1.

REGULI SPEC IFICE TEH NIC II BILANULUI ART ICULAR:

Tendinele moderne ale evalurii micrii unei articulaii sunt de a nu pune accentul pe gradul de mobilitate din considerentul c acesta nu d suficiente date despre starea structurilor implicate n micarea articular i implicit, despre cauzele limitrilor acesteia. subiectul trebuie s fie relaxat din punct de vedere psihic i fizic, aezat confortabil, s fie instruit asupramanevrelor care vor urma. Starea de contractur,teama, etc. limiteaz amplitudinea de micarepasiv,iar necooperarea, pe cele de micare activ; pentru fiecare articulaie trebuie s se defineasc o poziie zero sau poziie neutr, de la care se msoar amplitudinea diferitelor micri. Aceast poziie corespunde, de obicei, poziiei anatomice i se va preciza la fiecare articulaie n parte; instrumentul de msurat amplitudinile de micare i anume goniometrul, va fi aplicat ntotdeauna pepartea lateral a articulaiei, cu cteva excepii i anume, supinaia, pronaia, inversia i eversia i n cazul rotaiilor umrului i oldului; centrul goniometrului trebuie s corespund cel mai exact posibil centrului articulaiei i braele sale trebuie s se suprapun axelor longitudinale ale segmentelor. Acest lucru este posibil datorit cunoaterii reperelor osoase care se vor detalia pentru fiecare articulaie; goniometrul nu trebuie presat pe segmente, ci aplicat uor, pentru a nu mpiedica micarea; amplitudinile micrilor articulare n direcii opuse, de 12 exemplu: flexia extensia se vor msura fiecare, n parte, apoi se va nota i suma lor, care reprezint gradul de micare a unei articulaii ntr-un anumit plan; gradul de micare (mobilitatea) a unei articulaii este egal cu valoarea unghiului maxim msurat al acelei micri, dar numai dac s-a plecat de la poziia zero. Condiiile ce trebuie ndeplinite pentru realizarea unui bilan obiectiv: s fie cunoscute foarte bine posibilitile funcionale normale ale articulaiei msurate (prin comparaie cu articulaia sntoas); s fie adoptat un sistem comun de msurare, cu aceleaireguli, comparabil;aceleaivaloride referin, s existe ndemnarea i cunotinele teoretice necesare efecturii msurtorilor.

TESTAREA UMARULUI Miscarea se evaluea de catre brat in raport cu toracele unghiurile facute de acestea miscari se vor masura prin poz bratului fata de trunchi. Poz. 0 a membrului superior de-a lungul trunchiului,mana in supinatie ,palma pribeste spre inainteabductia 180 rezulta ca:

Pana la 90 art. Scapulohumerala 60 prin bascularea scapulei 30 prin inclinarea latera;a a CV dorso lombare.

Poz. Ortostatism sau asezat cu spatele la examinator in decubit dorsal cu ventral.Goniometrul-brat fix se aliniaza pe trunchi pe linia axilara posterioara; iar cel mobil se fixeaza pe linia mediana a fetei posteroare a bratului spre olecran. Se vor evita:inclinarea laterala,flexia si extensia trunchiului ridicarea ceturii scapulare. 1. Adductia umarului- adductia pura prin poz.0 este imposibila datorita trunchiului.se poate masura adductia doar daca se combina cu flexia sau extensia bratului: Adductia cu flexie- va fi cu atat mai mare cu cat flexia ese mai mare spre 90 Adductia cu extensie-este limitata. Flexia umarului-antepulsie 180 rezulta ca 90 din articulatia scapulohumerala, 60 din art scapula toracica si 30 hiperlordizare lombara.Flexia umarului-retropulsie,miscarea este limitata rezulta ca active este de 50-60 si pasiva de 90 prin accentuarea basculei scapulei spre coloana si retropulsia centurii scapulare.Poz. gonio este ca la flexie. 2 Rotatia interna a umarului este DD la marginea mesei,bratul in abductee la 90, cotul inafara mesei flectat la 90 palma priveste corpul.Goniometrul se poz.cu bratul fix orizontal parallel cu podeaua pe olecran iar bratul mobil pe linia mediana a fetei post a antebratului intre procesele stiloide. 3 Rotatia esterna a umarului este de 80-90 unde 65 din art scapulohumerala si 20-25 in retropulsia scapula-toracica.Pozitia goniometrului ca rot interna.Miscarea de rotatie se poate aprecia si din alte poz. Al bratului,flexia de 90-180 care duce la o rotatie interna de 135 si o rotatie externa de 0. 4 Circumductia umarului este miscarea complex ape care umarul o realizeaza datorita celor 3 de liberate pe care le are.

