrtie i
carton, deeuri de sticl, plastic i metal, deeuri biodegradabile ) n containere amplasate n
puncte de colectare - asigurarea de containere, pubele i mijloace de transport necesare n anul
2011. Acest sistem se va implementa n toate cele patru zone ( Orova, Baia de Aram, Strehaia,
Vnju Mare ), att n mediul urban ct i n mediul rural, precum i n mediul rural din zona 5 ;
Implementarea colectrii separate a deeurilor reciclabile pe 4 fracii ( deeuri de hrtie i
carton, deeuri de sticl, plastic i metal, deeuri biodegradabile ) n containere amplasate n
puncte de colectare - asigurarea de containere, pubele i mijloace de transport necesare n anul
2011. Acest sistem se va implementa doar n municipiul Drobeta Turnu Severin, unde parial este
deja funcional ;
Implementarea comportrii individuale la 12700 de gospodrii din mediul rural
achiziionarea n anul 2011 a unitilor de compostare individual ;
Realizarea a patru staii de transfer n anul 2011 lei.
- Orova ( zona 1 ) , cu o capacitate total de 8220 tone/an
- Baia de Aram ( zona 2 ), cu o capacitate total de 5081 tone/an
- Strehaia ( zona 3 ), cu o capacitate total de 11354 tone/an
- Vnju Mare ( zona 4 ), cu o capacitate total de 13121 tone/an.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

43
Realizarea unei staii centrale de sortare la Malov n 2012, cu o capacitate de 33135
tone/an.
Realizarea unei instalaii centrale de descompunere aerob / instalaie simpl TMB cu o
capacitate de 63317 tone/an, n anul 2012.
Inchiderea celor 3 depozite neconforme ( Strehaia, Baia de Aram i Vnju Mare ) pn n
anul 2013.

ZONA 3 DE GESTIONARE A DEEURILOR - STREHAIA
Aceast zon acoper partea de est a judeului ( cu oraul Strehaia ).
Aceast zon va fi deservit de staia de transfer de la Strehaia care se va realiza pe
amplasamentul actualului depozit de deeuri neconform, pe o suprafa de 1 ha, dup nchiderea
acestuia.
Populaia total din zona 3 este de 43558 locuitori ( 15,5% ) din populaia total a judeului.
Zona 3 este acoperit de populaie urban ( circa 25,5% din totalul populaiei zonei ) i zone de
populaie rural ( circa 74,5% din totalul populaiei zonei ).
Se estimeaz ca n zona 3 se genereaz o cantitate de deeuri de aproximativ 12196 tone/an.
Aceast zon va fi deservit de staia de transfer de la Strehaia i de instalaia central de
gestionare a deeurilor de la Drobeta Turnu Severin.
Pentru aceast zon se prevd urmtoarele sisteme de colectare a deeurilor :
Sistem de colectare cu 3 recipieni : sistemul include colectarea separat pentru urmtoarele
fracii : deeuri de hrtie / carton, resturi reciclabile i fracie
( biodegradabil ) umed. Acest sistem va fi implementat n oraul Strehaia i va deservi 11117
locuitori ( din zonele urbane ) ;
fracii : deseuri de hrtie / carton, resturi reciclabile i fracie ( biodegradabil ) umed.
Acest sistem va fi implementat n mediul rural i va deservi 32441 de locuitori .
Deeurile vor fi apoi transportate prin intermediul statiei de transfer la instalaia central de
In staia de transfer, deeurile vor fi mutate n containere de capacitate mare.
Dup ce deeurile sunt compactate i ncrcate n containere, acestea vor fi transportate la
instalaia central de eliminare i tratare. Staia de transfer va fi echipat cu presscontainere i cu
minim dou plnii : una pentru fracia umed, cealalt pentru deeurile reciclabile.
Va fi promovat completarea la surs n mediile rurale ale zonei.
Rezultatul anticipat este ca aproximativ 252 tone de deeuri biodegradabile vor fi compostate anual
n gospodriile, care ar trebui s-i achizitioneze recipient de compostare.
Tabelul de mai jos prezint o privire de ansamblu asupra necesarului calculat pentru staia de
transfer de la Strehaia, conform PJGD :
Dimensionarea Statiei de transfer :

RAPORT DE MEDIU
-2012-

44

Parametrii Unitate Zona 3
Amplasament oras Strehaia
Materie intrat tone/an 11354
Numr :
- Containere
- Maini

bucat
bucat

4
2
Uniti de descrcare
- Fracie uscat
- Fracie umed

bucat
bucat

1
1
Suprafa total Ha 1
Schimburi bucat 1
Nr. angajai pe schimb persoan 5

Staia de transfer va fi alctuit din :
gard i poart
cntar
cldire de cntrire - intrare
numr de descrcare ( superior )
drum de acces ( ramp ) la nivelul superior
nivel de descrcare ( inferior )
drum de acces la nivelul inferior
plnii de descrcare ( minim dou )
containere cu compactare ( presscontainere )
tractoare
n baza contractului de servicii nr. 9088 / EGU / 2009, firmele agreate pentru realizarea programului
de gestionare a deeurilor ( staiile de transfer i nchiderea depozitelor neconforme ), sunt EPEM
S.A. GRECIA i ISPE S.A. ROMANIA.
Datele furnizate de proiectani pentru nchiderea depozitului de deeuri, neconform de la Strehaia
sunt urmtoarele :
1. Depozit neconform de nchis ( L 34131Ab)
Suprafaa declarat de Primrie pentru depozitul neconform este de 15000 mp, dar aceast
suprafa nu este identificabil fizic pe teren, nu e mprejmuit dect pe partea dinspre drum, deci
nu poate fi marcat foarte precis.
n plus, Primria a precizat o limit de proprietate pe care topometristul a i marcat-o pe plan, o
parte din deeuri sunt depozitate i n afara acestei limite, conform ridicrii topo efectuat de noi,
iar suprafaa ocupat de deeuri este de cca. 15600 mp.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

45
Aciunea de nchidere a depozitului const n aducerea deeurilor de la Baia de Aram i Vnju
Mare, depozitarea lor la Strehaia, reprofilarea i compactarea corpului principal al depozitului
existent, dup care urmeaz acoperirea cu straturile conform normativului tehnic de deeuri, inclusiv
realizarea puurilor de captare gaze, etc. Menionm c Primria nu are sau nu ne-a dat cadastrul
pentru suprafaa respectiv de teren. Am proiectat nchiderea depozitului i profilarea lui, iar
suprafaa depozitului dup aceste activiti este de cca. 11200 mp. n fiierul dwg anexat sunt
precizate limitele zonelor pe care sunt mprtiate deeuri, limita de proprietate precizat de
Primrie, respectiv limita depozitului nchis.
Deasemenea, sunt date coordonatele unor puncte de pe limitele menionate anterior.
2. Staie de transfer ( L34131Ab)
Suprafaa pus la dispoziia proiectului de ctre Primrie este de 5000 mp, conform HCL, dar n
anexa la HCL, suprafaa asta este marcat ca fiind PESTE depozitul nchis, ceea ce este imposibil
din punct de vedere tehnic.
Iniial, am propus amplasarea staiei ctre EST, n spatele magaziei i fntnii existente, dar acolo
nu e terenul Primriei. n plus, terenul adiacent depozitului este foarte prost, n sensul c pe sub
depozitul actual i pe lng el, spre rul Motru, curgea un fost bra (meandr) a rului, alimentat
n plus i de prul Cotoroaia, aa cum putei sesiza n planul la scara 1 : 25000.

n consecin, toat zona respectiv are caracteristicile unei mlatini.
Lucrrile pentru asanarea acestei mlatini ar fi foarte costisitoare.
Din acest motiv, propunem ca amplasamentul staiei s fie pe terenul liber, aflat ctre rul Motru,
dei se afl parial n afara limitei de proprietate.
n fiierul dwg anexat sunt precizate limita de proprietate precizat de Primrie, respectiv limita staiei
de transfer proiectat.
3.9. PROTECIA MEDIULUI

Prin prezentul Plan Urbanistic General ( P.U.G.) se propun urmtoarele :
- realizarea alimentrii cu ap a localitilor componente, precum i epurarea apelor uzate ;
- preluarea i eliminarea, n condiii de siguran pentru mediu i sntatea uman, a
deeurilor de orice fel, prin realizarea unor spaii special amenajate pentru depozitarea
gunoaielor, ncheierea contractelor cu firma de salubrizare specializate, pentru colectarea
i evacuarea deeurilor ;
- realizarea de perdele de protecie ntre zonele cu funciunea incompatibil, respectiv
ntre : - zona CF i zonele locuite ;
- zonele de depozitare a gunoiului menajer i zonele de locuit.
- delimitarea zonelor de protecie pentru CF, monumente de arhitectur, staii de epurare,
depozite de gunoaie, cimitire, etc.
- punerea n eviden a zonelor cu riscuri naturale, n vederea delimitrii acestora de
ctre organismele n drept, astfel se vor putea lua msurile necesare pentru limitarea
RAPORT DE MEDIU
-2012-

46
efectelor acestora, respectiv stabilizarea versanilor i evitarea alunecrilor de teren,
lucrri de desecri ;
- asigurarea unor ci de comunicaie corespunztoare i a traversrilor peste CF i
cursurile de ape ;
- respectarea normelor n vigoare privind amplasarea, n funcie de destinaie, a fiecrei
construcii n parte.

4. STAREA ACTUALA A MEDIULUI.

4.1. Calitatea factorilor de mediu

4.1.1. Factor de mediu sol

Orasul Strehaia este situat n sud-vestul trii n judetul Mehedinti, zona de interferent a Podisului Getic cu
Cmpia nalt a Blcitei n lunca comun a Motrului si Husnitei la cofluenta acestora. O parte a orasului
este amplasat pe terasa a II-a a rului Motru la o altitudine de 130-150m. Fundamentul pe care s-a alctuit
baza sedimentar a Piemontului Getic n zona Strehaia este format din sisturi cristaline, calcare paleozoice
si calcare jurasice. Acestuia i se suprapune depozite sedimentare de vrst tortonian cu o grosime de
88m. n Sarmatian are loc o sedimentare groas (1000m) cu conglomerate. Depozitele pliocene alctuite
din argile au o grosime de 600m. Dacianul, cea mai veche formatiune care apare n zona Strehaia este
formata din nisipuri si argile. Sub dacian se afl formatiunile ponitianului (150m grosime) ce au la baz o
granulatie grosier pn la pietrisuri. Depunerile din levantin cu grosime ntre 60-200m n care se
desfsoar pietrele de modelare a reliefului. Levantinul este reprezentat prin argile si marne cenusii n
alternant cu nisipuri mrunte argiloase. n partea superioar sunt prezente pietrisurile si nisipurile argiloase
care arat schimbri n partea de transport a retelei hidrografice. Relieful se caracterizeaz prin larga
desfsurare a luncilor dominate n stnga de dealul Cernganului cu o altitudine de 350m iar ndreapta de
dealul Sltinicului 300m. Numeroasele izvoare de la baza terasei Husnitei creaz terenuri cu exces de
umiditate

Nivelul calitativ al solului

Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a acestuia ca suport
si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin
degradarea fizica, chimica sau biologica.

Din datele primite de la Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Mehedinti, s-a constatat ca pe
raza orasul Strehaia unele terenuri au un deficit de elemente nutritive si materie organica fosfor, sodiu si
potasiu.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

47
De asemenea s-a constatat existenta unor surse de nitrati din activitatile agricole., conform Ord. 241/2005.
Principala sursa de poluare cu nitrati este agricultura, respectiv utilizarea ingrasamintelor.

Surse de poluare

Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:
- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici NH
4
+
,
NO
2
, NO
3
; fosfati; pesticide;
- combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la alimentarea
utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);
- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate.

4.1.2. Factor de mediu apa

Apa de suprafata
Apartinind bazinului Jiu Motru , reteaua hidrografica este reprezentata de riul Motru , piraiele Husnita,
Cotoroaia si Slatinic si un lac cu mica adincime format de o meandra a Motrului si alimentat permanent de
izvoare ce afloreaza pe malurile sale.

Riul Motru strabate teritoriul administrativ al Strehaiei in partea de nord a acestuia, directia de curgere fiind
NE SE si are in zona un debit de 12,6 mc/s , confluenta cu Husnita fiind situata in aval de limita orasului
Strehaia. Motrul produce uneori inundatii iar in perioadele ploioase produce eroziuni semnificative ale
malului drept.
Piriul Husnita , afluent de seama al r. Motru ( desi debitul in zona se cifreaza la doar 0,74 mc/s ) si dupa ce
trece pe linga Ciochiuta si Hurducesti trece pe la sud si apoi est de Strehaia varsindu-se in Motru. In
perioada estivala piriul este sec pe cursul superior si mediu, devenind permanent doar aproape de
confluenta cu Motrul.
Piriul Cotoroaia , parcurge teritoriul prin partea de vest si nord vest a orasului Strehaia si este
neregularizat iar in perioadele ploioase produce mici inundatii in zona de lunca ( de altfel are un debit
nesemnificativ ).
Piriul Slatinic strabate localitatile Slatinicul Mare si Slatinicul Mic trecind la est de Strehaia si in dreptul
localitatii Lunca Banului se varsa in Motru. Desi debitul este moderat, datorita variatiei importante a acestuia
in perioadele ploioase, cursul a fost regularizat.
Concluzii
Conform Ordinului 161/2006 privind aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de
suprafata, apa paraului Husnita se incadreaza in clasa III a de calitate:
.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

48
Apa subterana
Corpurile de apa subterana aflate sub perimetru orasului sunt:

Zona este caracterizata de un potential acvifer ridicat cu nivel artezian, inaltimea acestuia atingind pe
alocuri + 12m. Astfel in zona au fost executate in toata a doua jumatate a secolului trecut mai multe foraje,
intre care mentionam:
La Strehaia : vreo 8 foraje executate intre 1968 ~ 2008 cu adincimi intre 53 si 250 m avind Debit / foraj = 18
~ 97 mc/ h
NHS = 0,00 ~ + 12,00 m ;
NHD = 0,30 ~ - 7,50 m ;
La Hurducesti : 2 foraje executate in 1982 la 61 m adincime
Debit / foraj = 40 respectiv 36 mc/ h
NHS = 0,00 m ;
NHD = 6,0 ~ 9, m ;
La Comanda : 2 foraje la 80 respectiv 160 m .
In 3 puncte ( pe malul sting al Husnitei in dreptul cantonului CF, in apropierea topitoriei de in si in zona
Debarcader au fost semnalate ape minerale sulfuroase.

4.1.3 Factor de mediu aer

In zona orasului Strehaia poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO
2
), pulberi
in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice.

Surse de poluare zonala:
- Circulatia rutiera
- Surse difuze de combustie
- Activitati agrozootehnice
- Activitati cu profil variat
- Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri, autoaprinderi)
Procese de combustie
Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier).

Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid
(motorina);
- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in
suspensie.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

49
Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza prin
functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat
prin cosuri de inaltime variabila.

O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta
combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii
domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

Surse mobile: - circulatia pe DN6 si DJ 67C si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri
si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid
de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

Activitati agrozootehnice

Activitatile agrozootehnice desfasurate pe tertoriul orasului Strehaia in ferme sau in gospodariile individuale
reprezinta surse locale de poluare cu metan si amoniac.
Se apreciaza ca starea factorului de mediu aer in zona orasul Strehaia nu este afectata de activitatile
existente pe amplasament.

4.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUG

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a celor 6 sate
componente ale orasului Strehaia: sat Comanda, sat Ciochiuta,sat Lunca Banului, sat Hurducesti, sat
Slatinicul Mare. Sat Slatinicul Mic relevand o serie de efecte negative:
- ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu functiune de
locuinte;
- construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura hidro-edilitara;
- existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie
orasulla;
- proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse;
- nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea
acestora in imediata apropiere a zonei locuite;
- neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor
urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de
comert, servicii de tranzit, si depozitari;
- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi de
protectie, agrement, sport, parcuri;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

50
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii
de factori:
cauzate de factori de natura fizico-geografica;
cauzate de facrori de natura spatial-ecologica;
cauzate de facrori de natura spatial-functionala;
cauzate de facrori de natura socio-spatiala.

Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico geografica relationeaza situatia cadrului construit si
amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a
teritoriului administrativ; de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul
geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile
protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural;
autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor
sensibile;
lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii publice plantate in
intravilan si a celor de pe malurile lacurilor;
ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a padurilor.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial ecologica rezulta din scaderi in capacitatea de
interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite.
Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala;
dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si fata de potentialul
industrial construit si amenajat;
conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a rolului acestuia in
cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local;
dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice;
absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice;
dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial functionala apartin sferei urbanismului si amenajarii
teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:
absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona;
absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare;
perturbari in utilizarea terenului agricol;
disfunctionalitatile privind circulatiile;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

51
disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea;
disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor;
insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii;
agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio spatiala constituie o rezultanta a unei evolutii in
context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:
un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice;
conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice;
situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor;
nivel scazut al veniturilor.

5.PROBLEME RELEVANTE PENTRU PUG

5.1. Relieful

Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce
coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montana, situata n partea de vest si nord-
vest ajudetului, flancheaza Cerna si malul stng al Dunarii. Este reprezentata de Muntii Mehedinti (vrful lui
Stan-1466 m, altitudinea maxima a judetului, se remarca printr-o multime de forme carstice) si de Muntii
Almaj cu multe culmi domoale complet mpadurite. Cobornd spre Dunare, judetul se ntinde pe Podisul
Mehedinti si Getic, iar in sud-est pe Cmpia Olteniei si Lunca Dunarii. Astfel diferenta de nivel este de 1400
m.

5.2 Geologie

Din punct de vedere structural-tectonic amplasamentul judetului Mehedinti face parte din Platforma
Valaha, unitate structurala apartinatoare Platformei Moessice. Platforma Moesica se invecineaza la N cu
falia Pericarpatica, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean, iar la Est cu falia Dunarii care urmareste in
general cursul fluviului. Structura geologica este alcatuita din doua etaje structurale: fundamentul (paleozoic-
mezozoica) si cuvertura sedimentara (neogena).
Fundamentul (soclul), care se scufunda treptat dinspre Dunare catre nord, este constituit din formatiuni
cristaline, peneplenizate, care s-au depus in trei mari cicluri, incepand cu paleoliticul si terminand cu
cretaciul. Daca in partea estica a judetului sunt predominante depozite din paleozoice, la adancimi de 1000
1500 m pana la 5 000 m, in partea vestica a judetului sunt predominante depozitele din carbonifer
(paleozoic superior). Peste aceste depozite s-au depus sedimente mezozoice, jurasice si cretacice,
dominate de calcare, care au fost semnalate, prin foraje, chiar sub aluviunile Dunarii.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

52
5.3. Geologia judetului Mehedinti
In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre ele fiind formate din
roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.
Subsolul contine granit, gresie, piatra de var si serpentina.
5.4 Hidrografia si hidrogeologia

Din punct de vedere hidrografic regiunea studiata apartine bazinului hidrografic al Jiului. Pe teritoriul
judetului Mehedinti raul Arges are ca afluenti raurile Dambovita si Rasa.
Reteaua hidrografica din zona studiata este reprezentata de rarile Husnita si Motru. Rul Motru curge pe la
marginea estic a judeului pe o distan de 90 km. Debitul mediu este de 15 mc/s, fiind considerat cel mai
mare dintre afluenii Jiului. Cei mai importani aflueni ai Motrului sunt: Motrul Sec, Motriorul, Brebina,
Coutea i Hunia.

