13 July 2010 Tot ce trebuie sa stii despre HRANA VIE Alimentatie Doctorul elvetian Paul Kutschoff, a fost primul

care a demonstrat, in anul 1930, ca organismul uman are nevoie de MINIMUM 50% hrana vie intr pentru ca sa functione!e optim" Pe de alta parte insa, daca mai mult #0$ din alimente dintr o !i NU sunt vii%crude&, sistemul imunitar tratea!a surplusul de alimente ca pe niste corpuri straine, astfel ca sistemul imunitar lupta cu surplusul de 'hrana moarta( ca si cum ar lupta cu un corp strain care ti a invadat organismul" Ce este hrana vie? )rana vie * mancare care contine EN IME! T"ATE organismele vii contin en!ime" +nde nu e,ista en!ime, nu e,ista viata" -n!imele se distrug in totalitate cand un aliment este gatit termic%fiert,pra.it,copt etc&, motiv pentru care mancarea gatita este de fapt #ancare #oarta / indiferent ca vor0im de alimente vegetale sau animale" Ce sunt en$i#e%e ? 1i!iologic vor0ind, en!imele sunt niste proteine active care pun in miscare toate procese%e biochi#ice care au loc intr un organism viu / fie el om, animal sau 0acterie" 2oate procesele din organism, inclusiv cele care ne a.ut3 s3 vedem, s3 g4ndim, sa digeram hrana, s3 respir3m, se produc 5n ca!ul unei persoane s3n3toase la vite!e impresionante, iar acest lucru se datorea!3 en!imelor"

6ai sunt numite 'catali!atorii vietii(, dar mai 0ine spus, ele sunt ins&si viata! Noi oa#enii ave# ' cate(orii de en$i#e) En$i#e #etabo%ice si en$i#e di(estive! I! En$i#e%e #etabo%ice 7unt en!imele din interiorul celulelor" 7unt numite si *scanteia vietii+ deoarece niciuna din miliardele de celule n ar functiona fara ele" 8a sa ti faci cat de cat o idee9 e,ista apro,imativ ,-00 de en$i#e diferite in .IECARE CE/U/A iar unele dintre ele isi indeplinesc sarcinile de 5 #i%ioane de ori pe #inut! 8red ca poti sa reali!e!i ca fiecare celula din corpul tau este o adevarata centrala atomica in care se petrec cateva $eci de #ii de reactii pe secunda! Partea proasta este ca: 8u cat inainte!i in varsta nu#aru% en$i#e%or scade, iar en!imele meta0olice NU 0"T .I 1U0/IMENTATE cu en!ime din e,terior9 nici cu alimente nici cu suplimente" 2;2+7< un sti% de viata sanatos%dieta, e,ercitii, o0iceiuri sanatoase& prelungeste viata en!imelor si mentine echili0rul en!imatic pana la o varsta inaintata" -n!imele meta0olice au nevoie de vita#ine si #inera%e, in special de $inc si #a(ne$iu2 pentru a functiona optim, de aceea, pentru a mentine un echili0ru en!imatic in organism, este foarte important sa NU e,iste carente de vitamine si minerale in organism" De asemenea ar fi foarte 0ine sa renunti la obiceiuri%e nesanatoase de tipul) alcool, fumat, sedentarism, alimente procesate:lucruri care sunt otrava curata pentru toate tipurile de en!ime" II! En$i#e%e di(estive