TESTAREA ARTICULATIE I COTULUI Are un sigur grad de liberate,poate realiza flexie si estensie pe o axa ce trece transversal prin corp. Pozitia. 0 cotului in extensie, bratul pe langa corp,palma privind spre inainte. Axele mediane longitudinale ale bratului si antebratului fac unchiul de 170 de grade deschis spre lateral. 1 Flexia cotului 160 dintre care 150 este actic inr pana la 160 pasiv.Poozitia ortostatica sau dd.Goniometrul plasat cu bratul fix pe linia mediana a fetei lat a bratului orientat sre acromion, bratul mobil pe linia mediana a fetei radiale a antebratuli. 2 Extensia este blocata de corpul olecranului.Pozitia de imobilizare este cotull in flexie la 90100, mana in uroara supino-pronatie. 3 Supinatie si prnatia au poz.0 a cotului la 90 si mana in poz intermediara in pronatie supinatie

Pronatie-miscarea de orientare a palmei in jos 0-90.Goniometrul cu bratul fix pe fata dorsala a pumnului si bratul mobil dupa executia pronatiei de-a lungul stiloidei. Supinatie- miscarea opusa pronatiei.aceeasi tehnica de masurare de 90. Poz. Corecta este de sumepronatie 30-45. (poz de repaus sau de scris)

ARTICULATIA PUMNULUI 1 Flexie de 0-90 si din articulatia redio-carpiana 50.Poz. 0 antebratul la 90 in pronatie.Goniometrul cu bratul fix pe linia mediana a fetei ulnei a antebratului orintat srpe olecran,bartul mobil parallel cu metacarpianul 5. 2 Extensia 0-70. Gon.idem flexie.Se masoara cu bratul in abductor cot flectat antebratul in prono supinatie 3 Adductia 20-30. Poz 0 bratul in adductie si cotul flectat,antebratul in pronosupinatie.Goniometrul-bratul fix pe linia mediana a fetei dorsale a antebratului spre epicondilul laterl al hmerusului, bratul mobil in lungull metacarpianului 3 spre articulatia metacarpo-falangiana. 4 Abductia 20-30 se asoara idem adductie.Mana- miscarea in art,matacarpiana.Ex: misc. de apucare a unui maner de clanta se datoreaza opozabilitatii 1 si celui de-al 5 lea metacarpian se apreciaza in cadrul studierii prizel sau tipurilo de prehensiunie

ARTICULATIA METACARPO-FALANGIANA Flexie si extensie degete. Poz.0 pumnul si degetele intinse,flexie actva 90 extensie 090(hiperlaxitate) Se folosesc goniometrul special mici.Miscarea de lateralitate-departarea si apropierea degetelor intre 15-20 Circumductia-rotatia axiala se poate face pasiv Miscarea din art.interfalangiana- flexie 100 si extensie 0-20 Miscarea din art policelui- flexie 10-15 ,extensie 25-30, miscare de opozitie

ART.COXO-FEMURALA ARE 3 GARDE DE LIBERTATE 1 Plan sagtal-flexie 125-130, poz.0 d.l pe partea care nu se testeaza.Goniometrul cu bratul fix pe axul de pe marele trochanter (LMA), bratul mobil pe linia mediana a fetei lat a coapsei 2 Pla sagittal-extensie 15-20 3 Plan frontal: abductie si adductie.Poz. 0-DD cu MI aliniate unul langa celalalt axul in plica inghinala.Goniometrul cu bratul fix orizontal,parallel cu linia care undeste splinile iliace anterior,bratul mobil pe linia madiana a fetei anterioare a coapsei:

Abductee 60 piciorul intins 70 copasa flectata, amplitudinea abductiei coapsei se mareste prin interventia bazinului si a C.V lombare. Adductia imposibil de realizat din poz.0

4 Rotatie interna 45. 5 Rotatie esterna 35. Poz.0 DD cu genunchi la marginea mesei de testat.Goniometrul cu axul pe vf rotulei, bratul fix pe linia celor 2 rotule.bratul mobil pe linia interdigitale 2-3.

ART.GENUNCHIULUI Flexie 120-140 pana la 160 pasiv. Poz.0 DL .Goniometrul se fixeaza cu axul in dreptul axului biomecanic al art , bratul fix pe linia mediana a fetei laterale a coapsei, bratul mobil pe linia mediana a fetei laterale a gambei. Miscarile patolgice miscarea de serat si lateralitate. Extensia gen. este miscarea inversa a flexiei si este de 0.

ARTICULATIA GLEZNEI 1 Sagital flexie-extensie. Poz.0 cu respectarea unchiului de 90 dintre gama si picior. Goniometrul sub vf maleolei externe a bratului fix pe linia mediana a fetei laterale a gambei ,bratul mobil parallel cu metatarsianul 5. 2 Frontal 45-50 3 Adductie 35-40 4 Flexie,extensie,supinatie,ppronatie 25-30 Miscarile elemntare se insumeaza sunt miscari complexe de: Inversie-planta priveste spre linia medial Eversie planta priveste spre linia laterala

Miscarile elementare + cele complexe se estimeaza prin palpare: Inversie=adductie +supinatie+pronatie Eversie= abductee+pronatie+flexie.

2.BILANTUL MUSCULAR
Bilanul muscular (testing muscular) reprezint un sistemmde tehnici de examinare manual, pentru evaluarea forei fiecrui muchi sau a unor grupuri musculare. Evaluarea este global, cnd exploreaz grupe musculare cuaciuni principale comune, i analitic atunci cnd, prinpoziii i manevre specifice este evideniat aciunea izolata unui muchi sau cel mult a unui grup limitat, n condiiile ncare,dinconsiderenteanatomo-funcionale, individualizarea este imposibil.