5.5 Clima

Clima este temperat continental cu influente mediteraneene. Temperatura se ncadreaz ntre izoterma de
10C si izoterma de 11C. Temperatura minim 33,8 C a fost nregistrat pe data de 25 Ianuarie 1938 iar
maxima +43,5C la 20 August 1946. n medie se nreg istreaz 55 de zile cu temperaturi sub 0C si 30 de
zile cu temperaturi peste 30C. n medie se nregis treaz 120 zile senine pe an. Cea mai mare cantitate de
precipitatii cade n luna Mai, iar cea mai mic n lunile Februarie-Martie. La 20 August 1951 a fost
nregistrat cea mai mare cantitate de precipitatii 89,4l/m n 24 de ore. Ceata este un fenomen caracteristic
primvara si toamna.
Media anuala a presiunii atmosferice este de circa 1016 mb, vara valorile fiind mai mici, pentru ca iarna sa
fie mai mari datorita faptului ca predomina activitatea anticiclonala.
Media anuala a temperaturii este de +11,5 grade Celsius. Mediile temperaturii aerului sunt de 23 grade
Celsius in iulie (cea mai calda luna), in timp ce in cea mai rece luna a anului - ianuarie, este de +1,95 grade
Celsius.
Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce in prima decada a lunii
Octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in aprilie.
Umezeala aerului se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc
indeosebi iarna, ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara.
Precipitatiile atmosferice constituie un factor hotarator al starii de vegetatie a plantelor si a productiei
agricole. Ele sunt aduse in general de catre masele de aer atlantice si mediteraneene. Anual se
inregistreaza 503,6 mm.
Viteza medie a vantului este de 3,6 m/sec, inregistrandu-se diferentieri pe anotimpuri.
Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (16,4%) si Sud - Vest (12,4%),
si cele din Nord (14,8%) si Nord - Est (13,3%) producand iarna spulberarea zapezii si vara pierderea apei
din sol. Frecventa medie anuala a calmului atmosferic este de 12,9%.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

53
Caracteristici climatice:
Zona de munte,
podi
Zona de
dealuri
Zona de
cmpie
Radiaia global(kcal/cmp/an) 115 110 125
Durata de strlucire a
soarelui(h/an)
1.500 1.800 2.200
Temperatura medie anual -9,5 11,5 11,7
Temperatura medie a lunii
ianuarie(C)
-4,0 -1,5 -1,0
Temperatura medie a lunii
iunie(C)
18,5 21,5 23,0
Precipitaii medii anuale(mm) 800-1.200 50-800 500
Nebulozitate(zile/an) 150 120 104
Zile cu ninsoare/an 50 25-30 20
Zile cu strat de zpad/an 80-100 60-70 50-60
Grosimea stratului de zpad(cm) 10-25 10-20 10
Viteza vntului (m/s) 6 4-6 4-5
Pe teritoriul judeului sunt predominante vnturile de vest, nord est, direcii date de orientarea marilor
uniti de relief
Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite in perioada de iarna poleiul, chiciura, inghetul si
depunerile de gheata; pentru toamna si primavara - bruma (care prezinta conditii favorabile de formare inca
din a doua parte a lunii septembrie si primavara pana in luna mai), ceata; vara - evapotranspiratia >
700mm, roua este foarte abundenta, ploi torentiale, grindina (ce apare in urma unor ploi torentiale de
convectie, la trecerea unor furtuni reci peste suprafata supraincalzita).
5.6 Flora si fauna

Judeul Mehedini, din cercetrile ntreprinse pn n prezent, dispune de o mare diversitate floristic, peste
4000 taxoni, aparinnd ncrengturilor: Phycophyta, Lychenophyta, Fungi, Bryophyta, Cormophyta.
Speciile endemice sunt aproximativ 28 n Parcul Natural Porile de Fier i 23 n Parcul Naional Domogled
Valea Cernei.
O mare parte dintre speciile de plante reprezint specii rare, periclitate i endemice, al cror areal este
numai n zona Parcului Natural Porile de Fier, necesitnd astfel msuri speciale de ocrotire. Dintre
acestea amintim: colilia Porilor de Fier (Stipa danubialis), mrarul Porilor de Fier (Prangos carinata),
laleaua Cazanelor Dunrii (Tulipa hungarica), clopoeii Cazanelor (Campanula crassipes) etc.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

54
Cercetrile efectuate pn n prezent asupra faunei din cadrul judeului, au relevat o diversitate mare de
specii de animale vertebrate i nevertebrate. Dintre animalele vertebrate situaia pn n prezent se prezint
astfel:
Clasa Pisces se evideniaz cu o specie strict protejat prin Anexa nr. II a Conveniei de la Berna i Anexa
nr.II a Ord. nr.1198/2005 (Umbra krameri), 24 specii protejate prin Anexa nr. III a Conveniei de la Berna i
16 specii conform Anexelor nr. II i III ale Ord. nr. 1198/2005. Dintre acestea din urm amintim: Alosa
pontica (scrumbia de Dunre), Umbra krameri (pietroelul), Aspius aspius (avatul), Misgurnus fossilis
(iparul), Cotus gobio (zglvoc), precum i: Barbus meridionalis, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus baloni,
Gymnocephalus schraetzer, Petecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus,etc.

Clasa Amfibieni, reprezentat prin 14 specii, 7 specii fiind prezente n Anexa nr. II a Ord. nr.1198/2005. (ex.
Bombina bombina, Bombina variegata)
Clasa Reptile, reprezentat de peste 17 specii, din care 8 n anexele nr. II i III A ale Ord. 1198/2005. Cele
mai reprezentative Testudo hermanni i Vipera ammodytes.
Clasa Psri. Avifauna se compune dintr-un numr mare de specii de psri, cea mai mare parte
concentrndu-se n arealul Parcului Natural Porile de Fier i n cele dou zone umede de pe raza
judeului. Exemplu reprezentativ pentru Ariile de Protecie Special Avifaunistic (SPA) sunt: Ardea
purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax,
Nycticorax nycticorax, Platalea leucorodia, Accipiter brevipes, Aquila pomarina, Aquila pomarina, etc - 20
specii fiind identificate pn n prezent n SPA-urile desemnate n Mehedini. Dintre speciile semnalate n
Ariile de Importan Comunitar (SCI), menionm: Aquila chrysaetos, Aquila chrysaetos, Aquila chrysaetos,
Dendrocopos leucotos, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Picus canus etc. 14 specii fiind identificate
pn n prezent n SCI-urile desemnate n cadrul judeului.

Clasa Mamifere este reprezentat prin majoritatea speciilor din Ord. Chiroptera, care populeaz peterile
din jude, precum i prin specii din Ord. Rodentia, Ord. Carnivora i Ord. Artiodactyla, prezente n anexele
II, III i IV ale Ord. 1198/2005.
Mamiferele sunt prezente att prin speciile de carnivore de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos),
lupul (Canis lupus), rsul (Lynx lynx), ct i prin specii de dimensiuni mai reduse: pisica slbatic (Felis
silvestris), vulpea (Vulpes vulpes). Ierbivorele reprezentative care populeaz ecosistemele forestiere sunt
reprezentate prin cprior (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), iepure (Lepus europaeus) .
Marele numr de specii prezente se datoreaz varietii biotopurilor existente n aceast zon, pe o
suprafa restrns gsindu-se astfel un numr nsemnat de specii, lucru rar ntlnit la noi n ar.

5.7 Solurile

RAPORT DE MEDIU
-2012-

55
Solul este unul din principalii componenti ai invelisului geografic. Studiul lui are importanta in cunoasterea
unei regiuni intrucat reflecta in caracterele sale conlucrarea in timp si sub diverse forme a elementelor
structurii fizico geografice. Solul are un rol principal in ceea ce priveste repartitia culturilor agricole si
productivitatea acestora
In zona orasului Strehaia si a satelor apartinatoare predomina cernoziomurile.

Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernoziomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza impreuna
peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum si
caracterul predominant cerealier al agriculturii.
Din punct de vedere seismic, conform Normativului P 100-1/2006, teritoriului judetului Mehedinti ii
corespund doua zone care au urmatoarele caracteristici:
- pentru partea nord-vestica a teritoriului, amonte de zona de confluenta a Husnitei cu Motru :
1) Ks = 0,24 g,
2) Tc = 1,6 s,
3) gradul de echivalenta seismica: 8
1
.
- pentru restul teritoriului:
1) Ks = 0,20 g,
2) Tc = 1,0 s,
3) gradul de echivalenta seismica: 7
1
.

5.8. Potential economic

In ceea ce priveste profilul economic al orasului Strehaia, acesta se caracterizeaza printr-o preponderenta
activate agricola si comerciala. La nivelul orasului exista infiintate si functionand intreprinderi mici si mijlocii
cu activitate in domeniul agroindustrial si comercial.

Activitatea industriala
Pe teritoriul orasul Strehaia exista unitati industriale aflate in conservare.
In ceea ce priveste activitatea comerciala, la nivelul orasul sunt inregistrate mai multe societati comerciale
ce se ocupa cu desfacerea produselor alimentare si nealimentare.

Activitatea agricola
Principala activitate economica a orasului Strehaia este constituita de activitatile agricole, atat cultivarea
pamantului cat si cresterea animalelor.

Urmare a desfintarii exploatatiilor agricole mari a fost si scaderea nivelului calitativ al productiei agricole,
productia vegetala neputand constitui in aceste conditii un factor de producere a veniturilor.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

56

Comertul
Este reprezentat de cele cateva magazine alimentare si nealimentare si depozitele pentru materiale de
constructii.
Activitatea comerciala are un grad de dezvoltare redus nedepasind nivelul magazinelor cooperatiste cu
marfuri generale.
In orasul Strehaia nu s-au dezvoltat nici forme de comert modern cum ar fi comertul electronic sau prin
corespondenta sau prin comis voiajori.

Servicii

Servicii de posta si telecomunicatii
In orasul Strehaia exista si functioneaza un oficiu postal.

Servicii comerciale
Serviciile ca si comertul si turismul din orasul Strehaia sunt inca destul de putin reprezentate in activitatile
economice.
Prestrale de servicii de reparatii si intretinere electrocasnice sunt ca si inexistente neexistand organizate
ateliere de reparatii articole electrocasnice sau a altor bunuri de consum.
Serviciul de gospodarire comunala este prezent doar in mica masura. In prezent exista programe in
derulare pentru pietruirea si asfaltarea retelei de drumuri si strazi, alimentare cu apa si canalizare si
colectarea deseurilor. De mentionat ca toate aceste programe finantabile din fonduri guvernamentale sunt
in faza de proiect prelungindu-se deja prea mult finalizarea lor.
Servicii pentru afaceri
Activitatea economica restransa face ca serviciile pentru afaceri sa fie practic inexistente.
Investitii. Constructii
Datorita schimbarilor structurale survenite dupa 1989, precum si a modificarilor legislative pe de o parte si a
cresterii veniturilor pe de alta parte, investiile au urmat un curs lent ascendent cu un varf de crestere in
2002.
Numarul autorizatiilor de construire eliberate in anul 2011 a fost in numar de 1591. Numarul total de locuinte
la finele anului 2010 este de 4154 de unitati in proprietatea populatiei din totalul de 4177 locuinte.

Invatamant. Cultura
Activitatea social culturala cuprinde unitatile de invatamant , biblioteca oraseneasca ,casa de cultura
,caminele culturale din suburbii , Spitalul Unificat Strehaia si policlinica. Invatamantul prescolar Strehia se
desfasoara in cadrul celor 9 gradinite in care isi desfasoara activitatea 20 de educatoare. Caminul de copii
dispune de 70 de locuri. In oras exista si o cresa are dispune de cdre calificate. Invatamantul primar si
gimnazial dispune de 7 unitati cdu clasele 1-4 (Hurducesti, Lunca Banului, Mentii din Fata ,Motruleni,
Stancesti, Slatinicul Mare si Slatinicul Mic) si trei unitati cu clasele I-VIII. Invatamantul liceal se desfasoara in
cadrul Grupului Scolar Matei Basarab Strehaia ce cuprinde in planul de invatamant clase de informatica
RAPORT DE MEDIU
-2012-

57
de stiinte socio-umane ,clase cu profil industrial si invatamant profesional(profil mecanic). Localul cuprinde
13 sali de clasa in care functioneaza cabinete de informatica , electrotehnica, fizica, chimie ,biologie, istorie
si geografie. Liceul dispune de biblioteca , sala de sport , bazin de innot, cabinet medical cu medic si
asistente.
Procesul instructiv-educativ este asigurat de profesori ingineri si maistri cu o buna pregatire profesionala.
Spitalul dispune de sectii de interne : pediatrie , maternitate , radiologie, chirurgie si este dervit de 16 medici
si 30 de cadre medii. Pe langa spital functioneaza policlinica cu cabinete de consultatii si 3 laboratoare. La
data elaborarii acestui raport , spitalul orasenesc a fost inchis prin decizie guvernamentala.
Casa de cultura dispune de o sala de spectacole cu 300 de locuri. In localul casei de cultura functioneaza
biblioteca oraseneasca cu doua sectii una pentru copii 9.000 de volume si alta pentru adulti cu peste 18.000
de volume.

Asistenta medicala
In orasul Strehaia exista un singur Spital care dispune de sectii de interne , pediatrie , maternitate ,
radiologie, chirurgie si este dervit de 16 medici si 30 de cadre medii. Pe langa spital functioneaza policlinica
cu cabinete de consultatii si 3 laboratoare. La data elaborarii acestui raport , spitalul orasenesc a fost inchis
prin decizie guvernamentala.
5.9 Populatia

Structura populatiei pe sexe
In perioada 2008-2010 populatia Orasul Strehaia inregistraza o usoara scadere ajungand la finele anului
2010- 11 496 locuitori din care 5 812 femei.

Miscarea naturala
La nivelul anului 2010 miscarea naturala a populatiei in Orasul Strehaia, in cifre absolute, a inregistrat o
evolutie negativa desi, evolutia sporului naturala al populatiei in perioada 2008-2010 a inregistrat unele
cresteri fata de perioada 2003-2005.
Aceasta situatie se datoreaza atat numarului redus de nasteri dar, mai ales, ratei mari a mortalitatii si a
mortalitatii infantile. Rata sporului natural la 1000 de locuitori in Orasul Strehaia inregistreaza o evolutie
negativa incadrandu-se in trendul manifestat la nivelul judetului, fiind insa aproape de doua ori mai mare.
La nivelul Judetului Mehedinti se constata o rata mare a mortalitatii in mediul rural datorat imbatranirii
populatiei si numarului mic de nasteri.

Miscarea migratorie
La nivelul anului 2010 miscarea naturala a populatiei in Orasul Strehaia, in cifre absolute, a
inregistrat o evoluie negativa desi, evolutia sporului natural al populatiei in perioada 2009-2010 a inregistrat
unele cresteri fata de perioada 2007-2008.
Aceasta situatie se datoreaza atat numarului redus de nasteri dar, mai ales, ratei mari a mortalitatii si a
mortalitatii infantile. Rata sporului natural la 1000 de locuitori in Orasul Strehaia inregistreaza o evolutie
negativa incadrandu-se in trendul manifestat la nivelul judetului, fiind insa aproape de doua ori mai mare.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

58

Resursele umane si forta de munca

Evolutia si structura populatiei angajate
Orasul Strehaia
Total 1266
Agricultura, silvicultura si pescuit 60
Industrie 228
Industrie prelucratoare 159
Energie electrica si termica, gaze si apa 10
Comert 177
Transporturi, depozitare, posta, comunicatii 72
Activitati financiare, bancare si de asigurari 29
Administratie publica 110
Invatamant 210
Sanatate si asistenta sociala 222
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Fisa Localitatii si Raport anual 2010

5.10 Patrimoniul cultural
Monumente cu valoare istorica (in conformitate cu Lista Monumentelor Istorice aprobata prin Ordinul
2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646 bis din 16 iulie
2004):
Pe teritoriul administrativ al oraului Strehaia se nregistreaz urmtoarele obiective cu valoare de
patrimoniu pentru care se instituie protecie pe raza de 100 m n ora i 200 m la sat :

- Mnstirea Strehaia - ora Strehaia - 1645, nr. 485, cod MH II a A 10406 LMI,
2004, jud. Mehedini , cu :

- Biserica "Sfnta Treime" 1645 nr. 486, cod MH II m A 10406.1,
pe Lista monumentelor istorice 2004, judeul Mehedini ;
- Beciurile Palatului Domnesc sec. XVI, ref. 1645, nr. 487,
Cod MH IImA10406.02;
- Turn clopotni, 1645, nr. 488 Cod MH II m A 10406.03,
LMI, judeul Mehedini ;
- Zid de incint, 1645 1693, nr. 489 Cod MH II m A 10406.04,
LMI 2004, judeul Mehedini .

- Casa, str. Cuza Vod, nr, 29, sec. XIX ; nr. 491, cod MH II m B 10408, LMI 2004, jud.
Mehedini ;

- Fostul han, str. Unirii, nr, 15, nc. sec. XX ; nr. 492, cod MH II m B 10409, LMI 2004,
jud. Mehedini ;

- Loc. Comanda, Biserica Sf. Gheorghe n centrul satului, 1886 ; nr. 362,

- Loc. Comanda, Fosta Casa Zorilescu, str. Gradinilor, nc. sec XX; nr. 363,
RAPORT DE MEDIU
-2012-

59
cod MH II m B 10297, LMI 2004, jud. Mehedini

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG
Calitatea globala a factorilor de mediu din orasul Strehaia, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriul orasului
nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.
In perimetrul luat in discutie cat si in cel limitrof nu sunt delimitate zone care sa prezinte o importanta
speciala, cum ar fi ariile de protectie avifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform
Legii nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice.
Pe teritoriul orasului nu au existat exploatari petroliere si nici de prelucrare care sa polueze subteranul cu
produse petroliere sau gazeifere. In subteranul imediat si mediu nu exista zacaminte de saruri solubile care
sub actiunea precipitatiilor sa dea deformatii nedorite la suprafata terenului.
Trebuie mentionat la acest capitol, ca noile activitati productive dezvoltate pe teritoriul orasului, nu
afecteaza factorii de mediu, fiind prevazute cu tehnologii nepoluante.
Apele subterane din teritoriul cercetat sunt prezente de regula la adancimi ce variaza intre 4-6 m si rar 10-
12 m astfel incat nu pot pune probleme constructiilor.
De asemenea trebuie mentionata prezenta poluare atmosferica si fonica, ca urmare a invecinarii unor zone
de locuinte cu DN6 si DJ 67C, in afara de acestea, neexistand surse majore de poluare si degradare a
mediului.
Conform Legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a
zone de risc natural, judetul Mehedinti este in zona cu intensitate seismica VIII pe scara MSK.
Singurele surse de poluare a mediului o constituie depozitele neorganizate a deseurilor menajere.
Orasul nu dispune in prezent de rampa de gunoi ecologica. Depozitarea deseurilor rezultate din
gospodariile localnicilor se efectueaza in zone improprii care pot genera focare de infectii. In fiecare sat
component al orasului exista o astfel de zona de depozitare. Amplasamentul gropilor de depozitare
existente precum si conditiile de functionare impun mutarea, ecologizarea si realizarea unei statii de transfer
in raport cu standardele in vigoare.
DISFUNCTIONALITATI

Fondul construit si utilizarea terenurilor
existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri publice
(enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar;
slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul localitatilor
componente;
slaba deservire cu servicii medicale (policlinica, dispensar);
starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasul, acestea necesitand reabilitare;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

60
slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacitati de cazare, unitati de alimentatie publica si structuri de
agrement);
fond cladit realizat majoritar din materiale nedurabile.

Spatii plantate, agrement si sport
lipsa unor spatii pentru sport si agrement;
starea precara a spatiilor verzi existente.

Cai de comunicatie si transport
retea stradala nemodernizata si subdimensionata;
lipsa parcajelor publice.

Echipare edilitara
inexistenta sistem centralizat de alimentare cu apa potabila;
inexistenta retea de canalizare;
ineficienta canalizarii pluviale;
izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit;
retea electrica nemodernizata;
iluminat public deficitar.

Probleme de mediu
existenta a numeroase terenuri in intravilan nevalorificate, ce necesita dezvoltare prioritara;
insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol);
inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire;
alimentarea cu apa se realizeaza din puturi forate de mica adancime, putand fi infestate de cimitir si
groapa de gunoi;
depozitare necontrolata a deseurilor menajere.

Dezvoltare economica
restructurarea unor unitati economice (activitati agrozootehnice);
slaba dezvoltare a activitatilor economice;
agricultura este singura ramura care poate oferi un suport stabil.

