MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE

Prezenta documentatie se refera la instalatiile sanitare interioare ( alimentare cu apa rece si calda, precum si canalizare ) aferente Mansardei ce se va construi la sediul INSTITUTULUI DE CERCETARI SI AMENAJARI SILVICE ( ICAS ) situat in Comuna VOLUNTARI, Sos. Stefanesti, Nr128. Judetul ILFOV Instalaia de alimentare cu apa rece se va realiza din reteaua existenta din interiorul cladirii. Instalatia de canalizare se va evacua catre canalizarea publica prin intermediul unui camin de racord aflat la limita proprietatii. Studiul racordarii exterioare a canalizarii se va face ulterior intocmirii acestei documentatii Presiunea si debitul necesare bunei functionari a instalatiei interioare de apa rece si calda nou proiectata vor fi asigurate de catre instalatia de hidrofor care deserveste in acest moment cladirea ; in caz contrar se va prevede in viitor o modernizare a acestei statii de ridicare a presiunii, prin marirea capacitatii acesteia. Instalatia interioara de alimentare cu apa Instalaia interioara se va realiza din polipropilena ignifugata tip PPR3 , fiind repartizata pe o coloana principala . Conductele se vor izola astfel nct sa se evite apariia condensului ( apa rece ) sau a pierderii de temperatur ( apa cald de consum). Apa calda menajera va fi asigurat de ctre centrala termic a cldirii. La intrarea generala in fiecare grup sanitar, precum si la centrala termica se vor prevede robineti de izolare si organe de golire a conductei de alimentare in cazul in care acest lucru este necesar. Pentru funcionarea instalaiei interioare de apa va fi necesar o presiune minim de 2,0 bari la ultimul utilizator aflat la Etaj. Toate conductele de ap rece i ap cald se vor executa din polipropilen tip PPR3 cu PN 20. Cele doua grupuri sanitare vor fi deservite de un robinet general montat pe conducta de apa rece, pentru a le putea izola in caz de interventie, astfel incat acest lucru sa nu afecteze intreaga instalatie. Acesti robineti se monteaza in peretele grupului sanitar pentru femei ( conform plansa S02 ). Toate obiectele sanitare se vor racorda la instalaia de distribuie prin intermediul unor robinei de nchidere, pentru a uura intervenia asupra acestora in caz de necesitate. Pe conducta generala de alimentare cu apa rece a imobilului ( in zona intrarii in cladire - sub scara ), se va monta un filtru de impuritati, cu cartus

lavabil. De asemenea, este recomandat sa se monteze un filtru anticalcar, pentru protejarea instalaiei de depunerile de piatr. Acesta se va monta in mod obligatoriu la intrarea in boiler , pe circuitul sanitar( circ. secundar). La dimensionarea instalaiei de alimentare cu apa rece si apa calda menajera si a instalaiei de canalizare se va ine cont de debitele specifice pentru fiecare tip de consumator. Apa calda menajera se va prepara intr-un boiler electric de 50 litri. Acesta se monteaza in grupul sanitar femei, conform plansa S02. Instalaia de canalizare Toata instalatia de canalizare se va realiza din polipropilena , cu mbinare rapida cu garnitura. La baza coloanei ( la nivelul Parterului ) se va prevede o gura de vizitare pentru curatirea instalatiei de canalizare in caz de necesitate . Canalizarea grupurilor sanitare de la Etaj se va realiza prin pardoseala finita a nivelului respectiv sau pe la tavanul fals al Parterului Coloanei de canalizare i se vor asigura aerisirea naturala prin prelungirea acesteia pana deasupra terasei. Obiectele sanitare In grupurile sanitare s-au prevazut : - 2 vase de WC stative, cu iesire laterala, cu rezervor montat la semiinaltime - 4 lavoare portelan cu picior, echipate cu baterie cu monocomanda - 1 Pisoar - Accesorii specifice grupurilor sanitare ce deserveste zone de birouri

Data : Octombrie 2011

ntocmit, Ing. F. Dumitrescu

CAIET DE SARCINI
privind executarea lucrarilor de instalatii sanitare interioare
1. OBIECTUL LUCRARII Prezentul proiect trateaza instalatiile sanitare , de alimentare cu apa rece si apa calda menajera, canalizare ape uzate menajere si evacuare ape pluviale aferente mansardei ce se va construi pe imobilul S+P , amplasat in orasul Voluntari, sos Stefanesti nr 238 , jud Ilfov. Beneficiarul lucrarii este INSTITUTUL DE CERCETARI SI AMENAJARI SILVICE ICAS.

Riscul de incendiu s-a stabilit conform Normativ P118-99 si scenariu de siguranta la foc: risc mic: Camere locuit, vestiare, anexe administrative si grupuri sanitare, sala de mese, cabinete medicale risc mediu: centrala termica, bucataria DOCUMENTATIE DE REFERINTA Instalatiile sanitare interioare trebuie executate conform proiectului si in conformitate cu urmatoarele legi, hotarari de guvern, ordine, normative, stasuri si prescriptii tehnice de specialitate, in vigoare: I9-94 NP084-03 GP043-99 I13-02 I13/1-02 I6-98 Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte din mase plastice Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

I31-99

Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I7-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V curent alternativ si 1500 V curent continuu I36-01 Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice GP041-98 Ghid pentru alegerea, proiectarea, intretinerea si exoloatarea sistemelor si echipamentelor de siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu apa avand temperatura maxima de 115 0C SC002-98 Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinte ME002-97 Manual de specificatii privind instalarea, exploatarea si mentenanta schimbatoarelor de caldura din instalatii ME005-00 Manual pentru intocmirea instructiunilor de exploatare privind instalatii aferente constructiilor C142-85 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii P7-2000 Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare) P100-92 Normativ pentru protectia antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale PE927/E-35 Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor C56-2000 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente C300 Normativ de prevenirea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de construvtii si instalatii aferente Ordinul MI 775 / Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor 98 Ordinul MI Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii 1080/2000 si stingerii incendiilor D.G.P.S.I. - 02 Ordinul MI Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si 1023/1999 stingerea incendiilor D.G.P.S.I. 01 Legea 90/96 Norme generale de protectia muncii Legea 10/95 Lege privind calitatea in constructii Legea 50/91 Lege privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor(republicata in 1997, 1998, 2001)

Ordinul 1493/01 Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/91 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare Ordinul 510/02 Ordinul Ministerului Turismului privin clasificarea structurilor de primire turistica Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne conventionale. 185/2-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte. Semne conventionale. 185/3-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Armaturi. Semne conventionale. 185/4-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Obiecte de uz gospodaresc, corpuri de incalzire, guri de aer. Semne conventionale. 185/5-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare . Semne conventionale. 185/6-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Aparate de masura si control . Semne conventionale. 7771/1-81 Masuri de protectie contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a elementelor de constructie 7771/2-82 Masuri de protectie contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a usilor 7771/3-75 Masuri de protectie contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a ferestrelor 8558-78 Materiale de constructii. Determinarea incombustibilitatii 8790-81 Materiale folosite in constructii. Determinarea puterii calorifice Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ, specificat mai sus, precum si alte normative specifice pentru rezolvarea unor probleme concrete aparute pe timpul executarii lucrarilor. 2. GENERALITATI Etajul nou construit va fi dotat cu urmatoarele instalatii sanitare: - instalatie interioara de alimentare cu apa rece pentru consumul menajer; - instalatie interioara de alimentare cu apa calda pentru consumul menajer; 185/1-89

- instalatie locala de preparare apa calda menajera ; - instalatie interioara de canalizare a apelor uzate menajere; Aceste instalatii sunt grupate in 2 grupuri sanitare diferentiate pe sexe, echipate fiecare astfel: 2 lavoare si un vas wc. In plus , la gr. sanitar Barbati se va monta si un pisoar. Alimentarea cu apa rece se va realiza printr-un racord la reteaua exterioara existenta de apa rece. Apa calda menajera se va prepara in boilerul electric ce se va prevedea in grupul sanitar Femei

Bilantul consumului si restitutiei de apa este urmatorul: - necesarul de apa N = 0,2 mc/zi debitul mediu zilnic: Qzi med = N = 0,2 mc /zi debitul maxim zilnic: Qzi max 1= 0,22 mc/zi debitul orar maxim: Qo max 1 = 0,07 mc/h - cerinta de apa: Qs zi mediu = 0,24 mc/zi Qs zi max = 0,26 mc/zi Qs o max = 0,08 mc/h presiunea necesara in punctul de bransament: 20 m H2O diametrul propus in punctul de bransament: 1 - debitele de ape uzate menajere: Qu zi med= 0,16 mc/zi Qu zi max= 0,18mc/zi Qu or max= 0,05 mc/h Conductele e alimentare cu apa rece si calda menajera se vor realiza din teava de polipropilena PP-R , PN 20. Conductele de apa se vor poza aparent in punctul de intrare in cladire, ingropat in pardoseala finita si mascat in ghenele de instalatii. Obiectele sanitare s-au prevazut cu robineti cu sfera pentru izolarea individuala a acestora in cazul unei defectiuni. Coloanele s-au prevazut cu robineti de separare. Conductele de legatura de la coloane la la obiectele sanitare din grupurile sanitare se monteaza mascat in peretii despartitori .

Legaturile intre bateriile amestecatoare ale lavoarelor, spalatoarelor de vase, respectiv la rezervoarele de apa ale vaselor de closet se realizeaza cu racorduri flexibile. Toate conductele de apa rece si calda se termoizoleaza cu tubolit, dupa efectuarea probelor de etanseitate si presiune. Conductele de apa calda menajera 60C se pozeaza in plase comune cu instalatia de distributie a apei reci. La trecerea conductelor de apa prin pereti si plansee se prevad tevi de protectie. Conductele de canalizare ape uzate menajere se realizeaza din teava de polipropilena, la interior, apoi din teava de PVC-KG la exterior. Toate conductele se imbina prin mufare cu garnitura. Apele uzate menajere provin din grupurile sanitare descrise mai sus Coloana de ape uzate menajere se va prelungi deasupra aticului terasei cu 0,5 m si va fi prevazuta in capat cu piesa de protectie antiintemperii. Toate coturile si ramificatiile instalatiei interioare de canalizare se executa cu un unghi de cel mult 45. Legaturile de la obiectele sanitare la conductele de canalizare sunt de tip flexibil, cu asigurarea garzii hidraulice. In grupurile sanitare s-au prevazut sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri de apa pe pardoseala. Apele meteorice de pe acoperisul cladirii sunt preluate de jgheaburi si burlane si evacuate la reteaua exterioara de canalizare. Conductele de canalizare se monteaza cu panta in sensul curgerii, respectandu-se pantele indicate in proiect. Apa calda menajera 60C se prepara in boilerul electric de 100 litri. Toate materialele si utilajele ce se pun in opera vor fi achizitionate numai insotite de: certificat de calitate, certificat de garantie, aviz sanitar, agreement MLPTL, carti tehnice in limba romana, instructiuni de folosire, aviz INCERC. 3. EXECUTAREA INSTALATIILOR SANITARE Pentru realizarea unor instalatii sanitare care sa corespunda exigentelor de calitate, executantul va respecta urmatoarele etape: -pregatirea punctului de lucru; -aprovizionarea si transportul materialelor dupa trasarea prealabila si stabilirea necesarului de materiale; -montarea: conductelor de apa rece, conductelor de apa calda de consum, conductelor de canalizare, obiectelor sanitare, coloanei uscate; -probele de etanseitate si functionalitate; Executarea instalatiilor sanitare interioare trebuie sa se faca astfel incat acestea sa mentina pe durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, cu caracter de obligativitate:

