Turism in Franta
Turism in Franta
Turism in Franta
21
Secolul XIX
n ciuda unei tentative de monarhie constituional odat cu restaurarea monarhiei n 1815, tensiunile acumulate n timpul domniilor lui Ludovic al XVIII-lea i apoi n timpul lui Carol al X-lea au condus la Revoluia din 1830 n urma creia Ludovic-Filip I, dintr-o ramur inferioar a familiei Burbonilor, a fost instaurat ca nou monarh i era susinut de burghezie. Opoziia din partea suporterilor ramurii principale a familiei Burbonilor, a Bonapartitilor i a republicanilor a dus la Revoluia francez de la 1848 ce a instaurat un regim prezidenial, a doua republic francez. n data de 2 decembrie 1851, preedintele republicii, Louis-Napolon Bonaparte, nepotul lui Napoleon Bonaparte, organizeaz o lovitur de stat n urma creia este numit mprat sub titlul de Napoleon al III-lea. n timpul celui de Al doilea Imperiu Frana cunoate o dezvoltare industrial puternic, bazat pe o economie liberal. n planul politicii externe, Frana i asigur susinearea din partea Regatului Unit n urma Rzboiului Crimeii ce i permite s i alipeasc regiuni din Piemont (Nisa i Savoia). n ciuda acestui fapt, unele aciuni ale regimului i aduc numeroi opozani interni i externi, iar decizia de a se angaja ntr-un rzboi contra Prusiei, n 1870, a dus la cderea Imperiului n urma Btliei de la Sedan. Pierderea regiunilor Alsacia i Lorena precum i numeroasele indemniti cerute de ctre nou formatul Imperiu German au creat un resentiment naional puternic.
A treia Republic
n urma cderii Imperiului organizarea statului evolueaz ctre un regim parlamentar cunoscut sub numele de A Treia Republic Francez. Sub aceasta Frana cucerete un vast Imperiu Colonial n Africa occidental i ecuatorial (Maroc, Tunisia, Mali, Guineea, Mauritania, Senegal, Coasta de filde, Madagascar) i n Indochina.
22
Politic
Republica Francez este o republic unitar semiprezidenial cu puternice tradiii democratice guvernat conform Contituiei celei de A Cincea Republici Franceze aprobat prin referendum n 28 septembrie 1958. Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002
23
Geografie
Dei marea parte a teritoriului francez (Frana metropolitan; n francez: la Mtropole, sau France mtropolitaine) se afl n vestul Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici ns suveranitatea este exercitat n cadrul Tratatului Antarcticii. Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul (francez: 24
Diviziuni administrative
Frana este divizat din punct de vedere adminisatrativ n 26 de regiuni: 22 se gsesc n cadrul Franei metropolitane (21 situate n partea continental plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mri. Aceste 26 de regiuni se subdivid n 100 de departamente fiecare avnd asociat un cod ce ndeplinete o serie de funcii administrative, spre exemplu primele cifre din codul potal, parte a numerelor de nmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mri, sunt simultan regiuni de peste mri dar sunt parte integrant a Franai i a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid i ele n 342 de arondismente alctuite din 4.035 de cantoane i 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon i Marsilia sunt subdivizate la rndul lor n arondismente municipale. Regiunile, departamentele, i comunele sunt cunoscute drept "colectiviti teritoriale" (collectivits territoriales), deinnd ca atare consiliu i executiv propriu, n timp ce arondisementele i cantoanele sunt doar diviziuni administrative. Pe lng cele 26 de regiuni i 100 de departamente, Republica Francez este alctuit i din cinci colectivitai de peste mri, din care Noua Caledonie are un statut special, i trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitile i teritoriile de peste
25
Economie
Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, contrucii de aeronave, etc.). Totui guvernul a nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd o parte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industria aprrii. Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania, China i Regatul Unit. Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul Francez la nceputul anului 2002. Conform Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, n anul 2004 Frana a fost cel de al 5-lea exportator mondial i cel de al patrulea importator mondial de bunuri fabricate. n 2003 Frana a fost cel de al doilea recipient de investiii strine direct dintre rile OCDE cu 47 miliarde dolari naintea Statelor Unite, Japoiniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit n acelai an 57,3 miliarde dolari, Frana fiind astfel al doilea cel mai important investitor direct dintre rile OECD, dup Statele Unite. n 2005 raportul OCDE asupra rilor G7 clasa Frana pe primul loc n ceea ce privete productivitatea (msurat ca PIB per or lucrat). n 2004, PIB-ul per or lucrat n Frana era de 47,7 dolari, mai mult dect n Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$). n ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor n Frana este semnificativ mai mic dect cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al rilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul c procentajul populaiei franceze n activitate este mai mic dect cel din alte ri, astfel nct PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, n ciuda productivitii ridicate.