Evolutie demografica
scaderea continua a volumului populatiei.
Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de problemele
specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.
CAPITOLUL 6
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
RAPORT DE MEDIU
-2012-

61

6.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau
international

Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala.
Planul urbanistic general Orasul Strehaia are la baza urmatoarele documentatii:
- Planul de amenajare a teritoriului judeean al judeului Mehedini ( P.A.T.J.) elaborat de
S.C. PROIECT MEHEDINI S.A., proiect nr. 4803/1996 ;

- Planul Urbanistic General al oraului Strehaia i localitile componente , ediia 1977,
elaborat de S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. ;

- Date furnizate de Primria oraului Strehaia ;
- Date furnizate de Oficiul Judeean de Cadastru i Publicitate Imobiliar ;
- Date furnizate de Direcia Judeean de Statistic Mehedini ;
Suportul topografic al lucrrii este format din :
- Ridicare topografic a teritoriului administrativ Strehaia, scara 1 : 25000 ;
- Ridicare topografic pentru oraul Strehaia, scara 1 : 25000 ;
- Ridicare topografic a teritoriului administrativ Strehaia, scara 1 : 5000 ;
- Ridicri topografice pentru localitile componente, scara 1 : 5000 ;
- Plane modulate de tip aero-fotograme la scara 1 : 25000 pentru ncadrarea n teritoriul
administrativ al comunei i la scara 1 : 5000 pentru fiecare localitate component a
comunei, cu cartarea n teren a construciilor ;

Cadastrul funciar nu a fost introdus pe suprafaa i subteranul oraului Strehaia i al localitilor
componente, ceea ce nseamn lipsa suportului real complet de furnizare a datelor privind
suprafaa, categoria de folosin, calitatea i posesorul terenurilor , precum i identificarea reelelor
tehnico-edilitare existente.
Obiectivele PUG Strehaia vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale:
- POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului National
de Dezvoltarea 2007-2013 Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. Obiectivele POS sunt:
- Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa
si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;
- Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea
numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015;
- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai
poluante localitati pana in 2015;
- Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii
retelei Natura 2000;
- Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai
vulnerabile zone pana in 2015.
- Strategia nationala de management al riscului la inundatii
RAPORT DE MEDIU
-2012-

62
- Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor
- Planului National de Dezvoltare 2007 2013. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor
specifice pentru perioada 2007-2013, masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase
prioritati nationale de dezvoltare:
- Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere
- Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
- Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
capacitatii administrative
- Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol
- Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii
- Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I Cai de comunicatie defineste bazele retelei
nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare
pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea
unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si
racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport
europene si pan-europene IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei.
- PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Craiova.
- PLAM - plan local de actiune pentru mediu - judetul Mehedinti prin care se stabileste
responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din
judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.
- Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Mehedinti reactualizat la nivelul anului 2007 si aflat in
curs de aprobare.
6.2 Varianta propusa

Conform cerintelor stipulate in Directiva SEA, care se refera la evaluarea anumitor planuri si programe
asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUG, astfel:

6.2.1 Zonificare

In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor
forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a
cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte, gospodarie comunala (suprafata totala a
extinderilor este de 20,73 ha).

Suprafata trupurilor componente ale intravilanului propus:
SPECIFICAII EXISTENT PROPUS
RAPORT DE MEDIU
-2012-

63
HA HA
TOTAL TERITORIU
INTRAVILAN

844,44

910,29
- ORAUL STREHAIA 431,15 460,08
- CIOCHIUA 99,69 115,37
- HURDUCETI 35,72 38,11
- COMANDA 152,17 157,77
- LUNCA BANULUI 45,23 47,46
- SLTINICUL MARE 35,87 43,38
- SLTINICUL MIC 15,29 22,15
- STNCETI 29,32 25,97

Zona de locuinte si functiuni complementare reprezinta 75,34 % din teritoriul intravilan. Zona destinata
locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu cerintele de dezvoltare a acestui
sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea ulterioara prin planuri
urbanistice zonale - parcelare/reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie
publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara.
Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1, respectiv P+3 in cadrul zonelor mixte de
dezvoltare.
Zona institutiilor publice si serviciilor cuprinde atat institutiile si serviciile publice existente, cat si
activitatile comerciale, locuire, mica productie manufacturiera nepoluanta. Zona reprezinta 0,98 % din
teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor
de turism si recreere. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si servicii) urmaresc
conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective importante existente pe teritoriul localitatilor
componente a orasului Strehaia.
In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente si au fost create conditiile
extinderii acestora, in functie de conditiile de marketing urban promovate de orasul Strehaia.
Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de spatii plantate.

La delimitarea zonei centrale, s-au luat in considerare urmatoarele criterii:
Functional (gradul de concentrare in teritoriu a institutiilor publice si serviciilor, existenta spatii comunitare,
servicii comerciale si financiar bancare, dotari de interes public, etc.)
Conformare spatiala si volumetrica.

Zona activitati productive si de depozitare reprezinta 5,19 %, respectiv 2,71 % din totalul intravilanului,
aceasta fiind extinsa in conformitatea cu cererile de dezvoltare a unor activitati productive nepoluante si
serviciilor conexe.
Zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi, rezultate din realizarea
unor terenuri de sport. Aceasta reprezinta 1,06 % din teritoriul intravilan.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

64
Caile de comunicatie reprezinta 11,72 % din teritoriul intravilan.
Zona de gospodarie comunala reprezinta 0,83 % din teritoriul intravilan.

Bilantul suprafetelor cuprinse in intravilanul propus
Intravilanul total propus este de 910,29 ha, ceea ce reprezinta 8,34 % din suprafata teritoriului administrativ.

6.2.2 Prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta

Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati teritoriale de referinta:
M - ZONA MIXTA cu regim de construire discontinuu si regim de inaltime P+3 niveluri
L - ZONA DE LOCUIT- locuinte individuale cu regim de construire discontinuu si regim de
inaltime P+2 niveluri
A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE
A1 Subzona activitatilor productive si de depozitare
A2 Subzona unitatilor agrozootehnice.
V - ZONA SPATIILOR VERZI
V1 Zona spatiilor verzi publice
V2 Zona spatiilor verzi de protectie
V2a Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa
V2b Spatii verzi de protectie fata de infrastructura tehnica
V2c Fasii plantate de protectie sanitara
T - ZONA CAI DE COMUNICATIE
T1 Subzona cailor de comunicatie rutiera
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
R - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE
EX - ZONE SITUATE IN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN
EX1 - Zone rezervate pentru activitati agricole.
EX2 - Zone rezervate pentru lucrari de infrastructura tehnica majora (inclusiv
zonele de protectie ale acestora)
EX3 - Zone de protectie peisagistica, sanitara, etc.

M ZONA MIXTA

In cadrul acestor zone se incurajeaza dezvoltarea serviciilor generale, activitatilor comerciale si turistice
(pensiuni, agentii de turism), si alte activitati care nu afecteaza locuirea.
Prevederile regulamentului sustin dezvoltarea ipotetica a unor zone complexe din punct de vedere
functional (mixare functiuni locuire cu activitati comerciale,servicii, etc.), ca raspuns la cererea urbana
preconizata, pe fondul impulsionarii dezvoltarii unor astfel de activitati.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

65
Generalitati. Caracterul zonei
Zona mixta se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate in acceptarea diferitelor functiuni de interes general
si public, diverse categorii de activitati comerciale, servicii si de mica productie, in lungul principalelor artere
de circulatie.
Fondul construit este format in mare parte din cladiri de locuit, dar zona mixta permite conversia locuintelor
in alte functiuni, spre deosebire de zona de locuit (L), in care acest lucru este limitat.
Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii
tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere), mici activitati
productive manufacturiere si locuinte.
In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001, autorizarea
interventiilor (amplasarea, configurarea volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari,
desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii de urbanism aprobate.
Cu scopul evitarii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecari de teren, inundatii) si protectiei
locuitorilor impotriva acestora, autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zone expuse la riscuri
naturale, cu exceptia celor carora au drept scop limitarea acestora, este interzisa.
Orice interventie in zona protejata necesita avizul Ministerului Culturii.
In vederea autorizarii cladirilor noi cu functiuni care se incadreaza in specificul zonei, este necesara
elaborarea si aprobarea unor documentatii de urbanism PUD / P.U.Z. cu ilustrarea modului de insertie
volumetrica in cadrul arhitectural urbanistic existent.

Utilizare functionala

Utilizari admise
Sunt admise urmatoarele utilizari:
- institutii, servicii si echipamente publice;
- sedii ale unor companii si firme;
- servicii sociale, colective si personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
- lacasuri de cult;
- comert cu amanuntul;
- activitati manufacturiere nepoluante;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
- sport si recreere;
- parcaje la sol;
- spatii libere pietonale;
- spatii verzi amenajate;
- locuinte cu partiu obisnuit;
- locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

66

Utilizari admise cu conditionari
Cladirile vor avea la parterul orientat spre strada si spre traseele pietonale :
- functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de
functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea;
- se recomanda ca activitatile in care accesul publicului nu este liber sa nu reprezinte mai mult de
30% din lungimea strazii incluse in zona mixta;
Se permite conversia locuintelor in alte functiuni cu conditia ponderii locuintelor in proportie de minim 30%
din aria construita desfasurata.

Utilizari interzise
Se interzic urmatoarele utilizari:
- activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de
zona protejata;
- cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti
cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor daca acestea nu au caracter tehnic;
- dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura cladirilor si
deteriorand finisajul acestora;
- se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai
mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici;
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- cresterea animalelor, mai mult de 5 capete/ gospodarie;
- depozitare en-gros;
- statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini;
- curatatorii chimice;
- depozitari de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deseurilor urbane;
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau
din institutiile publice;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de
pe parcelele adiacente;
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor

Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)
- in cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front la
strada de minim 30.00 metri;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

67
- pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului in parcele avand minim
500 mp si un front la strada de minim 12.00 metri;
- in cazul parcelarului existent suprafata minima a parcelei construibile este de 200 mp cu un
front la strada de minim 12,00 m pentru cladiri izolate sau cuplate.
- in cazul alipirii la o cladire existenta, se recomanda alinierea la aceasta pentru a se evita
crearea calcanelor.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament
- echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 510.00 metri sau vor fi dispuse
pe aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente, dar nu
mai putin de 6,00 m fata de axul drumului;
- la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea
unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 6,00 metri;
- in cazul in care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este obligatorie lipirea la
acestea;
- in cazul strazilor cu fronturi retrase fata de aliniament se va respecta retragerea caracteristica
strazii.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor
- cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi de
minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 2,00 metri, cu obligativitatea
asigurarii unui acces de minim 3,00 m pe una din laturi pentru autovehicolul de stingere a
incendiilor;
- retragerea fata de limitele posterioare va fi de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu
mai putin de 5,00 metri;
- cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor invecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor
pana la o distanta de maxim 20.00 metri de la aliniament;
- in cazul in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand
calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se invecineaza cu o cladire retrasa de la
limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul
existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din
inaltime, dar nu mai putin de 3.00 metri; in cazul in care aceasta limita separa parcela de o
functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri;
- se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona
mixta si zona rezidentiala, o functiune publica sau o biserica, cazuri in care se admite realizarea
noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din
inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri;
- distanta dintre cladirea unei biserici si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim
10.00 metri;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

68
- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte; distanta
se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 metri, numai in cazul in care
fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie
pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala.

Circulatii si accese
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri latime
dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din
proprietatile invecinate;
- pentru asigurarea accesului autovehiculelor de stingere a incendiilor in curtea posterioara
distanta dintre cladire si una din limitele laterale ale parcelei va fi de minim 3,00 m;
- este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap locomotor.

Stationarea autovehiculelor
- stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in
interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor
M3 Regimul de inaltime maxim admis este de P+3 (12,00 m , P+2+Mansarda sau P+3);
Se admit depasiri de 1-2,00 m numai pentru alinierea la cornisa cladirilor invecinate in cazul regimului
de construire cuplat.

Aspectul exterior al cladirilor
- se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului
de cel al nivelurilor superioare;
- aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni, dar cu
conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de particularitatile sitului,
de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii
de co-vizibilitate;
- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu
cladirea principala;
- orice interventii asupra monumentelor, in cadrul zonelor de protectie a acestor si a zonelor
protejate din punct de vedere istoric, arhitectural sau ambiental se va face in conformitate cu
prevederile legii;
- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei zincate pentru acoperirea cladirilor, garajelor si
anexelor.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

69

Conditii de echipare edilitara
- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;
- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile
rezervate pietonilor, si din spatiile mineralizate. Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala
este obligatoriu sa fie facuta astfel incat sa se evite producerea ghetii in spatiile pietonale.

Spatii libere si spatii plantate
- spatiile vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada;
- in gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu
plantatii inalte;
- terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si
plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un
gard viu de 1,20 metri inaltime.
Imprejmuiri
- se va respecta tipul existent de imprejmuiri cu conditia ca acestea sa fie transparente si sa aiba
un soclu opac de maxim 0,60 metri catre strada; inaltimea maxima a imprejmuirilor catre strada
va fi de maxim 2,00 metri.

Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
M P.O.T. maxim 40%
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
M2 CUT maxim 1,6 mp. ADC / mp. teren
In cazul accentelor de inaltime, C.U.T. maxim se va justifica prin P.U.Z.

L-ZONA DE LOCUIT

Prevederile prezentului regulament sustin evolutia orasului, prin:
- tranzitia catre un alt tip de zona functionala (zona mixta) se va realiza prin conversie sau prin
reconstructie conform zonei M,
- mentinerea zonelor bine constituie cu cresterea coerentei in cazul interventiilor punctuale;
- reconstructia zonelor insalubre prin operatiuni de comasare si relotizare;
- extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi cartiere de locuinte individuale si
colective mici pe baza unor operatiuni funciare parcelare/reparcelare.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

70
In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001, autorizarea
interventiilor (amplasarea, configurarea volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari,
desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii de urbanism aprobate.
Cu scopul evitarii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecari de teren, inundatii) si protectiei
locuitorilor impotriva acestora, autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zone expuse la
riscuri naturale, cu exceptia celor carora au drept scop limitarea acestora, este interzisa.

Zona de locuit este alcatuita din urmatoarele subzone si unitati de referinta:
L Subzona locuintelor individuale cu P - P+1 niveluri


Utilizari admise
- locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri (cuplate sau izolate);
- anexe gospodaresti;
- echipamente publice specifice zonei rezidentiale;
- scuaruri publice.

- se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia
ca suprafata acestora sa nu depaseasca 100,00 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele,
sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste
orele 22 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie;
- pensiuni destinate practicarii agroturismului si microturismului;
- functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu
suprafata desfasurata peste 100,00 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor
documentatii PUD.

Utilizari interzise
Se interzic urmatoarele utilizari:
- functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 100,00 mp ADC,
genereaza un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22,
produc poluare;
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare si productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa
orele 22;
- anexe pentru cresterea animalelor pentru productie; cresterea animalelor in numar mai mare de
5 capete porcine / bovine.
- depozitare en-gros;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

71
- depozitari de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deseurilor;
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile
publice;
- statii de betoane;
- autobaze;
- statii de intretinere auto cu capacitatea peste 3 masini;
- spalatorii chimice;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de
pe parcelele adiacente;
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.

Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor

Caracteristici ale parcelelor
- se considera construibile parcelele care au suprafata de minim 200 mp si 12,00 m front la
strada;
- adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia;
- unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 75 105.

- cladirile vor respecta retragerea de la aliniamentul existent, caracteristic strazii respective;
- retras fata de aliniament cu minim 3,00 metri in cazul lotizarilor existente cu parcele care
indeplinesc conditiile de construibilitate si echipare edilitara;
- in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite
nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,4 metri
inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament;
- in cazul in care cladirile alaturate prezinta calcane este obligatorie lipirea la acestea.

La autorizarea constructiilor se va urmari:
- in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata, constructia
noua se va realiza cuplata cu cea existenta;
- cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe terenul
proprietarului care construieste;
- amplasarea anexelor gospodaresti, precum si a fantanilor se va face distanta de minim 10,00
metri de orice sursa posibila de poluare; amplasarea closetelor, se va face la distanta de minim
RAPORT DE MEDIU
-2012-

72
10,00 fata de cea mai apropiata locuinta, pana la racordarea la sistemul centralizat de
alimentare cu apa si evacuare a apelor uzate;
- amplasarea constructiilor in zonele de protectie ale infrastructurii se va face numai cu avizul
administratorului acestora, chiar daca constructiile se realizeaza in intravilan, pe terenuri
proprietate privata;
- cladirile cuplate, se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de
cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea la cornisa in punctul cel mai inalt
fata de teren, dar nu cu mai putin de 3,00 metri pentru a permite accesul autovehicolelor de
stingere a incendiilor; in cazul in care aceasta limita separa parcela de o functiune publica sau
de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri;
- in cazul in care parcela se invecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita
proprietatii avand fatade cu ferestre, cladirea se va realiza in regim izolat;
- cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate din inaltimea la
cornisa, dar nu cu mai putin de 2,00; retragere fata de una din limitele laterale va fi de minim
3,00 m pentru accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor la curtea din spate;
- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa,
dar nu mai putin de 5,00 metri.

- distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la cornisa a
cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se poate reduce la
jumatate, dar nu mai putin de 3,00 metri, daca fronturile opuse nu au camere locuibile.

- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4 metri latime
dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din
proprietatile invecinate.

- stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor
publice.

- inaltimea la cornisa a cladirilor va fi de P+ 1 (7,00 metri); se admite un nivel mansardat inscris
in volumul acoperisului, in suprafata de maxim 60% din aria construita;
- se admit depasiri de 1-2,00 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor invecinate in cazul
regimului de construire cuplat.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

73
- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu
cladirea principala;
- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea
cladirilor, garajelor si anexelor.

- toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa canal in sistem public sau
individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare;
- se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe proprietate;
- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de
canalizare.

- spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada;
- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi plantate cu gazon si cu
un arbore la fiecare 100,00 mp.

Imprejmuiri
- imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2,00 metri din care un soclu opac de 0,6
metri si o parte transparenta dublata cu gard viu.


L- POT maxim =30%;
L - CUT max. 0,6 mp ADC/ mp teren

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

Generalitati : caracterul zonei
Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri (productie concreta incluzand
toate categoriile de activitati industriale conform CAEN). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente
care se mentin, se afla in proces de restructurare presupunand conversie in profiluri industriale diferite sau
in profiluri de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si terenurile rezervate pentru viitoare
activitati productive si servicii.
Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite in conformitate cu prevederile alin. (2) al art.
12 din R.G.U., prin ordin comun al ministrilor industriei, agriculturii si alimentatiei, apelor, padurilor si
protectiei mediului, sanatatii, transporturilor, apararii nationale si de interne, se va solicita autorizatia de
construire in conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de
RAPORT DE MEDIU
-2012-

74
procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren sau de
poluarea aerului, apei sau solului.
Pentru intreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot si vibratii se instituie zone de
protectie sanitara (procese industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, surpari de
teren sau poluare).
Pentru subzonele de tip A situate pe terenuri libere sau in extinderile intravilanului sunt necesare
documentatii P.U.Z. avizate conform legii.
In cazul obiectivelor existente, se va urmarii diminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a
unor perdele de protectie, fasii puternic plantate cu latimi variabile, in functie de terenurile libere existente.
Zona se compune din urmatoarele subzone:
A1 Subzona activitatilor productive si de depozitare;
A2 Subzona unitatilor agrozootehnice.

Utilizarea functionala

Utilizari admise
Functiuni complementare ale zonei sunt:
- unitatile industriale nepoluante;
- unitati depozitare;
- servicii conexe activitatilor industriale;
- accese pietonale si carosabile;
- perdele protectie;
- retele tehnico-edilitare;
- parcaje;
- statii de intretinere si reparatii auto;
- statii de benzina;
- comert, alimentatie publica si servicii personale;
- locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea unitatilor.

A1 - se admit:
- activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii industriale mici si
mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor produse;
- servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale legate
de transporturi si depozitare - in suprafata maxima de 3000 mp ADC (1500 mp S vanzare);
- activitati productive desfasurate in constructii industriale mici si mijlocii, destinate productiei,
distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor, si activitati comerciale care nu necesita
suprafete mari de teren.

A2- se admit:
RAPORT DE MEDIU
-2012-

75
- activitati productive nepoluante desfasurate in constructii agro-industriale, distributia si
depozitarea bunurilor si materialelor, cercetarea agro-industriala care necesita suprafete mari
de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati, accese auto sigure si suficient spatiu
pentru camioane incarcat / descarcat si manevre. In mod obisnuit sunt permise activitatile
care necesita spatii mari in jurul cladirilor si care nu genereaza emisii poluante.