Scopul bilanului muscular: ajut la elaborarea diagnosticului complet functional ct i la precizarea nivelului lezional al bolii neurologice; st la baza alctuirii programului de recuperare i stabilete, secvenial, rezultatele ob prin aplicarea acestui program; chirurgicale. ajut la determinarea tipului unor intervenii contureaz subiectului. Deseori prognosticul functional al Condiiile necesare efecturii unui bilan muscular corect: cunoaterea de ctre kinetoterapeut a datelor anatomo-funcionale sistemului muscular; colaborarea total ntre kinetoterapeut i subiect; spre deosebire de bilanul articular, bilanul muscular este un bilan cu participare activ din partea subiectului; kinetoterapeutul dirijeaz, comenteaz, ncurajeaz, orienteaz desfurarea examinrii; bilanul muscular va fi ntotdeauna precedat de bilanul articular, deoarece starea de funcionalitate a unei articulaii poate influena precizia bilanului muscular; desfurarea unei examinri nu poate fi prestabilit, ea se desfoar n funcie de tipul de suferin, fatigabilitatea subiectului i particularitile sale individuale pentru a se putea preciza succesiunea etapelor; testrile intermediare ar trebui fcute de ctre acelai kinetoterapeut, ceea ce reduce gradul de subiecivism pe care-l implic orice bilan muscular; nregistrarea rezultatelor bilanului muscular s fie exprimat ntr-un sistem de cotare internaional; bilanul muscular trebuie s se execute n condiii de confort. Cotarea bilantului muscular: Fora 5 (normal, 100%) Indic posibilitatea de a efectua micarea, pe toat amplitudinea mpotriva unei fore exterioare sau unei rezistene opus de kinetoterapeut, egal cu valoarea forei normale. Fora 4 (bun, 75%) Reprezint fora unui muchi de a mobiliza complet segmentul contra unei rezistene medii. Se procedeaz la fel ca n cazul testrii forei 5, dar cu aplicarea unei rezistene mai mici din partea kinetoterapeutului. Fora 3 (acceptabil, 50%) Reprezint fora unui muchi de a deplasa segmentul (pe care se inser), pe toat amplitudinea, mpotriva forei de gravitaie (micarea se face pe vertical), meninnd eventual, cteva secunde poziia final. Fora 2 (slab, 25%) Reprezint fora unui muchi sau grup de muchi de a mobiliza segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei. Testarea manual a forei 2, necesit din partea kinetoterapeutului cunoaterea exact a poziiei fr gravitaie, specific muchiului care este analizat. n general se utilizeaz planuri de alunecare (plci de plastic, suprafee lucioase, lemn talcat), sau segmentul este susinut de ctre kinetoterapeut.

Fora 1 (foarte slab, schiat, 10%) Delimiteaz, existena sau absena contraciei musculare voluntare. Acest lucru se determin manual prin palparea tendoanelor i/sau a corpului muscular, n timp ce subiectului i se cere s realizeze micarea prin contracia musculaturii respective. Fora 0 (zero, nul) Muchiul nu realizeaz nici o contracie evident.

3.BAZELE FIZICE ALE KINETOTERAPIEI

Kinetologia- miscarea miscari mecanice Schimbarile sucesive ale poz. Coprpului sau a unor segmente fata de alte puncte de referinta Akinezia ,mobilizarea ,repausul fac parte din kinetoterapie. Repaus-consideratt in fizica un caz particular al miscarii un corp ramane in aceeasi raportuti pt, ca un corp sa fie scos din repaus este necesara o forta ce produce ce produce o miscare in aceeasi directie. Daca actioneaza 2 forte concomitent in directii diferite miscarea esre o rezutata a acestor forte a miscarii a directiei etc. Suma a 2 vectori este data de paralelograma cu cei 2 vectori diagonala indica directia daca cele 2 orte actioneaza in aceeasi directie si sens ele se aduna marind valoarea fortei rezultate.Daca actioneaza in sens opus ele se scad. Centrul de gerutate la om de afla in apropierea corpuli vertebei 2 sacrate.Un corp e in echilibru ct mai stabil cu atat mai mult cat CG este mai jos. Echilibrul devine instabil cand CG urca sau linia nu se mai proiecteaza in poligon.

FIZIOPATOLOGIA IN KIN Articulatia este elementul mecanic ecetor al miscarii sta la baza definitiei aparatului neuro-mioartrokinetic. Toate structurile articulare si periariculare pot sta la baza acestor 2 tulburari funnctionale i anume:stabilitate si mobilitate. Dpdv fiziopatologic aceste 2 pot fi cauzate de :durere,inflamarea tesutului,deficit mecanic,pierderea functiilormusculare adiacente. Efectele acestor mecanisme duc la redoare,anchiloz articulara, dificultati de mentinere a unor posturi, de mers,de a executa unele gesturi. Redori-limita patalogice ale miscarilor art congenitale sau dobandite: -leziuni tegumentare, musculo tendinpase,sinoviale, capsulo rticulare. - anchiloze qpierderi definitive ale miscarilor stadiul finall ale procesului care determina redoarea .

MUSCHII Atrofie musculara de imobilizare-secundare unei interventii centrale ale mersului sau placii motorii a influxului nevos=atrofii de denevrare Atrofii de imobilizare propriu zisa = un muschi cu inervatie pastrata doar imobil. La un muchi atrofic scade marimea ,puterea si mobilitatea;un muchi care nu functioneaza pierde 3% din volum +forta pe zi, Muchiul atrofic pierde 50% din gerutatea sa. Structura musculara este aproape perfect conservata. Retractura musculara produce spasticitate . Distrofia musculara este o boala alegenerativa a muschiului striat conditionat genetic cu

etiopatologie incomplet cunoscuta. Kt.nu ca urmarii cresterea R si F ci va urarii metinerea la valori existente. Oboseala musculara contractie intensa pprelungita, sindrom fiziopatologic,incapacitatea muschiului de a se contracta.