-n!imele digestive sunt elementele cheie in9 = Digerarea alimentelor = A0sor0tia nutrientilor din alimente = -liminarea re!iduurilor nefolositoare din organism 6a.oritatea en!imelor digestive sunt secretate de pancreas, dar si 3icatu%, ve$ica bi%iar&, intestinu% sub4ire, sto#acu% >i co%onu% sunt organe care au la 0a!a functionarii lor en!imele" Principalele categorii de en!ime digestive sunt9 5 A#i%a$e%e care descompun carbohidratii co#p%ecsi in $aharuri si#p%e! 5 0rotea$e%e / care sunt responsa0ile pentru desco#punerea proteine%or 5 /ipa$e%e care descompun (rasi#i%e! Dupa cum ve!i, pentru fiecare tip de aliment e,ista o anumita en!ima care sa l descompuna pana la stadiul in care sa poate fi absorbit de catre organism" Asadar nu putem vor0i de digestie in a0senta en!imelor" Desi sunt atat de importante pentru organismul uman, ele nu tin pentru totdeauna " *En$i#e%e se consuma* ;data cu inaintarea in varsta en!imele digestive se i#putinea$a! ?u numai ca se imputinea!a, dar le si scade e3icienta / cu fiecare an cu care inainte!i in varsta" 7tudiile arata ca un om de @0 de ani are de -0 de ori #ai putine en!ime digestive decat un om de 30 de ani"

De aceea, odata cu im0atranirea digestia devine din ce in ce #ai %enta si mai (reoaie, astfel ca organismului ii va fi din ce in ce mai greu sa absoarba si sa va%ori3ice nutrientii din alimente" Acest lucru face ca oamenii in varsta sa se confrunte din ce in ce mai des cu pro0leme ale aparatului digestiv%0alonari, indigestii, ulceratii etc& / si de aici cu multe alte afectiuni% din moment ce toate organele noastre sunt interconectate si interdependente&" 0artea buna despre en!imele digestive este ca9 0"T .I 1U0/IMENTATE CU EN IME 6IN A/IMENTE/E CRU6E Alimentele CRU6E contin EN IME A/IMENTARE care sup%i#entea$a en!imele digestive, si in acelasi timp le usurea!a munca" 6e e7e#p%u) cand mananci un mar, el se digera aproape singur, deoarece are in e% o parte din en!imele necesare pentru digestia lui, astfel ca organismul tau va face o economie de en!ime" 6ai multe decat atat, corpul tau va digera C"M0/ET acel aliment, deoarece en!imele din alimentele vii conlucrea!a e,celent cu en!imele din organismul tau, pentru a digera acel mar" Pe de alta parte, daca mananci o mancare gatita termic%fie carne sau legume&, iti vei forta corpul sa epui!e!e o cantitate foarte mare de en!ime pentru a reusi sa digere hrana" De asemenea corpului ii este mult mai greu sa digere 8;6PA-2 alimentele moarte, si dupa cum pro0a0il stii, un aliment incomplet digerat poate face mari pagu0e in intestine%in prima fa!a& / si apoi in tot organismul"%de aceea tre0uie sa tii cont si de '8um com0ini alimente la o masaB(& Asa cum am mai spus, en!imele devin din ce in ce mai putine odata cu inaintarea in varsta, si de aceea ar fi foarte 0ine%pentru tine& sa ai gri.a de ele"

8u cat consumi mai multe alimente crude%vii&, cu atat mai mult iti vei pastra echili0rul en!imatic, si cu cat mai multa mancare gatita vei consuma cu atat mai repede vei a.unge la de$echi%ibru en!imatic" Pro0a0il cunosti oameni care, de la o varsta oarecare, au devenit a%er(ici la diferite alimente, avand into%erante a%i#entare! Into%eranta la %apte, into%eranta la (%uten sau orice alta intoleranta / arata faptul ca organismul tau nu #ai produce en$i#e%e necesare pentru a descompune si digera acel aliment" 8and un aliment nu este digerat, el devine to7ic pentru organism, deoarece intra in putrefactie in intestinul gros si duce in prima fa!a la reactii alergice, dupa care la 0oli cronice" 6ai mult decat atat, atunci cand peste #0$ din mancarea dintr o !i NU E1TE CRU6A%ci gatita&, creste foarte mult cantitatea de leucocite din organism , ceea ce arata ca sistemul imunitar se comporta ca si cum organismul ar fi invadat de un corp strain" Asadar este esentia% pentru un organism sanatos sa si pastre!e echi%ibru% en$i#atic pentru a nu se i#bo%navi! In ce a%i#ente se (asesc en$i#e%e ? <n 2;A2- alimente vii" ,! In 3ructe%e si %e(u#e%e crude" '! In %apte%e proaspat 8 ne3iert2 nepasteuri$at -! In cerea%e%e si se#inte%e (er#inate! 9! Mu%te a%te a%i#ente vii) oua crude2 #iere de a%bine proaspata! 5! In sup%i#ente nutritive cu en$i#e! Asadar sa le luam pe fiecare in parte9 ,! .ructe%e si %e(u#e%e crud