- in cazul conversiei functionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor remanente de
poluare sau contaminare a solului.

Utilizari interzise
- se interzice localizarea unitatilor care nu se inscriu in profilul zonei sau pot incomoda
functionarea acesteia;
- se interzice localizarea activitatilor poluante si care prezinta risc tehnologic;
- se interzice amplasarea unitatilor de invatamant prescolar, scolar si gimnazial, a serviciilor
publice sau de interes general si a spatiilor pentru sport in interiorul limitelor in care poluarea
depaseste CMA;
- se interzice amplasarea locuintelor, cu exceptia locuintelor de serviciu.


Pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp si un front minim la
strada de 50,00 metri.

- obligatoriu mai mari de 5,00 metri.

A1 + A2 - cu urmatoarele conditionari:
- cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare, situate pe
limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezinta incompatibilitati (trepidatii, risc
tehnologic);
- in toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta
egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 5,00 metri;
- se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de
5,00 metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor.
In cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de referinta decat A, se interzice
amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste alte zone.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

76
- distanta intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu mai
putin de 5,00 metri;
- distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese in
cladire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze incaperi in care se desfasoara activitati
permanente.

- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau privata de
circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, printr-o proprietate
adiacenta avand o latime de minim 4,00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere
a incendiilor si a mijloacelor de transport grele;
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.

- stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul functionarii
cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul
parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere;
- in spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu
conditia inconjurarii acestora cu un gard viu avand inaltimea de minimum 1,20m.

Inaltimea maxima admisa a cladirilor
- se vor respecta inaltimi maxime ale cladirilor de 12,00 metri;
- inaltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta intre aliniamente;
- in culoarele rezervate liniilor electrice inaltimea se subordoneaza normelor specifice.

- volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile
imediate;
- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.

- toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor
uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea sifunctionarea instalatiilor, din parcaje,
circulatii si platforme exterioare.

A1 + A2 - orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel amenajata incat
sa nu altereze aspectul general al localitatii.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

77
- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie
de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;
- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp teren liber;
- se vor prevedea plantatii inalte in lungul limitelor incintelor care reprezinta totodata linii de
separatie fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta.

Imprejmuiri
- imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minim 2,00 metri din care un soclu
de 0,60 m., si vor fi dublate cu un gard viu;
- portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehiculelor
tehnice inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice.


POT maxim = 50%
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI
CUT volumetric maxim (mc. / mp. teren)= 6

V- ZONA SPATIILOR VERZI

Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes orasenesc si
supraorasenesc, spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost,
spatii plantate de protectie.
Zona se compune din urmatoarele subzone:
V1 Zona spatiilor verzi publice;
V2 Zona spatiilor verzi de protectie (a cursurilor si oglinzilor de apa, infrastructura tehnica, fasii plantate de
protectie sanitara).


Utilizari admise
V1 -sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in :
- spatii plantate;
- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate si
accesul la activitatile permise;
- mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

78
- constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber,
pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si
comert;
- adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere;
- parcaje;
- sunt admise amenajari pentru practicarea sportului in spatii descoperite si acoperite, anexele
necesare si alte activitati legate direct de activitatea sportiva.
V2 conform normelor de protectie in vigoare.

V1 - se admit constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer
liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie
publica si comert, limitate la arealele deja existente conform proiectului initial si care
functioneaza in acest scop;
- cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se admit cu
conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii;
- se admit noi cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora
insumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile
si a platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a spatiului plantat.

Utilizari interzise
V1 - se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate;
- se interzice conversia grupurilor sanitare in spatii comerciale.
V2 - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul zonei protejate;
- este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra
vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie;
- se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura
tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a energiei electrice, si gazelor.
V1 + V2 - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.


V1 - conform studiilor de specialitate aprobate conform legii;
V2 - latimea zonei verzi de protectie fata de infrastructura de circulatii si retele tehnice majore va
respecta normele in vigoare.

V1 - conform studiilor de specialitate aprobate conform legii.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

79



V1 + V2 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;
- se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere,
aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale.

V1 - parcajele se vor dimensiona si dispune in afara circulatiilor publice conform normelor specifice si
proiectelor de specialitate legal aprobate.

V1 - cu exceptia instalatiilor (aparate de joc), inaltimea maxima a cladirilor nu va depasi P+1 niveluri.


V1 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apa,
colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public conform cerintelor functionale ale
fiecarei categorii de spatiu plantat in care este admis accesul publicului;
- se recomanda extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice in bazine decorative
pentru a fi utilizate pentru intretinerea spatiilor plantate;
- in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care
administreaza resursele de apa.

V1 + V2 - plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii
plantate;
- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi
inconjurate de un gard viu de minim 1,20 metri inaltime.

Imprejmuiri
V1 + V2 - imprejmuirile vor fi transparente si vor avea 2,00 metri inaltime din care un soclu opac de 0,60
metri dublate de gard viu;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

80
- scuarurile si fasiile plantate nu vor fi ingradite dar vor fi separate de trotuare prin borduri in
lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul va fi coborat cu minim 0,10 metri sub
nivelul partii superioare a bordurii pentru a impiedica poluarea cu praf provocata de scurgerea
pamantului pe trotuare.


V1 - P.O.T. cu constructii, platforme, circulatii carosabile si pietonale = maxim 15 %;
V2 - fara obiect.
V1 - CUT maxim 0,2 mp. ADC/ mp. teren.
V2 - fara obiect.

T ZONA CAILOR DE COMUNICATIE

Zona este compusa din terenuri pentru cai de comunicatie rutiera si feroviara:
T1- subzona cailor de comunicatie rutiera.

Generalitati: caracterul zonei
Autorizarea constructiilor din zona drumurilor publice se emite in temeiul Ordinului nr. 158/1996 al
Ministrului Transporturilor. Pentru lucrari in zona drumurilor publice si in vecinatatea zonei de protectie a
acestora, solicitantul autorizatiei de construire trebuie sa obtina avizul organelor publice specializate.
Rezervarea nodurilor de circulatie, pe o suprafata corespunzatoare unui cerc cu raza de 50,00 m,
masurata din centrul actual al intersectiei, pentru zonele marcate in plansa de reglementari.


Utilizari admise
Se admit urmatoarele functiuni:
- cai de comunicatie rutiera si constructiile aferente;
- unitati ale intreprinderilor de transporturi, garaje;
- spatii alveolare carosabile pentru transportul in comun;
- refugii si treceri de pietoni;
- retele tehnico-edilitare;
- spatii verzi amenajate;
- parcaje publice;
- lucrari de terasamente.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

81
- garajele si parcajele publice vor fi plantate si inconjurate de gard viu de minim 1,20 m inaltime;
- lucrarile, constructiile, amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice
trebuie:
sa nu prezinte riscuri in realizare sau exploatare si surse de poluare (sisteme de
transport gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte lucrari de acelasi
gen);
sa nu afecteze desfasurarea optima a circulatiei (capacitate, fluenta, siguranta).

Utilizari interzise
- se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare
de modernizare sau extindere;
- se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru:
largirea unor strazi sau realizarea strazilor propuse, precum si a dotarilor aferente;
modernizarea intersectiilor;
realizarea spatiilor de parcare;
realizarea traversarilor pietonale sub si supraterane.
- se interzic pe terenurile vizibile din circulatia publica rutiera: depozitari de materiale, piese sau
utilaje degradate, amenajari de santier abandonate, platforme cu suprafete deteriorate,
constructii degradate, terenuri lipsite de vegetatie, gropi de acumulare a apelor meteorice,
depozite de deseuri etc.;
- in zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor si autostrazilor este interzisa autorizarea
urmatoarelor lucrari:
constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configuratie sau
exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului sau
prezinta riscuri de accidente;
panouri independente de reclama publicitara.
- se interzice:
cuplarea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere;
amplasarea in incinta unitatilor de transporturi si a garajelor publice a unor constructii
care prin natura activitatilor desfasurate pot produce poluare peste normele
admisibile si/sau prezinta risc de incendiu/explozie.


T1 - distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de
5,00 metri.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

82
Cu urmatoarele conditii:
- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica avand o latime
de minim 4,00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a
mijloacelor de transport grele;
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate
libere in permanenta.

Cu urmatoarele conditionari:
- stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul functionarii
cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul
parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere;
- in spatiul de retragere fata de aliniament se pot prevedea parcaje cu conditia inconjurarii
acestora cu un gard viu avand inaltimea de minimum 1,20m.

Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate.
Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.

Toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor
uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si
platforme exterioare.

- orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel amenajata incat sa nu
altereze aspectul general al localitatii;
arbore la fiecare 100,00 mp si tratate peisagistic.

Imprejmuiri
Imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de maxim 2,.00 metri din care un soclu de
0,60 m., si vor fi dublate cu un gard viu.

G - ZONA GOSPODARIE COMUNALA

Generalitati: caracterul zonei
RAPORT DE MEDIU
-2012-

83
Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei orasulle si asigura servirea populatiei cu
transport in comun, cimitire si salubritate.
Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie si servitutile impuse de catre
acestea, vecinatatilor prezentate in Anexa la prezentul regulament.
Colectarea si indepartarea rezidurilor si protectia sanitara a solului se va executa in conformitate cu:
Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata a populatiei aprobate cu Ordinul
Ministerului Sanatatii nr. 536/1997, cap. V, de o intreprindere de specialitate, agreata de
consiliul local;
H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deseurilor.
La amplasarea si organizarea sistemului de salubrizare se va urmari ca:
gospodariile individuale sa aiba amenajari pentru colectarea deseurilor menajere (pubele);
amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel incat functiunea, compozitia si aspectul
arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat;
organizarea corespunzatoare a colectarii si depozitarii gunoiului stradal;
organizarea valorificarii reziduurilor organice si anorganice ce pot fi reutilizate;
interzicerea depozitarii intamplatoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele protejate,
rezidentiale, de-a lungul apelor, in paduri, etc.


Utilizari admise
- cimitire si cladiri anexa:
cimitire;
capela mortuara;
mausoleu - osuar;
circulatii carosabile;
parcaje;
circulatii pietonale;
plantatii;
pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.

- se va asigura, conform normelor, o zona de protectie sanitara de 50,0 metri;
- se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (intre 7,5 si 10,0
mp.teren brut pentru un loc de veci), circulatii carosabile si pietonale corespunzatoare si o
pondere mai ridicata a vegetatiei potrivit rolului de reculegere si respectului cuvenit.

Utilizari interzise
- se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei din
lungul acestora sau a celei perimetrale.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

84


- se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

- stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei
publice si vor fi plantate cu minim un arbore la 4 locuri de parcare;
- locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice;
- in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren pentru
parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.
- se va tine seama de caracterul sobru al functiunii.
- se vor asigura puncte de apa; in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul
autoritatii competente care administreaza resursele de apa;
- se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri;
- se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor meteorice.
- se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de
minim 5 % din suprafata totala a cimitirului.
Imprejmuiri
- imprejmuirile spre strada vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural in mod discret,
potrivit functiunii, avand inaltimi de maxim 2,00 metri;
- se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.


- suprafata totala pentru un loc de veci va fi de 7,5 - 10 mp., din care 15 % circulatii carosabile si
pietonale, 5 % plantatii si 1 % constructii.
G1 - CUT maxim = 0,15 mp ADC / mp.teren

R - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE

Generalitati. Caracterul zonei.
Zona R reuneste toate functiunile care apartin echipamentelor edilitare (surse de apa, statii de epurare,
statii de pompare, statii de transformare si reglare presiune, etc.).
RAPORT DE MEDIU
-2012-

85
Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie a retelelor tehnico-edilitare si
servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor prezentate in Anexa la prezentul regulament si plansei de
Reglementari Urbanistice.
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica si a constructiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a
instituit servitute de utilitate publica (protectia sanitara a surselor, retelelor, statia de epurare, statii de
pompare, etc.) se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform
legii.


Utilizari admise
- birouri autonome;
- incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare,
alimentare cu energie electrica si termica, alimentare cu gaze naturale.

- se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme.

Utilizari interzise
- pentru incintele situate in zone rezidentiale sau mixte se interzic orice activitati care prezinta
risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le
genereaza.


- pentru diferite servicii si birouri suprafata minima a parcelei este de 500,00 mp. si un front la
strada de minim 15,00 metri;
- pentru incintele tehnice, in functie de complexitatea impactului functiunii in teritoriul inconjurator,
se va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu si un studiu de impact asupra mediului.

- cladirile se vor dispune pe aliniament in cazul in care pe strada respectiva majoritatea cladirilor
mai noi se afla in aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 5,00 metri in cazul
in care majoritatea fronturilor dominante sunt retrase de la strada.

- distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii, dar nu
mai putin de 5,00 metri;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

86
- se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si
de locuit;
- in cazul in care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, in cazul in care au loc
procese de productie non-stop (3 schimburi) sau in caz de risc tehnologic se vor respecta
normele specifice in vigoare.

- distanta minima intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa a cladirii celei mai
inalte, dar nu mai putin de 5,00 metri;
- distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt
accese in cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza incaperi in care se desfasoara
activitati permanente;
- in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.

- se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

- stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei
publice;
- locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice;
- in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren pentru
parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.

- inaltimea cladirilor nu va depasi inaltimea maxima admisa in unitatile de referinta adiacente, cu
exceptia instalatiilor si a cosurilor; pentru cladirile de tip hala se recomanda o inaltime maxima
de 10,00 metri.

- volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile
imediate;
- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala;
- tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile
inconjuratoare mai inalte.

- toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor
uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje,
circulatii si platforme exterioare.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

87

- orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi
amenajata astfel incat sa nu altereze aspectul general al localitatii;
- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie
de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;
- parcajele din dreptul fatadei vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20 metri si vor fi plantate cu
un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
arbore la fiecare 100,00 mp.

Imprejmuiri
- imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2,00 metri din care un soclu
de 0,60 m., si vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se
recomanda dublarea spre interior la 2,50 metri distanta cu un al doilea gard transparent, intre
cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti.


R - POT maxim = 50%, sau conform normelor tehnice specifice.
R - CUT maxim = 1,5 mp ADC / mp.teren, sau conform normelor tehnice specifice.

EX - ZONE SITUATE IN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN

Pentru asigurarea functionarii actuale si pentru protejarea posibilitatilor de dezvoltare viitoare a
orasului in corelare cu orasele si comunele limitrofe.
EX1- Zone rezervate pentru activitati agricole;
EX2- Zone rezervate pentru lucrari de infrastructura tehnica majora (inclusiv zonele de protectie ale
acestora);
EX3- Zone de protectie a monumentelor istorice, peisagistica, sanitara, etc;
EX4- Zone rezervate pentru activitati forestiere.

EX1 - zone rezervate pentru activitati agricole
Terenurile agricole din teritoriul administrativ al orasul se supun prevederilor art. 3 din Regulamentul
General de Urbanism (autorizarea executarii lucrarilor si amenajarilor agricole din extravilan este permisa
pentru functiunile si in conditiile stabilite prin lege).
RAPORT DE MEDIU
-2012-

88
Pentru amplasarea fermelor si exploatarilor agro-industriale care pot produce efecte de poluare a
mediului, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organe specializate in
protectia mediului si sanatate publica.

EX2- zone rezervate pentru lucrari de infrastructura tehnica majora (inclusiv zonele de protectie ale
acestora)
Zone aferente lucrarilor de infrastructura tehnica majora continand culoarele si zonele de protectie
fata de marile linii de transport electrice, apa, petrolului, cai de comunicatie, etc.

EX3- zone de protectie, peisagistica, sanitara
La stabilirea latimii zonei de protectie a oglinzilor de apa si altor cursuri de apa existente in teritoriu,
se va tine seama de Anexa 2 la Legea apelor nr. 107/1996.
Zonele de protectie sanitara cu regim sever al captarilor de apa se delimiteaza de catre autoritatile
locale, pe baza avizului organelor de specialitate, tinand seama de reglementarile in domeniu (Decretul nr.
1059/1967).
Zonele de protectie sanitara fata de ferme si unitati agro-zootehnice, se stabilesc in conformitate cu
prevederile O.M.S. nr. 536/ 1997.

EX4- zone rezervate pentru activitati forestiere
Suprafetele impadurite din extravilanul orasul STREHAIA s-au delimitat conform plansei cu
TERITORIUL ADMINISTRATIV.
Autorizarea executarii lucrarilor si amenajarilor pe trenurile cu destinatie forestiera se supune
prevederile legale in vigoare si este permisa numai cu avizul organelor administratie publice de specialitate.
Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica sau privata este interzisa, cu exceptia
utilizarilor permise de Codul Silvic.
Pentru orice constructie care prin functionare (constructii pentru productie poluanta, servicii poluante, etc.)
poate aduce prejudicii padurii, amplasata la distanta mai mica de 1 km de liziera padurii si pentru care se
solicita autorizatie de construire, se va obtine avizul Regiei Nationale a Padurilor.

Restrictii provizorii recomandate
Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua posibilitatile ulterioare
de modernizare ale orasului.
Utilizarea pentru constructii a terenurilor din extravilan, in limitele teritoriului administrativ al orasul Strehaia
se poate face numai cu respectarea prevederilor legale.
Autorizarea constructiilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor care au drept scop limitarea
acestora este interzisa.
Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I si II de calitate, pe cele amenajate cu
imbunatatiri funciare precum si plantate cu vii si livezi este interzisa.
Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica sau privata este interzisa, cu exceptia utilizarilor
permise de Codul Silvic.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

89
Pentru orice constructie care prin functionare (constructii pentru productie poluanta, servicii poluante, etc.)
poate aduce prejudicii padurii, amplasata la distanta mai mica de 1 km de liziera padurii si pentru care se
solicita autorizatie de construire, se va obtine avizul Regiei Nationale a Padurilor.

5.2.3 Echipare tehnico-edilitara

Cai de comunicatie si transport

Avand in vedere caracterul preponderent agricol al activitatilor de baza in cadrul localitatilor se impune
amenajarea drumurilor aferente si a circulatiei, care genereaza surse de conflict si de accidente in relatia cu
DN 6 si DJ 67C.
De asemenea, avand in vedere continua crestere a numarului de autovehicole personale se impune
realizarea unor parcaje publice in zona centrala a localitatilor in apropierea obiectivelor de interes public.
Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, sosea, alee,
ulita, fundatura etc.
Strazile din localitatile rurale se clasifica in raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care le
indeplinesc astfel:
- strazi principale, avand minim 11,00 m latime;
- strazi secundare, avand minim 9,00 m.
Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte, fiind
considerate continue in traversarea localitatilor, servind totodata si ca strazi.
Se recomanda intocmirea listei strazilor din localitate, cu specificarea pe tronsoane a lungimii, latimii
carosabilului, a imbracamintilor rutiere si starii de viabilitate, a curbelor cu raza mica, a sectoarelor cu
declivitati mari.
Aceasta lista va fi folosita ca instrument de baza in stabilirea prioritatii sau etapizarii lucrarilor de reparatii
curente, de reabilitare sau de modernizare (elemente geometrice si sisteme rutiere).
Sunt propuse urmatoarele lucrari:
- modernizarea strazilor existente;
- realizarea de strazi noi pe trasee de drum existente sau pe trasee noi in zonele de extindere a
intravilanului. In aceste zone configuratia finala a tramei stradale si a tuturor acceselor vor fi
stabilite in documentatiile urbanistice care vor detalia prevederile PUG;
- modernizarea drumurilor de legatura dintre trupurile de intravilan;
- amenajarea corespunzatoare a principalelor intersectii rutiere, tinandu-se seama de fluxurile de
circulatie, de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de siguranta circulatie;
- realizarea de parcaje noi mai ales in zona centrala si la principalele obiective, parcare/gararea
la domiciliu facandu-se in mod curent in curtile locuintelor.
Parcarea autovehiculelor este admisa de regula in zone special amenajate in afara benzilor de circulatie si
a trotuarelor.
Administratia publica locala si politia rutiera au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea pe strazi.
Nu este admisa parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor nationale si judetene.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

90

Gospodarirea apelor

Zonele de protectie sanitara au fost stabilite conform Normelor Speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica - H.G. nr. 930 din 11 august 2005 si Legii Apelor nr.
107/1996.

