0 Fisa de Lucru. Europa Si Spatiile Extraeuropene

Clasa a-XI-a, Europa si spatiile de civilizatie extraeuropene Fisa de lucru Nr.
1
Europa i spaiile de civilizaie extraeuropene(decolonizarea )
Imperiul colonial francez a nceput s se destrame n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, cnd diferite pri ale imperiului au fost ocupate de alte puteri: Indoc ina de !aponia, "iria, #ibanul i $ada%ascarul de $area &ritanie, $arocul i 'l%eria de "tatele (nite i )e%atul (nit, iar *unisia de %ermani. Controlul asupra posesiunilor coloniale a fost restabilit treptat de C arles de +aulle. (niunea ,rancez, prevzut n Constituia ,ranei din -./0, nlocuia fostul imperiu colonial. *otui, ,rana a fost imediat confruntat cu declanarea procesului de decolonizare. +uvernul lui 1aul )amadier a reprimat insurecia din $ada%ascar din -./2. 3n 'sia, 4ietminul condus de 5o C i $in a proclamat independena 4ietnamului, act politic care a dus la declanarea primului rzboi din Indoc ina. 'proape imediat dup nfrn%erea i retra%erea ,ranei din 4ietnam n -.6/, a izbucnit un nou rzboi mai dur n colonia cea mai vec e i mai important a 1arisului, 'l%eria. $icrile de eliberare conduse de ,er at 'bbas i $essali 5ad7 aprute nc din perioada interbelic, s-au radicalizat dup al doilea rzboi mondial. 3n -./6, masacrul de la "8tif, de care era responsabil armata francez, a fost o ncercare de nbu ire a micrii al%eriene de eliberare. )zboiul al%erian de independen a izbucnit n -.6/. 'l%eria era o problem special pentru ,rana, datorit numrului mare de coloniti europeni 9aa-numiii pieds-noirs: care se aezaser n aceast re%iune n -;6 de ani de control al 1arisului. 4enirea la putere a lui C arles de +aulle n -.6<, n plin criz, a dus n cele din urm la recunoa terea independenei 'l%eriei n -.0; prin 'cordurile de la =via.
A.
Cerine: 1. 2. 3. 4. 5. $en>iona>i cele dou imperii coloniale prezentate n surs. 1reciza>i pe baza sursei un eveniment istoric care a favorizat procesul de decolonizare . "electa>i din sursa cte trei colonii apar>innd fiecrui imperiu colonial. "electa>i din sursa dou informa>ii aflate n rela>ia cauz-efect. 1reciza>i din sursa o modalitate prin care coloniile ?i-au ob>inut independen>a.
Clasa a-XI-a, Europa si spatiile de civilizatie extraeuropene Fisa de lucru Nr. 2

Europa i spaiile de civilizaie extraeuropene(decolonizarea )
. ,,@ac Imperiul &ritanic se meninea ntr-un ec ilibru fra%il n -.A., 'l @oilea )zboi $ondial 9-.A.--./6: l va rsturna. 1osesiunile britanice, inclusiv 5on% Bon% i &irmania, au fost cucerite de !aponia. ' existat o revolt n India, n -./;, i civa disideni n armata indian. @ei India britanic a avut o contribu ie important la efortul de rzboi al alia ilor, n -./6, %uvernul colonial britanic din India folosea nc fora. @ominioanele intraser n rzboi alturi de $area &ritanie n -.A., dar cu toate acestea i rezervau dreptul de a stabili natura i limitele participrii lor la efortul de rzboi. 3n coloniile aflate sub directa dominaie britanic, n special n cele din 'frica i Caraibe, %uvernarea britanic ncerca s dezvolte o ima%ine pozitiv despre rzboi, promind colonitilor c lupt n interesul libertii. 3n vreme ce $area &ritanie era victorioas pe fronturile pe lupt, promisiunile fcute coloniilor, pentru a stimula mobilizarea acestora, va %rbi sfritul imperiului su.)ezultatul acestor aciuni avea s fie vzut curnd n 'sia, unde India i 1aCistan i-au cti%at independena, n -./2, iar CeDlon9"ri #anCa: i &irmania, n -./<. @oar &irmania nu a rmas n CommonEealt . *oate posesiunile asiatice britanice i-au cti%at independena, cu excepia 5on%-Bon% -ului care a rmas sub control britanic i dup -.6F, fiind retrocedat ulterior C inei, n -..2. 3n anii -.6F, %uvernul britanic a recunoscut vntul sc imbrii din 'frica, i multe naiuni africane i-au obinut independena la sfritul anilor -.6F i nceputul anilor -.0F: "udan 9-.60:, Gi%eria 9-.0F:, "ierra #eone 9-.0-:, *an%aniCa 9-.0-, mai trziu *anzania:, (%anda 9-.0;:, BenDa 9-.0A:, $alaEi 9-.0/:, +ambia 9-.06:, &otsEana 9-.00: i "Eaziland 9-.0<:.3n aceste ri, transferul de putere s-a fcut n cea mai mare parte panic, cu excepia ) odesiei, unde revoltele colonitilor albi au %enerat un rzboi de % eril, nainte ca HimbabEe s fiineze le%al, din -.<F. Gu au existat astfel de probleme n Indiile de 4est, de i o mulime de insule i-au cti%at independena n mod separat, nu a fost viabil uniunea ntre ele. Jamaica i Trinidad Tobago au devenit independente, n -.0;, i alte insule le-au urmat exemplul. @e-a lun%ul acestui proces, %uvernele britanice nu s-au opus decolonizrii, deoarece transferul de putere s-a fcut ctre re%imuri politice pa nice, n circumstane ce nu umileau demnitatea naional.I Cerine: 1. $en>iona>i cele dou imperii coloniale prezentate n surs. 2. 1reciza>i pe baza sursei un eveniment istoric care a favorizat procesul de decolonizare . 3. "electa>i din surse cte trei colonii apar>innd fiecrui imperiu colonial. 4. "electa>i din sursa dou informa>ii aflate n rela>ia cauz-efect. 5. 1reciza>i din sursa dou ci prin care coloniile ?i-au ob>inut independen>a.

0 Fisa de Lucru. Europa Si Spatiile Extraeuropene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Fisa de Lucru. Europa Si Spatiile Extraeuropene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Fisa de Lucru. Europa Si Spatiile Extraeuropene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa a-XI-a, Europa si spatiile de civilizatie extraeuropene Fisa de lucru Nr.

Clasa a-XI-a, Europa si spatiile de civilizatie extraeuropene Fisa de lucru Nr. 2

S-ar putea să vă placă și