26
Transportul
Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi. Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER n Paris) i metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea n marile orae tramvaiul a nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiinate. Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de asutostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae. Piaa auto este dominat de productorii interni cum ar fi Renault (27% din piaa auto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%).[11] De asemenea, cu 70% din mainile nou vndute n 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea preferat, naintea benzinei sau a GPL-ului.[12] Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania naional, n curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn n Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exist numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre cele mai importante.
Demografie
Frana avea o populaie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din care 61.166.822
28
Cultur
Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i influena numeroaselor valuri de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, este numit i Oraul Luminilor (francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural gzduind artiti de toate originile, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, plate, cldiri i altele). n plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme. Locul de natere al cartezianismului i al Secolului Luminilor, cultura francez a lsat motenire lumii limba diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului (uneori considerat franco-centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a trii ancestral. Locul de natere al cinematografiei i un susintor fervent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene. Cultura francez este unul dintre principalele liante ale Organizaiei Internaionale a Francofoniei care reunete diversele ri care au afiniti culturale i care au fost puternic influenate, de-a lungul timpului, de cultura francez. .
29
210
211
212
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Marea Britanie, Irlanda: 14,8 milioane Germania: 14 milioane Tarile de Jos : 12,5 milioane Belgia/Luxemburg : 8,6 milioane Italia/ Grecia : 8,6 milioane Spania/ Portugalia : 3,4 milioane SUA : 2,4 milioane Japonia : 0,6% Restul lumii : 10,6%
Numar plecari
1. IN FRANTA Anul 2003 confirma replierea francezilor in Franta, tendinta inregistrata inca din anul 2001. Astfel, conform cifrelor publicate de catre Observatorul National de Turism, 89,7% din sejururile francezilor in 2003 s-au derulat in Franta, fata de 88% in 2002. O usoara crestere care a adus beneficii touoperatorilor, pentru ca 6,9% din francezii care si-au petrecut vacanta in Franta au folosit serviciile unei agentii de turism sau touroperator fata de 2,2% in 2002. 2. IN STRAINATATE Conform unei anchete a Institutului European IPK International, francezii au realizat in 2003, 24 milioane sejururi in strainatate, ceea ce reprezinta o scadere de 2% fata de 2002, din care 16 milioane au fost sejururi vacanta (scadere de 10% fata de 2002), 5,6 milioane alte tipuri de calatorii (+ 10% fata de 2002) si 2,3 milioane calatorii de afaceri (-5% fata de 2002). Aceste statistici se coroboreaza cu cele ale Asociatiei Touroperatorilor (CETO), care regrupeaza 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80% din piata franceza a turismului organizat. Astfel, CETO confirma o scadere medie de 7% a activitatii touroperatorilor francezi (7.357.275 clienti ), afisand o scadere de 5% (6.170.501 clienti) in comercializarea sejururilor si 16,4% in vanzarea biletelor de avion. (1.186.774 pasageri).