Alimentarea cu apa potabila
Dezvoltarea orasului, presupune in principal asigurarea cerintei de alimentare cu apa potabila. Pentru
rezolvarea alimentarii cu apa in totalitate la nivelul localitatii este necesara realizarea unui sistem unitar de
alimentare cu apa pentru fiecare localitate in parte, compus din gospodaria de apa ce va cuprinde un
rezervor de acumulare, alimentat din puturi forate la 80-120 m echipate cu pompe care sa asigure debitul
necesar. Distributia apei catre populatie se va face prin instalatii interioare de apa rece, instalatii cu
preparare locala de apa calda.
Asigurarea necesarului de apa din puturi forate si colectarea apei in rezervoare cu o capacitate de 1500 mc.
Efortul deosebit de satisfacere a confortului hidroedilitar va avea finalitate insa, odata cu organizarea,
modernizarea si optimizarea retelei de distributie a apei in concordanta cu normele europene in vigoare si in
Romania.
Se propune ca reteaua de distributie sa fie amplasata pe drumurile care apartin domeniului public. Reteaua
este echipata cu camine de vane, camine de apometre, camine de golire, hidranti pentru incendiu exterior,
prize de bransament. Se vor realiza doua gospodarii de apa si doua foraje, cate una pentru fiecare sat.

Pentru alimentarea cu apa a orasului Strehaia va realiza un foraj cu urmatoarele caracteristici:
- adancimea forata 120 m;
- debit 10 mc/h;
- adancimea la care se va monta pompa 30 m.
Din 100 m in 100 m se vor monta hidranti.
La exploatarea fantanilor existente se vor lua urmatoarele masuri care sa asigure o protectie adecvata:
- in cazul in care prin amplasamentul fantanii nu se asigura protectia apei iar adancimea
acviferului folosit este mai mica de 10,00 m, construirea acesteia se va face la cel putin 10,0
metri fata de orice sursa posibila de poluare;
- peretii fantanii vor fi construiti, pentru a preveni orice contaminare din materiale rezistente si
impermeabile (ciment, caramida, piatra sau tuburi din beton) si vor fi prevazute cu ghizduri
articulate etans cu peretii, acestea avand o inaltime de 70-100 cm deasupra solului si 60 cm
sub nivelul acestuia;
- fantana trebuie sa aiba capac si acoperis pentru protectia impotriva precipitatiilor atmosferice,
iar scoaterea apei se va face printr-un sistem care sa impiedice poluarea (galeata sau pompa);
- in jurul fiecarei fantani trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat in panta, cimentat
sau pavat.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

91
Canalizarea apelor uzate
Pentru canalizarea apelor uzate ale orasului se propune un sistem separativ de colectare, si anume: apele
uzate menajere vor fi colectate printr-o retea de canale si conduse intr-o statie de epurare.. De aici apele
epurate se pot evacua in cursul de apa existent (raul Husnita) conform legislatiei in vigoare, respectiv
Normativului pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti Statii de
epurare de capacitate mica si foarte mica NP 089/2003. Reteaua de canalizare va fi echipata cu camine
de schimbare de directie si de vizitare.
Statia de epurare se va realiza pe malul raului Husnita, si va epura si apele uzate aferente orasului Strehaia
si localitatii Comanda.
Statia de epurare va asigura epurarea apelor uzate cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind
normele de calitate a efluentilor evacuati in receptori naturali.

Apele meteorice vor fi colectate prin rigole si santuri stradale si vor fi evacuate in cursul de apa existent,
evacuarea acestora se va face prin intermediul unor bazine de retentie. In acest mod se va realiza o
evacuare controlata a apelor meteorice, astfel incat sa nu produca inundatii, precum si o predecantare a
acestora, evitandu-se colmatarea paraului.

Solutia propusa pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate din orasul Strehaia, va fi modificata
sau completata in baza unor documentatii tehnice, elaborate de persoane fizice sau juridice specializate si
atestate de catre unitatile de autoritate publica centrala din domeniul apei. Propunerile respecta standardele
si normativele in vigoare, respectiv:
- SR 1343-1/2006 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale;
- STAS 1846-90 Determinarea debitelor de apa de canalizare;
- HGR 930/2005 Hotarare pentru aprobarea <Normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica >;
- OMS 536/1997 Norme de igiena si recomandari privind modul de viata al populatiei;
- Legea 310/2004 Legea Apelor (completarea legii 107 /1996);
- NP 089/2003 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de epurare a apelor uzate
orasenesti. Partea a III-a: Statii de epurare de capacitate mica si foarte mica.

Solutiile finale vor avea avizul forurilor competente:
- Administratia Nationala APELE ROMANE, Sistemul de Gospodarire al Apelor Mehedinti;
- Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare, judetul Mehedinti;
- Agentia de Protectia Mediului judetului Mehedinti;
- Filiala Ministerului Sanatatii pentru Igiena Publica.

Alimentare cu energie electrica
Pentru alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori se impune o extindere a retelelor de medie si
joasa tensiune in zonele respective. Pentru aceasta va fi nevoie de un Aviz de Amplasament. Se vor avea
RAPORT DE MEDIU
-2012-

92
in vedere reglementarile obligatorii privind coexistenta instalatiilor electro-energetice cu celelalte tipuri de
instalatii.

Telecomunicatii

Centralele telefonice existente vor putea prelua noi abonati si numai in masura in care numarul solicitarilor
depasesc capacitatea centralelor telefonice se va trece la amplificarea capacitatii acestora.
Alimentare cu energie termica si gaze naturale

O realizare importanta pentru imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii din Strehaia o poate
constitui, impreuna cu alimentarea cu apa si pietruirea drumurilor, si introducerea alimentarii cu gaze
naturale.
Introducerea alimentarii cu gaze in localitatile judetului Mehedinti, in general, si in localitatile din lungul
traseului conductei de gaze spre Motru, in particular, este importanta si pentru faptul ca alimentarea
populatiei cu combustibil solid se face din ce in ce mai greu din cauza scaderii productiei de carbune si a
faptului ca aducerea lemnului de foc se face la un pret ridicat. Utilizarea gazelor pe scara mai larga
constituie, de asemenea, o premisa pentru reducerea taierilor ilegale a arborilor din zonele impadurite
existente inca in judet.
In conditiile in care alimentarea cu gaze naturale se va dovedi rentabila, pentru alimentarea cu gaze
naturale a orasului Strehaia, se propune urmatoarea solutie:
amplasarea unei Statii de reglare masurare predare (SRMP) in imediata apropiere a conductei
de transport de inalta presiune. In aceasta SRMP se va realiza reducerea presiunii in 2 trepte:
de la inalta la medie si de la medie la redusa;
daca se considera posibil, aceasta SRMP va putea alimenta si distributia de gaze naturale din
localitatile Comanda si Ciochiuta;
conducte de distributie de presiune redusa din polietilena de inalta densitate (PEID) sau otel
montate pe toate strazile din satele Comanda si Ciochiuta;
in momentul realizarii distributiei de gaze naturale, cladirile de interes public vor putea fi dotate
cu incalzire centrala, combustibilul folosit fiind gazele naturale.
In conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale NT DPE 01/2004 publicate in Monitorul Oficial nr. 173 bis din 27 febr. 2004, conductele
instalatiilor de utilizare exterioare se executa din otel sau polietilena de inalta densitate (PEID). Conductele
de otel se monteaza de preferinta suprateran, iar cele din polietilena in mod obligatoriu subteran.
In localitati, conductele subterane de distributie se monteaza numai in domeniul public.
In general, reteaua de distributie se va amplasa pe partea opusa stalpilor, liniilor si cablurilor electrice.
Conductele din otel sau PEID se vor monta ingropat la adancimea minima de 0,9 m, cu exceptia portiunilor
de drum care traverseaza ape, canale de desecare, viroage, unde se vor monta suprateran si vor fi
confectionate din otel.
Diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:
conducte de distributie, minim DN 100 mm ( 4 otel sau D 125 PEID);
RAPORT DE MEDIU
-2012-

93
bransamente si instalatii de utilizare, minim DN 25 mm ( 1 otel sau D 32 PEID).
Instalatiile de utilizare se vor racorda la retelele de distributie printr-un bransament la capatul caruia se
monteaza postul de reglare echipat cu regulator de debit, imbinare electroizolanta si armaturile respective,
toate protejate intr-o firida (metalica sau din zidarie) amplasata la limita proprietatii.
In scopul micsorarii numarului de racorduri la conducte si de traversari ale strazilor se recomanda sa se
execute un bransament pentru doi consumatori alaturati, numarul de posturi de reglare urmand a se stabili
de la caz la caz.
La executarea retelelor de gaze se va tine seama obligatoriu de faptul ca in spatiul disponibil urmeaza a se
monta si alte conducte: apa, canalizare, canalizatie telefonica etc. si de aceea trebuie lasate spatiile
necesare si pentru montarea acestora.
Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de persoane
(primarie, sediul politiei, gradinite, scoli, camin cultural, dispensar, biserici etc.) sa fie dotate cu instalatii de
incalzire centrala si centrale termice proprii. Se realizeaza astfel o crestere a confortului si sigurantei in
exploatare, o micsorare a numarului de puncte de foc si deci a pericolului de incendiu si accidente. De
asemenea, exista astfel posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer.
Pentru locuinte, debitul de gaze instalat s-a considerat de 2,67 m
3
N/h.
Centralele termice alimentate cu gaze naturale si vor fi echipate cu cazane cu randament peste 90% si
arzatoare cu functionare automata, cu grad redus de poluare.
In cazul in care locuitorii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomanda montarea de arzatoare
automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 si 0,82 m
3
N/h, aprobate ISCIR
CERT care respecta Norma europeana 90/396/EEC. Aceste arzatoare utilizeaza placi ceramice radiante
care asigura ardere completa in sistem turbojet, dezvoltand temperaturi de cca. 1000 C. Aceasta ardere
reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, in comparatie cu arzatoarele utilizate in prezent.
Sistemul complet de automatizare asigura intreruperea gazului atunci cand se detecteaza lipsa de oxigen,
lipsa tirajului la cos sau cand scade presiunea din reteaua de gaze; se asigura, de asemenea, protectia la
aprinderi accidentale, functionarea la presiune constanta, aprinderea piezoelectrica fara conectare la priza
electrica si posibilitatea reglarii temperaturii ambiante.
Pentru toate cladirile la care este realizata alimentarea cu apa din surse centralizate sau din surse proprii
trebuie studiata si solutia prepararii apei calde menajere utilizand energia solara prin intermediul panourilor
solare inglobate in / montate pe acoperisul cladirilor sau pe terase in concordanta cu adoptarea unei
orientari si unui unghi favorabile captarii cu maximum de eficienta a energiei solare. Aceste posibilitati sunt
favorabile avand in vedere regimul redus de inaltime pentru cladirile din mediul rural.
Exista, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice, precum si masinile de gatit cu gaz
petrolier lichefiat (GPL) stocat in recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS ROMANIA sau SHELL GAS.

Gospodarie comunala

Serviciul de colectare si transport deseuri va consta in colectarea deseurilor, transportul si depozitarea lor la
depozitul ecologic din municipiul Drobeta Turnu Severin.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

94
De asemenea se va asigura pe teritoriul cartierelor componente, igienizarea zonei si colectarea si
depozitarea rationala a deseurilor menajere, astfel incat sa nu fie afectati factorii de mediu.
Aceast zon va fi deservit de staia de transfer de la Strehaia care se va realiza pe
amplasamentul actualului depozit de deeuri neconform, pe o suprafa de 1 ha, dup nchiderea
acestuia.
Populaia total din zona 3 este de 43558 locuitori ( 15,5% ) din populaia total a judeului.
Zona 3 este acoperit de populaie urban ( circa 25,5% din totalul populaiei zonei ) i zone de
populaie rural ( circa 74,5% din totalul populaiei zonei ).
Se estimeaz ca n zona 3 se genereaz o cantitate de deeuri de aproximativ 12196 tone/an.
Aceast zon va fi deservit de staia de transfer de la Strehaia i de instalaia central de
Pentru aceast zon se prevd urmtoarele sisteme de colectare a deeurilor :
fracii : deeuri de hrtie / carton, resturi reciclabile i fracie
( biodegradabil ) umed. Acest sistem va fi implementat n oraul Strehaia i va deservi 11117
locuitori ( din zonele urbane ) ;
fracii : deseuri de hrtie / carton, resturi reciclabile i fracie ( biodegradabil ) umed.
Acest sistem va fi implementat n mediul rural i va deservi 32441 de locuitori .
Deeurile vor fi apoi transportate prin intermediul statiei de transfer la instalaia central de
In staia de transfer, deeurile vor fi mutate n containere de capacitate mare.
Dup ce deeurile sunt compactate i ncrcate n containere, acestea vor fi transportate la
instalaia central de eliminare i tratare. Staia de transfer va fi echipat cu presscontainere i cu
minim dou plnii : una pentru fracia umed, cealalt pentru deeurile reciclabile.
Va fi promovat completarea la surs n mediile rurale ale zonei.
Rezultatul anticipat este ca aproximativ 252 tone de deeuri biodegradabile vor fi compostate anual
n gospodriile, care ar trebui s-i achizitioneze recipient de compostare.
Tabelul de mai jos prezint o privire de ansamblu asupra necesarului calculat pentru staia de
transfer de la Strehaia, conform PJGD :
Dimensionarea Statiei de transfer :

Parametrii Unitate Zona 3
Amplasament oras Strehaia
Materie intrat tone/an 11354
Numr :
- Containere

bucat

4
RAPORT DE MEDIU
-2012-

95
- Maini bucat 2
Uniti de descrcare
- Fracie uscat
- Fracie umed

bucat
bucat

1
1
Suprafa total Ha 1
Schimburi bucat 1
Nr. angajai pe schimb persoan 5

Staia de transfer va fi alctuit din :
gard i poart
cntar
cldire de cntrire - intrare
numr de descrcare ( superior )
drum de acces ( ramp ) la nivelul superior
nivel de descrcare ( inferior )
drum de acces la nivelul inferior
plnii de descrcare ( minim dou )
containere cu compactare ( presscontainere )
tractoare
n baza contractului de servicii nr. 9088 / EGU / 2009, firmele agreate pentru realizarea programului
de gestionare a deeurilor ( staiile de transfer i nchiderea depozitelor neconforme ), sunt EPEM
S.A. GRECIA i ISPE S.A. ROMANIA.
Datele furnizate de proiectani pentru nchiderea depozitului de deeuri, neconform de la Strehaia
sunt urmtoarele :
3. Depozit neconform de nchis ( L 34131Ab)
Suprafaa declarat de Primrie pentru depozitul neconform este de 15000 mp, dar aceast
suprafa nu este identificabil fizic pe teren, nu e mprejmuit dect pe partea dinspre drum, deci
nu poate fi marcat foarte precis.
n plus, Primria a precizat o limit de proprietate pe care topometristul a i marcat-o pe plan, o
parte din deeuri sunt depozitate i n afara acestei limite, conform ridicrii topo efectuat de noi,
iar suprafaa ocupat de deeuri este de cca. 15600 mp.
Aciunea de nchidere a depozitului const n aducerea deeurilor de la Baia de Aram i Vnju
Mare, depozitarea lor la Strehaia, reprofilarea i compactarea corpului principal al depozitului
existent, dup care urmeaz acoperirea cu straturile conform normativului tehnic de deeuri, inclusiv
realizarea puurilor de captare gaze, etc. Menionm c Primria nu are sau nu ne-a dat cadastrul
pentru suprafaa respectiv de teren. Am proiectat nchiderea depozitului i profilarea lui, iar
suprafaa depozitului dup aceste activiti este de cca. 11200 mp. n fiierul dwg anexat sunt
precizate limitele zonelor pe care sunt mprtiate deeuri, limita de proprietate precizat de
Primrie, respectiv limita depozitului nchis.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

96
4. Staie de transfer ( L34131Ab)
Suprafaa pus la dispoziia proiectului de ctre Primrie este de 5000 mp, conform HCL, dar n
anexa la HCL, suprafaa asta este marcat ca fiind peste depozitul nchis, ceea ce este imposibil
din punct de vedere tehnic.
Iniial, am propus amplasarea staiei ctre EST, n spatele magaziei i fntnii existente, dar acolo
nu e terenul Primriei. n plus, terenul adiacent depozitului este foarte prost, n sensul c pe sub
depozitul actual i pe lng el, spre rul Motru, curgea un fost bra (meandr) a rului, alimentat
n plus i de prul Cotoroaia, aa cum putei sesiza n planul la scara 1 : 25000.

n consecin, toat zona respectiv are caracteristicile unei mlatini.
Lucrrile pentru asanarea acestei mlatini ar fi foarte costisitoare.
Din acest motiv, propunem ca amplasamentul staiei s fie pe terenul liber, aflat ctre rul Motru,
dei se afl parial n afara limitei de proprietate.
n fiierul dwg anexat sunt precizate limita de proprietate precizat de Primrie, respectiv limita staiei
de transfer proiectat.
Deasemenea, sunt date coordonatele unor puncte de pe limitele menionate anterior

CAPITOLUL 7

A. NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PUG
RAPORT DE MEDIU
-2012-

97
Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu
slab dezvoltat, cu infrastructura slaba , echipare edilitara precara.
Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane, stabilirea-
detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile impreuna cu regulamentul aferent acestor functiuni,
stabilirea circulatiilor optime in zona si a unor posibile parcelari care sa excluda in viitor rezolvarea
acceselor la loturi prin intermediul servitutilor de trecere, echiparea edilitara a zonei.

Functiunile propuse:
- spatii de locuit;
- utilitati aferente.

Impactul asupra factorilor de mediu se imparte in :
impact care are loc in timpul constructiei;
impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.

Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin
emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.
Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita expunerii mai
indelungate.
Populatia existenta din zona locuita este expusa perioade limitate de timp, efectele avand caracter de
disconfort.

Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in
limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.

7.1. Factor de mediu aer

Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de
santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a
factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de
poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile
cazuistic.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
RAPORT DE MEDIU
-2012-

98
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor
de acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara
amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG
Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:
- sistemele de incalzire centrale termice combustibil solid sau lichid;
- mica productie;
- servicii publice;
- trafic rutier.

7.1.1. Nivel emisii atmosferice

Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand :
Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor pentru formularea
strategiilor de control;
Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.

Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse interzic crearea unei zone industriale, nu se
pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din activitati industriale.

Valori limita pentru emisii
Ordinul 462/1993 al MAPPM stabileste valorile limita la emisie (VLE);
Ordinul 756/1997 al MAPPM Reglementare privind evaluarea poluarii mediului:
- prag de interventie: depasirea VLE;
- prag de alerta: 70 % din VLE.

Sistemul de incalzire existent se bazeaza pe utilizarea combustibililor solizi. Deoarece studiul pentru
alimentarea cu gaze naturale este inca in faza de proiect si nu se cunoaste in acest moment daca o astfel
de masura ar fi rentabila, la calculul nivelului emisiilor atmosferice se va considera ca centralele termice vor
utiliza combustibili solizi.
Raportarea emisiilor de poluanti generate prin combustia lemnului in centrala termica se va face la valorile
limita prevazute prin Ordin 462/93 instalatie de ardere de 145 KW < 50 MW.
Consum mediu de combustibil lemnos 25 kg/h, debit maxim de gaze arse 105 Nmc/h.

Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu combustibil solid (carbune, lemn)
RAPORT DE MEDIU
-2012-

99

Estimare nivel emisii
Centrale termice: combustibil solid

Emisii maxime de poluanti, estimari gaze de ardere
Limite de concentratie (mg/Nmc)
- focare alimentate cu combustibil
solid (carbune, lemn)
Poluant
Debit
masic
(g/h)
Concentratie
(mg/Nmc)
V.L.E.Ordin 462/93
Prag de alerta
Ordin 756/97
Pulberi in suspensie (PST) 10 0,095 100 70
Oxizi de azot (NOx) 8,5 0,08 500 350
Oxizi de sulf (SOx) 3,75 0,035 2000 1400
Monoxid de carbon (CO) 25 0,24 250 175
Marime de referinta : Valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen in efluentul gazos de 6 %
vol.

Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93
- se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.