Toate 3ructe%e si %e(u#e%e crude si proaspete contin EN IME! 8u cat sunt mai proaspete cu atat continutul lor de en!ime este mai mare" De e,emplu9 un mar care tocmai l ai cules din pom, are mai multe en!ime fata de unul pe care l ai cules ieri sau alaltaieri" De aceea este 0ine sa alegi merele din gradina sau cele din piata, decat cele din supermarCet / aduse de la mii de Cm departare" 8eea ce pro0a0il nu stiai despre cele din supermarCet, e ca ma.oritatea alimentelor%ca sa nu !ic toate& alimentelor aduse 'din afara(%din import& NU C"NTIN 6E/"C EN IME2 desi par alimente vii si crude" Asadar, un fruct crud din supermarCet care este aparent viu, poate fi un aliment mort / fara urma de viata in el" Ce o#oara en$i#e%e din 3ructe si %e(u#e ? A! Radiatii%e :AMA! Motivu% pentru ar 3i bine NU cu#peri a%i#ente *crude+ aduse in a%te tari 6a.oritatea%ca sa nu !ic toate& fructelor si legumelor aduse din alte tari %din import& sunt 6;AD2-, deoarece ele sunt iradiate cu RA6IATII :AMA! Daca cumva cre!i ca mananci alimente vii cand iti cumperi vegetale din i#port de la supermarCet, iti aduc la cunostinta faptul ca ma.oritatea din ele au fost iradiate si nu #ai au in e%e nici ur#a de VIATA! 6ai degra0a as spune ca mananci o conserva decat un aliment crud" <radierea fructelor si legumelor se foloseste pentru a le conserva pentru o perioada cat mai lunga de timp / motiv pentru care alimentele vegetale din supermarCet isi pastrea!a aspectul 'impeca0il( 3 E luni de !ile"

Partea si mai proasta este ca: Aceste alimente, nu numai ca NU iti dau nicio en$i#a, dar sunt si foarte daunatoare pentru organism, deoarece aceste radiatii #odi3ica structura A6N;u%ui acelui aliment / ii a3actea$a direct in3or#atia (enetica! <!otoptul radioactiv folosit in procesul de iradiere este9 coba%t;<0 ; care s a demonstrat ca are potential CANCERICEN si im0olnaveste in special 3icatu%, rinichii si oase%e! Asadar2 sa cu#peri a%i#ente aduse *din a3ara+=din i#port> este o a%e(ere e7tre# proasta in ceea ce priveste sanatatea! Desi vor0im aici de alimente din import, nu este e,clus ca si printre alimentele 'de la noi( sa e,iste alimente iradiate:insa pro0a0ilitatea este #u%t #ai #ica" ?! 0esticide%e Pesticidele sunt su0stante care au rolul de a prote.a planata de daunatori%insecte, 0acterii etc&, insa in esenta ele sunt niste otravuri" Pe de o parte omoara gandacii si insectele, pe de alta parte strica echi%ibru% en$i#atic al plantei repective" 7i mai mu"t decat atat, pesticidele sunt otravuri si pentru organismul uman" Daca de alimentele iradiate este greu sa te feresti, de cele cu pesticide este si mai greu, deoarece se gasesc atat la plante cat si animale" ?oi mancam vegetalele stropite cu tot felul de pesticide, dar cu aceleasi plante hranim si animalele" Astfel avem si carnea animalelor into,icata cu pesticide, nu doar plantele" <deea este ca in vremurile pe care le traim NU prea mai avem cum sa ne ferim, dar putem sa alegem dintre alimentele nesanatoase, pe cele mai putin nesanatoase" ?u intru foarte mult in detalii, insa iti dau re!ultatele unor studii pe pesticide doar ca sa ti faci cat de cat o idee9