5.TEHNICI KINETOLOGIEI
TEHNICI KINETOLOGICE 1 .1Tehnici akinetice 1. 2 Tehnici kinetice 2. Tehnici de transfer 1.1. TEHNICI AKINETICE Tehnicile akinetice au dou caracteristici de baz: absena contraciilor musculare voluntare; nu determin miscarea segmentului. A. IMOBILIZAREA Imobilizarea se caracterizeaz prin meninerea si fixarea artificial, pentru anumite perioade de timp, a corpului n ntregime sau doar a unui segment ntr-o poziie determinat, cu sau fr ajutorul unor instalaii sau aparate. . n funcie de scopul urmrit, pot fi: - imobilizare de punere n repaus - imobilizare de contenie - imobilizare de corece Imobilizarea de corecie se realizeaz cu aceleasi sisteme ca si cea de contenie.

B. POSTURAREA Posturrile corective sunt cele mai utilizate n kinetologia terapeutic sau de recuperare. n multe cazuri se recomand preventiv n boli a cror evoluie este previzibil, determinnd mari disfuncionaliti (de exemplu spondilita ankilopoietic). Din patologie amintim cteva afeciuni n care posturarea reprezint o tehnic de baz a kinetoterapiei: reumatismul inflamator cronic si n general artritele, indiferent de etiologie, coxartroza, lombosacralgia cronic de cauz mecanic, paraliziile de cauz central sau periferic, deviaiile de coloan sau ale altor segmente etc. Din punct de vedere tehnic, posturile corective pot fi: - libere (posturi corective) sau autocorective; - liber-ajutate (prin suluri, perne, chingi etc.) sau realizate manual; - fixate (posturi exterocorective; instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau instalaii. Posturrile cu efect asupra aparatului cardiovascular: - Antideclive (proclive) - Declive (antigravitaionale - Profilactice. - Terapeutice, de drenaj bronsic 1.2 TEHNICI KINETICE I. TEHNICILE KINETICE STATICE se caracterizeaz prin modificarea tonusului muscular fr s determine miscarea segmentului. A. Contracia izometric reprezint o contracie muscular n care lungimea fibrei musculare rmne constant, n timp ce tensiunea muscular atinge valori maxime, prin activarea tuturor unitilor motorii ale grupului muscular respectiv. Contracia izometric se realizeaz fr deplasarea segmentelor, contra unei rezistene egale cu fora maxim a muschiului respectiv sau cnd se lucreaz contra unei greuti mai mari dect fora subiectului, dar imobile. n realitate, se produce o microdeplasare, neglijabil, ntre momentul cresterii tensiunii musculare si cel al relaxrii. B. Relaxarea muscular: se realizeaz cnd tensiunea de contracie a muschiului respectiv scade, muschiul se decontractureaz. Relaxarea poate fi considerat ca o atenuare a tensiunii de orice natur (nervoas, psihic, somatic) cu schimbarea centrului de atenie, de concentrare sau de efort. Relaxarea reprezint un proces psihosomatic, pentru c se adreseaz concomitent att strii de tensiune muscular crescut, ct si strii psihice tensionate, viznd o reglare tonico-emoional optimal. Relaxarea muscular poate fi: - general - proces n legtur cu relaxarea psihic - local - se refer la un grup muscular II . TEHNICILE KINETICE DINAMICE se realizeaz cu sau fr contracie muscular ceea ce transeaz de la nceput diferena dintre tehnicile active si cele pasive. A. Miscarea activ reflex este realizat de contracii musculare reflexe, necontrolate si

necomandate voluntar de pacient; miscrile apar ca rspuns la un stimul senzitivo-senzorial n cadrul arcurilor reflexe motorii. Contracia reflex se poate produce prin reflexe medulare si supramedulare. B. Miscarea activ voluntar - caracteristica acestei tehnici este miscarea voluntar, comandat, ce se realizeaz prin contracie muscular si consum energetic. n miscarea voluntar contracia este izotonic, dinamic, muschiul modificndu-si lungimea prin apropierea sau deprtarea capetelor de inserie Modalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt urmtoarele: Mobilizarea liber (activ pur) Mobilizarea activ asistata Mobilizarea activ-pasiva ajutor cu finalul miscarii Mob. Pasivo-activa cu aj. In prima parte a miscarii