Trafic auto

Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile din teritoriul in
studiu.
Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in diverse tipuri
de motoare.
Elemente luate in consideratie:
- viteza de circulatie (60-80 km/h);
- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);
Concentratia (mg/mc)
Substanta
VLE-Ord.462/93 Prag alerta-Ord. 756/97
Oxizi de sulf (exprimati SO
2
) 2000 1400
Oxizi de azot (exprimati NO
2
) 500 350
Monoxid de carbon (CO) 250 175
Pulberi in suspensie 100 70
Marime de referinta : valorile limita se raporteaza la un continut in O
2
al efluentilor gazosi de 6% vol.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

100
- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; distanta intre intersectii; flux continuu).
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie
sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO
x
, exprimati prin NO
2
,
ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO
2
), pulberi in suspensie (PST),
hidrocarburi nearse (COV compusi organici volatili).
Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de cca 30 min.
Nivelul acestora depinde de o serie de factori:
tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un continut
diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;
regimul de functionare;
distanta parcursa;
timpii de deplasare si manevre;
frecventa traficului.

Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic:
- 75% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc
- 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5t
- 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5t

Estimare nivel poluanti proveniti din trafic
Tipul auto si procentul
de rulare
PST
(g/nr.auto)
SO
2
(g/nr.auto)

NO
x
(g/nr.auto)
CO
(g/nr.auto)
COV
(g/nr.auto)
Autoturisme cu aprindere
prin compresie
(18% - 80 auto)
19,2 24,96 64 80 25,6
Autoturisme cu benzina
(75%- 100 auto)
4 26 248 284,8 55,2

Pentru acest tip de emisie (in spatiu deschis) Ordinul 462/93 nu prevede valori limita la emisie (VLE).

7.2 Nivel imisii atmosferice
7.2.1 Prezentarea metodei de calcul
Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat
de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului
Chimicalelor si AIST (Japonia).
Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea, volumul de gaz
si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de simulare: pe termen scurt
RAPORT DE MEDIU
-2012-

101
sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier extern pregatit de catre
utilizator.
Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant :
]
y
5 . 0 exp[
u 2
QV
C
2
y z y s
) z , y , x (
|
|
\
|

=

C: Concentratia in directiile x, y, z (m
3
/m
3
: ppb, ppm, sau alte unitati)
Q: Rata de emisie a poluantului (m
3
N/s)
2

V: Termen vertical
u
s
: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s)
y
,
z
: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m)

Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest termen include
inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.
(
(
|
|
\
|
+
+
(
(
|
|
\
|
=
2
z
e r
2
z
e r
h z
5 . 0 exp
h z
5 . 0 exp V

z
r
: Inaltimea la punctul de calcul (m)
h
e:
Inaltimea efectiva a penei de poluant (m)

Inputurile in programul de dispersie au fost:
- caracteristicile surselor : localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului, volumul
si temperatura efluentului;
- debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului;
- date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate prin:
directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara;
- clasa de stabilitate;
- suparafata si inaltimea cladirilor apropiate ce ar putea influenta dispersia poluantului.

Pentru modelarea dispersiilor s-au luat in calcul debitele masice de poluanti, rezultate in urma efectuarii
masuratorilor la sursele stationare de emisie.
Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare.
Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu :
- CMA medii de scurta durata, conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie,
amoniac;
-
valori limita orare conform Ordin 592/2002 pentru SO
2
, NO
2
, monoxid de carbon
.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

102
Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic si pentru situatia de vant sunt
reprezentate grafic, prin harti de dispersie.

7.2.2 Incadrarea in legislatie

Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu:
concentratiile maxime admise, conform STAS 12574/87 Conditii de calitate a aerului in zonele
protejate ;
valori limita pentru praguri de calitate a aerului conform Ordin 592/2002.

Substanta poluanta STAS 12574/87
CMA medie scurta durata (mg/mc)
Dioxid de azot 0,3
Dioxid de sulf 0,75
Monoxid de carbon 6,0
Pulberi in suspensie 0,5

Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru nivelul
imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:
Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta conform Ord. 592/2002
POLUANT
MODUL DE
LIMITARE
PERIOADA
DE MEDIERE
VALOAREA
LIMITA
MARJA DE
TOLERANTA
Valoare limita orara
pentru protectia
sanatatii umane
1 h
200 g/mc
NO
2
34 g/mc
NO
2
si NO
x
Valoare limita anuala
pentru protectia
sanatatii umane
An
calendaristic
40 g/mc NO
2
7 g/mc
Valoare limita orara
pentru protectia
sanatatii umane
1 h 350 g/mc -
SO
2

Valoare limita anuala
pentru protectia
sanatatii umane
24 h 125 g/mc Nu
CO
Valoare limita pentru
protectia sanatatii umane
Valoarea
maxima zilnica a
mediilor pe
8 ore
10 mg/mc -

RAPORT DE MEDIU
-2012-

103
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore :
- NO
2
400 g / mc;
- SO
2
500 g / mc.

7.2.3 Nivel imisii rezultat din dispersie

Nivelul imisiilor s-a modelat pentru fiecare sat in parte si rezultatele au fost transpuse grafic pe harti de
poluare zonala atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica.
Surse de emisie considerate:
- centrale termice aferente zonelor locuite - estimarile s-au realizat pentru un total de 2200 de
case echipate cu centrale termice
Mentionam faptul ca s-au luat in considerare si zonele ce urmeaza a fi introduse in intravilan, prin
urmare cresterea numarului de case

Nivelul maxim al imisiilor de poluanti
Stratificare stabila
0,5 m/s
Stratificare instabila
4,0 m/s
Orasul
Strehaia
Poluant
Conc. max
g/mc
Distanta
m
Conc. max
g/mc
Distanta
m
Oxizi de azot (NO
2
) 8,62 550 87,31 1300
Oxizi de sulf (SO
2
) 2,36 600 13,4 800
Monoxid de carbon (CO) 15,75 400 96,01 1500
oras
Strehaia
Pulberi totale in
suspensie
6,42 350 34,6 1250
- Pulberile au fost estimate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS 12574/87
pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc.
Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100%:
- sub CMA STAS 12574/87;
- sub valoarea limita Ord. 592/2002.

Hartile de poluare zonala s-au realizat pentru conditiile:
- stare atmosferica stabila - calm atmosferic - viteza vant - 0,5 m/s;
- stare atmosferica instabila - vant cu viteza 4,0 m/s (viteza medie caracteristica pentru zona
considerata), directia predominanta - vant din sector V.

7.2.4 Poluarea cumulativa in sinergism

Conform STAS 12574/87, pentru substantele cu actiune sinergica, prezente simultan in aer:
RAPORT DE MEDIU
-2012-

104
1
CM Ai
Ci
.
Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt :
1. SO
2
+ NO
2

2. SO
2
+ PST
3. NO
2
+ PST

Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a realizat
pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau de locuire,
in conditiile:
starea atmosferica : - stabila - calm atmosferic;
- instabila vant cu viteza 4 m/s;
emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului.

Poluarea cumulativa in sinergism calm atmosferic
Valoarea poluarii cumulative Zona de actiune
Limita functionala
SO
2
+ NO
2
SO
2
+ PST NO
2
+ PST
Directie Nord 0,0074 0,0038 0,008
Directie Est 0,0073 0,0037 0,007
Directie Sud 0,0074 0,0038 0,008
Oras
Strehaia
Directie Vest 0,0071 0,0036 0,006
Directie Nord 0,007 0,0035 0,0076
Directie Est 0,006 0,0034 0,0075
Directie Sud 0,007 0,0035 0,0076
Sat
Comanda
Directie Vest 0,005 0,0033 0,0074

Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism
RAPORT DE MEDIU
-2012-

105

*
* *
Pentru situatia de calm atmosferic valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform
STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile considerate.

Poluarea cumulativa in sinergism stare atmosferica instabila
- viteza vant 4,00 m/s
Valoarea poluarii cumulative Zona de actiune
Limita functionala
SO
2
+ NO
2
SO
2
+ PST NO
2
+ PST
Directie Nord 0,047 0,014 0,044
Directie Est 0,069 0,021 0,066
Oras
Strehaia
Directie Sud 0,051 0,016 0,048
Directie Nord 0,0024 0,0009 0,0016
Directie Est 0,061 0,019 0,057
Sat
Comanda
Directie Sud 0,0027 0,0023 0,0027

Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism
Situatia de calm atmosferic- limita functionala
0
0.001
0.002
0.003
0.004
0.005
0.006
0.007
0.008
0.009
1 2
Oras Strehaia sat Comanda
Actiune
sinergica:SO2+NO2
Actiune
sinergica:SO2+PST
Actiune
sinergica:NO2+PST
RAPORT DE MEDIU
-2012-

106

*
* *
Pentru situatia de instabilitate atmosferica valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata
conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile
considerate.

7.2. Factor de mediu apa

Pentru rezolvarea alimentarii cu apa in totalitate la nivelul localitati este necesara realizarea unui sistem
unitar de alimentare cu apa pentru fiecare localitate in parte, compus din gospodaria de apa ce va cuprinde
un rezervor de acumulare, alimentat din puturi forate la 60-120 m echipate cu pompe care sa asigure
debitul necesar. Distributia apei catre populatie se va face prin instalatii interioare de apa rece, instalatii cu
preparare locala de apa calda .
Asigurarea necesarului de apa din puturi forate si colectarea apei in rezervoare cu o capacitate de 1500mc.
Efortul deosebit de satisfacere a confortului hidroedilitar va avea finalitate insa, odata cu organizarea,
modernizarea si optimizarea retelei de distributie a apei in concordanta cu normele europene in vigoare si in
Romania.
Se propune ca reteaua de distributie sa fie amplasata pe drumurile care apartin domeniului public. Reteaua
este echipata cu camine de vane, camine de apometre, camine de golire, hidranti pentru incendiu exterior,
prize de bransament.

La exploatarea fantanilor existente se vor lua urmatoarele masuri care sa asigure o protectie adecvata:
- in cazul in care prin amplasamentul fantanii nu se asigura protectia apei iar adancimea
acviferului folosit este mai mica de 10,00 m, construirea acesteia se va face la cel putin 10,0
metri fata de orice sursa posibila de poluare;
- peretii fantanii vor fi construiti, pentru a preveni orice contaminare din materiale rezistente si
impermeabile (ciment, caramida, piatra sau tuburi din beton) si vor fi prevazute cu ghizduri
Situatia de instabilitate atmosferica
- limita functionala
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
1 2
Oras Strehaia sat Comanda
Actiune
sinergica:SO2+NO2
Actiune
sinergica:SO2+PST
Actiune
sinergica:NO2+PST
RAPORT DE MEDIU
-2012-

107
articulate etans cu peretii, acestea avand o inaltime de 70-100 cm deasupra solului si 60 cm
sub nivelul acestuia;
- fantana trebuie sa aiba capac si acoperis pentru protectia impotriva precipitatiilor atmosferice,
iar scoaterea apei se va face printr-un sistem care sa impiedice poluarea (galeata sau pompa);
- in jurul fiecarei fantani trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat in panta, cimentat
sau pavat.

Solutia de alimentare cu apa se va aviza de catre RA Apele Romane si Agentia de Protectia Mediului.

Canalizarea apelor uzate
Pentru canalizarea apelor uzate ale orasul se propune un sistem separativ de colectare, si anume: apele
uzate menajere vor fi colectate printr-o retea de canale si conduse intr-o statie de epurare cu treapta
secundara. De aici apele epurate se pot evacua in cursul de apa existent (raul Husnita) conform legislatiei
in vigoare, respectiv Normativului pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate
orasenesti Statii de epurare de capacitate mica si foarte mica NP 089/2003. Reteaua de canalizare va fi
echipata cu camine de schimbare de directie si de vizitare.
Statia de epurare se va realiza pe malul raului Husnita si va epura si apele uzate aferente satului Comanda.
Solutia propusa pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate din orasul Strehaia, va fi modificata
sau completata in baza unor documentatii tehnice, elaborate de persoane fizice sau juridice specializate si
atestate de catre unitatile de autoritate publica centrala din domeniul apei.
Necesarul de apa
Necesarul de apa va asigura:
alimentarea cu apa potabila a locuintelor;
alimentarea fermelor zootehnice;
udatul spatiilor verzi;
necesarul de apa pentru stingerea incendiilor.

Cantitatile de apa necesare s-au calculat conform SR 1343/1-2006, STAS 1478-90, STAS 1846-90. La
nivelul anului 2009 au fost 9181consumatori de apa.
Debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti pentru zone cu gospodarii avand instalatii interioare de
apa si canalizare, conform STAS SR 1343/1-2006:

q
s
= 110 l/persoana,zi

RAPORT DE MEDIU
-2012-

108
Debitul zilnic mediu, Q
zi med
reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui an.
( ) ( )
zi
3
m
1161 110 9181
1000
1
s
q N
1000
1
zimed
Q = = =
Debitul zilnic maxim, Q
zimax
reprezinta valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zilnic in
cursul unui an.
( ) ( )
zi
3
m
1625 1,35 110 9181
1000
1
zi
K
s
q N
1000
1
zimax
Q = = =

Debitul orar maxim, Q
orar max
reprezinta valoarea maxima a debitului orar de apa din ziua de consum
maxim.
( )
( )
h
3
m
169 2 , 3 1,35 110 9181
24
1
1000
1
orarmax
Q
o
K
zi
K
s
q N
24
1
1000
1
orarmax
Q
= =
=

in care:
N - numarul de utilizatori, consumatori fizici de apa;
q
s
- debit specific - cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o
activitate normala (litri/consumator si zi)
K
zi
=1 ,35 - coeficient de variatie zilnica, conform STAS SR 1343-1;
Ko =3,2 - coeficient de variatie orara, conform STAS SR 1343-1.

Debitul cerintei de apa

zi
3
m
1302 1161 1,10 1,02
zimed
Q
p
k
s
k
szimed
Q = = =
zi
3
m
1823 1625 1,10 1,02
zimax
Q
p
k
s
k
szimax
Q = = =
h
3
m
189 169 1,10 1,02
orarmax
Q
p
k
s
k
sorarmax
Q = = =

unde: k
s
coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare
cu apa - k
s
= 1,02;
k
p
coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in
obiectele sistemului de alimentare cu apa - k
p
=1,10.

Calcul debitelor de apa restituite

RAPORT DE MEDIU
-2012-

109
Calculul debitelor de apa uzata menajera conform STAS 1846/1990

Conform STAS 1846-1/2006 debitele caracteristice de ape uzate sunt egale cu debitele caracteristice ale
necesarului de apa, dar se adauga si debitele provenite de la Comanda:
Q
u zi med
= Q
zi med
= 1,161 m
3
/zi
Q
u zi max
= Q
u zi max
= 1,625 m
3
/zi
Q
u orar max
= Q
orar max
= 169 m
3
/h

Calcul necesarului de apa pentru combaterea incendiului

Stingerea incendiilor se va face cu ajutorul apei prin hidranti exteriori montati pe reteaua de
distributie.
Debitul hidrantilor exteriori Q
ie
= 5 l/s = 18 m
3
/h
Durata teoretica de funtionare a hidrantilor exteriori este T
e
= 3 h.

Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului este:
3
m 4 , 194 3 18 6 , 3
e
T
ie
Q
n
1
6 , 3
i
V = = =
Unde: V
i
volumul de apa inmagazinat, in m
3
;
n numarul de incendii simultane care se combat de la exterior cu apa din hidrantii exteriori;
Q
ie
debitul asigurat de hidrantii exteriori;
T
e
timpul teoretic de functionare a hidrantilor exteriori, in ore.

Necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiului:
3
max
355 3 169 7 , 0 m T aQ V
e or cons
= = =
Unde: V
cons
volumul consumat la utilizator;
a = 0,7;
Q
or max
debitul maxim orar.

In total se va acumula in rezervor, ca rezerva intangibila, protejata, volumul de apa:
V
RI
= V
i
+ V
cons
= 194,4 + 355 = 549,4 m
3

Nivel calitativ

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUG intra in categoriile:
o ape uzate menajere care prezinta incarcari:
RAPORT DE MEDIU
-2012-

110
- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile in
eter de petrol, substante organice;
- din activitatile desfasurate la spitalul orasenesc rezulta poluanti specifici: cloruri,
azot total, fosfor total, potasiu, substante organice, suspensii, metale,
microorganisme, detergenti, virusuri;
- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet, rezulta incarcari
cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi organici;

o ape meteorice:
- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante
organice (CBO, CCO);
- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si de
pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu
solventi organici, cloruri, azot total, nitriti, nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse
petroliere;
- ape de ploaie si de siroire din zona forestiera prezinta incarcari cu azot si fosfor;
- apa de siroire specifice suprafetelor agricole si de pasuni prezinta incarcari cu azot
si fosfor.

Indiferent de tipul statiei de epurare, statiile orasenesti sunt compuse din:
- treapta primara mecanica;
- treapta secundara biologica;
si la unele statii
- treapta tertiara biologica, mecanica, chimica sau combinata: rol de a inlatura
compusii in exces si a asigura dezinfectia apelor.

Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer, industrial si ape meteorice se poate realiza
utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor pentru
folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului.

Incarcarea apelor de scurgere zona locuita -
Poluant U.M. Factor de incarcare efluent
CBO
5
45 54
CCO
Cr
(1,6 1,9) CBO
5

COT (0,6 1) CBO
5

Solide totale 170 220
Suspensii solide 70 145
Anorganice 5 15
Grasimi 10 30
Cloruri 4 8
Azot total
g/loc/zi
6 12
RAPORT DE MEDIU
-2012-

111
Azot organic 0,4 Azot total
Amoniac liber 0,6 Azot total
Nitriti nitrati 0,05 Azot total
Fosfor total 0,6 4,5
Fosfor organic 0,3 Fosfor total
Potasiu 2 6
Microorganisme:
Bacterii totale 10
9
10
10

Coliformi 10
6
10
9

Streptococi fecali 10
5
10
6

Salmonela tiphosa 10
1
10
4

Chisti de protozoare < 10
3

Oua de helminti < 10
3

Virusuri
nr/100 ml apa
uzata
10
2
10
4

Incarcare organica si nutrienti in apele de ploaie si de siroire
AZOT FOSFOR CBO CCO SUSPENSII
Apa de ploaie directa [mg/l] 0,5-1,5 0,004-0,03 - 10-20 10-20
Ape meteorice orasenesti [kg/km
2
/an] 952 90 4725 31150 64050
Ape de scurgere forestiera
[kg/km
2
/an]
143 2,6-12,8 - - -
Ape de siroire agricole [kg/km
2
/an] 764 45 - - -

Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate

CBO
5
SUSPENSII
AZOT
TOTAL
FOSFOR
TOTAL
Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - -
Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93
Dupa sedimentarea primara raman: 0,67 0,4 0,925 0,9
Dupa treapta chimica raman: 0,25 0,15 0,75 0,15
Dupa tratarea biologica si chimica raman: 0,06 0,13 0,86 0,06
Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - -

Eficiente de epurare
CBO
5
SUSPENSII AZOT FOSFOR BACTERII VIRUSI
Tratament primar
Sedimentare 30-35 % 60-65 % 7,5 % 10 % 25-75 % 0-1 %
Tratament secundar
RAPORT DE MEDIU
-2012-

112
- chimic 50-85 % 70-90 % 25 % 85 % 40-80 % 0-1 %
- filtrare 65-95 % 65-92 % - - 80-95 % 0-1 %
- aerare intensa 95-98 % 85-90 % 15-30 % 10-20 % 60-90 % 0-1 %
Tratare tertiara
- dezinfectare - - - - 99 % 0-4 %

7.3. Eliminarea deseurilor

Notiunea de deseuri urbane sau de tip urban desemneaza totalitatea deseurilor atat in mediul urban cat
si in cel rural:
- gospodarii;
- institutii;
- unitati comerciale;
- unitati prestatatoare servicii;
- deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi;
- namoluri deshidratate rezultate din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti.
Judetul Mehedinti este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 4 Sud Vest
Oltenia.
Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 4 este prezentat in urmatorul tabel, luand in
considerare urmatoarele date:
evolutia cantitatii generate de deseuri, 1999 2003,
numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si
compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date de studii
anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate.
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de
populatia din mediul urban si rural.
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie
Mediu urban Mediu rural
Medie pe
regiune
Cantitate Cantitate
Compozitia
deseurilor
%
t/an kg/locan
%
t/an kg/locan
%
Deseuri de ambalaje din
hartie si carton
9,00 41183,18 30,15 5,55 11654,51 5,85 6,95
sticla
4,63 21205,57 15,52 3,99 8385,89 4,21 4,25
Deseuri de ambalaje din 3,49 15963,04 11,68 1,95 4100,68 2,06 2,57
RAPORT DE MEDIU
-2012-

113
metal
plastic
8,03 36761,56 26,91 6,26 13147,94 6,61 6,96
lemn
1,91 8735,16 6,39 2,24 4717,29 2,37 2,10
Deseuri biodegradabile 57,53 263103,57 192,61 70,17 147241,88 74,01 65,02
Deseuri reciclabile
altele decat ambalaje
din care:
15,18 69431,88 50,83 9,42 19774,44 9,94 11,76
Hartie si carton 2,66 12175,00 8,91 1,04 2400,00 1,02 1,75
Metale 1,14 5221,00 3,82 1,52 3200,00 1,61 1,36
Deseuri periculoase 0,05 26,00 0,02 0,03 4,25 0,002 0,038
DEEE 1 5203,6 0,38 0,5 708,7 0,036 0,7
altele 10,32 46806,28 37,69 6,22 13461,49 7,12 8,63
TOTAL 100,0 457320,04 334,79 100,00 209822,66 105,46 100,00
Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit

In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi insa, in
principiu, substantele componente sunt reprezentate de:
substante celulozice ;
substante albuminoide si proteinice ;
substante grase ;
materiale plastice

In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia estimata este
de :
- praf, pamant 60 80 % din greutate;
- frunze, lemne 5 4 % ;
- hartie, cartoane 2 4 % ;
- resturi de la santierele de constructii (moloz, piarta, caramizi, var,etc) 3 5 %;
- resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei 0,1 - 0,2 %;
- alte materiale 3 6 %.
Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.