= <n primul rand, ma.oritatea pesticidelor provoaca cancer%printre multe altele&" 5 Atra$ina %o pesticida folosita in culturile de porum0& / s a demonstrat ca daca este consumata de femeile insarcinate, modifica gena responsa0ila pentru greutatea fetului, astfel incat copilul va fi predispus la o0esitate inca dinainte sa se nasca" 6ai mult decat atat, un alt studiu a demonstrat ca, din cau!a alimentelor pline de pesticide pe care noi oamenii le consumam, laptele mamar este de E # ori mai infestat cu pesticide decat laptele de vaca" = Pesticidele au efect 8+6+AA2<F" 7e acumuea!a in organism cu fiecare aliment infestat pe care l consumam, si cu cat se aduna mai multe cu atat mai mult rau iti fac" Acum ca ti ai facut cat de cat o idee despre pericolele din alimentele 'crude(:sa vedem ce so%utii ave#! 8um sa te fere>ti A! In ca$u% a%i#ente%or iradiate 1"/UTIA este 3oarte si#p%a si %a inde#ana oricui) A%e(e intotdeauna a%i#ente%e ro#anesti in %ocu% ce%or aduse *din a3ara+ @@@ Cu#para;ti #ancarea de %a 4&ranu% din piata care a crescut si;a crescut p%ante%e cu# a stiut e% #ai bine2 si a 3acut;o din pasiune pentru a(ricu%tura2 nu dorinta de a 3ace industrie si a se i#bo(ati peste noapte@ Mi se pare absud faptul ca oamenii care merg vara sa cumpere alimentele din super marCet alimente aduse de la mii de Cm departare, cand au in piata produsele noastre crescute pe pamant romanesc / care n au avut nicodata de a face cu radiatii gama sau cu pesticide to,ice" 8hiar e a0surd, deoarece alimentele de la tarani, nu doar ca sunt #u%t #ai sanatoase, dar sunt si #ai ie3itne decat cele din maga!in"

- de a drepul trist sa ve!i o 03tranica care vinde merele romanesti 100$ G<;, nestropide si neiradiate / pe care numai ea stie saraca cum le a cules la H0 de ani / la pretul de 1 D;? Cilogramul si nici acest pret nu se inghesuie foarte multi" AsadarA 6e ce sa a%e(i merele cu # D;?ICg din maga!in, aduse de la mii de Cm departare, iradiate si stropite cu su0stante to,ice, cand ai mere sanatoase in propria ta taraB 6e ce sa %e cu#peri de %a straini2 cand a%e noastre sunt #ai si #ai ie3tine si #ai sanatoase ? In conc%u$ie) 3ructe%e si %e(u#e%e cu#parate de %a piata sunt vii=cu en$i#e>, in timp ce alimentele din import%ma.oritatea& sunt M"ARTE 8 deoarece au fost iradiate cu radiatii :AMA%cu foarte mici e,ceptii&" G" <n ca!ul pesticidelor e7ista o o #etoda 3oarte si#p%a de *curatare+ a a%i#ente%or 8 si anu#e) 7PAAAD-A" -ste demonstrat ca prin simpla spalare cu apa a fructelor si a legumelor, eliminam peste H0$ din pesticidele provenite din stropirea lor cu diferite su0stante chimice" Asadar2 ce trebuie sa retii este ca) nu se consu#a sub nicio 3or#a 3ructe%e sau %e(u#e%e nespa%ate! C) Cea #ai buna so%utie2 sa ti cumperi o 0ucata de pamant si sa ti de!volti o pasiune pentru agricultura" 7a ti cresti propriile fructe si legume in modul cel mai sanatos in care se poate" 6ai mult decat atat, acestea este afacerea viitorului in Domania, deoarece in toata -uropa alimentele G<; sunt cu cel putin #0$ mai scumpe decat cele 'normale( / adica e,act opusul a ceea ce se intampla in Domania" +n alt aliment 0ogat in en!ime este9 2" Aaptele proasp3t