213
2004
% sosiri
Marea Britanie, Irlanda Germania Olanda Belgia, Luxemburg Italia Elvetia Spania SUA Japonia
2005
% venituri % sosiri % innoptari % venituri % sosiri
2006
% innoptari % venituri
% innoptari
215
Total
* Danemarca, Sudia, Norvgia, Finlanda, Islanda
216
Daca analizam din punctual de vedere al numarului de zile petrecute in unitati hoteliere se observa ca 73,5% din turisti petrect doar o zi, 63,9% merg in vacanta deci petrec aprox. 5-6 zile si 22,2% viziteaza Franta fara sa petreaca nici o zi intr-o unitate hoteliera. Conform Directiei de Turism dintr-un numar total de 164,8 milioane de oameni care petrec zilele in Franta, 32,9% prefera sa-si petreaca ziua intr-un hotel, vila sau casa inchiriata si 67% prefera sa petreaca timpul la prieteni, familii. sejurul mediu in hotel = nr innoptari (nr zile/turist)/nr turisti cazati 2005=123.543.000/6.220.654=19,86 zile 2006=134.546.000/7.543.864=17,83 zile
Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp, efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel, o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Frana unde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt mai mari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39%
217
Contributia industriei turismului la formarea PIB Efecte directe Efecte directe si indirecte Veniturile % in total % in PIB Veniturile % in total % in PIB obtinute in incasari la obtinute in incasari la valoare nivel valoare nivel absoluta mondial absoluta mondial mld. $ mld. $ Mondial 1542.1 100 3.8 4217.7 100 10.4 Franta 103 6.68 5 257.1 6.09 12.6
Sursa : WTTC, Annual Report 2004
PIB(miliarde de euro) PIB/loc (euro) Rata somajului Rata inflatiei 2003 1 557 25 305 9,7% 2,2% Sursa INSEE
In ceea ce priveste aportul turismului la PIB, in 2004, Franta a ocupat locul 3 intr-un clasament realizat de WTTC cu o pondere de 12.6%.
218
Ani
Se observa ca numarul persoanelor angajate in turism a crescut cu 2.84% in 2005 fata de 2004 si cu 2.49% in 2006 fata de 2005, in timp ce numarul persoanelor independente s-a pastrat constant. Totodata, se poate observa faptul ca de la an la an s-au creat noi locuri de munca in industria turismului. Contributia directa a turismului privind locurile de munca este semnificativa. De exemplu in cazul Frantei, care face parte dintre tarile dezvoltate ale Europei, porportia fortei de munca ocupate direct in turism este de 6% fata de alte tari slab dezvoltate unde aceasta este de doar 1%. Dinamica schimburilor comerciale Anul Total 1997 Mil.$ 1998 Mil.$ 491,1 815,1 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 - 30.11.
497,0 781,9 1025,9 1115,9 1145,0 1330,38 1608,4 1793,46 656,0 865,6 1092,3 1204,9 1541,8 1508,12 1866,2 2384,04 -89,0 -396,8 -177,74 -257,8 - 590,58
In ierarhia primelor zece tari care obtin cele mai mari incasari din turismul international se regaseste si Franta, ocupand locul 3, cu 6,6% din totalul incasarilor valutare obtinute la nivel mondial.
Cheltuiala Populatie Incasari Cheltuieli Sold pe locuitor mii mld. $ mld.$ $/loc locuitori 295.8 61.182 30.4 18.1 12.3 316.5 61.616 32.7 19.5 13.2 377.2 62.042 37 23.4 13.6
Intensitatea turistica:
219
Sursa : Organisation Mondiale du Tourism Sejurul mediu in hotel = nr innoptari (nr zile/turist)/nr turisti cazati 2005=123.543.000/6.220.654=19,86 zile 2006=134.546.000/7.543.864=17,83 zile In 2005, francezii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare si soare - 26% si vizitelor culturale -25%. In cazul plecarilor n afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport si sejur. Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique , pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% ntre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri dect Internet-ul. Cheltuielile/incasarile si soldul balantei de plati Cheltuielile francezilor n strainatate au crescut foarte putin fata de 2004 (+0,6%). Cheltuielile strainilor n Franta scaznd, soldul balantei de plati s-a degradat de o maniera neta : el trece de la 13,6 miliarde euro n 2004 la 11,6 miliarde euro n 2005, sau o scadere de 14,5%. Cifrele sunt urmatoarele : Incasari: 32,3 miliarde euro
220