In cadrul deseurilor urbane la nivel national ponderea deseurilor de ambalaje este in continua crestere;
astfel valoarea totala medie este de 22,83 %.
Deseurile de ambalaje rezultate din consumul populatiei nu sunt colectate separat la surse.
Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in mare parte colectate separat si vandute agentilor
colectori de materiale reciclabile.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

114
In prezent, reteaua de unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje este insuficient
dezvoltata.
Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata
prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.
Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in fiecare judet al
Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet al regiunii calculand
un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in Planul National de Gestionare a Deseurilor
sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata
per locuitor este putin mai mare decat se astepta (391 kg/locuitor pentru Mehedinti in 2005). Se estimeaza
ca situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt echipate cu cantare.

Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Vest Oltenia
Indicatori privind cantitatea generata de deseuri
An
Deseuri
municipale si
asimilabile
(kg/locan)
Namoluri de la
statiile de epurare
orasenesti
(kg/locan)
Deseuri din
constructii si
demolari
(kg/locan)
Total deseuri
(kg/locan)
1999 489 4 12 505
2000 485 4 7 496
2001 410 4 16 430
2002 417 4 12 434
2003 360 6 24 390

Indicatori privind cantitatea generate de deseuri pe judetul Mehedinti, in anul 2003
Indicatori de generare deseuri
An 2003
Deseuri
municipale si
asimilabile (tone)
Namoluri de la
statiile de epurare
orasenesti (tone)
Deseuri din
constructii si
demolari (tone)
Total deseuri
(tone)
Regiune 191518 14528 54657 260703
Jud. Mehedinti 21816 10 1894 23720

Evolutia cantitatilor de deseuri generate in judetul Mehedinti, in anul 2003 (tone)
TIPURI PRINCIPALE DE
DESEURI
COD DESEU REGIUNE MEHEDINTI
1.
Deseuri municipale si
asimilabile din comert, industrie
si institutii, din care:
20 15 01 837237 75308
1.1 Deseuri menajere colectate in 20 03 01 296882 37485
RAPORT DE MEDIU
-2012-

115
amestec de la populatie
1.2
Deseuri asimilabile colectate in
amestec din comert, industrie,
institutii
20 03 01 191518 21816
Deseuri municipale si asimilabile
colectate separat (exclusiv des. din
constructii si demolari), din care:
20 01
15 01
31767 0
Hartie si carton
20 01 01
15 01 01
6302 0
Sticla
20 01 02
15 01 07
116 0
Plastic
20 01 39
15 01 02
96 0
Metale
20 01 40
15 01 04
25182 1800
Lemn
20 01 38
15 01 03
0 0
Biodegradibile 20 01 08 50 0
1.3
Altele
20 01
15 01
21 0
1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 110 0
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 20 02 16683 4649
1.6 Deseuri din piete 20 03 02 15671 1448
1.7 Deseuri stradale 20 03 03 33551 9910
1.8 Deseuri generate si necolectate
20 01
15 01
251055 37415

Colectare, transport, depozitare Orasul Strehaia

depozitul ecologic din municipiul Drobeta Severin.
De asemenea se va asigura pe teritoriul satelor componente, igienizarea zonei si colectarea si depozitarea
rationala a deseurilor menajere, astfel incat sa nu fie afectati factorii de mediu.
Actualmente precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv indiferent de producator,
exceptie facand ambalajele dar numai in cazul magazinelor.
Majoritatea locuitorilor nu sunt pregatiti sa participe activ la colectarea separata a deseurilor si sa plateasca
serviciile de salubritate mai complexe.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

116
De asemenea gradul de intelegere a problemelor reale din domeniul gestiunii deseurilor este scazut mai
ales din cauza lipsei unei educatii ecologice.
Pe viitor se impune ca odata cu marirea suprafetei intravilane sa se aplice un sistem modern si eficient in
gestionarea deseurilor.
Astfel va trebui sa se asigure pe plan local pentru fiecare categorie de generator de deseuri, cele mai bune
optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor:
introducerea obligatorie si extinderea colectarii selective a a deseurilor;
- gospodarii individuale fiecare gospodarie va colecta si preda deseurile separat, in pubele
de plastic pentru reciclabile
hartie + carton
plastic + PET
refuzuri menajere
- agentii economici autodotarea cu cate trei recipienti:
hartie + carton
plastic + PET
refuzuri menajere
- institutii publice dotarea cu cate o platforma de precolectare selectiva cu cate trei recipienti:
hartie + carton
plastic + PET
refuzuri menajere

La toti generatorii capacitatea si tipul recipientilor, precum si frecventa de colectare se vor stabili conform
unui optim intre cantitatea de deseuri generate zilnic si costurile recipientilor.
separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase; in special in unitatile sanitare care vor
functiona pe plan local dar si pentru gospodariile individuale unde se folosesc adezivi, vopsele,
pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzati etc.;
asigurarea preluarii si transportului deseurilor de catre un operator autorizat prin contracte
ferme insotite de o programare stricta;
asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de
colectare si transport si prin optimizarea schemelor de transport;
asigurarea recuperarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in proportie cat mai ridicata.
Introducerea noilor sisteme de sortare la sursa si colectare selectiva a materialelor reciclabile (inclusiv a
celor biodegradabile) va constitui momentul optim pentru modificarea si optimizarea frecventelor de
colectare. Rationalizarea frecventelor de colectare va conduce la cresterea eficientei si reducerea costurilor
pe care le implica serviciul de colectare.

Colectarea si indepartarea rezidurilor si protectia sanitara a solului se va executa in conformitate cu:
Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata a populatiei aprobate cu Ordinul
Ministerului Sanatatii nr. 536/1997, cap. V, de o intreprindere de specialitate, agreata de
consiliul local.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

117
H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deseurilor.

La amplasarea si organizarea sistemului de salubrizare se va urmari ca:
gospodariile individuale sa aiba amenajari pentru colectarea deseurilor menajere (pubele);
amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel incat functiunea, compozitia si aspectul
arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat;
organizarea corespunzatoare a colectarii si depozitarii gunoiului stradal;
organizarea valorificarii reziduurilor organice si anorganice ce pot fi reutilizate;
interzicerea depozitarii intamplatoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele protejate,
rezidentiale, de-a lungul apelor, in paduri, etc.

Depozitele de deseuri
Orasul dispune in prezent de un depozit de deseuri neconform cu legislatia in vigoare(actualmente inchis).
In orasul Strehaia, cat si in localitatile din aria administrativa exista cate o zona de depozitare a deseurilor.
Aceste zone sunt improprii si pot genera focare de infectii. Amplasamentul gropilor de depozitare existente
precum si conditiile de functionare impun mutarea, ecologizarea si realizarea unei rampe de colectare in
raport cu standardele in vigoare.
Surse de poluanti pentru ape:
scurgerile apelor meteorice si a levigatului in sol.
activitatea defectuoasa de transport si depozitare a deseurilor urbane;
activitatea de descarcare a deseurilor;
eventualele fisurari ale rezervoarelor de combustibil ale autovehiculelor.
Depozitul de deseuri existente pe teritoriul Orasul Strehaia nu dispun de sistem de colectare a apelor
meteorice si a levigatului si nici de sistem de control al gazelor de depozit.
Din categoriile de surse de poluanti mentionate mai sus cele mai importante din punct de vedere al
impactului asupra apelor pot fi considerate acelea generate de depozitul de deseuri.
Masa de deseuri este partial expusa percolarii de catre apa de ploaie in zona de depunere. O parte din apa
care percoleaza deseurile se pierde prin procesul de evapo-transpiratie, accelerata de temperaturile mai
ridicate din masa deseurilor, o alta parte este retinuta in mod natural in masa deseurilor, avand un rol
benefic, ca mediu de reactie, care contribuie la accelerarea proceselor biochimice de descompunere care
apar in depozitul de deseuri.
In urma acestui comportament din depozitul de deseuri rezulta o scurgere fluida de culoare inchisa, cu
miros caracteristic, denumit levigat (apa de scurgere). Levigatul este o apa uzata cu incarcare organica
mare in care exista diferite impuritati in functie de natura si varsta deseurilor si de cantitatea de apa ce
percoleaza masa de deseuri.
Debitele de apa de scurgere sunt variate in functie de conditiile climatice si topoclimatice, situandu-se intre
0,2 l/s/km
2
- 5 l/s/km
2
. De asemenea valoarea debitului apei de scurgere poate reprezenta 45% din
cantitatea de precipitatii.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

118
Mentinerea depozitelor de deseuri in functiune reprezinta o sursa indirecta de poluare a apelor subterane
datorita riscului de poluare a acestora cu levigat, existand posibilitatea de crestere a concentratiilor de
poluanti prin:
- spalarea permanenta a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti oxizi de
azot si antrenarea acestora de catre precipiatii si apa de irigatie catre acviferele freatice;
- apa din cursurile de suprafata in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati;
- aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.

Din aceste date rezulta ca resursele acvifere freatice erau supuse unui risc ridicat la poluare, atat pe termen
scurt cat si pe termen lung. Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si, ca
atare, depoluarea acestui tip de apa este imposibila cu consecinte grave asupra folosirii apei in scopuri
potabile.

B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUG

Evaluarea strategica de mediu SEA reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra mediului in
stadiul de propunere aplicata politicilor planuri si programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru
evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe
aspectele legate de sanatatea umana.

Evaluarea impactului asupra sanatatii
Sanatatea, definita de OMS ca starea de bine fizic, psihic si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii,
este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali, si ai
sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al
starii de sanatate.

Mediul in contextul sanatatii
Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai actiunii
antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care indivizii traiesc si
care, de cele mai multe ori, este grau influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o
multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor,
calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate.
Sanatatea in relatie cu mediul
Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza atat efectele directe ale agentilor fizici,
chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe
ori indirecte) mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si
transporturi), ne ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente,
coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationate si comunitare in vederea interventiei
eficiente.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

119
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul
Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie
prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul
sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si pana la metode si
instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de
mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul
multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de
specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea, cuantificarea si controlul actiunii
factorilor de mediu asupra sanatatii.

1. Impact si efecte asociate poluarii aerului
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice si
comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Astfel emisiile evacuate in atmosfera sunt
dispersate si diluate, generand distributii spatiale si temporale variabile ale poluantilor. In acest timp reactii
fotochimice modifica agresivitatea si reactivitatea unora dintre poluanti. Expunerea la aerul poluat
inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la
nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a
performantelor generale ale organismului.
De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar si pe cel
cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si reducerea
sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata in literatura de
specialitate ca un indicator al expunerii populationale.
Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai proceselor de combustie
fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu studiile OMS sunt
prezentate in continuare:
Efectele asociate poluarii aerului
Poluant Efectele expunerii de scurta durata Efectele expunerii cronice

Particule in
suspensie
reactii inflamatorii
simptome respiratorii
efecte adverse ale sistemului cardiovascular
cresterea utilizarii serviciilor medicale
cresterea internarilor in spitale
cresterea mortalitatii
cresterea simptomelor respiratorii
reducerea functionarii plamanului la copii
cresterea frecventei bolilor pulmonare
reducerea capacitatii functionale pulmonare
la adulti
reducerea sperantei vietii sanatoase in
special datorita mortalitatii cardiopulmonare
RAPORT DE MEDIU
-2012-

120

Ozon
efecte adverse in functionarea sistemului
respirator
reactii inflamatorii ale plamanului
efecte si simptome respiratorii

Dioxid de
azot
afectarea functiei pulmonare
cresterea frecventei si severitatii simptomelor
respiratorii

1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii

Particulele in suspensie
Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant ubicuitar al mediului
de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 , (sedimentabile) fiind retinute la
nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 , (care sedimenteaza dupa
legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in
organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand
numai cele cu diametre de 2-3 . Epurarea are loc la la nivelul pneumocitelor, si prin ascensiunea
mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse.
Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este ubicuitara. Pe de
alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful etc.
Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la concentratii mari
sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite
de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii;
scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici.
Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice,
a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice.
Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate privind nivelurile
masurate ale PM
10
si PM
2,5
nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara efecte observabile.
Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 g/m
3
. Pentru efectele
expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca
RAPORT DE MEDIU
-2012-

121
acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 g/m
3
. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa fie
mentinute in limite cat mai mici.
Dioxidul de azot
Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. Este un gaz
solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii.
Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti, efectul
bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la concentratii
crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica
la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei.
Grupele cu risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice.
Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru valori de 400
g/m
3
, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200 g/m
3
/24 h (0,11 ppm) sau o
medie anuala de 40 g/m
3
. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost
cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 g/m
3
.

Monoxidul de carbon
Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara gust si miros cu
o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu
acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare
mg/m
3
din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se
realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si
limitarea capacitatii de efort.
Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de monoxid de
carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice, lezarea
endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca; teratogeneza, lezarea
fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc.
Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice sunt: 100 mg/m
3

(90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m
3
(50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m
3
(25 ppm) / 60 minute, l0 mg/m
3
(10
ppm)/ 8 ore.

1.2 Estimarea expunerii pentru populatia zonei
Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant, cu o anumita concentratie
si pentru o anumita perioada de timp. Conceptual expunerea reprezinta intersectia dintre poluarea aerului si
populatia expusa.
Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului, caracteristicile acestuia precum si
conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

122
Nivelul calitativ al aerului respectiv nivelul imisiilor estimat a se realiza prin implementarea prevederilor in
conditii de variabilitate meteorologica este prezentat separat pe fiecare sat in parte, pe fiecare poluant in
parte dar si in sinergism.

Nivelul maxim al imisiilor de poluanti
Stratificare stabila
0,5 m/s
Stratificare instabila
4,0 m/s
Orasul
Strehaia
Poluant
Conc. max
g/mc
Distanta
m
Conc. max
g/mc
Distanta
m
Oxizi de azot (NO
2
) 3,29 550 33,31 1300
Oxizi de sulf (SO
2
) 0,90 600 5,11 800
Monoxid de carbon
(CO)
6,01 400 36,63 1500
Oras
Strehaia
Pulberi totale in
suspensie
2,45 350 13,22 1250

1.3 Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii
Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUG au fost luate in consideratie
nivelurile expunerii, indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din literatura de
specialitate si nivelul OMS.
Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %:
- sub CMA STAS 12574/87;
- sub valoarea limita stabilita de Ord. 592/2002.
Atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza vant 4
m/s) valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub
valoarea limita admisa).
In conditiile mentionate in PUG si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului nu sunt
previzibile efecte asupra sanatatii populatiei zonei, asociate poluarii aerului generate de realizarea
obiectivelor PUG in varianta prezentata.

2. Poluarea sonora, impact si efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv,
dependent de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile
externe) este greu de stabilit.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

123
Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este
responsabila de efectele otice, de limitarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat
in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard, samd.
Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care conduc la
modificari la nivelul intregului organism uman.
Impactul asupra organismului se manifesta prin:
- accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii,
etc.;
- impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin scaderea
atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii intelectuale,
aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc.;
- printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul
gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.
In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt
cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica,
de la simpla reducere a a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, si pana la tulburari psihice si
comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort.
Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat
sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub
demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil
in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc alterari
definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc.
Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de specialitate,
sunt prezentate in tabelul urmator:
Nivel expunere critica si efecte

Nivel de zgomot Efecte
20 45 Reducerea inteligibilitatii vorbirii
35 / interior Afectarea calitatii somnului
42 / exterior Disconfort
55 / interior Treziri
70 / exterior Afectiuni cardiace
75 / interior Afectarea auzului
70 / exterior Hipertensiune

Surse de zgomot
Principalele surse de poluare fonica din orasul Strehaia sunt reprezentate de:
traficul auto care se desfasoara pe arterele principale si secundare cu autovehicule de tonaj
variat;
parcari in spatii amenajate si neamenajate.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

124

Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot va prezenta valori variabile in functie
de specificul echipamentelor si distanta santierelor fata de zona locuita.
Pentru perioada de executie atat a locuintelor cat si a obiectivelor prevazute pentru echiparea tehnico
edilitara, amplasarea santierelor in imediata vecinatate a arealelor locuite, pentru care nivelul normat,
prevazut pentru zonele rezidentiale, cel care asigura protectia impotriva aparitiei efectelor asupra sanatatii,
este de 50 dB(A) face ca pentru acestia sa se profileze riscul aparitiei efectelor de disconfort pe toata perioada
de executie.
In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se recomanda aplicarea
unor masuri de protectie.

3. Impact si efecte asociate poluarii solului

Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici nu
va fi caracteristica orasului Strehaia.
Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUG vor rezulta emisii si imisii
care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa
conduca la degradarea acestuia.
Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri
speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra sanatatii va fi
nesemnificativ.

4. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor

Prin aplicarea masurilor propuse privind eliminarea deseurilor, impactul va avea efect pozitiv in rezolvarea
prioritatii sectoriale identificate, astfel:

Protectia mediului si a sanatatii oamenilor

colectarea deseurilor din zonele locuite cu gospodarii individuale si colective din satele
componente ale orasul Strehaia, inclusiv agentii economici;
colectarea selectiva de la populatie, din zonele cu locuinte colective si case individuale, cat si
servicii publice;
sortarea fractiunii de hartie + carton si plastic, PET-uri, sticla, lemn si textile in zonele de
producere;
asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva din orasul Strehaia.

Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala

RAPORT DE MEDIU
-2012-

125
crearea de noi locuri de munca direct, datorita dezvoltarii si diversificarii serviciului de
salubrizare (prin colectare selectiva duala si sortarea reciclabilelor in vederea valorificarii) si
indirect datorita dezvoltarii serviciilor turistice in special la sfarsit de saptamana;
modul de abordare a problemelor privind colectarea selectiva, sortarea si valorificarea
deseurilor reciclabile poate fi un model pentru alte localitati urbane mici sau rurale din Romania;
imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la imbunatatirea confortului
si a calitatii vietii cetatenilor;
promovarea unui sistem de protectie sociala prin introducerea taxei de habitat;
diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor valorificabile
(hartie + carton, plastic, PET-uri, sticla, lemn, textile) cu impact asupra tarifului de salubrizare;
realizarea monitorizarii cantitatii de deseuri produsa, va asigura taxarea in functie de cantitatea
produsa de generatorii de deseuri si constrangerea acestora de a diminua cantitatile produse
prin marirea gradului de reciclare directa sau incurajandu-se consumul produselor ce utilizeaza
ambalaje minimizate.

Impact asupra politicilor locale de dezvoltare durabila

va duce la imbunatatirea legislatiei locale, prin elaborarea unui Regulament de exploatare a
sistemului integrat de gestionare a deseurilor;
regulamentul de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor va fi insusit de catre
autoritatea publica, si aceasta va lua masuri de aplicare a lui prin elaborarea de Norme de
aplicare;
prin actiunile de constientizare publica se vizeaza imbunatatirea normelor de conduita a tuturor
factorilor implicati.