Aaptele este un aliment #inunat pentru sanatate, atat timp cat contine EN IME! Aaptele 'crud( %nefiertInepasteuri!at& contine o peste <0 de tipuri de en$i#e %asadar este un aliment cu adevarat viu F<+&" Aceaste en!ime fac din lapte un aliment sanatos si vindecator2 motiv pentru care este considerat de catre unii terapeuti o arma puternica in lupta cu 0olile" Asadar nu laptele in sine, ci en$i#e%e pe care le contine sunt cu adavarat importante pentru sanatate" Pe de alta parte, despre %apte%e pasteuri$at %de pe rafuturile maga!inelor& nu se poate spune acelasi lucru" <n primul rand laptele pasteuri!at este un a%i#ent #ort, doarece au murit 2;A2- en!imele din el" <n al doilea rand9 prin pasteuri!are laptele se de$echi%ibrea$a %a nive% de nutrienti9 pierde @0$ din vitaminele A, D si -" pierde #0$ din vitamina 8 Fitaminele GJ si G12 se distrug complet" ; Iar #inera%e%e care ra#an isi pierd intre <0 si B0% din biodisponibi%itate% adica nu mai pot fi utili!ate de corpul tau& -n!imele din el aveau e,act rolul acesta / sa a.ute corpul tau sa se foloseasca de nutrientii din lapte" 8um ele nu mai sunt, laptele nu mai poate fi valorificat de corp" Adica o sa ti se intample sa mananci !ilnic lapte si totusi sa ai lipsa de calciu / cum li se intampla la o gramada de oameni" 8um organismul tau face risipa de en$i#e pentru a incerca sa valorifice nutrientii din laptele fara en!ime, mai devreme sau mai tar!iu te vei tre!i cu a%er(ie la lapte% sau into%eranta %a %acto$a&"

8and ai intoleranta la lacto!a, nu inseamna decat ca organismul tau nu mai are en!imele responsa0ile pentru digerarea laptelui" <ar un consum frecvent de lapte pasteuri!at, creste sansele sansele de!oltarii unei intolerante la lacto!a" 8at despre %apte%e 3iert: el nu pierde atat de multi nutrienti ca laptele pasteuri!at, dar pierde si el T"ATE en$i#e%e, si devine un aliment mort" 1o%utii pentru %apte? 7i la acest capitol, Ro#ania este inca o tara privi%e(iata2 chiar daca #aCoritatea oa#eni%or nu constienti$ea$a asta! Freau sa spun ca si la capitolul lapte stam cu fundul pe sacul cu aur fara sa ne dam seama" 7untem una din putinele tari din -uropa unde se mai poate cumpara %apte proaspat=crud> si nepasteuri$at! -,ista o #u%ti#e de tarani care vin la piata sa vanda %apte proaspat cu EN IME de la vaca lor crescuta ,00% natura% 8 fara hormoni si fara anti0iotice! <n timp ce in alte tari oamenii NU au posi0ilitatea sa consume lapte 'crud(, noi romanii mergem si cumparam laptele de la maga!in si il facem pe taranul nostru roman, sa nu si mai permita sa creasca o vaca, deoarece nu i cumpara nimeni laptele" Desi laptele de la tarani este VIU%are en!ime&, VIN6ECAT"R si mai IE.TIN decat cel din maga!in, oamenii aleg in mod INED0/ICA?I/ laptele pasteuri!at din maga!in care nu are nici urma de viata in el" 1"/UTIA este aceeasi ca %a 3ructe si %e(u#e) A%e(e INT"T6EUNA %apte%e *crud+ de %a tarani ; deoarece este sin(uru% %apte care contine ace%e EN IME vindecatoare pentru or(anis#u% u#an!