Cifrele sunt exprimate in miliarde de euro Scaderea frecventarii turistice se repercuteaza n mod natural asupra ncasarilor aferente postului voyages al balantei de plati, care corespunde cheltuielilor efecuate de turistii si excursionistii straini n Franta. - Incasarile aferente postului Voyages din balanta de plati se ridica la 32,3 miliarde euro n 2003 si sunt inferioare cu 5,4% celor din 2002. - Scaderea cea mai pronuntata este la nivelul SUA. Timp de 30 de ani, SUA a fost statul care a adus cel mai mult ca venituri turistice Frantei. Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conform oficialilor Comisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea ratei dobanzii de referinta la euro. Cresterea Produsului Intern Brut al Frantei a atins 1,2% in al doilea trimestru din 2006 in comparatie cu primul trimestru, a anuntat Institutul National de Statistica si de Studii Economice. Cresterea s-a datorat consumului, investitiilor si schimbarii de actiuni care au condus la o majorare cu 0,4 procente a PIB-ului, in primul trimestru.Tinta de crestere pentru anul 2006, in situatia in care nu vom avea recesiune in a doua jumatate a anului, este de 1,9%. Cheltuielile de consum casnic au incetinit usor cresterea in trimestrul doi, in scadere cu 0,1% fata de cele 0,9 procente din trimestrul intai. Aceste aprecieri au contribuit la o crestere de 0,4 la suta a PIB-ului. Investitiile, formarea bruta a capitalului fix, au fost in crestere neta de 1,7% in perioada mentionata dupa stagnarea din trimestrul unu. Exporturile si-au incetinit cresterea la 1,6%, in trimestrul doi, dupa cresterea de 3,2% din primul trimestru, in timp ce importurile au accelerat cresterea la 3,2%,
221
222
223
de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, este numit i Oraul Luminilor (francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural gzduind artiti de toate originile, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, plate, cldiri i altele). n plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme. Locul de natere al cinematografiei i un susintor frecvent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene. Principalele obiective turistice Arcul de Triumf (Arc de Triomphe) este un monument situat n Paris, n Place de l'toile, la extremitatea vestic a bulevardului Champs-lyses (cel mai fumos bulevard din lume, dup parizieni). Se afl la intersecia mai multor bulevarde, cum ar fi Grande Armee, Wagram i, bineneles, Champs-lyses. 224
225
Turnul Eiffel Turnul Eiffel este simbolul Frantei cel mai raspandit la nivel mondial. Numit dupa arhiectul sau, Gustave Eiffel, este una dintre principalele destinatii turistice, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual. Turnul are 300m inaltime si cantareste peste 10.000 de tone. Constructia are 3 nivele: accesul publicului la primul si al doilea nivel se poate face atat pe scari, cat si cu liftul, in schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul.
Centrul
National
de
Arta
Pompidou
Situat in vechiul cartier Beaubourg, Centrul Georges Pompidou a marcat arhitectura anilor 70 cu aspectul sau high-tech, contrastand indraznet cu cladirile aflate in jurul sau.In prezent cladirea gazduieste Muzeul National de Arta Moderna, ce expune colectii de arta moderna (incepand din 1905 si pana in prezent): Mir, Dubuffet, Picasso, Lger, Chagall, Kandinsky, Giacometti, Matisse. O alta atractie este atelierul Brancusi, cu o expozitie a operelor celebrului sculptor.
Champs-lyses Champs-lyses este una dintre cele mai faimoase strazi din lume, datorita cinematografelor, cafenelelor si magazinelor de lux, care se gasesc de-a lungul ei. Bulevardul porneste din Place de la Concorde spre Place Charles de Gaulle. Champslyses au fost la origine niste campuri, pana in 1616 cand Marie de Medici a decis sa construiasca aici o strada. La fritul anilor 1700, a devenit un bulevard al modei, unde Regina Marie Antoinette se plimba impreuna cu curtenii sai, si unde lua lectii de muzica la Hotel Crillon.
226
Domul Invalizilor Domul Invalizilor a fost construit in 1670 la initiativa Regelui Soare pentru a adaposti soldatii raniti. Principalele atractii sunt: Mormantul lui Napoleon (realizat din porfir rosu finlandez cu o baza din granit verde), Muzeul Armelor (cel mai mare muzeu militar din lume), Biserica Domului (proiectata de Hardouin Mansart pentru
227
Muzeul Luvru Muzeul Luvru este printre cele mai cunoscute muzee din lume. Cladirea este un fost palat regal situat in inima orasului Paris. Are o lunga istorie in pastrarea patrimoniului artistic al Frantei, de la regii capetieni pana la imperiul Napoleonic. Luvrul deine unul dintre cele mai cunoscute tablouri din lume: Gioconda (sau Monalisa) pictata de Leonardo da Vinci. Muzeul are trei aripi: Denon, Sully si Richelieu.