Contracia izotonic este o contracie diulnamic prin care se produce modificarea lungimii muschiului determinnd miscarea articular. Pe tot parcursul miscrii, deci al contraciei izotonice, tensiunea de contracie rmne aceeasi. Modificarea lungimii muschiului se poate face n 2 sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contracie dinamic concentric) si prin ndeprtarea capetelor de inserie, deci prin alungire, (contracie muscular excentric). Miscarea dinamic (izotonic) cu rezisten este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cresterea forei si obinerea hipertrofiei musculare. Miscrile active cu rezisten pot fi realizate n: - curs intern, sau interiorul segmentului de contracie - cnd agonistii lucreaz ntre punctele de inserie normal; - curs extern, sau exteriorul segmentului de contracie - cnd agonistii lucreaz dincolo de punctele de inserie normal, n segmentul de contracie pentru antagonisti. - curs medie, cnd agonistii au o lungime medie, situat la jumtatea amplitudinii maxime, pentru o miscare dat. Contracia izotonic poate fi: a.Concentric - cnd agonistii nving rezistena extern; muschiul se contract pentru a nvinge o rezisten din afar, se scurteaz apropiindu-si att capetele de inserie, ct si segmentele osoase asupra crora acioneaz. Acest fel de contracie scurteaz muschiul dezvoltndu-i tonusul si fora. Contraciile concentrice se execut n: - interiorul segmentului de contracie, cnd miscarea respectiv este iniiat din punctul zero anatomic sau din diverse unghiuri articulare pozitive, se desfsoar n sens fiziologic (muschiul se scurteaz reusind s nving rezistena) si se opreste la amplitudini mai mari sau la sfrsitul cursei. - exteriorul segmentului de contracie, cnd miscarea respectiv, iniiat din diverse unghiuri articulare ale miscrii opuse, numite unghiuri negative, se desfsoar n sens fiziologic si se opreste la unghiuri articulare negative mai mici sau la punctul zero anatomic. b. Excentric - se realizeaz cnd agonistii, desi se contract, sunt nvinsi de rezistena extern.

Contracia excentric se realizeaz atunci cnd muschiul fiind contractat si scurtat cedeaz treptat unei fore care-l ntinde si-i ndeprteaz att capetele de inserie, ct si segmentele osoase asupra crora lucreaz muschiul respectiv. Prin aciunea ei dezvolt elasticitatea si rezistena muschiului. Contraciile excentrice se execut n: - interiorul segmentului de contracie, cnd miscarea respectiv, iniiat din diverse unghiuri pozitive se desfsoar n sens opus celui fiziologic (rezistena extern nvinge muschiul, care se alungeste treptat) si se opreste la unghiuri articulare mai mici sau la punctul zero anatomic. - exteriorul segmentului de contracie, cnd miscarea respectiv, iniiat din punctul zero anatomic sau din diverse unghiuri negative, se desfsoar n sens opus celui fiziologic si se opreste la unghiuri negative mai mari. c. Pliometric - capetele musculare se ndeprteaz, dup care se apropie ntr-un timp foarte scurt. Pliometria presupune solicitarea unui muschi mai nti printr-o faz excentric, lsnd apoi s se desfsoar faza concentric ce urmeaz n mod natural. n contraciile pliometrice se utilizeaz ceea ce fiziologii denumesc ciclul ntindere scurtare (the strech-shortening cycle). Contracia pliometric poate fi considerat ca fiind constituit din 3 elemente: - faz excentric; - un scurt moment de izometrie; - faz concentric. Contracia pliometric reprezint cea mai frecvent form de contracii n activitatea sportiv; intervine n srituri, alergare, flotri etc. Contracia izokinetic este contracie dinamic, n care viteza miscrii este reglat n asa fel nct rezistena aplicat miscrii este n raport cu fora aplicat pentru fiecare moment din amplitudinea unei miscri. Pentru o corect izokinezie trebuie ca rezistena s varieze n funcie de lungimea muschiului, pentru a se solicita aceeasi for. Se realizeaz cu aparate speciale numite dinamometre. Variantele tehnice de realizare a miscrii active contra unei rezistene sunt urmtoarele: Rezistena prin scripete cu greuti / segmente mari de membre superioare si inferioare; Rezistena prin greuti (metode de crestere a forei muschilor De Lorme); Rezistena prin arcuri sau materiale elastice (gimnastica sportiv); Rezistena prin materiale maleabile ex: lut, chit, plastelin - utilizate n recuperarea minii si a degetelor; Rezistena prin ap; Rezistena realizat de kinetoterapeut; Rezistena executat de pacient (contrarezisten) - cu membrul sntos sau utiliznd propria greutate a corpului.. Miscarea pasiv se face cu ajutorul unei fore exterioare, subiectul nu efectueaz travaliu muscular. Mobilizarea pasiv se utilizeaz n kinetologia terapeutic si de recuperare. Modaliti tehnice de realizare ale miscrii pasive: A.Traciunile const n ntinderi ale prilor moi ale aparatului locomotor; se fac n axul segmentului sau articulaiei, putndu-se executa manual sau prin diverse instalaii. Traciunile continue (extensii continue) se execut cu instalaii, cu contragreuti, arcuri, scripei, plan nclinat etc. Sunt utilizate mai ales n serviciile de ortopedie, pentru realinierea osului fracturat

