tefnescu Horea Facultatea de educaie fizic i sport, Extensia Bistria

Hot wax procedures in ski Abstract: In long distance skiing there was been estimated that in the iniial phase there is a great flow of practitioners whose number reduces dramatically once with the advancement in superior categories, the senior reaching a reduced number of sport people. The responsible factor for this matter of things are quite numerous, throught which we could consider the orientation less scientific in the preparation at children`s level. Out of the wish to attract them towards these sports, many trainers give more priority to the technical training to the prejudice of the physical one, with unfavorable echoes in the next competitions in witch the lack of physical support determines the sport abandonment.

Ceruirea schiurilor n schiul fond

Cuvinte cheie: proces de ceruire, performan, schi fond Performanele in schiul fond sunt influenate in mod direct de aa numita art a ceruirii schiurilor. Practic, talpa schiului nu numai c va beneficia de un strat de ceara care va permite schiorului s devina mai rapid economisnd efort, dar va conferi si un mai mare control asupra schiurilor n cazul ocolirilor sau a coborrilor pe pante.

Exist diferite tipuri de zapad: ud, umed, uscat, proaspat, veche, pudr, cu crust, inghetat. Fiecare tip de zapad actioneaz diferit asupra tlpii schiului in timpul alunecrii. Talpa schiului este astfel fabricat nct poate aluneca cu uurint pe orice tip de zapad, daca este ceruit corect. Tlpile schiurilor moderne sunt poroase, avnd aspect microspongios. Mai trebuie amintit faptul c ele sunt confectionate din material plastic, polietilenic. Printr-un proces chimic cunoscut sub denumirea de sinterizare parte din acest material polietilenic este transformat prin polimineralizare la temperaturi ridicate in cristale polietilenice. Aceste cristale, impreuna cu spaiile create ntre ele confer aspectul s pongios de care aminteam anterior. Astfel diferite tipuri de cear pot fi aplicate i absorbite pe aceste suprafete, astfel inct s-i confere schiului alunecarea optim pentru fiecare tip de zpada n parte. Ceara pentru schiuri reprezint un amestec de parafina, de microcristale si noncristale polietilenice. Parafina si polietilena au cam acelasi punct de topire. Astfel se explic de ce la prima ceruire a unui schi, absorbia unui amestec fin de cear se face foarte bine de ctre suprafaa polietilenic a tlpii schiului.

Atunci cnd un schi alunc pe zapad, cristalele de zapad sunt topite datorit frecarii, ntr-un strat extrem de subtire de ap. Temperatura ideala

ca acest fenomen sa aib loc este de 3,4 0 C. Cu ct temperatura de afar scade , tot mai puin zapad se va topi, alunecarea devenind una uscat, frecarea intre schi si zapad devenind solid / solid. Aadar, in aceste condiii, parafina folosit nu mai confer schiului alunecarea dorit, microcristalele de zapada lipindu-se de cear i astfel determinnd ncetinirea alunecrii. In aceste cazuri, cand temperaturile scad iar zapada este uscat, se folosesc parafine cu o compozitie polietilenica crescut , acestea oferind o duritate suplimentar suprafeei de alunecare.

Dac temperatura mediului creste prea mult peste 3,40 C, va creste si cantitatea de apa topita prin frecarea talpii schiului pe suprafata zapezii, iar apa va fi atrasa prin fenomenul de capilaritate in interiorul talpii schiului, crescand tensiunea superficial ntre talpa schiului i pelicula de ap de sub acesta. n astfel de situaii, cand zapada este umeda sau uda, sunt preferate tipuri de ceara mai fina care au proprietatea de a respinge absorb ia apei in talpa schiului permind o alunecare optim a acestuia.