Muzeul Orsay (Muse d'Orsay) Muzeul este situat pe strada Lille (Rue de Lille), candva aleea centrala a gradinii reginei Marguerite de Valois. Proprietatea a fost vanduta dupa moartea reginei, pe locul fostei gradini fiind construite conace apartinand aristocratiei vremii. In 1708 pe locul actualului muzeu a fost construita cladirea Ministerului de Externe Francez. In timpul secolului al 19 lea pe aceasta locatie s-a aflat Palatul dOrsay, in care au functionat Curtea de Conturi si Consiliul de Stat. In 1900 guvernul francez cedeaza proprietatea Cailor ferate Orleans iar pe locul Palatului dOrsay aflat in ruine, este construita Gara dOrsay. Aceasta gara cunoaste o perioada infloritoare in perioada 1900-1939 dupa care incepe sa decada. Decizia transformarii Garii dOrsay in muzeu este luata in anul 1977. Muzeul este dedicat celei de-a doua jumatati a secolului al 19 lea (1848-1914) prezentand in cele 80 de galerii: colectii de pictura apartinand curentelor impresionism, simbolism, pointillism, realism, romantism tarziu, cu opere apartinand lui Delacroix, Courbet, Daumier, Manet, Monet, Czanne, van Gogh, Renoir, Matisse, Degas, Gaugain, Corot; fotografii; obiecte de arta; mobila in stil
228
Marsilia Marsilia (n franceza Marseille, occitana Marselha) este al doilea cel mai mare ora din Franta. Situat n vechea provincie francez Provence (Provena n occitan) i pe coasta Mediteranei, este cel mai mare port comercial al rii. Marsilia este prefectura departamentului Bouches-du-Rhone i capitala regiunii Provrnce-Alpi-Coasta de Azur. Are o populaie de 820.900 locuitori (2004), care ajunge la peste 1.550.000 n aglomerarea urban Marsilia-Aix-en-Provence.
229
Lacuri Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la granita cu Elvetia (582 km), Bourget (44 km), Grandlieu si dAnnecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois. Canalul Mnecii este strmtoarea dintre sudul Angliei i nordul Frantei leag Oceanul Atlantic cu Marea Nordului. n canal sunt "Insulele Canalului" aparinnd Angliei, insula Wight, aici se vars Sena. Port mai important Le Havre (Frana). Lungimea canalului 563 km, limea maxim 248 km, in zona strmtorii Dover are limea minim de 34 km, adncimea medie a canalului 120 m, la deschiderea spre Marea Nordului are 45 m adncime.
Leman
Geneva
230
Arles - Franta
Arles este una dintre cele mai vechi asezari din Franta, centru industrial si agricol important, cu o populatie de peste 50.000 de locuitori. Inceputurile sale dateaza din perioada romana, iar ruinele si monumentele de atunci arata ca de sute de ani Arles este unul dintre cele mai importante orase ale regiunii. Insa Arles a intrat in istorie datorita unui pictor care nu a reusit sa vanda in timpul vietii decat o singura panza, si aceea pentru un pret modest : Vincent van Gogh. Acesta a locuit in Arles pret de peste un an, una dintre cele mai prolifice perioade din viata controversatului artist, an in care a reusit sa picteze peste 200 de panze, multe dintre ele infatisand momente si cadre din viata orasului, asa cum il vedea el. Nu a fost singurul artist atras de atmosfera si farmecul localitatii - Gauguin s-a numarat si el printre cei care au lucrat in Arles - dar a fost cel care a dat cel mai bine viata orasului. Iar multe dintre cladirile imortalizate in stilul sau aparte mai exista si astazi, asa ca puteti reface imaginea vechiului oras, macar partial. Nu doar Arles este un loc frumos, ci si intreaga regiune, perfecta pentru excursii, drumetii, o plimbare cu bicicleta sau o plimbare pe rau. Tot aici se gaseste si Parcul National Regional Camargue, un spatiu inteligent amenajat, unde veti gasi zone de padure, de pajiste, dar si pasari flamingo, rate salbatice, cai, totul fiind o rezervatie naturala atent ingrijita. Cu muzeele, strazile, cladirile si atmosfera sa, Arles este unul dintre cele mai interesante orase din Franta. Macar pentru cei care vor sa descopere un capitol major din viata lui van Gogh. Ciudat insa ca in muzeele din Arles nu veti gasi nici o 231
CASTELUL CHAMBORD La acest minunat castel, construcia a fost nceput de Francois I n 1519 i a fost continuat mult mai trziu de ctre Henri II, Charles IX i Henri III. 1.800 2.000 de oameni au lucrat la construcie n timpul lui Francois I. Dei de-a lungul timpului acest castel a avut muli proprietari, nimeni nu-i are rezidena permanent, n perioada actual, n acest castel.