-rezistenta de stabilitate; -siguranta in exploatare; -siguranta la foc; -igiena si sanatatea oamenilor; -izolatia termica si economia de energie; -protectia impotriva zgomotului. 3.1 Pregatirea punctului de lucru Inainte de inceperea lucrarilor, conducatorul punctului de lucru va analiza atent proiectul tehnic, luand toate masurile necesare ca lucrarile sa corespunda calitativ normelor in vigoare. In vederea executarii lucrarilor, conducatorul santierului isi organizeaza punctul de lucru pentru activitatea tehnica, depozitarea si prelucrarea materialelor. Punctul de depozitare al materialelor va fi o incapere sau o incinta in care sa poata fi pastrate materialele necesare pentru executarea lucrarilor. Magazia va fi o incapere in care sa poata fi pastrate materialele necesare pentru 1-2 zile de lucru. Magazia va fi o incapere inchisa, uscata, curata si bine aerisita. Materialele vor fi asezate pe rastele sau stivuite pe dimensiuni si sortimente, in asa fel incat sa nu se degradeze sau sa provoace accidentari personalului muncitor. O atentie marita se va acorda depozitarii tevilor din cupru pentru apa rece si apa calda, a obiectelor sanitare, a tuburilor de canalizare din polipropilena ignifuga si a celorlalte materiale. Acestea se vor depozita in plan orizontal, sortate pe dimensiuni si felul materialului. Tuburile din polipropilena pentru canalizare interioara si tevile din PP-R pentru apa calda si apa rece, vor fi astfel depozitate incat sa fie protejate de intemperii, temperaturi joase, lumina soarelui directa, stivuite pe suprafete orizontale si uniforme (de preferinta pe traverse din lemn). Tuburile, tevile si fitingurile din polipropilena, depozitate in magazii vor fi asezate la cel putin 1m distanta de orice sursa de caldura. Pentru evitarea deformarii geometriei tuburilor pentru canalizare (in special al mufelor), la depozitare nu se vor forma stive cu o inaltime mai mare de 1,50m. Fitingurile si armaturile se vor aseza in rafturi sau pe pardoseala (in functie de greutate si gabarit) pe sortimente, dimensiuni si tipuri de materiale. Incaperile unde se vor depozita tuburile si fitingurile din polipropilena vor avea ferestre si vor fi bine aerisite.

Atelierul de lucru se instaleaza intr-o incapere sau magazie din santier si este dotat cu utilaje cu care se executa operatiile de prelucrare a materialelor (taiere,sudare) si o buna parte din cele de montaj. 3.2 Aprovizionarea si transportul materialelor Conducatorul punctului de lucru va urmari si va da instructiuni privind modul de aprovizionare si transport al materialelor. Se va urmari sa fie procurate numai materialele prevazute in proiect, care sa corespunda cerintelor de calitate, prevazute de standardele in vigoare. La procurarea materialelor se va solicita producatorului sau furnizorului, certificate de calitate si omologare care sa mentioneze datele tehnice despre material, date care sa corespunda cu cele prevazute in proiect si avize sanitare. Manipularea si transportul materialelor se va face cu multa atentie pentru a nu se produceaccidente. Se va depune atentie la modul cum sunt asezate in mijloacele de transport, materialele sau obiectele grele cum sunt: tevile, obiectele sanitare, cutiile de hidranti etc.astfel incat acestea sa nu se rastoarne in timpul transportului. O atentie marita se va acorda la aprovizionarea tuburilor din polipropilena pentru canalizare. Pentru recunoastere, tuburile tuburile de canalizare si a tevilor din cupru au marcate pe exterior denumirea si dimensiunea tubului, presiunea pentru care a fost fabricat, numarul de STAS ce sta la baza producerii materialului, fabricantul, folosinta, lotul de fabricare. La incarcare, descarcare, materialele din polipropilena nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. La transportul lor, tuburile din polipropilena, se vor aseza numai orizontal, pe suprafete drepte, sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 1,00 m inaltime. Daca tuburile pentru canalizare au o lungime mai mare de 4m, autocamionul va trebui sa aiba atasat o remorca monoaxa. Transportul tuburilor din polipropilena pentru canalizare si atevilor eapa din cupru se va face la adapost de razele soarelui, iar pe timp friguros se vor lua masuri suplimentare de asigurare contra loviturilor. 3.3. Executarea instalatiilor sanitare interioare Executarea instalatiilor sanitare interioare cuprind urmatoarele etape: 3.3.1. Montarea conductelor din teava de polipropilena pentru apa rece si apa calda

Prima operatie ce se executa este stabilirea si trasarea traseelor unde se monteaza conductele. Traseele vor fi cele prevazute in proiect, vor fi obligatoriu paralele cu peretii sau plafoanele, respectandu-se in acest sens prevederile din Normativul I 9 /94. Se va urmari foarte atent realizarea de catre constructor a tuturor golurilor in plansee sau pereti pe unde trebuie sa treaca conductele. Inainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele se vor supune unui control calitativ riguros. In acest scop se va urmari ca toate materialele care intra in opera sa nu prezinte defecte cum ar fi: indoiri, turtiri sau fisuri. Dupa verificarea vizuala a tevii, operatia urmatoare consta in taierea la dimensiunile impuse de proiect. Taierea tevilor se face perpendicular pe axa, folosindu-se un dispozitiv special pentru taierea tevilor de polipropilena. Conductele de distributie pentru apa rece si calda se vor monta ingropat in pardoseala finita sau in peretii interiori, iar pentru coloanele verticale mascat in nisele de instalatii. Prinderea si sustinerea conductelor orizontale sau verticale de elementele de constructie (plafoane, pereti) se va face cu ajutorul bratarilor astfel incat conductele de distributie sau coloanele sa nu se incovoaie. Distantele dintre dispozitivele de sustinere a conductelor orizontale se stabilesc in functie de diametrul exterior al tevii si temperatura de regim a mediului ambient. Astfel la temperatura mediului ambient de 20o C, distantele de sustinere sunt urmatoarele: -pentru De 20 mm, distanta este de 0,6 m -pentru De 25 - 32 mm, distanta este de 1,2 m -pentru De peste 40 mm, distanta este de 2,0 m Pentru sustinerile pe verticala aceste distante se majoreaza cu 15 25%. La trecerile prin elementele de constructie (pereti sau plansee) tevile vor fi montate in tuburi de protectie. Tuburile de protectie vor avea diametrul interior mai mare cu 10 20mm decat diametrul exterior al tevii. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu. Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etansare contra infiltratiilor. La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a peretilor, iar la trecerile prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finitaa planseului cu 20mm si va fi la nivelul partii finite inferioare a planseului. Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 5cm.

3.3.2. Montarea tuburilor din polipropilena cu mufe, pentru instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajer si a apelor meteorice Prima operatie ce se executa este stabilirea si trasarea traseelor unde se monteaza conductele. Traseele vor fi cele prevazute in proiect, vor fi obligatoriu paralele cu peretii sau linia stalpilor, respectandu-se in acest sens prevederile din Normativul I 9 /94. Se va urmari foarte atent realizarea de catre constructor a tuturor golurilor in plansee sau in pereti pe unde trebuie sa treaca conductele. Inainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele vor fi supuse unui control calitativ riguros. In acest scopes va urmari ca toate tuburile ce intra in opera sa nu prezinte defecte cum ar fi: indoiri, turtiri, fisuri sau garnitura de etansare sa fie degradata sau lipsa. De asemenea se va verifica in interiorul tuburilor sa nu fie pietre saualte obiecte. Prelucrarea si montarea tuburilor din polipropilena ignifuga cu mufa pentru canalizare se va efectua numai de catre personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucrarii materialelor plastice si montarii acestora. Prelucrarea si montarea tuburilor din polipropilena cu mufa pentru canalizare se va face la temperaturi ale mediului ambient cuprinse intre +5o C si 30o C. Imbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor, prin introducerea capatului fara mufa in mufa tubului sau piesei urmatoare. Pentru usurarea introducerii capatului fara mufa in mufa tubului urmator, acesta se unge cu putina vaselina. Nu se vor folosi uleiuri sau grasimi minerale. Etansarea imbinarii se realizeaza cu garnituri din cauciuc. Inainte de introducerea capatului tubului in mufa, acesta se va curata la interior. De curatirea garniturii de etansare si de curatenia capatului in mufa depinde siguranta etansarii. Capetele tuburilor trebuie sa fie introduse corect in mufe, avand in vedere posibilele dilatari. O introducere scurta nu garanteaza etansarea imbinarii, existand posibilitatea desfacerii imbinarii, iar o introducere completa impiedica dilatarea tuburilor. In cazul cand este nevoie ca tubul sa fie taiat, aceasta operatie se face cu fierastraul de mana, folosindu-se o panza cu dintii mici, taierea facandu-se perpendicular pe generatoare. Dupa taiere extremitatea taiata se debavureaza folosindu-se aparatul de sanfrenat sau o pila cu dintii fini. Suprafetele sanfrenate trebuie sa fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etansare a mufei in care tubul va fi fixat.

Capetele pieselor speciale nu se vor taia, pentru a se evita o imbinare slabita datorita unei insuficiente mufari. Racordurile obiectelor sanitare la coloane se monteaza sub plansee, ingropate in sapa pardoselii sau in grosimea peretilor. In cazul ingroparii in sapa este recomandat ca peste mufele de imbinare ale tuburilor sa se puna un carton ondulat, astfel incat imbinarea sa fie protejata. Coloanele verticale de scurgere se vor monta impreuna cu cele de apa rece si calda in nise. Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul bratarilor de prindere si protectiilor elastice fixate pe perete. Bratarile de prindere vor fi cu alunecare si se vor monta intre doua puncte fixe. Punctele fixe se vor monta la 3-4 cm de mufele cele mai apropiate sub acestea. Coloanele de canalizare menajera se vor prelungi peste cotele teraselor cu cca 50cm si vor fi prevazute in capetele lor cu piese speciale antiintemperii. Pe terasele cladirii in locurile indicate pe planse, se vor monta guri de scurgere a apelor meteorice. Tipul si modul de montare a acestora sunt indicate in proiectul de arhitectura. 3.3.3. Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare si accesoriile acestora se vor monta pe pereti la urmatoarele cote fata de pardoseala finita: lavoarele normale +0,80m; lavoarele ptr copii +0,50m ; oglinzi +1,30m, respectiv +1,00 m ; spalator de vase +0,80m; distribuitorul de sapun +1,30m. Vasele de closet se vor monta pe pardoseala, iar rezervoarele de spalare se vor monta la semiinaltime. Rezervoarele se vor monta la inaltimea de 0,70m (partea inferioara)fata de pardoseala finita. Obiectele sanitare si accesoriile se vor prinde de pereti prin intermediul consolelor, a diblurilor conexpand din otel si a suruburilor de fixare. 3.3.4. Montarea armaturilor Robinetii de inchidere cu sfera si mufe (coltar sau de trecere), robinetii dublu serviciu pentru instalatiile sanitare din grupurile sanitare se vor monta conform punctelor indicate in piesele desenate. Robinetii de inchidere montati pe conductele de distributie vor fi obligatoriu prevazuti cu racorduri olandeze pentru demontare. 3.3.5. Izolarea conductelor Pentru a nu se produce fenomenul de condens pe conductele de apa rece si apa calda si pentru a preveni racirea apei in conductele de apa calda de consum,