sau pentru deplasri ale capetelor articulare, iar n serviciile de recuperare, pentru cercetri ale articulaiilor blocate si deviate n flexie, extensie etc. Un efect important al acestor traciuni este obinerea decoaptrii articulare determinate de contractura muscular puternic. Presiunea crescut intraarticular este generatoare de durere. Instalarea unei traciuni continue reduce durerea, ntinde muschii, decontractndu-i.Aplicarea traciunii continue se face fie prin brose transosoase, fie prin benzi adezive la piele, fie prin corsete de fixaie, mansoane, ghete etc. Aceste ultime modaliti sunt metodele obisnuite n serviciile de recuperare medical. Traciunile discontinue se pot executa att cu mna - de ctre kinetoterapeut, ct si cu ajutorul unor instalaii, ntocmai ca cele continue. Se indic n: articulaii cu redori ce nu ating poziia anatomic; articulaii dureroase cu contractur muscular; discopatii - traciuni vertebrale; procese inflamatorii articulare se realizeaz traciuni cu for moderat, care au si rolul de a decoapta. Traciunile fixaii alternante sunt mai mult o variant a tehnicii de posturare exteroceptiv, dar se menin pe perioade mai lungi. Tehnica se aseamn si cu ortezele progresive pentru corecia devierilor determinate de cicatrice retractile sau redori articulare generate de retracturi de esuturi moi.Traciunea nu se execut n ax, ci oblic, pe segmentele adiacente articulaiei. B. Mobilizarea forat sub anestezie este o tehnic executat n general de ctre specialistul ortoped. Prin anestezie general se realizeaz o bun rezoluie muscular, care permite, fr opoziie, forarea redorilor articulare, cu ruperea aderenelor din prile moi.Aceast tehnic se execut n etape succesive, la un interval de cteva zile, fiecare etap fiind urmat de fixarea unei atele gipsate pentru meninerea nivelului de amplitudine cstigat. C. Mobilizarea pasiv pur asistat este cea mai obisnuit tehnic de mobilizare pasiv executat de minile kinetoterapeutului, n timp ce pacientul si relaxeaz voluntar musculatura. Kinetoterapeutul iniiaz, conduce si ncheie miscarea cu presiuni sau tensiuni lente, dar insistente, pentru a ajunge la limitele reale ale mobilitii. Miscrile pasive cu tensiuni finale ating de obicei amplitudini mai mari dect miscrile active. n realizarea acestei tehnici trebuie s se aib n vedere urmtoarele: a) Poziia pacientului este important att pentru a permite confortul si relaxarea sa, ct si pentru o ct mai bun abordare a segmentului de mobilizat. Pacientul este poziionat n decubit dorsal, decubit ventral sau asezat. Poziia kinetoterapeutului se schimb n funcie de articulaie, pentru a nu fi modificat cea a bolnavului, dar trebuie s fie comod, neobositoare, pentru a permite un maximum de tehnicitate si eficien. b) Prizele si contraprizele - respectiv poziia minii pe segmentul care va fi mobilizat si poziia celeilalte mini care va fixa segmentul imediat proximal acestuia. Priza n general este distanat de articulaia de mobilizat, pentru a crea un bra de prghie mai lung. Exist si excepii: n redorile postfractur se utilizeaz prize scurte, apropiate de articulaia respectiv, pentru a nu solicita focarul de consolidare; n redorile de origine articular se utilizeaz brae mari ale prghiei, prin plasarea ct mai distal a prizei, permind realizarea unei mobilizri eficiente, fr efort. Contrapriza este fcut ct mai aproape de articulaia de mobilizat, pentru o mai bun fixare. n cazul sprijinului pe un plan dur al segmentului proximal, contrapriza poate fi abandonat sau fcut doar parial. Deoarece segmentul care urmeaz s fie mobilizat trebuie perfect relaxat si suspendat, priza cere destul for din partea kinetoterapeutului, mai ales pentru trunchi si segmentele grele. De aceea se recomand suspendarea n chingi a segmentului n timpul executrii mobilizrii pasive.

Fora si ritmul de mobilizare Fora aplicat de ctre kinetoterapeut la nivelul maxim de amplitudine este de obicei dozat n funcie de apariia durerii, dar si de experiena acestuia n cazurile unor pacieni cu praguri la durere fie prea nalte, fie prea coborte. Viteza imprimat miscrii este n funcie de scopul urmrit: miscarea lent si insistent scade tonusul muscular, pe cnd miscarea rapid creste acest tonus. Ritmul miscrii poate fi simplu, pendular (n 2, sau n 4 timpi), la capetele cursei meninndu-se ntinderea. Durata unei miscri este de aproximativ 1-2 secunde, iar meninerea ntinderii la captul excursiei, de 10-15 secunde. O sedin de mobilizare pasiv a unei articulaii dureaz n funcie de articulaie (la cele mari maxim 10 minute), si n funcie de suportabilitatea bolnavului. Sedina se repet de 2-3 ori pe zi. Este indicat ca, nainte de nceperea mobilizrii pasive, regiunea de mobilizat s fie pregtit prin cldur, masaj, electroterapie antialgic, eventual prin infiltraii locale. De asemenea, n timpul executrii miscrilor pasive poate fi continuat aplicarea de cldur si, din cnd n cnd, oprit miscarea pentru un masaj de 1-2 minute. Cnd apar reacii locale: durere, contractur, pierdere de amplitudine sau generale: febr, stare de enervare sau oboseal, pauza dintre sedine va fi mai mare sau chiar se vor suspenda pentru cteva zile. D. Mobilizarea pasiv mecanic - utilizeaz diverse sisteme mecanice de mobilizare tip Kineteck adaptate pentru fiecare articulaie si tip de miscare n parte. Aceste aparate permit miscarea autopasiv, sau realizeaz miscarea prin motorase electrice sau prin manevrarea de ctre kinetoterapeut. E. Mobilizarea autopasiv - prezint mobilizarea unui segment cu ajutorul altei pri a corpului, direct sau prin intermediul unor instalaii (de obicei scripei). Aceast autoasisten este o bun metod de aplicat de ctre bolnav la domiciliu sau n intervalele dintre sedinele de kinetoterapie organizate la sal. Exemplu de mobilizri autopasive: - prin presiunea corpului - (sau a unui segment al corpului) - de exemplu: n cazul unui picior equin, prin apsarea cu greutatea corpului pe piciorul posterior etc. - prin aciunea membrului sntos - de exemplu: ntr-o hemiplegie, pacientul, cu mna sntoas, va mobiliza membrul superior si mna paralizat; - prin intermediul unei instalaii coard-scripete - de exemplu: mobilizarea braului n redori de umr cu mna opus, care trage de o coard prevzut cu o ching de prins braul si trecut peste un scripete; - prin intermediul unei instalaii de mecanoterapie mobilizat prin manivel sau roat de ctre nsusi pacient. F. Mobilizarea pasivo-activ, denumit si mobilizare pasiv asistat activ de bolnav, pentru a o diferenia de mobilizarea activ ajutat, sau pe scurt, mobilizarea activo-pasiv, prezentat n cadrul mobilizrii active. Metoda este utilizat pentru reeducarea forei musculare, ca si pentru