Francois I a locuit el nsui n acest castel timp de 6 luni. Castelul a fost folosit mai cu 232
CASTELUL CHENONCEAU Castelul Doamnelor Pentru construirea Castelului Chenonceau pe rul Cher, n 1513, Thomas Bohier a drmat moara fortificat (fortified mill) a familiei Marques, pastrnd doar beciul. El nu a trit destul nct s-i vad castelul terminat, dar construcia acestuia a fost dus la bun sfrit de soia i fiul su. Mai trziu, acesta a devenit proprietate a coroanei. Henri II a oferit acest castel n dar favoritei sale Diane de Poitiers Ea a decis s se construiasc un pod care s uneasc malul drept al rului cu castelul. Acest lucru a fost dus la
233
Metoda Tecdev aplicata pentru Sinaia (Romania) TECDEV este o tehnica preluata din industria grea, facandu-se in acest sens o analogie intre elementele complexe si eterogene specifice unui obiectiv turistic (unitati de cazare, instalatii de agrement etc.) cu acelai tip de elemente specifice unui obiectiv industrial (utilaje, echipamente, instalatii etc.).
Atributele ofertei turistice Ponderea (importanta) atributelor ofertei turistice (%) (1) 40 10 3 Nivelul calitativ al statiunii etalon (nota) (2) Indicele de atractivitate al statiunii etalon (1*2) 153 40 9 Nivelul calitativ al statiunii reale (nota) (3) Indicele de atractivitate al statiunii reale (1*3) 221 43 6 Abaterea statiunii reale de la statiunea etalon 68 3
234
22
15
14
14
68 42
12
3 4 3 2 3 4 3
7 6 6 5 6 5 4
11
5 3 3
5 4 6
34 15
4 5 3 0
7 8 0 0
19
235
19 10
3 3 4 4 2 1
5 6 6 5 3 3
13 1 2 10
17 6 5 6 219
Preturi Frana este una dintre cele mai vizitate ri, dar i dintre cele mai scumpe ri din lume, devansat doar de Japonia i Anglia. ECA International, expert n analiza costului vieii pentru expai, a urmrit impactul asupra "portofelului" persoanelor care se deplaseaz n Frana n funcie de ara lor de origine. Expaii din Africa, din ri precum Africa de Sud i Namibia, vor trebui s plteasc, n Frana, pentru pentru un ansamblu de bunuri i servicii cu 66%-95% mai mult dect n rile lor. Majorarea taxelor de schimb valutar este cauza creterii costurilor produselor i serviciilor din Frana. Dac expaii ar fi mers anul trecut n aceast ar, costurile ar fi fost "doar" cu 56% i 34% mai ridicate. Cu toate c procentele sunt mari, nu se compar totui cu cele din anul curent. Nici pentru expaii americani viaa n Frana nu este mai ieftin. n timp ce dolarul continu s se deprecieze, moneda european cntrete destul de mult n portofelul americanilor, iar diferena de cost ntre viaa n SUA i cea n Frana ajunge la aproape 20%. 236
238
Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp, efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel, o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Frana unde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt mai mari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39% pentru vagoanele de dormit i vagoanele restaurant, 75% din transporturile aeriene, 20% pentru cursele taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% din construcia de automobile, 33% din locurile n teatre, 50% din producia de aparate foto i materiale fotografice.