5. Efecte directe in asociere cu poluarea atmosferica

In cadrul spatiilor ocupate cu vegetatie de tip padure cat si areale organizate prin amenajare peisagistica
trebuie sa se acorde o atentie speciala asupra sanatatii plantelor deoarece acestea reprezinta un element
deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic.
Mentinerea si chiar dezvoltarea spatiului ocupat de vegetatie constituie unul din elementele esentiale pentru
care este solicitata functiunea de locuire in satele componente ale orasului.
Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor si imisiilor rezultate in urma implementarii obiectivelor PUG
rezulta mentinerea calitatii aerului in limite acceptabile, indicand o linie strategica si un program de
management al mediului, program al carui scop consta in reconstructia ecologica a zonei si asigurarea
dezvoltarii sale durabile.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

126
C. EVALUAREA IMPACTULUI MATRICE DE EVALUARE

Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia cauza - efect.
In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare:
- fiecare factor de mediu in parte;
- fiecare tip de sursa;
- fiecare poluant;
incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care:
10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana;
1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat.

In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu
luat in calcul.

Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele obtinute pentru fiecare
component al mediului, se transpun pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6 clase, cu valori
intre 1 si 6 si in care:
- clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana;
- clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata.

Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului:
- aer;
- sol - vegetatie;
- igiena urbana - zgomot;
- stare de sanatate a populatiei.

Pentru teritoriul administrativ al orasul Strehaia matricile de evaluare s-au realizat pentru:
- Zona cu functiune de locuire
- Zona cu functiune de gospodarie comunala
- Zona cu functiune de institutii publice si servicii

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE
- PE COMPONENTE DE MEDIU
- GLOBALA

RAPORT DE MEDIU
-2012-

127
ZONA CU FUNCTIUNE DE LOCUIRE
- Orasul Strehaia -

Cauza: EMISII PUG
Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE
Componentele
mediului
1 2 3 4
TOTAL
SO
2
9
NO
2
9
CO 9
Pulberi 8,5
1 -AER
Compusi volatili

8
2 - SOL
VEGETATIE
8,5
3 - ZGOMOT 9
4-POPULATIE 8,5
TOTAL 8,7 8,5 9 8,5 8,67

IPG - indicele de poluare globala
Valoarea I.P.G. - 1,33
Clasa 1 2

MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE

- GLOBALA

ZONA CU FUNCTIUNE DE GOSPODARIE COMUNALA
- Orasul Strehaia -

Cauza: EMISII PUG
Componentele
mediului
1 2 3 4
TOTAL
SO
2
8,5
NO
2
8,5
CO 8,5
1 -AER
Pulberi

9
RAPORT DE MEDIU
-2012-

128
2 - SOL
VEGETATIE

9
3 - ZGOMOT 8,5
4 - POPULATIE 8,5
TOTAL 8,6 9 8,5 8,5 8,65


Clasa 1 2


- GLOBALA

ZONA CU FUNCTIUNE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
- Orasul Strehaia -

Cauza: EMISII PUG
Componentele
mediului
1 2 3 4
TOTAL
SO
2
8,5
NO
2
8,5
CO 8
1 - AER
Pulberi

8,5
2 - SOL
VEGETATIE

9,0
3 - ZGOMOT 9,0
4 - POPULATIE 8,5
TOTAL 8,38 9 9 8,5 8,72


Clasa 1 - 2

RAPORT DE MEDIU
-2012-

129
CAPITOLUL 8
IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

In aceasta faza de analiza, nu consideram ca poate aparea poluare transfrontiera, ca urmare a
dezvoltarii PUG-ului in aceasta zona. Propunerile PUG nu vor avea efecte semnificative in context
transfrontalier.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

130

CAPITOLUL 9
MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI
9.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

9.1.1 Faza de executie

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de
santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a
factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de
poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile
cazuistic.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor
de acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara
amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

9.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUG

Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o serie de
solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru incalzire si autovehicule.

Printre acestea mentionam:
pentru zone cu concentratii de NO
2
:
- schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire;
- schimbarea combustibilului pentru incalzire;
- montarea catalizatoarelor la masini.
pentru zone cu concentratii de SO
2
:
- schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire;
- schimbarea combustibilului pentru incalzire.
pentru zone cu concentratii de CO :

- montarea catalizatoarelor la masini.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

131

De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si instalatiilor
anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea
programului de desfasurare a proceselor de ardere.
Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare.
Organizarea eficienta a proceselor de productie si monitorizarea emisiilor.
Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statii de epurare).
Cresterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in jurul locuintelor individuale.
Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de
protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona locuita, amenajarea spatiilor de
parcare la cel putin 10 m de ferestre.

9.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

9.2.1 Ape subterane si de suprafata

Prioritate PUG realizarea gospodariilor de apa si racordarea locuintelor la alimentarea centralizata cu
apa.
La stabilirea zonei de protectie din lungul raurilor se vor aplica prevederile Anexei nr. 2 din Legea
Apelor nr. 107/1997.
- interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in
chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare a
albiilor cursurilor de apa;
- autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a
apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.
Solicitarea efectuarii unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu risc natural
sau potential de inundare, din care sa reiasa tipul de amenajari care au drept scop limitarea riscurilor
naturale:
- lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor;
- lucrari de combatere a eroziunii de adancime.

9.2.2 Ape uzate, menajere si pluviale

Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem divizor:
- menajer
- pluvial
Realizarea unei statii de epurare , cu respectarea NTPA 001/2002 modificata si completata cu HG
352/2005.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

132
Deoarece solutia de evacuarea a apelor pluviale va fi in emisar natural se vor avea in vedere
urmatoarele aspecte:
- la descarcarea apelor pluviale se va avea in vedere regularizarea, amenajarea si consolidarea
locala a albiei pentru a evita fenomene de eroziune, ruperi de mal, colmatari;
- se vor identifica zone cu fagase, ravene, santuri sau alte zone in care pot sa se dezvolte
torente, suvoaie in timpul precipitatiilor puternice.

9.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

Pentru solul contaminat in jurul surselor, ca de exemplu zonele de depozitare deseuri, se propun masuri
de inchidere si ecologizare a arealului contaminat si redarea in circuitul agricol.
Pentru zonele care raman in circuitul agricol se impune respectarea tehnologiilor de utilizare si tratare a
terenurilor cu ingrasaminte chimice.
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului.
Se recomanda utilizarea ingrasamintelor organice din gospodariile proprii cu evitarea scurgerii in
cursurile de apa.
In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri:
- realizarea in gospodariile individuale, unitati economice si unitati publice, de puncte (platforme)
special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;
- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor;
- serviciul de colectare si transport se va realzia printr-un operator de salubritate autorizat.
Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice
adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol.
Caile rutiere si platformele parcarilor vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si
produse petroliere.

9.4. Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna

Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse functiuni
urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de
utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru
ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind
imaginea orasul si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.
Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul
economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport si recreere.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

133
Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie.
Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de aliniament, fasii plantate la
intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotirea cailor ferate.
La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii, specii
exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea ca
masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.
Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin:
- asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in
vigoare, pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei;
- interzicerea utilizarii semnalelor sonore.
Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania, a Directivei Habitate 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice si Directivei Pasari 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice.

9.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a evita
distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri:
- pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public;
- functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca;
- introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile
posibil de construit.
Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul seismelor sunt
avute in vedere prin:
- prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;
- respectarea proiectarii cladirilor pentru caracteristici conform gradului seismic asimilat in zona =
VIII pe scara MSK.
La nivelul orasul Strehaia zonele inundabile se impart in:
zone potential inundabile datorita ploilor torentiale (stagnarea apelor, ridicarea nivelului panzei
freatice)
zone potential inundabile datorita cresterii nivelului raului

In zonele potential inundabile datorita excesului de precipitatii se vor lua urmatoarele masuri:
Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a canalelor de
desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor publice revine primariei iar obligatia
intretinerii santurilor si podetelor revine riveranilor.
In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si colectarii apelor revine
administratorului.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

134
Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesului de
precipitatii se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile de catre proprietari
si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei
maxime:
a. proiectare pe baza de studii geotehnice;
b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; igiena,
sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si
economie de energie;
c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;
d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;
e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure
drenarea apei si protejarea constructiei.
In zonele cu risc potential de inundare se interzice amplasarea constructiilor cu risc de
poluare iar cele existente se vor dezafecta.
Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs se vor
lua masuri de refunctionalizare a acestora.
Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor.
Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.
Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amplasate si
construite astfel incit sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor.

In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului raurilor construirea devine potential posibila numai
in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile
legii), pana la definitivarea acestora fiind instituita interdictie temporara de construire.

9.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea
gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce
cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este
relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.
Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi, cu o densitate de
minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la
stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

135

CAPITOLUL 10
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA
SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

S-au analizat doua variante la PUG:
Varianta 0 cazul neimplementarii planului;
Varianta propusa varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a celor 6 sate
componente ale orasului Strehaia, relevand o serie de efecte negative:
- existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri publice
(enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar;
- slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul orasul;
- slaba deservire cu servicii medicale (policlinica, dispensar, etc.);
- starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului, acestea necesitand reabilitare;
- insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic;
- neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor
urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de
comert, servicii de tranzit si depozitari;
- lipsa unor spatii pentru sport si agrement;
- starea precara a spatiilor verzi existente;
- retea stradala nemodernizata si subdimensionata;
- lipsa parcajelor publice;
- inexistenta sistem centralizat de alimentare cu apa potabila - alimentarea cu apa se realizeaza din
puturi forate de mica adancime, putand fi infestate de cimitir si groapa de gunoi;
- existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie
orasulla;
- inexistenta retea de canalizare;
- ineficienta canalizarii pluviale;
- izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit;
- retea electrica nemodernizata;
- iluminat public deficitar;
- utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu impact negativ asupra mediului
prin taierea padurilor, poluarea mediului;
- nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie orasulla si amplasarea acestora
in imediata apropiere a zonei locuite;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

136
- inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire;
- existenta unor gropi de gunoi cu amplasament impropriu si care nu functioneaza conform standardelor;
- depozitare necontrolata a deseurilor menajere;
- precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv;
- lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca;
- pondere redusa a activitatilor neagricole;
- lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole);
- pondere ridicata a populatiei varstnice.

Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje:
- schimbarea functiunii din zona cu functiune agricola in zona cu functiune locuinte este benefica
pentru orice amplasament deoarece activitatea de locuire nu are efect semnificativ asupra factorilor de
mediu;
- dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in intravilan (inclusiv
echiparea edilitara a acestora);
- asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivitatilor comerciale, serviciilor;
- reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente;
- executia de terenuri de fotbal si spatii verzi in toate localitatile orasul;
- amenajarea peisagera a spatiilor verzi existente;
- modernizarea strazilor existente;
- realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului;
- amenajarea intersectiilor;
- realizarea de noi parcaje in cadrul zonei centrale;
- dezvoltarea retelei de alimentare cu apa;
- dezvoltarea retelei de canalizare;
- modernizarea sistemului de iluminat public;
- se vor moderniza drumurile existente;
- incalzirea locuintelor cu echipamente moderne, automatizate, cu randament ridicat, ce vor asigura pe
langa confort si reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea numarului de focuri,
prepararea apei calde in sistem centralizat, micsorarea pericolului de incendii;
- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor;
- introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor reciclabile;
- asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnico-edilitare sau ale gospodariei
orasulle;
- promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare potentialul orasul;
- incurajarea dezvoltarii agroturismului;
- dezvoltarea bazei turistice pentru pescuit sportiv;
RAPORT DE MEDIU
-2012-

137
- masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea acordate tinerelor familii, stimularea
incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere);
- masuri de reducere a somajului;
- cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii fortei de munca (inclusiv
conversie profesionala).

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere :
Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta cele mai bune
rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante; in mod similar costurile de
intretinere sunt mai reduse.
Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG prezinta cele mai bune
rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor
riverane este semnificativ.
Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezinta efecte
negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului si asupra patrimonului cultural, in special pe
termen lung, respectiv in perioada de exploatare a acestuia.

Propunerile de lucrarile proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o alta varianta de
proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa.
Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in astfel de lucrari. Se
anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie traditionale, desi, detaliile finale depind de
tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:
- conditiile de mediu,
- tipul si natura lucrarilor,
- posibilitatea utilizarii materialelor locale,
- utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse,
- dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, institutionale ale
zonei,
- vecinatatile existente.
Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente si utilaje
moderne care sa fie conforme cu prescriptiilor tehnice, precum si cu normele europene practicate actual in
domeniul protectiei mediului.
Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate sa fie folosite cu precadere
munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de executie.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

138
CAPITOLUL 11
MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUG-ULUI

La nivelul orasului Strehaia pentru satele componente se propune urmatorul program de
monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.

Domeniul efectului semnificativ
1. Factorii de mediu
AER

APA
- uzata

- de suprafata

- subterana

SOL

2. Biodiversitate
Masurile de monitorizare

Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat in faza
de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUG, cat si in faza de
exploatare a acestora.
Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in ambele
etape, atat in cea de executie cat si de exploatare.

Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate si
incadrarea acestora in limitele admise de HG nr. 188/2002, modificata
si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2002.
Realizarea unei statii de epurare capacitatea 9850 PE.

Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata si
incadrarea in clasele de calitate in vederea stabilirii starii ecologice
conform Ordin MMGA nr. 161/2006.
Instituirea unor zone de protectie a malurilor raurilor .
Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si
incadrarea in normele de potabilitate conform legii nr. 311/2004.
Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de calitate
conform Ordin nr. 756/1997.
Monitorizarea implementarii colectarii selective a deseurilor.

Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta cu
prevederile PUG.
Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri in zona
acumularilor de apa.
RAPORT DE MEDIU
-2012-

139

3. Riscuri naturale
Degradarea structurii terenului
(eroziuni, surpari)

4. Dezvoltarea zonei administrative
aferenta PUG
Fonduri

Investitii

Monitorizarea suprafetelor de teren cu probleme de destructurare
si mentinerea lor in domeniul public.

Constituirea unui Comitet de Initiativa pentru demararea
programelor de dezvoltare prevazute in PUG.
Demararea unor proiecte de parteneriat public privat sau a altor
forme de colaborare pentru obtinerea fondurilor necesare dezvoltarii
zonei.
Atragerea de fonduri din programele de finantare externa.
Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele (foraje
alimentare, retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele
canalizare, statie epurare, lucrari de aparare maluri, lucrari de
traversare a cursurilor de apa pentru retele edilitare) vor solicita avize
de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite
conform normativelor in vigoare.
Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in cadrul PUG-
ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea
competenta pentru protectia mediului.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite
prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.P.M Mehedinti, S.G.A.
Mehedinti si altor autoritati in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrarilor de
constructie ce se vor executa ulterior.

RAPORT DE MEDIU
-2012-

140
CAPITOLUL 12
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

12.1 Descrierea PUG Informatii generale

Planul se numeste:
PLANUL URBANISTIC GENERAL ORASUL STREHAIA, JUD. MEHEDINTI

Titularul PUG:
Primaria Orasul Strehaia

Zona de amplasare:
Teritoriul administrativ STREHAIA , compus din oraul Strehaia i localitile componente, este
amplasat n partea de nord-est a judeului Mehedini i se nvecineaz : - la nord cu comunele
Corcova, Grozeti i cu judeul Gorj ;
- la est cu comunele Grozeti i Stngceaua ;
- la sud cu comunele Breznia Motru i Greci ;
- la vest cu comunele Tmna i Voloiac .
Populatia este de 12324 locuitori.
Prin aezare oraul Strehaia beneficiaz de o poziie favorabil n reeaua de localiti a judeului
prin dezvoltarea sa n jurul unui puternic nod de circulaie rutier i feroviar , respectiv :
- intersecia drumului European Bucureti Timioara E 70 ( DN 6 ) i a drumului naional
DN 67 a spre Motru ;
- cele dou linii de cale ferat, una principal ( Bucureti Timioara ) i una secundar (
legtura spre Motru ).
Traseele existente (drumuri comunale si de acces) sunt bine trasate dar este necesara amenajarea
adecvata a acestora, deoarece majoritatea sunt drumuri de pamant care in perioada ploioasa devin
aproape impracticabile.

Orasul a avut incepand cu anul 1990 o evolutie negativa din punct de vedere al dezvoltarii
urbanistice. Ca o principala caracteristica in cadrul evolutiei spatiale se remarca tendinta de extindere a
zonei de locuit in cadrul localitatilor componente. In cadrul evolutiei localitatilor componente dupa 1990 nu
se constata nici un reper ascendent, lipsind investitiile majore in unitati economice.

Suprafata orasului este de 10910 ha.
Intravilanul existent este de 7,73 % din suprafata teritoriului administrativ, adica 844,44 ha.
Intravilanul propus este de 8,34 % din suprafata teritoriului administrativ, adica 910,29 ha
Scopul PUG consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si servitutilor de urbanism ce vor
fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din orasul STREHAIA, judetul Mehedinti .

RAPORT DE MEDIU
-2012-

141
Obiectivele de utilitate publica sunt:
modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor, modificarea traseelor
unor circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje
publice;
lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico edilitare;
amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement;
dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.
12.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului

Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei in vigoare si
literatura de specialitate.
Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

12.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului

Protectia apelor
Se va realiza o statie de epurare a apelor uzate in orasul Strehaia in cadrul careia vor fi directionate si apele
uzate aferente satului Comanda.
Evacuarea apelor epurate se va realiza in emisar natural raul Husnita.
acestora, evitandu-se colmatarea a raului.

Protectia aerului
Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a
obiectivelor propuse prin PUG, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97.
Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor anexe,
suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de
desfasurare a proceselor de ardere.

Protectia solului
Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor cazuri
accidentale.
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.

In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri:
RAPORT DE MEDIU
-2012-

142
- realizarea in gospodariile individuale, unitati economice si unitati publice, de puncte (platforme)
special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;
- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor;
- serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat.

depozitul ecologic din municipiul Drobeta turnu Severin.
Pentru depozitarea deseurilor exista un proiect pentru executia unei statii de transfer pe teritoriul
administrativ al orasului Strehaia.

12.4 Concluzii

Odata aprobat Planul Urbanistic General si Regulamentul Local aferent capata valoare juridica, oferind
instrumentul de lucru necesar administratiei locale si judetului Mehedinti ce vor urmari aplicarea lor.
Stabilirea categoriilor de interventie si a reglementarilor s-au realizat in baza analizei multicriteriale la nivelul
cartierelor si trupurilor componente privind:
- functiunea dominanta in zona;
- configuratia fondului construit existent si a parcelarului propus;
- circulatia si echiparea edilitara.

Fata de posibilitatile de ocupare a resurselor de munca in raport cu locurile de munca existente si posibil de
realizat, datorita potentialului de dezvoltare a activitatilor agricole, se preconizeaza o crestere a interesului
pentru dezvoltarea acestor activitati, precum si a sectorului de locuinte.
Orasul isi va pastra si dezvolta in continuare profilul economic actual, agrozootehnic, prin incurajarea
dezvoltarii activitatilor economice specifice acestuia, cu profil agricol si servicii. Relansarea activitatii
economice a orasul se poate realiza prin reactivarea unitatilor economice existente in agricultura, precum si
stimularea investitiilor in societati comerciale cu profil turistic- servicii, promovarea activitatilor industriale
nepoluante si reutilizarea amplasamentelor industriale si agrozootehnice abandonate.
Dezvoltarea serviciilor agricole si comerciale, atat catre agentii economici cat si catre populatie trebuie sa
fie o prioritate in demersurile de stimulare a organismelor competente centrale si locale, atat datorita lipsei
acestora ca volum si calitate necesara, cat si datorita resurselor pe care le ofera prin crearea de locuri de
munca pentru populatia orasului.
Concomitent cu punerea in aplicare a prezentei documentatii se vor face demersurile neceare pentru
realizarea studiilor de specialitate si proiectelor necesare completarii si detalierii documentatiei.

Intocmit,
ing. Daniela Stama

Raport de Mediu - PUG Srehaia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - PUG Srehaia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - PUG Srehaia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STAMA DANIELA MAURA

Sediu: Str.Gheorghe Titeica nr.5

S-ar putea să vă placă și