=7au si mai 0ine %pentru sanatatea ta& ai putea sa ti cresti propria vaca, de la care sa poti 0ea lapte proaspat, viu si 100$ natural in fiecare dimineata" 2"1 Aactatele fermentate%iaurt& Iaurtu% este de fapt un %apte care a 3er#entat su0 actiunea anumitor cu%turi de bacterii% 0enefice pentru sanatea omului& / se mai numesc 0R"?I"TICE % 'pro(* pentru, '0ios(*viata opusul anti0ioticelor& " Acele 0acterii se de!volta de la sine in laptele viu, care contine en!ime" +n lapte preparat termic%fara en!ime& se transforma in iaurt D;AD daca i se adauga acele 0acterii %/actobaci%%us bu%(aricus si 1treptococus ter#ophi%us& adica i se adauga o lingura de iaurt" Dupa cum ve!i, 0acteriile pro0iotice pot transforma %apte%e *#ort+%fara en!ime> in iaurt viu%cu en!ime&! ?ene3icii%e iaurtu%ui sunt nepretuite9 K <n primul rand 0acteriile pro0iotice stau la 0a!a 3%orei intestina%e 8 care este pilonul de 0a!a la imunitatii" 8onsumand lacteate fermentate iti suplimente!i 0acteriile 0enefice din flora intestinala, iar astfel iti intaresti sistemul imunitar" Asadar pentru un sistem imunitare de fier, iaurtul e un aliment o0ligatoriu" = -ste ce% #ai bun #edica#ent dupa un trata#entu cu antibiotice% anti0ioticele fac praf flora intestinala, asadar si imunitatea&" K <n al doilea rand en!imele din el fac din iaurt un aliment usor di(erabi% si cu o 0iodisponi0ilitate mare a nutrientilor9 calciu, iod, fosfor, potasiu, !inc,vit" D, G2, G# si G12" K 7i nu in ultimul rand9 im0unatateste sanatatea generala a organismului" 7tudiile arata ca iaurtul are 0eneficii in ameliorarea 0olilor cronice% cancer,hipertensiune, aterosclero!a, artrita , osteoporo!a , candido!a etc&" Iaurt *viu+ V1 iaurt *#ort+!

Daca cumva nu stiai, ma.oritatea iaurturilor cumparate din maga!in NU 1UNT IAURTURI 8 arata ca iaurtul, pe eticheta lor scrie 'iaurt( insa NU au in ele nici urma de en$i#e si probiotice! Cu# se produce iaurtu% in co#ert ? Aaptele este intai pasteuri!at apoi este racit pana la temperatura de E#L8, dupa care ii se adauga o cu%tura de bacterii pentru a fermenta este tinut la aceasta temperatura timp de 3 ore / pana se tranforma complet in iaurt" in final iaurtul este adus la o temperatura ama0alat pentru a a.unge in maga!ine" Unde apare prob%e#a? +nii comercianti%multi& steri%i$ea$a laptele inainte sa l am0ale!e pentru a i prelungi termenul de vala0ilitate" Procesul de sterili!are e o metoda de conservare care consta in o#orarea TUTUR"R bacterii%or bene3ice si en$i#e%or aflate iaurt" Astfel iaurtul primeste un termen de vala0ilitate de 3 E ori mai mare, insa isi pierde aproape toate calitatile vindecatoare, transformandu se intr un aliment mai degra0a nesanatos decat sanatos" Cu# sa a%e(i iaurtu% ce% #ai sanatos? Ai 2 variante9 1a cu#peri de %a #a(a$in sau sa;ti 3aci propriu% iaurt acasa%cea mai 0una alegere&" A! Iaurtu% din #a(a$in 8and cumperi iaurt de la maga!in tre0ui sa tii cont de urmatoarele aspecte9 a! 1a aiba ter#en de va%abi%itate de 6AM<6+6 1 A+?A!

