Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 61 vizualizări

    Pan Hallippa

    Încărcat de

    Adelina Simionov

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Pan Hallippa

    Încărcat de

    Adelina Simionov
    61 vizualizări5 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca ppt, pdf sau txt
    61 vizualizări5 pagini

    Pan Hallippa

    Încărcat de

    Adelina Simionov

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca ppt, pdf sau txt
    din 5

    (n. 1 august 1883 - d.

    30 aprilie1979)

    Pantelimon Halippa

    Biografie
    Pantelimon Halippa sau Pan Halippa a fost un publicist i om
    politic romn basarabean, unul dintre cei mai importani militani pentru afirmarea spiritului romnesc n Basarabia i pentru unirea acestei provincii cu Romnia. A fost preedintele Sfatului rii care a votat unirea n 1918. A ocupat funcii de ministru n diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist i nchis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Romne exclus n 1948, repus n drepturi n 1990.

    A urmat coala primar n satul natal, la Cubolta, apoi

    cursurile colii Spirituale din Edine i ale Seminarului Teologic din Chiinu. Dup ce a absolvit seminarul n 1904, s-a nscris la Facultatea de Fizic i Matematic a Universitii din Dorpat (astzi Tartu, Estonia). Un an mai trziu a izbucnit revoluia i Halippa s-a vzut nevoit s renune la studii. Revenit la Chiinu, s-a apropiat de tinerii intelectuali romni, colabornd la revista Basarabia.

    S-a refugiat la Iai i s-a nscris la facultatea de litere i

    filosofie, a crei cursuri le-a urmat ntre 1908 i 1912. n aceast perioad a colaborat la revista Viaa romneasc, n care a publicat Scrisorile din Basarabia. n 1908 a tiprit la Chiinu, cu caractere chirilice, Pilde i novele, prima carte literar din Basarabia, iar n 1912 lucrarea Basarabia, schi geografic. Revenit la Chiinu n 1913, public mpreun cu Nicolae Alexandri i cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul Cuvnt moldovenesc, al crui director a fost. n scrierile sale, Halippa nu a contenit s militeze pentru unirea Basarabiei cu Romnia. Activitatea sa politic s-a intensificat, iar n 1917 a nfiinat Partidul Naional Moldovenesc. Anul 1918 l-a gsit pe Halippa n fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreedinte, apoi preedinte al Sfatului rii, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu Romnia. A participat i la adunrile de la Cernui i de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei i, respectiv, a Transilvaniei cu Romnia.
    In anul 1923 devine membru emerit al Suveranului Sanctuar al Romniei i, n acelai an, la 29 decembrie, reprezenta Loja Libertatea, din Chiinu, la Conventul anual al Marii Loji Naionale din Romnia (MLNR). n 1925 a fcut parte din Comisia de relaii externe a MLNR. A mai ndeplinit i funcia de garant de amiciie n ara noastr al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo.

    Pantelimon Halippa a fost ntemeietorul Universitii Populare din Chiinu (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societii Scriitorilor i Publicitilor Basarabeni, al Societii de Editur i Librrie Luceafrul din Chiinu (1940). n 1932 a editat i a condus revista Viaa Basarabiei i ziarul cotidian omonim. n 1950 a fost arestat i nchis, fr a fi judecat, la Sighetu Marmaiei, dup doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chiinu, judecat i condamnat la 25 de ani de munc forat n Siberia. A fost mutat la nchisoarea de la Aiud, unde a fost reinut pn n 1957. A murit la 95 de ani n Bucureti, n casa de pe strada Al. Donici nr. 32. A scris peste 280 poezii, articole, schie, traduceri, memorii, reuind s editeze n timpul vieii doar un singur volum, Flori de prloag (1921, Iai), prefaat de Mihail Sadoveanu. A scris i cteva studii istorice: Bessarabia do prisoedineni k Rossii (1914), Basarabia inainte de sub dominatia Rus (1812-1825), B. P. Hasdeu (1939). Postum i se public n revista Patrimoniu din Chiinu Povestea vieii mele (1990) i un volum de publicistic (2001). n colaborare a mai semnat i cartea Testament pentru urmai (1991). Membru corespondent al Academiei Romne (1918). Exclus

    n 1948, Halippa a fost repus n drepturi n 1990 ca membru corespondent al Academiei Romn.

    S-ar putea să vă placă și