reeducarea unui muschi transplantat, n vederea perfecionrii noului rol pe care l va deine n lanul kinetic. n cazul unei fore musculare de valoare sub 2, cnd muschiul se contract fr s poat deplasa segmentul, eventual doar n afara gravitaiei, mobilizarea pasivo-activ se indic pentru a ajuta efectuarea unei miscri sau a ntregii amplitudini de miscare, conservnd capacitatea de contracie pentru un numr mai mare de repetiii. G. Manipularea, n principiu, este o form pasiv de mobilizare, dar prin particularitile de manevrare, de tehnic, este considerat ca fcnd parte din grupul metodelor si tehnicilor kinetologice speciale.

2. Tehnici de transfer

Transferul este procedeul prin care pacientul i se modific poziia n spaiu sau se mut de pe o suprafa pe alta. n sens mai larg noiunea include toate secvenele de miscare ce se impun att nainte ct si dup realizarea transferului propriu-zis: pretransferul; mobilizarea n pat; poziionarea n scaunul rulant (postransferul). Clasificarea tipurilor de transfer se face n funcie de posibilitatea si capacitatea pacientului de a participa la aciune, de la dependent (n care practic pacientul nu particip la transfer) pn la independent (n care terapeutul doar supravegheaz si observ transferul) si de etapa de evoluie a bolii. Exist trei tipuri de tehnici pentru transfer n funcie de capacitatea pacientului de a participa la aciune: a. Transferurile independente n cazul realizrii lor de ctre pacient, singur dup indicaiile prescrise si dup o perioad de antrenament. b. Transferurile asistate de una sau dou persoane care ajut (ntr-un mod anume) ca pacientul s se ridice din pat si s se aseze n scaunul rulant sau de aici pe alte suprafee (ex. cada de baie, saltea, etc.) c. Transferurile prin liftare sau cu scripei. Se utilizeaz instalaii mai simple sau mai complexe pentru ridicarea pacienilor si reasezarea lor. Astfel de transferuri sunt pentru pacienii care nu au nici un fel de participare la transfer, invaliditatea lor fiind total. Astfel de transferuri se realizeaz n seciile de hidroterapie cnd pacientul este liftat si apoi lsat n bazin sau cada de kinetoterapie. Tehnicile de transfer descrise si propun s fundamenteze cteva principii de baz, urmnd ca fiecare kinetoterapeut s-si adapteze tehnica la nevoile specifice ale bolnavului pe care l trateaz. Cele mai comune tehnici de transfer sunt: pivot ortostatic (transfer prin pivotare din poziie ortostatic), transfer cu ajutorul scndurii de alunecare (scndurii de transfer); pivot flectat (transfer prin pivotare cu genunchii flectai); transfer dependent de 2 persoane. Alegerea uneia sau alteia din tehnicile de transfer va urmrii realizarea transferului n condiii de maxim securitate att pentru pacient ct si pentru terapeut.