acestea se vor izola termic. Lucrarile de izolare a conductelor se vor incepe numai dupa ce s-au efectuat probele de presiune. Izolatiile termice vor fi in dreptul armaturilor, elementelor de sustinere si la trecerile prin elementele de constructie. Conductele de distributie, se vor izola cu tuburi din materiale plastice executate din elastomeri. Tuburile din elastomeri vor avea grosimea peretilor de 13mm. 3.4. Verificari si incercari ale instalatiilor sanitare interioare Verificarile si probele instalatiilor sanitare interioare se vor efectua respectandu-se indicatiile din Normativele I 9/1994 si C 86/85. Verificarile instalatiilor sanitare interioare constau in: La conductele de apa rece, apa calda si pentru combaterea incendiilor se va verifica: -respectarea distantelor minime intre conducte si elementele de constructii si conductele altor instalatii (gaze,electrice, etc.); -modul de fixare , stabilitate si distantele de sustinere ale conductelor fixate pe pereti si tavane, paralelismul conductelor si distantele intre izolatia conductelor, tinandu-se seama de natura materialelor; -corecta amplasare si executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a mansoanelor de protectie astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor; -cum au fost executate trecerile prin elementele de constructii si daca exista posibilitatea de lucru al conductelor; -spalarea si dezinfectarea conductelor inainte de darea in functiune. Spalarea se face cu apa curata timp de 2-3 ore, iar dezinfectarea cu apa continand 20-30mg clor, apa care ramane in conducte cel putin 24 ore. La conductele de canalizare a apelor menajere, meteorice si tehnologice se va verifica: -respectarea distantelor minime intre conducte si elementele de constructii si conductele altor instalatii (gaza, electrice, etc.) -modul de fixare, rezistenta la distantele de sustinere ale conductelor verticale si orizontale, precum si pantele stabilite prin proiect sau prescriptii; -corecta amplasare a pieselor de curatire, a punctelor fixe si a pieselor de dilatare. La obiectele sanitare, aparate si accesorii se va verifica: -ca obiectele sanitare sa fie intregi, necrapate, fara fisuri, sa nu aiba pete, sa corespunda ca numar, model, calitate si pozitie de montaj cu cele prevazute in proiect; -pozitia de montaj a obiectelor, a armaturilor si accesoriilor sa permita utilizarea lor in bune conditii, verificandu-se cotele de montaj; -obiectele sanitare sa fie solid fixate pe postamente, console etc.;

-sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei; -bateriile si robinetii sa asigure un jet continuu de apa, inchiderea perfecta si o manevrare usoara; -preaplinul obiectelor sanitare sa asigure scurgerea debitului de apa la o functionare normala a bateriilor; -in timpul functionarii sa nu apara in nici o parte a instalatiei zgomote; -respectarea cotelor de montaj al accesoriilor (oglinda, portsapun, porthartie, uscatoare de maini, dozatoare de sapun, etc.); -cazile si cabinele de dus sa fie bine fixate si etanse, astfel incat sa nu se produca infiltratii, sa aiba bateriile montate la cotele standard, venitul de scurgere sa fie bine montat; -la bideuri ( daca va fi cazul ) bateriile sa functioneze corespunzator si sa nu apara pierderi de apa pe la sifon; -la vasele de closet se va verifica daca rezervoarele de spalare au fost bine montate si daca functioneaza corespunzator, neavand loc descarcari sau scurgeri continue de apa, daca spalarea se face uniform pe toata suprafata vaselor; -daca sifoanele de pardoseala si de terasa sa asigure scurgerea in totalitate a apelor de pe toate suprafetele, sa nu fie astupate cu mortar, sa asigure garda hidraulica, sa fie montate etanse pentru a nu se produce infiltratii de apa, verificandu-se etansarea dintre acestea si hidroizolatie; Instalatiile sanitare interioare se vor supune urmatoarelor incercari: Conductele de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari: -de etanseitate la presiune la rece; -de functionare la apa rece si calda; -de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda de consum. Incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind obdurate cu dopuri. Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim, indicata in proiect, dar nu mai mica de 6 bari. In cazul nostru presiunea de etanseitate este de 6 bari. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 30 minute, interval in care nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionalitate la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare. Se va verifica prin deschiderea succesiva a armaturilor daca presiunea de utilizare este realizata. Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda de consum, se va face prin punerea in functiune a boilerului ce prepara apa calda menajera.

Presiunea si temperatura de regim se vor pastra tot timpulnecesar verificarii etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si va dura cel putin 6 ore. Conductele de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari: de etanseitate; de functionare. Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si punctelor de imbinare. Incercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel: -conductele de canalizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanitare; -conductele de canalizare a apelor meteorice, pe toata inaltimea cladirii. Incercarea de functionare se face prin alimentarea obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere. La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire. 4. CONDITII DE RECEPTIE A LUCRARILOR Receptia lucrarilor de instalatii reprezinta actiunea prin care beneficiarul lucrarii accepta si preia lucrarea in conformitate cu documentatia de executie,certificandu-se ca executantul a indeplinit obligatiile contractuale. In urma receptiei lucrarilor, acestea pot fi date in exploatere. Receptia lucrarilor de instalatii va fi organizata conform Legii privind calitatea in constructii (Legea nr.10/95); Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94); a Normativului C 56-85 si a altor reglementari specifice. Receptia lucrarilor se realizeaza in doua etape, respective: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala la expirarea perioadei de garantie. Receptiile vor fi organizate de catre investitori (ordinatori de credite sau proprietari). Procesele verbale incheiate in timpul receptiilor, la terminarea lucrarilor si cea finala vor fi introduse in cartea tehnica a constructiei. 4.1. Receptia la terminarea lucrarilor Pentru efectuarea receptiei, executantul va comunica investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un document scris

confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului investitorului pe santier. Comisia de receptie se va numi de investitor si va fi alcatuita din cel putin 5 membri. Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotararile comisiei se iau cu majoritate simpla. Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminarii si va comunica data stabilita: membrilor comisiei de receptie, executantului si proiectului. Reprezantantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avand calitatea de invitati. Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia lucrarilor. Comisia de receptie va examina: -respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile impuse de autoritatile competente. Examinarea se va face prin cercetarea vizuala a constructiei si analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei; -executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice; -referatul de prezentare intocmit de proiectantul lucrarii; -daca au fost terminate toate lucrarile prevazute in contract. La terminarea examinarii comisia va intocmi procesul verbal de receptie ce il va transmite in termen de 3 zile investitorului cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei, motivand cauzele. In cazul cand sunt obiectiuni, acestea vor fi trecute in procesul verbal, iar termenele de remedieri vor fi stabilite cu executantul, dar nu va depasi 90 zile calendaristice de la data receptiei. Data receptiei este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului verbal de receptie a lucrarilor cu sau fara obiectii. Executantul are la dispozitie 20 zile calendaristice de la data primirii procesului verbal de receptie, amanare sau respingere a receptiei pentru a contesta obiectiile sau respingerea. Investitorul preia lucrarea de la data prevazuta in procesul verbal de receptie, in afara cazului cand receptia este amanata sau respinsa. Procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului, executantului, proiectantului, organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de constructie, organului administratiei financiare locale. La receptia terminarii lucrarilor se vor verifica urmatoarele:

-calitatea obiectelor sanitare, utilajelor si a materialelor folosite prin verificarea existentei certificatelor de calitate, agrementelor tehnice, avizelor sanitare etc.; -corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect, standarde si alte prescriptii oficiale, examinandu-se pe baza proceselor verbale, lucrarile pe faze, inclusive lucrarile ascunse. -conditiile de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor, verificandu-se procesele verbale de efectuare a probelor de presiune si functionalitate. 4.2. Receptia finala Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in contractul incheiat intre acesta si constructor. La receptia finala participa: investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii si executantul. Comisia de receptie finala se intalneste la data, ora si locul fixat de investitor si examineaza: -procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor; -finalizarea lucrarilor cerute de receptia de la terminarea lucrarilor; -referatul investitorului privind comportarea investitiilor interioare pe perioada de garantie, inclusive viciile aferente si remedierea lor. Daca este cazul comisia de receptie poate cere efectuarea de incercari si expertise. La terminarea receptiei finale comisia de receptie isi va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie finala pe care il va inainta investitorului in termen de 3 zile lucratoare, impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingere a ei. In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate. Lucrarea a carei receptie finala a fost respinsa va fi pusa in stare de conservare, iar utilizarea ei interzisa. Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotararii sale. Procesele verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului: organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de constructie si constructorului. 5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Pe durata executarii lucrarilor de instalatii sanitare vor fi respectate cu strictete Normele republicane de protectia muncii; Legea protectiei muncii nr. 90/1996; Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire aprobate de M.M.P.S. cu nr. 117/1996; Normativul I 9-1994; Normativul I003-1996; Ghidul de proiectare GP 043-99. Din cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii amintim: - siguranta in exploatare; - igiena si sanatatea oamenilor; - protectia impotriva zgomotului; - siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de lucrari. Conducatorul punctului de lucru are obligatia sa asigure : -luarea de masuri organizatorice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; -realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie si consemnarea acestuia in fisele individuale; -controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul muncitor a normelor si instructiunilor specifice protectiei muncii; -verificarea insusirii cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii. - semnalizarea si delimitarea zonelor periculoase si a celor cu instalatii in probe - efectuarea unor operatiuni cu echipamente de protectie - realizarea instructajului de protectia muncii pentru personalul de exploatare la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altor personae decat celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca) vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Masurile de protectia muncii indicate in prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executantul lucrarii cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca. 6. PREVENIREA INCENDIILOR

La executia lucrarilor de instalatii sanitare se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (nr. 381/1994 si 1219/NC/1994 emise de M.I. si MLPAT; Normele C 300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora emise de MLPAT; Normativul I 300/1996; Normativul I 9/1994. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatii si personalului care executa instalatiile sanitare. Locurile cu pericol de incendiu sau explosive vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92. In vederea interventiei in caz de incendiu constructorul si beneficiarul lucrarii vor organiza echipe de interventie cu atributii concrete privind stingerea incendiilor. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii termice sau operatii cu substante inflamabile. Instructiunile de prevenirea incendiului vor prevedea : - obligativitatea obtinerii permisului de lucru cu foc - semnalizarea si delimitarea spatiilor cu pericol de incendiu - folosirea sculelor cu flacara numai in spatiile fara pericol de incendiu sau explozie Data : Octombrie 2011 Intocmit, Ing. Florin Dumitrescu

MEMORIU TEHNIC INSTALATII TERMICE

Instalaia de nclzire a fost proiectata innd cont de partiul de arhitectura, de forma speciala a cldirii . Asigurarea necesarului de caldura in imobil se va realiza cu sistemul clasic : incalzire cu corpuri statice tip radiator montate sub ferestre. Datorita faptului ca numarul de radiatoare este mic pe fiecare nivel si pentru ca existau spatii de montare a unor repartitoare de nivel, s-a optat pentru aceasta solutie tehnica de realizare a instalatiei de distributie agent termic. Distribuitorul de la Etaj se va racorda la instalatia termica existenta in cladire printr-o coloana nou proiectata ce urca prin casa scarii de serviciu, in zona unde intra in cladire conductele principale de alimentare cu agent termic de la centrala termica.