<aurturile cu termen de vala0ilitate mare sunt conservate prin sterili!are / asadar moarte" Pe de alta parte cele cu termen de vala0ilitate scurt, sunt in ma.oritatea ca!urilor iaurturi vii" b! 1a aiba cu%turi%e bacterii scrise pe eticheta Principalele culturi sunt /actobaci%%us bu%(aricus si 1treptococus ter#ophi%us2 insa cuvantu% #a(ic este ACTIVE! Daca scrie bacterii active insemana ca 0acteriile sunt vii" Daca nu scrie, nu ai nicio garantie ca iaurtul pe care l consumi este viu" c! 1a NU 3ie inducit = iaurt de 3ructe> <aurtul cu !ahar adaugat nu este un aliment 0enefic pentru sanatate, deoarece, asa cum am spus in articolul despre com0inarea corecta a alimentelor,9 1" <aurtul se digera cel mai 0ine cand este consumat pe stomacul gol" 2" 1ructele si dulciurile ?+ se com0ina ?<8<;DA2A cu restul mancarii" -le se D;AD intre mese / cand stomacul este gol" 3" 7i nu in ultimul rand aproape toate contin $ahar ra3inat! Asadar, ar fi foarte 0ine pentru sanatatea ta sa ?+ alegi su0 nicio forma iaurtul indulcit, ci sa opte!i mereu pentru iaurtul simplu" ?! Iaurtu% 3acut acasa =ce% #ai bun> Cea #ai buna a%e(ere pe care o poti face in ceea ce priveste iaurtul, este sa ti prepari propriul iaurt acasa" <aurtul facut acasa este inco#parabi% mai valoros decat orice tip de iaurt din comert, atat din puncte de vedere al sanatatii cat si al (ustu%ui" Acesta este de fapt adevaratu% iaurt 8 ?I" si ,00% natura%!

Cu# sa;ti 3aci propriu% iaurt de casa ? 1oarte simplu9 ,! 8umperi lapte de casa proaspat de la tarani % se poate face si din lapte cumparat / insa cea mai 0una alegere e laptele de casa& '! <l pui intr un ulciorIcastronI0ol %cel mai 0ine ar fi intr un vas de lut& -! <i adaugi o lingura de iaurt %la inceput poti alege unul dintre cele sanatoase din comert, dupa care vei folosi cate o lingura din iaurtul pe care l ai facut in !ilele precedente" De asemenea poti desface o pastila de suplimente cu pro0iotice, pe care s o torni in lapte&" 9! Acoperi vasul si l lasi la temperatura camerei de seara pana dimineata" 5! Dimineata urmatoare poti sa ti incepi cu un aliment viu, vindecator si ,00% natura%" =?ota9 Aaptele de casa se transforma in iaurt si daca nu adaugi acea lingura de iaurt, insa se transforma mult mai greu% in cam 2 3 !ile&, de aceea, pentru a avea iaurt de seara pana dimineata, eu pun mereu acea lingurura de iaurt si in laptele proaspat" 8erealele inegrale pe care le consumi al micul de.un ascund in ele o multime de en$i#e, foarte 0enefice pentru organismul uman, dar care sunt INACTIVE" Nvor0esc aici de cereale integrale, nu de prostiile alea de toate formele, cu o mie de arome si cu desene animate pe cutie care si !ic 'cereale(" Acelea sunt 'cereale( doar cu numele, deoarece sunt nesanatoase9 prin continutul mare de !ahar rafinat si adaosul de arome atrificiale" ?u mai !ic de toate procesele prin care trec pana a.ung la forma finala%de stelute, pernite sau mai stiu eu ce&"O Asadar, sper ca ai inteles ca aici vor0im despre cerea%e%e inte(ra%e, si in niciun ca! despre cele procesate si indulcite" 8ele procesate nu mai au in ele nici urma viata%de en!ime&" En$i#e%e inactive