n prezent s-au descoperit o serie de noi aditivi folosii in structura cerurilor pentru ski, cei mai cunoscuti fiind grafitul si fluorcarbonul. Un grafit negru de calitate contine 8% carbon, acesta regasindu-l dup ceruire ntre cristalele polietilenice ale tlpii schiului. Rolul grafitului este de a reduce acumularea de electricitate static pe suprafaa tlpii , electricitate ce sporete tensiunea superficial ntre talpa schiului si pelicula de ap rezultat in urma topirii cristalelor de zapad prin frecare. Totodata, n condiii de temperaturi mai ridicate, grafitul mai are rolul de a transfera cldura suplimentar produs n urma frecrii, spre centrul schiului, reducnd astfel topirea suplimentar de cristale de zapad si minimalizand fenomenul de capilaritate al apei in interiorul schiului. Fluorcarbonul sunt molecule de carbon ce contin atomi de fluor. Fluorul este elementul chimic cu cea mai mare electronegativitate, fiind extrem de hidrofob. Astfel rolul sau principal este acela de a reduce

fenomenul de capilaritate al apei in interiorul tlpii schiului, reducnd totodat i atracia dintre talpa schiului i pelicula de ap de sub aceasta. n conditii de zapad murdar, de obicei primavara, particulele de mizerie care tind s se ncarce electrostatic negativ, vor fi respinse de moleculele de fluorcarbon, meninnd astfel suprafata tlpii schiului curat si evitnd o frecare suplimentar cu zapada din partea schiului. Exista trei tipuri diferite de molecule de fluorcarbon folosite in ceruirea schiurilor: molecule mici, ce sunt polimerizate ulterior n molecule mari. Teflonul sau politetrafluoroetilena (PTFE), este fcut din polimerizarea repetat moleculelor cu doi atomi de carbon inconjurai de atomi de fluor. Rolul teflonului este de a reduce tensiunea superficiala dintre talpa schiului si pelicula de apa rezultata in urma topirii cristalelor de zapada. Aceast tensiune se pare ca poate fi redus in proportie de 40-50%. n concluzie cerurile pe baz de teflon sunt folosite pe zapad ud. Al doilea tip de compusi pe baza de fluorcarbon, conin molecule cu lanuri lungi de carbon, denumite perfluorcarbons, aceasta nsemnnd c toti atomii de hidrogen au fost nlocuiti cu atomi de fluor. Aditivii cu o puritate de 100% perfluorcarbon sunt foarte scumpi, ns sunt extrem de eficieni, cu precadere n zapad ud.

Al treilea tip de aditiv pe baza de fluorcarbon este un aditiv hibrid continand jumatate de molecule molecule de hidrocarboni ira cealalta jumatate molecule de fluorcarbon. Moleculele de hidrocarbon, care sunt electrostatic neutre, nu se vor uni cu moleculele de fluorcarbon, care sunt foarte electronegative. n concluzie aceste molecule nu se pot combina, ele rmannd separate.

Moleculele de carbon ns se vor combina cu hidrocarbonii din parafin si cu componentele sintetice ale acestuia....n acest fel concentraia de fluor carbon si actiunea sa hidrofob este redus, este controlata. De aceea acest tip de aditiv este folosit pe zapad cu un grad de uscare crescut. Cu ct este mai uscat zapada, cu ct este mai frig afar, aceasta mixtur este astfel realizat nct concentraia de molecule de fluor carbon s fie din ce in ce mai redus. Alegerea cerii potrivite nainte de concurs nu este att de simpl. Temperatura de afar nu este suficient pentru a face o alegere bun. La fel de importante sunt si temperatura zpezii, umiditatea relativa i nu n ultimul rnd condiiile atmosferice.

n continuare vom incerca s prezentm pe scurt fazele ceruirii unor schiuri de semi-fond, dar si unele materialele folosite in cadrul acestui proces.

BIBLIOGRAFIE

1. *******

-Buletinul FRSB, Nr.7, Seciunea Biatlon, 2003 -Buletin tehnic al Uniunii Internaionale .de Biatlon, 2001

2. *******

3. *******

-Fundamentele antrenamentului de for i condiie fizic.Instit.Na.de cercet. pt. sport,nr.463/ 2003

4. *******

-Colecia revistei SPORT MAGAZIN fr SkiFans, IAS Mnchen, 2002-2003 - INTERNET:www.ski.online-de ;www.ibu.at, etc.

5. *******