Conductele de legatura intre Distribuitoare si centrala termica se vor reliza din teava de polipropilena cu insertie de fibra compozita Aquatherm Germania, iar legaturile dintre Distribuitoare si radiatoare se vor executa din teava de cupru 15 x 1 mm preizolat. Pe fiecare nivel in parte, conductele de legatura se vor monta ingropat in pardoseala finita ( in grosimea sapei ), conductele fiind executate din tevi intregi: se interzice realizarea mufarilor de orice fel in pardoseala. Se vor lua masuri speciale de acoperire a tevilor cu cel putin 2 cm de sapa pentru a evita aparitia unor fisuri in aceasta. Conductele de polipropilena ( coloana principala de legatura intre Centrala termica si Distribuitoare ) se vor izola cu Tubolit de 5 mm grosime. Agentul termic va fi furnizat de ctre centrala termic a imobilului amplasat in cladire separata. Se vor respecta parametrii normali de funcionare, respectiv temperaturile maxime de 80/60 grd. In cazul in care pompa de circulatie a centralei termice nu face fata debitului de agent termic suplimentat cu ocazia acestei modernizari, se va schimba cu una dimensionata corespunzator. Pe conducta de retur, in zona de racordare la instalatia existenta, se va monta un filtru decantor Y, pentru reinerea impuritilor, pentru protejarea pompelor de circulatie. Asigurarea instalaiei de nclzire contra suprapresiunilor se va face cu ajutorul unei supape de presiune de 3 bari, montata lng vasul de expansiune. La intrarea i ieirea din centrala termic se vor prevedea organe de nchidere i izolare, de preferat robinei sferici, precum i organe de golire. Dimensionarea conductelor s-a fcut astfel nct reeaua de distribuie s fie echilibrat i pierderile de sarcin s fie mai mici dect presiunea disponibil. Toate corpurile statice de nclzire se vor racorda la instalaia de distribuie prin intermediul unor robinei tur/retur, astfel nct s se poat interveni n orice moment n caz de nevoie, fr a influena restul instalaiei. Necesarul termic de incalzire al mansardei nou proiectate a imobilului este de 32 kW. Centrala termic ce va furniza agentul termic necesar nclzirii cldirii, precum i asigurrii cu ap cald menajer va avea o putere termic suplimentata cu minim 40 kW . La Etaj avem un numar de 19 radiatoare . La proiectarea instalaiei de nclzire s-a inut cont de : Normativul I.13-02 STAS 1907/1-90 , STAS 6472/2-83 NOTA: La executia instalatiei de incalzire se vor respecta normele legale in vigoare, Normativul I 13, precum si prescriptia tehnica ISCIR PT A1 ce impune executia cu o firma autorizata ISCIR a acesteia.

La calculul necesarului de cldur s-a considerat temperatura medie interioar de calcul de 220C , iar cea exterioar de calcul de 15 0C , specific orasului Voluntari

Data: Octombrie 2011

ntocmit, Ing F. Dumitrescu

CAIET DE SARCINI
privind executarea lucrarilor de instalatii termice
OBIECTUL LUCRARII Prezentul proiect trateaza instalatiile de incalzire interioara aferente mansardei ce se va construi pe imobilul S+P , amplasat in orasul Voluntari, sos Stefanesti nr 238 , jud Ilfov. Beneficiarul lucrarii este INSTITUTUL DE CERCETARI SI AMENAJARI SILVICE ICAS. DOCUMENTE DE REFERINTA Instalatiile termo-sanitare interioare trebuie executate conform proiectului si in conformitate cu urmatoarele legi, hotarari de guvern, ordine, normative, stasuri si prescriptii tehnice de specialitate, in vigoare: 164-85 4369-81 7109-81 6472/2-83 6472/3-89 6472/4-89 6472/5-73 6472/6-88 6472/7-85 6472/9-76 SR 1907-1-97 Caldura. Terminologie si simboluri Instalatii de incalzire si ventilare. Terminologie Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri, unitati de masura Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori Idem. Termoterhnica. Calculul al elementelor de constructii ale cladirilor Idem. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructiila difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul Idem. Hidrotermica. Principii de calcul si de alcatuire pentru acoperisuri ventilate Idem. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii cu punti termice Idem. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii Fizica constructiilor. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii cu punti termice cilindrice Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

Prescriptii de calcul. SR 1907-2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul SR 4869-97 Instalatii de incalzire. Numarul annual de grade zile STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori SR EN 442/1-00 Radiatoare si convectoare. Partea 1. Specificatii si conditii tehnice 1676-90 Elemente de radiator din fonta pentru instalatii de incalzire centrala. Conditii tehnice generale de calitate 1797/1-79 Instalatii de incalzire centrala. Dimensionarea coorpurilor de incalzire. Prescriptii generale 1797/2-88 Idem. Dimensionarea radiatoarelor din fonta 1797/3-79 Idem. Dimensionarea corpurilor de incalzire din tevi netede 11247/1-79 Instalatii de incalzire centrala. Caracteristici termice si hidraulice ale corpurilor de incalzire. Marimi caracteristice 11247/2-79 Instalatii de incalzire centrala. Caracteristici termice si hidraulice ale corpurilor de incalzire. Determinarea puterii termice 11247/3-80 Instalatii de incalzire centrala. Caracteristici termice si hidraulice ale corpurilor de incalzire. Determinarea pierderii de sarcina 11247/4-81 Instalatii de incalzire centrala. Caracteristice termice si hidraulice ale corpurilor de incalzire. Determinarea temperaturii superficiale 11984-83 Instalatii de incalzire centrala. Suprafata echivalenta termica a corpurilor de incalzire 2764-86 Cazane de abur, apa fierbinte si apa calda. Debite, presiuni si temperaturi nominale SR EN 247-00 Schimbatoare de caldura. Terminologie SR EN 305-00 Schimbatoare de caldura. Definitii ale performantelor schimbatoarelor de caldura 9270-85 Arzatoare de gaze naturale pentru cazane. Conditii tehnice de calitate 3417-85 Cosuri de fum pentru instalatii de incalzire centrala. Prescriptii de calcul termotehnic 6793-86 Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale.

7132-98 177-89 54-80 240-80 1308/1-90 3317-67 66-78 4377-76 SR 8591-97 9312-87 SR EN 253 7335/3-86 7335/5-90 7335/6-98 7335/7-87 10128-86 10702/1-83 E 10702/2-80 185/1-89 185/2-89 185/3-89

Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatii de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115 0 C Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial tip P si tip M Combustibil lichid usor Motorina Combustibili solizi. Carbuni si brichete de carbuni destinati scopurilor neindustriale. Reguli pentru verificarea calitatii. Gaze combustibile Gaz petrolier lichefiat Compensatoare de dilatatie. Compensatoare plane in forma de U, L, Z. Prescriptii de calcul Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare Subtraversari cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de proiectare. Sistemul de conducte preizolate pentru retele subterane de apa calda. Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel Idem. Conducte metalice ingropate. Imbinari electroizolante cu niplu. Idem. Conducte metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine Idem. Conducte metalice ingropate. Imbinari electroizolante cu flanse Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale Idem. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne conventionale. Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte. Semne conventionale. Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Armaturi. Semne conventionale.

185/4-89

Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Obiecte de uz gospodaresc, corpuri de incalzire, guri de aer. Semne conventionale. 185/5-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare . Semne conventionale. 185/6-89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Aparate de masura si control . Semne conventionale. SR CR 12792-99 Ventilarea in cladiri. Simboluri si terminologie 11050-87 Instalatii de gaze naturale. Terminologie 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale. Limitele admisibile de zgomot si parametrii de izolare acustica 10827-87 Recipiente metalice sub presiune pentru instalatii in constructii. Dimensiuni principale 9448-89 Racorduri elastice pentru reducerea vibratiilor in instalatii SR EN 26-2000 Aparate de producere instantanee a apei calde menajere echipate cu arzatoare atmosferice utilizand combustibil gazos STAS 9660 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare SR 11573 Instalatii de ventilare. Ventilarea natural organizata a cladirilor. Prescriptii de calcul si de proiectare. SR 6724/1 Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilare naturala. Prescriptii de proiectare SR 6724/2 Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilare mecanica cu ventilator central de evacuare. Prescriptii de proiectare SR 6724/3 Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilare mecanica cu ventilatoare individuale de evacuare. Prescriptii de proiectare I13-02 I13/1-02 I5-98 I5/1-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de vaentilare si climatizare Instructiuni tehnice de proiectare pentru ventilare sau incalzire cu aer cald prin jeturi orizontale

SC004-2000 I6-04 I31-99 PT C9-03 PTA1 -03 I7-02 I36-01 I9-94 GP060-00 GT014-97 GP017-96 NP031-99 GP039-99 GP051-00 GP056-00 GP041-98 GT017-97 NP058-02

Solutii cadru de proiectare a instalatiilor de climatizare la cladirile publice Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea, exploatarea, verificarea, tehnica si repararea cazanelor de apa calda si a cazanelor de abur de joasa presiune Instructiuni tehnice ISCIR privind instalarea, montarea, repararea, punerea in functiune, verificarea si exploatarea cazanelor de apa calda cu puterea mai mica de 300 kW Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V curent alternativ si 1500 V curent continuu Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Ghid pentru proiectarea instalatiilor de incalzire perimetrala la cladiri Ghid tehnic pentru diagnosticarea regimului de functionare si comportarii in exploatare a aerotermelor de perete si tavan Ghid pentru calculul consumului de caldura al cladirilor dotate cu sisteme pasive de incalzire solara Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor de incalzire prin radiatie de pardoseala Ghid pentru calculul necesarului annual de caldura al cladirilor de locuit Ghid pentru proiectare, executie si exploatarea centralelor termice mici Ghid pentru proiectarea instalatiilor de incalzire / racire folosind ventiloconvectoare Ghid pentru alegerea, proiectarea, intretinerea si exoloatarea sistemelor si echipamentelor de siguranta din dotarea instalatiilor de incalzire cu apa avand temperatura maxima de 115 0C Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de functionare si a comportarii in exploatare a generatoarelor de aer cald cu combustibil lichid sau gazos Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor centralizate

NP029-02 SC006-01 SC002-98 SC005-2000 ME002-97 ME005-00 C142-85 C107/1-97 C107/2-97 C107/3-97 C107/4-97 C107/5-97 NP048-2000 NP047-2000 P7-2000 P100-92 PTC9-03 PE927/E-35

de alimentare cu energie termica (retele si puncte termice) Normativ de proiectare, executie si exploatare pentru retele termice cu conducte preizolate Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de locuit Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinte Solutii cadru pentru instalatiile interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic Manual de specificatii privind instalarea, exploatarea si mentenanta schimbatoarelor de caldura din instalatii Manual pentru intocmirea instructiunilor de exploatare privind instalatii aferente constructiilor Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de locuit Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat cele de locuit Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare) Normativ pentru protectia antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea, verificarea tehnica si repararea cazanelor de apa calda si abur de joasa presiune Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor

P118-99 C56-2000 C300 Ordinul MI 775 / 98 Ordinul MI 1080/2000 Ordinul MI 1023/1999 Legea 90/96 Legea 10/95 Legea 50/91

Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente Normativ de prevenirea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de construvtii si instalatii aferente Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor

Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor D.G.P.S.I. - 02 Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor D.G.P.S.I. 01 Norme generale de protectia muncii Lege privind calitatea in constructii Lege privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor(republicata in 1997, 1998, 2001) Ordinul 1493/01 Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/91 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ, specificat mai sus, precum si alte normative specifice pentru rezolvarea unor probleme concrete aparute pe timpul executarii lucrarilor. 1. GENERALITATI

La Subsol cladirea este dotata cu incaperi destinate depozitarii, ateliere, camere tehnice, grupuri sanitare diferentiate pe sexe, vestiare La parter cladirea este dotata cu birouri, sala sedinte, etc. La etajul 1 cladirea va avea , de asemenea, birouri si o sala de sedinte, precum si grupuri sanitare diferentiate pe sexe. Cladirea este proiectata pentru a asigura un grad corespunzator normelor in vigoare fiind dotata cu urmatoarele instalatii : Instalatii de incalzire cu corpuri statice Instalatii pentru preparare locala apa calda menajera 60 C 2. BAZE DE CALCUL Parametrii climatici ai aerului interior sint :

VARA temperatura interioara ti = +270 C umiditate i = 50% IARNA - temperatura interioara ti = +220 C si umiditate i = 45-55% in birouri ti = +200 C , i =55% in holuri si casa scarii ti = +220 C , i =55% in grupuri sanitare ti = +180 C , i =55% in incaperile tehnice si de depozitare

Parametrii climatici ai aerului exterior sint : VARA temperatura exterioara te = +330 C umiditate e = 38% IARNA- temperatura exterioara te = -15 0 C (zona II de temperatura) umiditate relativa e = 55% Sarcina termica pentru incalzire a fost determinata conform STAS 6472/3, SR 1907/97 si Normativ C107/1-97, C107/3-97, C107/5 - 97 pentru conditii de vint ponderat, cladirea fiind situata in marginea localitatii, in zona adapostita ( padure ). Rezistenta termica minima a anvelopei cladirii se incadreaza in valorile impuse prin Normativ C107/1, anexa 3.