Transferul pacienilor asistat/independent Acesta poate fi: din scaun rulant n pat si invers; din scaun rulant pe masa, salteaua de tratament n sala de kinetoterapie; din scaun pe toalet/van; n bazinul trefl; n bazine de reeducare a mersului; pe cadru de mers; la barele de mers; pe crje de diferite tipuri. Criteriile de selecie a tipului de transfer sunt urmtoarele: cunoasterea limitelor fizice ale bolnavului; cunoasterea capacitilor de comunicare si de nelegere a instruciunilor pe care pacientul trebuie s le urmeze n cursul transferului; cunoasterea de ctre terapeut a miscrilor corecte si a tehnicilor de lifting. Principii de utilizare a unei mecanici corecte a corpului pentru kinetoterapeut n timpul transferului: stai ct mai aproape de pacient; stai fa n fa n fa cu pacientul; ndoaie genunchii, foloseste MI nu spatele!; ine coloana vertebral ntr-o poziie neutr (nu flecta sau arcui coloana vertebral)!; menine o baz larg de sprijin, clciele se menin tot timpul pe sol; nu ridica mai mult dect poi, solicit ajutorul cuiva; nu combina miscrile, evit rotaia n acelasi timp cu nclinarea nainte sau napoi. a. Pregtiri n vederea transferului nainte de a ncepe transferul se va ine cont de urmtoarele: ce contraindicaii de miscare are pacientul; dac transferul se poate realiza de ctre o singur persoan sau este nevoie de ajutor; dac echipamentul din/sau n care pacientul urmeaz s fie transferat este n stare de funcionare si n poziie blocat; care este nlimea patului/supafeei pe care se va transfera n raport cu nlimea scaunului rulant si dac nlimea poate fi reglat. Pregtirile n vederea transferului vor cuprinde: poziionarea scaunului rulant (fa de suprafaa pe care se gseste pacientul) si pregtirea lui (blocarea, ndeprtarea suportului pentru brae, picioare, etc.); mobilizarea pacientului n pat ce cuprinde rostogolirea (rularea pe o parte) si trecerea n asezat la marginea patului. Poziionarea corporal corect a pacientului nainte de transfer va urmri: posturarea pelvisului aliniamentul trunchiului poziionarea extremitilor b. Transferul prin pivotare ortostatic Acest tip de transfer presupune ca pacientul s fie capabil s ajung spre/n poziie ortostatic si s pivoteze pe unul sau ambele MI. n general se poate aplica n: hemiplegie/hemiparez; reducerea generalizat a forei musculare; tulburri de echilibru. c. Transferul cu ajutorul scndurii de transfer Acest transfer se indic pentru acei pacieni care nu pot ncrca MI, dar au o for si rezisten suficient la nivelul MS: amputaii ale membrelor inferioare; traumatisme vertebromedulare (cu for a membrelor superioare suficient); hemiplegii (situaii particulare). d. Transferul prin pivotare cu genunchii flectai Aceast tehnic de transfer se aplic numai atunci cnd pacientul este incapabil s iniieze sau s menin poziia ortostatic. Se prefer meninerea genunchilor flectai pentru a menine o ncrcare egal si a asigura un suport optim pentru extremitatea inferioar si trunchi pentru pivotare. Transferul pacienilor cu grad crescut de dependen

Se adreseaz pacienilor cu capacitate funcional minim (ex. traumatism vertebromedular C4) sau se aplic la persoane cu disabiliti si greutate corporal mare. Pentru aceaste categorii de pacieni posibilitile includ: a. Transferul cu ajutorul scndurii de transfer Asistena oferit din partea kinetoterapeutului este maxim. Modul n care kinetoterapeutul abordeaz pacientul n timpul transferului (de la nivelul scapular, talie sau fesier) depind de nlimea kinetoterapeutului/pacientului, greutatea pacientului si experiena kinetoterapeutului. Variantele includ plasarea ambelor antebrae sau mini n jurul taliei, a trunchiului sau sub fese sau un antebra axilar cealalt mn la nivel fesier/cureaua pantalonilor. Este contraindicat apucarea si tracionarea de la nivelul braului/braelor paralizat, putnd cauza datorit musculaturii slbite din jurul centurii scapulare, leziuni, instabiliti, subluxaii etc.

b. Transferul asistat de 2 persoane Acest transfer este utilizat pentru pacienii neurologici cu grad crescut de dependen sau n cazul n care transferul nu se poate realiza n siguran pentru pacient doar de ctre o singur persoan. Un kinetoterapeut se plaseaz naintea pacientului iar cellalt napoia acestuia. c. Transferul la domiciliul pacientului Transferul pe fotoliu sau sofa: este la fel ca transferul din scaunul rulant n pat cu cteva specificri: fotoliul sau scaunul rulant sunt n general mai puin stabile. Este riscant s se sprijine pe sptarul sau suportul de brae cnd se transfer pentru c-l poate dezechilibra; cnd trece de pe scaun pe scaunul rulant pacientul poate folosi mna sntoas pentru a se sprijini pe suprafaa scaunului; asezarea pe un scaun este mai dificil dac acesta este mai jos si perna este moale. n acest caz se ajusteaz nlimea scaunului prin adugarea unei perne tari care nal si asigur totodat o suprafa ferm de transfer. Transferul pe toalet Transferul din scaunul rulant pe toalet este n general greu datorit spaiului redus si neadecvat din cele mai multe bi. Scaunul rulant se va aseza ntr-o poziie ct mai convenabil, chiar lng sau n unghi ascuit fa de toalet. Pentru a creste sigurana pacientului se pot adapta dispozitive de asistare cum ar fi bara de sprijin. nlimea vasului de toalet trebuie ajustat prin aplicarea pe acesta a unor nltoare speciale. Transferul n van trebuie nsoit cu mult atenie ntruct vana este una din cele mai periculoase zone din cas (datorit riscului de alunecare). Transferul direct din scaunul de transfer pe fundul vanei este dificil de realizat si necesit o funcie bun la nivelul membrului superior. Exist n acest sens o banc sau un scaun care se fixeaz n interiorul vanei cu dou dintre picioare. n acest caz pivotarea se realizeaz cu genunchii flectai, pivotare ortostatic sau cu scndura de alunecare.

Transferul cu ajutorul liftului mecanic

Unii pacieni din cauza mrimii corporale, gradului mare de disabilitate necesit utilizarea liftului mecanic pentru transfer. Exist o varietate de dispozitive mecanice de liftare care pot fi utilizate pentru pacieni cu greutate corporal diferit ct si pentru situaii diferite: transfer de pe o suprafa pe alta sau transferul n vana de baie sau n bazin(1).