Transportul de calatori in interiorul tarii en voyageurskilomtres Masini pariculare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 119.5 124.2 125.3 126.1 125.8 124.2 123.6 Autobuze, autocare 104.1 100.0 102.2 103.4 106.5 106.3 108.7 Transportul feroviar in comun 109.2 111.6 114.5 112.4 117.2 120.3 123.8 Transportul aerian 132.5 122.8 120.2 114.0 111.4 113.2 115.8
Forta de munca Ani Numar persoane angajate in hoteluri, cafenele, restaurante Numar persoane liber profesioniste Cresterea numarului de locuri de munca fata de perioada precedenta
239
*Source : ASSEDIC-UNISTATIS
Contributia directa a turismului privind locurile de munca este semnificativa. De exemplu in cazul Frantei, care face parte dintre tarile dezvoltate ale Europei, porportia fortei de munca ocupate direct in turism este de 6% fata de alte tari slab dezvoltate unde aceasta este de doar 1%.
240
Conform Directiei de Turism dintr-un numar total de 164,8 milioane de oameni care petrec zilele in Franta, 32,9% prefera sa-si petreaca ziua intr-un hotel, vila sau casa inchiriata si 67% prefera sa petreaca timpul la prieteni, familii.
Numarul de camere in hoteluri si alte unitati de cazare asemanatoare: Numarul de paturi: 893 200 Rata ocuparii: 84,66%
Analiza cererii
Principalele argumente ale cresterii cererii sunt: produse simple, care sa faciliteze viata cu preturi rezonabile; valorizarea serviciului; asistenta si personalizare importanta n alegerea produsului; produse autentice: turistul doreste sa fie actor, nu simplu spectator pasiv; atractia unei destinatii nu trebuie sa constea doar n frumusetea naturii, ci si n bogatia si calitatea schimburilor cu locuitorii tarii respective politetea si ospitalitatea
241
Total % ara de reedin EUROPA Insulele Britanice Germania Austria Olanda Elvetia Belgia i Luxemburg Spania Grecia Italia Portugalia Scandinavia* Alte ri din Europa AMERICA Statele Unite Canada Alte ri din America Asia i Estul Pacificului Japonia
05/'04 -0.4% 2.1% -3.8% 1.6% -6.0% -2.3% 2.0% 5.4% 4.1% -2.7% -2.3% 5.0% 33.4% 11.0% 5.6% 11.5% 22.0% 26.6% 2.7%
242
Indicatorii densitatii turistice: Densitatea turistica in raport cu suprafata = 25,8 Indicatorii potentialului turistic al pietelor Intensitatea turistica a plecarilor in vacante = total plecari in vacanta/populatia tarii din care pleaca x 100 = 1.10 Intensitatea turistica a plecarilor in strainatate = total plecari in strainatate/total plecari in vacante x 100 = 159,6
Organizarea calatoriilor
In clasamentul diverselor conceptii despre consum turistic, strainii decid sa consume pentru ca: vor sa-si faca placere din cnd n cnd; vor sa-si asigure confortul de care au nevoie; vor sa participe la sprijinirea economiei; vor sa-si satisfaca aspiratiile personale; vor sa evite cheltuielile inutile. In 2005, strainii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare si soare - 26% si vizitelor culturale -25%. In cazul plecarilor se utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport si sejur. Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique , pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% ntre 3 si 5 brosuri. In concluzie, se prefera consultarea unei brosuri dect Internetul. Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face parte si din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul de munca.