3. DESCRIEREA SOLUTIEI 3.1 CENTRALA TERMICA In urma studierii posibilitatii de a asigura necesarul termic de incalzire al etajului nou construit, avand un necesar termic de aprox 32 kW, am ales solutia asigurarii acesteia din centrala termica existenta in incinta ICAS. Daca rezerva existenta in centrala termica este insuficienta , atunci se va monta in camera centralei termice un alt cazan , cu functionare tot pe combustibil lichid, cazan avand Q min= 40 kW.

3.2 INSTALATIA DE INCALZIRE INTERIOARA Instalatia interioara de incalzire se va realiza din teava de POLIPROPILENA CU INSERTIE DE FIBRA COMPOZITA, de la punctul de racord in cladire pana la Distribuitoarele de pe nivel, conductele fiind izolate cu tuburi de elastomeri tib Tubolit, pentru evitarea pierderii de caldura pe traseul conductelor. De la Distribuitoare pana la radiatoare se vor executa legaturile cu teava de cupru D15, izolate si montate dintr-o bucata, fara imbinari in pardoseala. Conductele de PPR-Fc se vor monta ingropat in grosimea sapei de egalizare si in nisa de instalatii , conform planuri desenate Modificarea marimii si a tipului de radiator ales va respecta puterea termica necesara din proiect. Orice situatie aparuta in momentul executiei se discuta cu proiectantul, iar eventualele rectificari la proiect se vor consemna prin dispozitii de santier. 4. EXECUTAREA INSTALATIILOR DE INSTALATII TERMICE Pentru realizarea unor instalatii care sa corespunda exigentelor de calitate, executantul va respecta urmatoarele etape: -pregatirea punctului de lucru; -aprovizionarea si transportul materialelor; -montarea conductelor de apa calda ( agent termic ); -probele de etanseitate si functionalitate; Executarea instalatiilor aferente centralei trebuie sa se faca astfel incat acestea sa mentina pe durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, cu caracter de obligativitate: -rezistenta de stabilitate; -siguranta in exploatare; -siguranta la foc; -igiena si sanatatea oamenilor; -izolatia termica si economia de energie; -protectia impotriva zgomotului.

4.1 Pregatirea punctului de lucru Inainte de inceperea lucrarilor, conducatorul punctului de lucru va analiza atent proiectul tehnic, luand toate masurile necesare ca lucrarile sa corespunda calitativ normelor in vigoare. In vederea executarii lucrarilor, conducatorul santierului isi organizeaza punctul de lucru pentru activitatea tehnica, depozitarea si prelucrarea materialelor. Punctul de depozitare al materialelor va fi o incapere sau o incinta in care sa poata fi pastrate materialele necesare pentru executarea lucrarilor. Magazia va fi o incapere in care sa poata fi pastrate materialele necesare pentru minim 4-5 zile de lucru. Magazia va fi o incapere inchisa, uscata, curata si bine aerisita. Materialele vor fi asezate pe rastele sau stivuite pe dimensiuni si sortimente, in asa fel incat sa nu se degradeze sau sa provoace accidentari personalului muncitor. O atentie marita se va acorda depozitarii tevilor de cupru, a aparatelor de masura si control, echipamentelor de automatizare, armaturilor si a celorlalte materiale. Acestea se vor depozita in plan orizontal, sortate pe dimensiuni si felul materialului. Conductele din teava de cupru, vor fi astfel depozitate incat sa fie protejate de intemperii, temperaturi joase, lumina soarelui directa, stivuite pe suprafete orizontale si uniforme (de preferinta pe traverse din lemn). Fitingurile si armaturile se vor aseza in rafturi sau pe pardoseala (in functie de greutate si gabarit) pe sortimente, dimensiuni si tipuri de materiale. Incaperile unde se vor depozita tevile si fitingurile vor avea ferestre si vor fi bine aerisite. Atelierul de lucru se instaleaza intr-o incapere sau magazie din santier si este dotat cu utilaje cu care se executa operatiile de prelucrare a materialelor (taiere,sudare) si o buna parte din cele de montaj. 4.2 Aprovizionarea si transportul materialelor Conducatorul punctului de lucru va urmari si va da instructiuni privind modul de aprovizionare si transport al materialelor. Se va urmari sa fie procurate numai materialele prevazute in proiect, care sa corespunda cerintelor de calitate, prevazute de standardele in vigoare. La procurarea materialelor se va solicita producatorului sau furnizorului, certificate de calitate si omologare care sa mentioneze datele tehnice despre material, date care sa corespunda cu cele prevazute in proiect si avize sanitare.

Manipularea si transportul materialelor se va face cu multa atentie pentru a nu se produceaccidente. Se va depune atentie la modul cum sunt asezate in mijloacele de transport, materialele sau obiectele grele cum sunt: tevile, radiatoarele, ventiloconvectoarele, cazanul, agregatul de preparare apa racita, pompele de linie, etc. astfel incat acestea sa nu se rastoarne in timpul transportului. Tuburile si tevile vor fi aranjate in mod ordonat, avand grija sa fie prinse corespunzator pe toata lungimea lor. Pentru recunoastere, conductele vor avea marcate pe exterior denumirea si dimensiunea, presiunea pentru care a fost fabricat, numarul de STAS ce sta la baza producerii materialului, fabricantul, folosinta, lotul de fabricare. Materialele se vor manipula si transporta cu multa grija pentru a le feri de lovituri. La incarcare, descarcare, materialele, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. La transportul lor, conductele, se vor aseza numai orizontal, pe suprafete drepte, sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 1,00 m inaltime. 4.3. Executarea instalatiilor de incalzire Executarea instalatiilor de incalzire cuprinde urmatoarele etape: 4.3.1. Montarea conductelor Prima operatie ce se executa este stabilirea si trasarea traseelor unde se monteaza conductele. Traseele vor fi cele prevazute in proiect, vor fi obligatoriu paralele cu peretii sau plafoane, respectandu-se in acest sens prevederile din Normativul I 13 /02. Se va urmari foarte atent realizarea de catre constructor a tuturor golurilor in plansee sau in pereti pe unde trebuie sa treaca conductele. Inainte de inceperea executiei, dupa stabilirea traseelor, toate materialele se vor supune unui control calitativ riguros. In acest scop se va urmari ca toate materialele care intra in opera sa nu prezinte defecte cum ar fi: indoiri, turtiri sau fisuri. Imbinarea tevilor de polipropilena cu insertie de fibra compozita PPR-Fc se va face cu fitinguri adecvate, compatibile cu conductele, achizitionate de la acelasi furnizor.

Etansarea imbinarilor cu filet se va executa cu fuior de canepa peste care s-a dat un strat de minium de plumb sau pasta de etansare. Pentru imbinarile demontabile se vor folosi racorduri olandeze amplasate in locuri accesibile. La montare se vor respecta pantele prevazute in normative, respectiv de 3%o, pentru a permite golirea instalatiei. Conductele se vor monta astfel incat sa nu se formeze saci sau pungi de aer. Prinderea conductelor de elementele de constructie se va face cu ajutorul bratarilor si a suporturilor metalice. Distanta dintre punctele de prindere se va determina in functie de diametrul conductei si de modul de protejare (izolare), conform Normativului I 13/02. Distantele intre punctele de prindere sunt urmatoarele: -pentru diametrul interior dn 1/2 distanta este 2,00m -pentru diametrul interior dn 3/4 1 distanta este 3,00m 1/4 1/2 -pentru diametrul interior dn 1 -1 distanta este 4,00m -pentru diametrul interior dn 2 distanta este 4,60m 1/2 -pentru diametrul interior dn 2 distanta este 5,10m -pentru diametrul interior dn 3 distanta este 6,00m -pentru diametrul interior dn 4 distanta este 6,50m La trecerile prin elementele de constructie (pereti sau plansee) tevile vor fi montate in tuburi de protectie. Tuburile de protectie vor avea diametrul interior mai mare cu 10-20mm decat diametrul exterior al tevii. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu. La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a peretilor, iar la trecerile prin plansee tubul va depasi partea superioara finita a planseului cu 20mm si va fi la nivelul partii finite inferioare a planseului. Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etansare contra infiltratiilor. Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 5cm. 4.3.2. Montarea armaturilor Robinetii de inchidere cu sfera si mufe, robinetii dublu reglaj pentru instalatiile de incalzire - conditionare se vor monta conform punctelor indicate in piesele desenate. 4.3.3. Montarea electropomplor de linie

Electropompele pentru circulatia apei calde din instalatia de incalzire se vor monta in centrala termica. Aceastea se vor monta pe conducta de tur apa calda si vor fi comandate de la regulatorul electronic al cazanului sau al automatizarii centrale. Pe racordurile pompelor se vor monta robineti de inchidere si clapeta de retinere. Inainte de montare pompa se va verifica visual, daca nu prezinta degradari sau piese componente lipsa. Racordarea pompei la sursa de curent se va face numai de catre un electrician autorizat. 4.3.5. Izolarea conductelor Pentru a preveni racirea apei in conductele de apa calda, acestea se vor izola termic. Lucrarile de izolare a conductelor se vor incepe numai dupa ce s-au efectuat probele de presiune( pentru zonele de imbinare). Izolatiile termice vor fi si in dreptul armaturilor, elementelor de sustinere si la trecerile prin elementele de constructie. Conductele din centrala termica se vor termoizola cu cochilii din vata minerala 40 mm grosime caserate cu folie din aluminiu, iar cele din interiorul cladirii cu izolatie de elastomer tip Tubolit. 4.3.6. Verificari si incercari ale instalatiilor din centrala termica Verificarea instalatiei de incalzire se face pe intreaga instalatie prin urmatoarele probe conform Normativ I 13 / 02 si GP 051-2000: proba la rece; proba la cald; proba la eficacitate. Inainte de a se efectua proba la rece, instalatia se va spala cu apa potabila. Proba la rece - se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, grunduire, etc.). Presiunea de proba va fi de 5 bar. Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.

Rezultatul probei la rece se considera corespunzator, daca pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca in instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri la imbinari si presgarnituri. Dupa executarea probei, golirea instalatiei este obligatorie. Proba la cald - are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. Proba la cald se executa pe intreaga instalatie si se efectueaza inaintea finisarii, dar numai dupa efectuarea probei la rece. Odata cu efectuarea probei la cald se efectueaza, inaintea finisarii, si reglajul instalatiei, dar numai dupa efectuarea probei la rece. Proba la cald se efectueaza in doua faze. In prima faza se ridica temperatura apei la 50 0 C, cu pompele de circulatie din centrala termica in functiune. Dupa doua ore de functionare se face control la toate corpurile de incalzire la partea superioara si la partea inferioara a corpului de incalzire. Acelasi control se efectueaza si la conducte, lipsa de uniformitate a incalzirii corectindu-se prin robinetele de reglaj. In faza a doua se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala de 0 80 C si se verifica daca nu apar pierderi de apa prin imbinari, corpuri de inclazire si armaturi. La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia pentru verificarea etanseitatii. Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se procedeaza la o noua incalzire, urmata de un control identic cu cel descris mai sus. Proba de eficacitate - se efectueaza pentru a verifica daca instalatia realizeaza gradul de inclazire prevazut in proiect. Pentru a efectua proba de eficacitate se incalzeste cladirea cu cel putin trei zile inaintea probei. Pe timpul probei, instalatia trebuie sa functioneze continuu cu toate usile si ferestrele inchise. Se citesc temperaturile interioare din incapere cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0,75 m de pardoseala. Exploatarea instalatiei de incalzire se va efectua conform Normativ I 13 1/02 si a cartii tehnice a cazanului. 5. CONDITII DE RECEPTIE A LUCRARILOR

Receptia lucrarilor de instalatii reprezinta actiunea prin care beneficiarul lucrarii accepta si preia lucrarea in conformitate cu documentatia de executie,certificandu-se ca executantul a indeplinit obligatiile contractuale. In urma receptiei lucrarilor, acestea pot fi date in exploatere. Receptia lucrarilor de instalatii va fi organizata conform Legii privind calitatea in constructii (Legea nr.10/95); Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94); a Normativului C 56-85 si a altor reglementari specifice. Receptia lucrarilor se realizeaza in doua etape, respective: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala la expirarea perioadei de garantie. Receptiile vor fi organizate de catre investitori (ordinatori de credite sau proprietari). Procesele verbale incheiate in timpul receptiilor, la terminarea lucrarilor si cea finala vor fi introduse in cartea tehnica a constructiei. 5.1. Receptia la terminarea lucrarilor Pentru efectuarea receptiei, executantul va comunica investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului investitorului pe santier. Comisia de receptie se va numi de investitor si va fi alcatuita din cel putin 5 membri. Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotararile comisiei se iau cu majoritate simpla. Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminarii si va comunica data stabilita: membrilor comisiei de receptie, executantului si proiectului. Reprezantantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avand calitatea de invitati. Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia lucrarilor. Comisia de receptie va examina: -respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile impuse de autoritatile competente. Examinarea se va face prin cercetarea vizuala a constructiei si analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei; -executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice;

-daca au fost terminate toate lucrarile prevazute in contract. La terminarea examinarii comisia va intocmi procesul verbal de receptie ce il va transmite in termen de 3 zile investitorului cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei, motivand cauzele. In cazul cand sunt obiectiuni, acestea vor fi trecute in procesul verbal, iar termenele de remedieri vor fi stabilite cu executantul, dar nu va depasi 90 zile calendaristice de la data receptiei. Data receptiei este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului verbal de receptie a lucrarilor cu sau fara obiectii. Executantul are la dispozitie 20 zile calendaristice de la data primirii procesului verbal de receptie, amanare sau respingere a receptiei pentru a contesta obiectiile sau respingerea. Investitorul preia lucrarea de la data prevazuta in procesul verbal de receptie, in afara cazului cand receptia este amanata sau respinsa. Procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului, executantului, proiectantului, organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de constructie, organului administratiei financiare locale. La receptia terminarii lucrarilor se vor verifica urmatoarele: -calitatea utilajelor si a materialelor folosite prin verificarea existentei certificatelor de calitate, agrementelor tehnice, etc.; -corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect, standarde si alte prescriptii oficiale, examinandu-se pe baza proceselor verbale, lucrarile pe faze, inclusive lucrarile ascunse. -aspectul si calitatea lucrarilor; -conditiile de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor, verificandu-se procesele verbale de efectuare a probelor de presiune si functionalitate. 5.2. Receptia finala Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in contractul incheiat intre acesta si constructor. La receptia finala participa: investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii si executantul. Comisia de receptie finala se intalneste la data, ora si locul fixat de investitor si examineaza: -procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor; -finalizarea lucrarilor cerute de receptia de la terminarea lucrarilor;

-referatul investitorului privind comportarea investitiilor interioare pe perioada de garantie, inclusive viciile aferente si remedierea lor. Daca este cazul comisia de receptie poate cere efectuarea de incercari si expertise. La terminarea receptiei finale comisia de receptie isi va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie finala pe care il va inainta investitorului in termen de 3 zile lucratoare, impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau de respingere a ei. In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate. Lucrarea a carei receptie finala a fost respinsa va fi pusa in stare de conservare, iar utilizarea ei interzisa. Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotararii sale. Procesele verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului: organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de constructie si constructorului.

6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Executantul este obligat sa respecte toate normele si legislatia in vigoare privind protectia, siguranta si igiena muncii. Conducatorul unitatii de executie, precum si reprezentantul beneficiarului care urmaresc realizarea lucrarilor au obligatia sa aplice in activitatea de realizare a lucrarilor toate prevederile legale privind protectia muncii (Legea 90/96 a protectiei muncii si Normele Metodologice de aplicare; Normele enerale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii 1996: Normele specifice de securitate a muncii, precum si Ordinul nr. 9N/15.03.1993 al MLPAT Regulament protectia si igiena muncii in constructii). In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitatea muncii - realizarea instructajelor de protectia muncii ale intregului personal de executie - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectia muncii

In timpul lucrului muncitorii vor utiliza echipament de protectie pentru a evita contactul cu substantele de curatire a conductelor si fitingurilor utilizate inainte de efectuarea sudurii. Conducatorii locurilor de munca au obligatia sa realizeze in principal: - instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatie , intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare - dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru - acordarea de alimentatie de protectie si materiale igienico-sanitare pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale - verificarea starii utilajelor si a sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care prezinta defectiuni - masurile organizatorice de protectia, siguranta si igiena muncii Pe toata durata executarii lucrarilor, in lungul conductelor trebuie asigurata o zona de lucru si o zona de protectie. Zona de protectie va fi de minimum 1 m de o parte si de alta a transeei, masurata din axul conductei. In interiorul zonei de lucru si a zonei de protectie nu este permis accesul persoanelor si utilajelor straine de santier. Instructajele de protectia muncii la executia retelelor de apa si canalizare se va referi cu prioritate la: - semnalizarea si supravegherea lucrarilor - executia sapaturilor si sprijinirea peretilor trraseei - executia sudurilor - semnalizarea devierii circulatiei, iluminatul pe timpul noptii - manevrarea materialelor grele - protectia intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor - obligativitatea folosirii echipamentului de protectia muncii - taierea mecanica a conductelor - lucrari in spatii inchise - folosirea utilajelor de executie - iluminat local pe timp de noapte din surse de joasa tensiune, max. 24 V Unitatea de executie va afisa la locurile de munca principalele reguli de protectia si securitatea muncii. 7. PREVENIREA INCENDIILOR La executia lucrarilor de instalatii incalzire - conditionare se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (nr. 381/1994 si 1219/NC/1994 emise de M.I. si MLPAT; Normele C 300/1994 de

prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora emise de MLPAT; Normativul I 300/1996; Normativul I 13/2002). Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatii si personalului care executa instalatiile incalzire - conditionare. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic privind normele P.S.I. Locurile cu pericol de incendiu sau explosive vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92. In vederea interventiei in caz de incendiu constructorul si beneficiarul lucrarii vor organiza echipe de interventie cu atributii concrete privind stingerea incendiilor. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii termice sau operatii cu substante inflamabile.

Data : Octombrie 2011

Intocmit, Ing. Florin Dumitrescu

MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE

1. Alimentarea cu energie electrica.

Alimentarea cu energie electrica se face de la reeaua de distribuie oreneasc, prin intermediul unei firide de branament. Puterea total instalat este de 15 190 kW, puterea ceruta este de 10,63 Kw ( la un factor de simultaneitate de 70% ) , iar tensiunea de alimentare a consumatorului va fi 220V 50 Hz. Modul de amplasare, tipul si pozitia corpurilor de iluminat a fost aleasa de catre beneficiarul investitiei. Din tabloul existent situat la Parter sau din firida de bransament se alimenteaz tabloul secundar TSLP ce deserveste Etajul cladirii, prin intermediul unui cablu rigid ignifug CYY-F 3x16 mmp. Tabloul electric este echipat cu sigurane automate pentru fiecare circuit separat. 2. Instalaia electrica de lumina si prize In funcie de destinaia fiecrei ncperi s-au stabilit numrul si tipul fiecrui corp de iluminat, precum si numrul de prize. nlimea de montare a corpurilor de iluminat se considera ca fiind h incapere20 cm pentru aplice si hincapere pentru corpurile de iluminat tip plafoniera sau pentru cele incastrate in tavan. Corpurile de iluminat sunt alimentate din tabloul de lumina si prize (TSLP ) prin intermediul circuitelor de alimentare. Pentru instalaia de iluminat proiectata sau utilizat cabluri ignifuge de tipul CYY - F, si protejate in tuburi flexibile PVC de Copex. Seciunea conductoarelor electrice pentru circuitele de lumina este de 1,5 mm2, iar pentru circuitele de prize de 2,5 mm 2. Circuitele electrice se monteaz ngropat in zidrie, iar unde este cazul, in tavanul fals sau in pardoseala finita. Circuitele de priza s-au ales dupa dorinta Beneficiarului si astfel nct numrul prizelor pe un circuit sa nu depeasc 8-9 locuri de priza, sau o sarcina maxima de 1,5- 2,0 kW pe circuit. Pentru evitarea accidentelor se prevd prize cu contact de protecie. Circuitele de priza se alimenteaz de asemenea din tabloul secundar de lumina si prize (TSLP-E) situat la Etajul cldirii . Conductoarele electrice utilizate sunt de cupru de tip CYY F . In cazul instalaiilor proiectate, tuburile de protecie ale conductoarelor se monteaz ngropat in elementele de construcie sau in tavnul fals casetat (daca exista). nlimea de montare a prizelor este variabil, de la 0,3 m de la pardoseala ( cazurile cele mai frecvente ) la 1,5 m de la pardoseala ( cazul prizelor ce alimenteaz consumatorii din grupurile sanitare ). Att pe circuitele de lumina cat si pe cele de prize se prevd doze pentru legturi si derivaii. Dozele se monteaz pe suprafee verticale (perei).