243
Turismul reprezinta 6.4% din PIB si constituie unul din pilonii importanti ai economiei franceze Pe fondul unor tensiuni economice si politici internationale, mediul turismului mondial a devenit unul dificil. In contextul unei concurente intense, turismul francez trebuie sa faca fata unor noi provocari:
244
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
- notorietatea destinatiei - mare varietate de atractii turistice, raspandite pe intreg teritoriul tarii - cultura si autenticitate existenta a numeroase traditii, obiceiuri populare, manifestari culturale si festivaluri - limba franceza - structuri de cazare de calitate si diversificate - conditii de securitate pentru turisti - o buna organizare a touroperatorilor
PUNCTE SLABE
- durata sejurului - decalajul orar - pret ridicat al ofertei de produse si servicii turistice - complexitatea organizarii sejurului (in special pentru calatorii de pe alte continente) -carente n adaptabilitatea ofertei turistice la cererea turistica interna si internationala - cooperare deficitara intre operatorii de turism si institutiile statului implicate in activitatea turistica
OPORTUNITATI
- activitati acvatice - comertul online - dezvoltarea unui turism de factura noua (generate de publicitatea dobandita de anumite carti, articole, etc.) - cresterea veniturilor populatiei ca urmare a a incasarilor din turism 245
AMENINTARI
- competitia crescanda resimtita din partea statelor vecine - clima neprietenoasa in anumite perioade (temperaturi ridicate vara ce au dus la epidemii sau deshidratari grave) - poluarea mediului prin practicarea unor forme de turism neecologic
Principalele obiective: consolidarea cotei deja existente de piata; atragerea de noi turisti si largirea segmentului tinta; crearea de pachete turistice care sa acopere intregul an; adoptarea unei strategii de marketing care sa permita o mai buna pozitionare a produselor turistice specifice
247
3 Prezentarea desfasurarii programului turistic pe zile : Ziua 1 Bucuresti- Ploiesti- Breaza- Sinaia ; -plecare ora 9 :30 din Bucuresti cu autocarul ; - scurt popas in Ploiesti ; - orele 12:00 sosire in comuna Breaza. Popas de iarba verde ; - orele 15 :00 sosire in Sinaia ; 248
Manastirea Sinaia Manastirea Sinaia, "Catedrala Carpatilor", situata ntr-un cadru natural feeric, dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu. Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care mpreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungnd cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat n Manastirea "Sfnta Ecaterina". Impresionat de cea ce a vazut, s-a hotart ca la ntoarcerea n Tara Romneasca, sa construiasca n muntii romnesti si sa nchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea "Sinaia". Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica, aici Moise primind tablele legii cu cele "zece porunci".
Telefericul din Sinaia In centrul statiunii Sinaia, la sud de hotel Montana, se afla telefericul. Aici, de la 8 la 16 in fiecare zi, puteti sa porniti intr-o calatorie cu telefericul pana in varful muntelui. Odata ajunsi aici puteti admira intreaga panorama. Pentru a cobori puteti sa luati iar telecabina sau sa urmati un traseu marcat ce dureaza aproximativ doua ore. Castelul Peles si Pelisor Castelul Peles este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege 250
Note explicative : *mesele incluse sunt : mic dejun si cina (20 /turist/zi) ; 5 Conditii de comercializare : *Produsul se adreseaza tuturor persoanelor cu varsta peste 18 ani. *Prin cumpararea prezentului pachet turistic confirmati faptul ca sunteti de acord sa respectati programul turistic oferit de noi. *Agentia noastra nu este responsabila pentru timpul liber petrecut de dvs in intervalele orare stabilite. Modalitati de plata - plata cash la sediul agentiei; - virament bancar in contul 347673785374857384, Banca Comerciala Romana ; *daca numarul de persoane necesar nu se ocupa in termen de 2 saptamani de la expirarea ofertei se trece la aplicarea de discount minim de 2% ; *discountul este negociabil ; Pliant promotional O VACANTA DE NEUITAT !!! Vrei sa cunosti mai mult ? Esti pasionat de calatorii ?....Nu mai sta pe ganduri !!! Vino cu noi in sejurul de vis pe Valea Prahovei si bucura-te de tot ceea ce ne-a oferit istoria si natura mai frumos ! -Sejur 3 zile si 3 nopti in Sinaia ; -Plecare din Bucuresti ; -Cazare de 3 stele la pensiunea Boema ;
252
Servicii incluse : -transport tur-retur ; -mic dejun si cina ; vizitarea celor mai importante obiective turistice : Peles, Babele, Sfinxul ; Pret/turist= 170 Pentru rezervari sunati la nr de tel : 43434343;
BIBLIOGRAFIE
http://www.indices.insee.fr http://www.service-public.fr http://us.franceguide.com http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#Vezi_.C5.9Fi http://www.qualite-tourisme.gouv.fr http://www.indices.insee.fr http://www.insee.fr http://www.tourisme.gouv.fr http://www.mturism.ro www.europe.gouv.fr www.wttc.org http://www.unwto.org/index.php 253
254