Unele circuite de lumina sau de prize nu au prevazute doze de ramificatii, acestea fiind realizate in dozele de aparat, special concepute pentru aceasta ( doze mai adanci). Acest lucru a fost ales astfel pentru a evita trasee cat mai lungi ale conductorilor si pentru a evita aparitia a cat mai multe doze de ramificatii in pereti. Instalaia de paratrsnet Pentru protecia mpotriva supratensiunilor electrice atmosferice se prevede o instalaie de paratrsnet. Instalaia de paratrsnet este alctuita din urmtoarele elemente: - dispozitive de captare - dispozitive de coborre - priza de pmnt Dispozitivul de captare montat pe acoperiul cldirii este de tip vertical, fiind realizat conform normativelor in vigoare. Dispozitivul de coborre avnd rolul de a asigura scurgerea energiei captate catre priza de pmnt, se monteaz pe faada construciei, aparent si se protejeaz mpotriva loviturilor mecanice pe o poriune de 1,5 m deasupra solului si pana la 0,3 m sub nivelul solului, utilizndu-se profile de tabla de otel fixate pe zidurile cldirii cu brri metalice. Aceste dispozitive de coborare (din Platbanda OlZn 40x3 mm) se racordeaza la priza de pamant ce se executa din eava de otel zincat 2 sau electrozi special construiti cu lungimea de 2,5 m, numrul electrozilor fiind ales in funcie de rezistivitatea stratului de pamant. Se va monta un dispozitiv de coborre. Conductorul de coborre se prevede cu cate o piesa de separaie, care se monteaz la cota +2,5 m. Dupa executarea prizei de pamant se va verifica rezistenta acesteia, astfel incat sa nu depaseasca 4 ohmi. In cazul in care impamantarea va fi comuna si pentru instalatia de curenti slabi, rezistenta prizei nu trebuie sa depaseasca 1 ohm Disiparea supratensiunilor se face prin intermediul prizei de pmnt, care va rezolva si protecia mpotriva tensiunilor accidentale de atingere. Priza de pmnt va fi comuna, prelund att supratensiunile electrice atmosferice cat si tensiunile accidentale de atingere si va fi amplasata de-a lungul casei, pe spatiul verde. Data : Octombrie 2011 ntocmit, Ing F. Dumitrescu

Caiet de sarcini
privind executarea lucrarilor de instalatii electrice
OBIECTUL LUCRARII Prezentul proiect trateaza instalatiile electrice de iluminat si prize aferente mansardei ce se va construi pe imobilul S+P , amplasat in orasul Voluntari, sos Stefanesti nr 238 , jud Ilfov. Beneficiarul lucrarii este INSTITUTUL DE CERCETARI SI AMENAJARI SILVICE ICAS. DOCUMENTE DE REFERINTA Instalatiile electrice trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect - partea scrisa si partea desenata - si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii: - I 7 - 98 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vca; - I 7-1/94 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de locuit; - I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului a constructiilor; - P 118/99 - Norme tehnice de proiectare si de realizare a constructiilor privind protectia impotriva focului; - STAS 3184 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250 Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate. - STAS 8114/42 - Corpuri de iluminat. Conditii tehnice generale; - STAS 8666 - Intrerupatoare automate mici pentru protectia conductoarelor din instalatiile electrice de curent alternativ pana la 415 V si 82 A; - STAS 12604 - Protectie impotriva electrocutarilor prin atingere - STAS 9321 Prefabricate electrice de joasa tensiune - STAS 9436 Cabluri si conducte electrice - STAS 11360 Tuburi pentru instalatii electrice - STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii generale. - SR CEI 61024 Protectia structurilor impotriva trasnetului - Legea protectiei muncii nr.90/1996.

- Norme generale de protectia muncii 1996 Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ. La elaborarea proiectului au fost respectate toate prescriptiile legale in vigoare referitoare la proiectarea instalatiilor in constructii. Tema de proiectare avuta in vedere la elaborarea lucrarii este cea din caietul de sarcini lansat de CLIENT Documentatia proiectului contine piese desenate ( planuri, scheme ) si piese scrise (caiet de sarcini, memoriu tehnic, antemasuratori ). Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea beneficiarului.

Obligatiile antreprenorului
Responsabilitatile antreprenorului Inainte de inceperea lucrarilor de executie antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a sesiza investitorul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii. Se considera ca, antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii; acestea nu sunt indicate pe planuri si nici in cadrul prezentei specificatii. In toate cazurile este indicat ca lucrarea sa fie executata in conformitate cu toate regulile specifice, astfel incat sa se asigure functionarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor si totodata un aspect corespunzator al acestora. Documente tehnice Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, antreprenorul va transmite beneficiarului si proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit, etc. In situatia in care antreprenorul doreste ca anumite lucrari specifice sa fie executate de un subantreprenor acesta din urma trebuie prezentat tuturor partilor implicate printr-o fisa tehnica, supusa spre aprobare. Atunci cand toate partile implicate si-au dat acordul, subantreprenorul poate incepe lucrul pe santier.

Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate. Verificari si probe In timpul executiei lucrarii, antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul. Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, antreprenorul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o cer beneficiarul sau proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii (acoperirea santurilor, rabit, tavane false, pereti de rigips etc.).. Dupa efectuarea probelor partiale si daca inaintarea lucrarilor de constructie necesita aceasta, antreprenorul va putea sa efectueze lucrarile de vopsitorii si izolatii care nu se pot executa ulterior. Antreprenorul va asigura atat manopera necesara efectuarii probelor, precum si echipamentele si materialele necesare. Functionarea anumitor utilaje sau echipamente poate fi verificata in atelier, inainte de montarea in instalatie. Inainte de receptia lucrarilor, antreprenorul trebuie sa realizeze probele si verificarile descrise mai jos: - examinarea vizuala a tuturor instalatiilor pentru a se verifica conformitatea cu proiectul, aspectul estetic, precum si toate cerintele din prezentul caiet de sarcini; - reglarea functionarii la parametrii prescrisi in proiect a tuturor echipamentelor ( debite, presiuni, temperaturi, etc.); - masurarea valorii rezistentei de dispersie a prizei de impamantare; - verificarea continuitatii circuitului de legare suplimentara la pamant; - verificarea continuitatii circuitului de nul de protectie; - verificarea nivelului de izolatie intre faze si intre faze si nul; - verificarea parametrilor intrerupatoarelor cu In mai mare sau egal cu 100 A. - toate incercarile tip pentru tablouri electrice - verificarea lungimile cablurilor, se tolereaza 10% - verificarea iluminarilor medii specificate pe planuri sau in memoriile tehnice; - calculul si verificarea curentilor de scurt-circuit

Rezultatele tuturor acestor probe trebuie sa fie consemnate de catre antreprenor in rapoarte de proba care vor fi transmise proiectantului. Orice intarziere, lucrare suplimentara, sau paguba provocata de neefectuarea probelor partiale va fi suportata de catre antreprenor Proiectantul va avea la dispozitie cinci zile lucratoare pentru examinarea rezultatelor probelor si verificarilor si pentru a-si prezenta observatiile sale antreprenorului care trebuie sa le puna in practica inainte de receptie. Antreprenorul trebuie sa remedieze orice defect sau neconcordanta constatate in timpul efectuarii probelor inainte de data stabilita pentru receptie, suportand costurile aferente acestor operatii. La incheierea lucrarii, in scopul de a certifica respectarea cerintelor, antreprenorul va realiza urmatoarele probe: probe electrice: verificari ale izolatiei; verificari ale legarilor la pamant; verificarea curentilor de pornire ai motoarelor electrice; verificarea caderilor de tensiune pentru consumatorii importanti (pompe,arzator cazan, etc.); - verificarea protectiei la suprasarcina si scurt circuit - verificarea iluminarii medii; - verificarea curentilor de scurt-circuit; - probe acustice: - masurarea nivelurilor de zgomot din incaperi; Rezultatele tuturor probelor si verificarilor vor fi consemnate in rapoarte, pe fise si/sau pe planuri pentru ca acestea sa poata fi verificate fie la finalul lucrarii fie in timpul perioadei de garantie, inainte de receptia finala. Punerea sub tensiune a unei instalatii la consumator nu se poate face, conform Regulamentului PE 932, decat dupa verificarea ei de catre furnizor, conform prevederilor acestui regulament.

Receptia lucrarii
Receptia lucrarii se va efectua in conformitate cu prevederile HGR nr. 273/1994, in doua etape: - receptia la terminarea lucrarilor (preliminara);

- receptia finala la expirarea termenului de garantie. Receptia lucrarilor de instalatii electrice se va efectua de catre beneficiar , pe baza dosarului definitiv depus de catre electricianul autorizat al antreprenorului de specialitate. Toate costurile legate de aceasta receptie vor fi suportate de catre antreprenor, inclusiv costurile pentru verificari suplimentare datorate lipsei de conformitate constatate la prima verificare. Receptia la terminarea lucrarilor Instalatiile trebuie sa se afle in stare de functionare inainte de data stabilita pentru receptie. Inainte de aceasta data antreprenorul trebuie sa prezinte beneficiarului si proiectantului rezultatele tuturor probelor efectuate, specificate mai sus. In timpul inspectiilor de control ale instalatiilor, inainte de receptia la terminarea lucrarilor, antreprenorul trebuie sa efectueze, daca beneficiarul sau proiectantul o cer, orice proba considerata necesara. Inspectiile vor verifica de asemenea respectarea aspectului si a modului de executie al instalatiilor. Antreprenorul trebuie sa asigure forta de munca precum si toate echipamentele de masura si control, avizate de organele de metrologie, perfect calibrate, in vederea efectuarii tuturor masuratorilor. Perioada de garantie Perioada de garantie trebuie sa fie de un an si trebuie sa inceapa de la data receptiei la terminarea lucrarilor. Aceasta garantie trebuie sa includa orice defecte ale materialelor, manoperei sau functionarii. In timpul perioadei de garantie, antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte. Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere. Receptia finala la expirarea perioadei de garantie

Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca antreprenorul sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii antreprenorului. DESCRIEREA INSTALATIILOR

GENERALITATI
Proiectul include instalatiile electrice de iluminat si de prize din intreaga cladire.

LIMITELE ANTREPRIZEI
Lucrarea se incadreaza in limitele indicate in scheme si planuri. Toate echipamentele si tablourile reprezentate prin linii punctate sunt excluse din prezentul contract.

NORMATIVE, INSTRUCTIUNI, DECRETE

In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala si tactila a materialelor utilizate.Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse. Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate s-au vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii. Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. Prezenta proiectantului pe santier va fi solicitata in scris cu cel putin trei zile inaintea datei dorite.

SCHEMA DE DISTRIBUTIE
In general, se prefera un sistem de distributie radial. Antreprenorul va aduce schemele la zi in functie de modificarile efectuate.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Se va face pe o cale de alimentare conform I7-2002

REGIMUL DE NEUTRU
Schema de legare la pamant vor fi de tip TNS si se va utiliza pentru alimentarea tablourilor secundare si a consumatorilor finali. Denumirea TNS indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este diferit de conductorul de nul de lucru N.

CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

Contorizarea energiei se va face la nivelul tabloului general existent.

Instalatiile electrice de iluminat si prize

Sistemul de iluminat adoptat va fi de tipul general uniform distribuit. Conditiile de amplasare vor respecta prevederile normativului I7, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv. Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de maxim 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului I7. Circuitele de prize se vor monta la inaltimea de 0,3 m de la pardoseala finita. Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si caracteristicile lor sunt descrise in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.

Instalatii electrice de forta

Nu avem instalatii electrice de forta

Instalatia de protectie si impamantare

Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie pana la tabloul principal al constructiei care se leaga la priza de impamantare existenta. Antreprenorul are obligatia sa verifice priza de pamant si sa o remedieze in cazul in care rezistenta de dispersie este mai mare de 4 OHM. Nulul de protectie se va realiza din conductor de cupru izolat cu sectiunea minima de 1,5 mm2 , la circuitele de lumina si de 2,5 mm2 la circuitele de prize. Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor STAS 12.604/4,5 si nu se va intrerupe. Priza de impamantare Priza de pamant a cladirii va avea o rezistenta de dispersie de maximum 4 . Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata cu sectiunea minima de 150 mmp si din electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 toli si cu lungimea de 2,5 m. Electrozii se monteaza la o distanta de 2 m intre ei. Priza orizontala se monteaza la 1m adincime. Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din zona. daca rezistenta de dispersie este mai mare de 4 se va suplimenta numarul de electrozi de impamantare.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se vor respecta prevederile: - Legii Protectiei Muncii nr. 319/2006 , - Normelor Generale de Protectie a Muncii, elaborate de ICSPM si avizate de MMPS, - Norme specifice ELECTRICA S.A. pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune, - Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de Ministerul de Interne - Comandamentul Trupelor de

Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul executarii lucrarilor. CERINTE TEHNICE

INSTALATIA ELECTRICA INTERIOARA

Peste tot instalatia va fi ingropata. Exceptie va face instalatia electrica amplasata in tavanul fals, a carei montaj se face aparent. Toate legaturile la aparate se vor realiza in cabluri pozate in tuburi PVC gofrate, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului. Toate materialele utilizate vor fi de tip fara halogenuri . In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului. Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. Intr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu. CONDITII GENERALE Se va respecta normativul PE 107 si precizarile din I.7 cap. 4.138. Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie. La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor. La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri sau sub cai ferate, cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice. Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.

Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor. Liniile de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit. Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri. INSTALAREA INTERIOARA Se va respecta I.7 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.138 si PE 107 cap. 4.1.6; 4.1.8; 4.1.9; 4.1.10; 4.1.12. La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC si a celor cu izolatie din hartie si manta din plumb este de +5C (cablurile cu izolatie din cauciuc se pot monta pana la temperaturi de -20C). In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...+25 C pana ce atinge aceasta temperatura. In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor. Distantele la alte instalatii conform PE 107 cap.4.2.1. Montarea aparenta a cablurilor Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate. Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m. De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10cm, dar conform PE 107 cap.4.2. Curbarea cablurilor Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile fabricii constructoare (10Dext cablu la S25mmp; 8Dext la S16mmp) si 6 Dext la cablu nearmat.

Protejarea cablurilor La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor corozivi etc). Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura. Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice. In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala. Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor. Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor. Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile executate din tabla de otel. Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si longeronul, confectionate din tabla de otel (OL 38) cu grosimea de 2mm. Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive: varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de energie, cu sectiuni mari); varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc). La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru montanti, eclise, traverse etc. Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod. Montarea cablurilor in canale (tuneluri) Cablurile pot fi montate in una din variantele urmatoare: pe console sau poduri de cabluri (vezi punctul precedent); prin pozare libera pe fundul canalelor; prin pozare aparenta pe peretii canalelor.

Canalele (tunelurile) pentru cabluri trebuie sa fie prevazute cu posibilitati de vizitare comoda si cu pante pentru scurgerea apei; de asemenea, trebuie sa fie bine izolate hidrofug si bine ventilate. In cazurile cand cablurile se monteaza pe o singura latura a canalului (tunelului), cablurile de energie se aseaza deasupra cablurilor cu alte destinatii si se despart de acestea prin elemente continue din materiale rezistente la foc. Daca se prevede pozarea cablurilor pe ambele laturi ale canalelor (tunelurilor), pe o latura se monteaza cablurile de energie si pe cealalta restul de cabluri. Se admite pozarea cablurilor electrice in acelasi canal sau tunel cu conducta de aer, conducte pentru fluide neinflamabile, cu conditiile de distanta indicate in PE 107 cap.4.2.2 si cap. 4.2.3. DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile). Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform PE 107 si I7). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi. TRECERI PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tile de protectie. Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel. La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns. DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE)

Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala. Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari. Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare. LEGATURI ELECTRICE Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat). Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor. Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire. Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin presare in tuburi speciale. Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.

ELEMENTE DE FIXARE Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate mai sus. Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente. Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi metalice. PROTECTIA LA FOC

Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118. PRIZA DE IMPAMANTARE Priza de impamantare se realizeaza in santuri de 1 m adancime in care se monteaza electrodul orizontal, adica platbanda de otel zincat cu sectiunea minima de 30x4 mm2. Aceasta uneste electrozii verticali, batuti in pamant si realizati din teava de otel zincata cu diametrul de 2 si lungimea de 2,5m. Distanta intre electrozi va fi de minimum 2m. TABLOURI ELECTRICE Generalitati Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat. Tabloul principal va fi montat pe peretele interior al cladirii, la Subsolul acesteia, in incapere special destinata. Montajul se va face aparent pe perete. Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor masca Regimul de neutru se va respecta. Curentul de scurt circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 10kA. CORPURI DE ILUMINAT INTERIOR La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei. Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.

Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului I.7 (6.2; 6.3; 6.11; 6.16; 6.17; 6.18; 6.19; 6.20; 6.21; 6.23) - cap. 9 al I.7 - 9.2; 9.3; 9.10) si cap. 11 - art. 1.7 din cap. 11 al I.7. Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4. Toate corpurile de iluminat cu surse fluorescente vor fi prevazute cu balast electonic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor. Principalele tipuri de lampi ce urmeaza a se utiliza sunt urmatoarele: a. Lampi fluorescente Caracteristici: Caracteristici: tensiunea de alimentare: 220-240 V.c.a. frecventa 50 Hz puterea 18, 36, 58 W indicele de redare a culorilor Ra = 76 temperatura de culoare 4000 K flux 4100 lm. b. Lampi incandescente tensiunea de alimentare: 220-240 V.c.a. frecventa 50 Hz puterea 25, 75,100 W indicele de redare a culorilor Ra = 76 temperatura de culoare 2700 K

Corpuri de iluminat (omologate) conform CEI 598 si STAS 8114/2: corpuri portabile: corpuri de siguranta: dulii pentru E27: lampi fluorescente: lampi electrice incandescente: 9419, STAS 3009; STAS 11549; STAS 11971; STAS 690; STAS 6824; STAS 115/1,3 (E27), STAS

 lampi cu descarcari in gaze:

STAS 7290, 7832/1;

Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat, lampa

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE-INTRETINERE
GENERALITATI Exploatarea si intretinerea instalatiilor electrice se va face numai de personal calificat atestat pentru operatiile pe care le executa. La intrarea in activitate, personalul va trebui sa ia la cunostinta urmatoarele: - sarcinile ce-i revin in cadrul procesului de exploatare, intretinere; - structura instalatiilor (echipamente, scheme functionale); - structura organizatorica a activitatii de exploatare, intretinere (distributia sarcinilor si a responsabilitatilor); - masurile de protectie ce trebuiesc aplicate pe tot timpul activitatii, impotriva riscurilor de electrocutare, ranire si incendiu. Operatiile specifice activitatilor de exploatare si intretinere tratate in prezentele instructiuni sunt: - pornirea si oprirea instalatiilor, manevre de interventie; - supravegherea si controlul instalatiilor in timpul functionariimanevrelor de interventie; - controlul starii instalatiilor (contacte, carcase, reglaje); - intretinerea instalatiilor. Instructiunile se refera la instalatiile a caror exploatare cade in sarcina proprietarului.

PORNIREA/OPRIREA INSTALATIILOR-MANEVRE DE INTERVENTIE Pornirea si oprirea instalatiilor electrice se va face automat sau de catre personalul desemnat pentru activitatea de exploatare si intretinere, acesta trebuind sa cunoasca functiile si regimul de functionare ale instalatiilor si echipamentelor pe care le deservesc. Comanda de pornire a unei instalatii/echipament se va da, numai dupa recunoasterea starii acestora. Comanda iluminatului se va face cu intrerupatoare montate local. Supravegherea si controlul instalatiilor din spatiile proprietarului se fac de personalul acestuia. Personalul operativ trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii: sa aiba dreptul de a executa manevre in instalatiile electrice, avand calificarea corespunzatoare; sa cunoasca prevederile principiilor de exploatare referitoare la instalatiile pe care le supravegheaza, prevederile regulamentului general de manevre. Instalatiile electrice cu tensiuni pana la 1000V se controleaza de catre una sau mai multe persoane cu calificare corespunzatoare (grupa III NPM), respectandu-se urmatoarele reguli generale: la controlul instalatiilor de distributie, a tablourilor etc. este interzisa indepartarea tablitelor indicatoare, a imprejmuirilor (paravanelor) de protectie, atingerea elementelor sub tensiune, inlaturarea defectelor descoperite daca pentru aceasta este necesara apropierea de elementele sub tensiune; personalul care supravegheaza functionarea instalatiilor electrice a diferitelor utilaje, poate deschide pentru control usile tablourilor, dipozitivelor de pornire etc. cu luarea masurilor necesare de tehnica securitatii muncii; daca in timpul controlului se observa un deranjament, care nu trebuie inlaturat de o singura persoana, va fi anuntat seful direct, inlaturarea acestor deranjamente facandu-se in echipa cu respectarea stricta a masurilor de protectia muncii. -

Supravegherea si controlul echipamentelor mecanice automatizate va fi facuta de personal calificat, care sa cunoasca parametrii functionali ai echipamentului si programul de functionare al acestora. In conditiile normale de functionare a echipamentelor automatizate cheile de selectare a regimului de functionare vor fi pe pozitia automat, pozitia manual fiind utilizata numai in caz de control si revizie a echipamentului sau in cazul aparitiei unei defectiuni in bucla de comanda automata. In cazul inregistrarii unor abateri de la valorile prescrise pentru parametrii functionali operatorii vor actiona pentru depistarea cauzei abaterii si inlaturarea anomaliei sau defectiunii (reglaje, interventii la echipamente). Interventia asupra echipamentelor se va face numai dupa punerea cheii de alegere a regimului de lucru pe pozitia 0 sau manual si scoaterea de sub tensiune a echipamentului. Controlul si supravegherea echipamentelor si instalatiilor din spatiile chiriasi vor fi realizate de personalul acestora.

INTRETINEREA INSTALATIILOR
Instalatii electrice de iluminat Operatiile de intretinere a instalatiilor de iluminat vor consta din: curatarea periodica a instalatiilor de iluminat si anume: - o data pe an pentru iluminatul interior ; - inlocuirea aparatajului defect cu aparataj omologat cu caracteristici identice cu ale aparatajului inlocuit; - Controlul si verificarea instalatiilor de iluminat se vor face cel putin o data pe an pentru starea izolatiei retelelor iluminatului normal. Cu ocazia fiecarui control se va verifica daca legaturile la aparate sunt bine stanse. Personalul de exploatare trebuie sa aiba la dispozitie aparataj de protectie si lampi de rezerva cu caracteristici similare cu cele existente in instalatie. Instalatii de protectie impotriva electrocutarii In cadrul activitatii de intretinere a instalatiilor de protectie impotriva electrocutarii si a descarcarilor atmosferice se vor efectua urmatoarele operatii:

masurarea periodica (o data pe an in sezonul de vara) a rezistentei de dispersie a prizei de legare la pamant, masuratorile facandu-se de un laborator agrementat, care va emite buletine de masuratori; - verificarea periodica (de doua ori pe an) a continuitatii conexiunilor de protectie (legaturi de echipotentializare, conductorul de protectie-PE,); - verificarea periodica a starii dispozitivelor de declansare la curenti de defect (disjunctoare, intreruptoare diferentiale); - verificarea anuala a integritatii carcaselor de protectie a echipamentelor electrice si a existentei legaturii la conductorul de protectie a carcaselor metalice. In cazul unor rezultate necorespunzatoare ale masuratorii privind rezistenta de dispersie se vor face investigatii pentru determinarea discontinuitatilor in centura de legare la pamant In cazul constatarii unor discontinuitati in conexiunile de protectie, se vor depista punctele de discontinuitate, remediindu-se defectiunile in conditiile impuse de STAS-1604. Echipamentele si aparatele care la operatiile de verificare prezinta defectiuni vor fi inlocuite cu produce identice sau cu produse similare avand aceleasi parametrii functionali cu produsele inlocuite. Compartimentul electroenergetic va avea ca dotare minima cu mijloace de protectie si avertizare urmatoarele: - indicatoare de tensiune; - manusi electroizolante de joasa tensiune; - cizme electroizolante; - covoare electroizolante; - scule cu maner electroizolant; - dispozitive mobile de scurtcircuitare si legare la pamant; - ochelari de protectie; - indicatoare de securitate; - placute avertizoare. Data : Octombrie 2011
ing.Florin Dumitrescu

Intocmit,