-n!imele din cereale si seminte sunt tinute inactive de catre anumiti inhibitori en$i#atici naturali, care se gasesc in planta respectiva" Acesti inhi0itori de en!ime au rolul de a nu lasa semintele plantelor sa incolteasca%sa germine!e& decat atunci cand se afla conditii favora0ile pentru de!voltare%caldura, umiditate etc&" 8at timp en!imele nu sunt active, cerealele devin alimente care nu pot fi digerate in totalitate, si astfel devin alimente care fac de o0icei mai mult rau decat 0ine" 6ai mult decat atat, s a demonstrat ca inhi0itorii de en!ime din cereale inhi0a activitatea en!imelor digestive din organismul uman" Parte 0una este ca aceste en!ime pot fi activate foarte simplu" Cu# sa active$i en$i#e%e din cerea%e si se#inte? 1oarte simplu9 prin INMUIERE in apa calduta! Daca vrei sa mananci cereale la micul de.un, pune le intr un castron cu apa calda%nu foarte calda& de seara si lasa le asa pana dimineata" Din cau!a ca cerealele sunt e,puse la apa si caldura optima, inhi0itorii de en!ime se de!activea!a iar en!imele care tocmai 's au tre!it( fac ca cerealele sa inceapa procesul de incoltire%germinare&" <ncoltirea are loc in urma a !eci de mii de reactii 0iochimice care au loc in interiorul cerealelelor si a semintelor" Astfel, cerealele se transforma intr un aliment 3oarte sanataos, usor di(erabi% si cu adevarat VIU% cu un continut mare de -?P<6-& Acesta proces va creste foarte mult biodisponibi%itatea acestor alimente) adica organismul va putea valorifica o cantitate mult mai mare de nutrienti din cereale" Asadar, cerealele si semintele sunt o sursa e,celenta de en$i#e cand sunt preparate corect", insa cand ele ?+ sunt inmuiate fac de multe ori mai mult rau decat 0ine deoarece inhi0a activitatea en!imelor din organismul si nu pot fi digerate complet"

Ce tip de cerea%e si se#inte se pot 3o%osi? 6a.oritatea9 ove!, secara, or!, grau, seminte de in, seminte se susan, seminte de susan etc" In conc%u$ie) Daca vrei 0eneficie!i de en!imele din cereale sau seminte, ar fi 0ine sa le pui cateva ore la in#uiat inainte sa le consumi" ;ul este un aliment F<+ care contine en!ime foarte 0enefice pentru sanatate, atata timp cat este consumat 8D+D%negatit&" 8hiar si gatit, oul este un aliment foarte 0ogat in nutrienti% proteine de inalta calitate, Fitaminele din comple,ul G, Fitamina D,fossfor, iod,!inc, seleniu,magne!iu etc"&, <?7A doar in oul crud se gasesc -?P<6-" -n!imele fac din ou un aliment usor di(erabi%, si ii dau un plus de biodisponibi%itate%adica organismul poate folosi de o cantitate mai mare de nutrienti din el&" 6ai mult decat atat, studiile arata ca un consum regulat de oua crude intareste siste#u% i#unitar" Dupa cum pro0a0il stii, ouale gatite sunt alimente cu potential alergen%adica pot da alergii&" 8and oul este consumat crud, acest potential alergen scade foarte mult%spre !ero&, astfel ca oamenii alergici la oua, sunt de fapt alergici la oua gatite nu si la ouale crude" 1oarte multi terapeuti din medicina alternativa considera oul un adevarat medicament sau cum citeam intr un articol *ou% crud e un ba%sa# pentru sanatate+! 6ar cu# ra#ane cu sa%#one%%a? 6ultor oameni le este frica sa consume ouale crude pe motiv ca e,ista posi0ilitatea sa fie infestat cu sa%#one%%a" Adevarul este ca acest pericol e,ista" <n urma unui studiu efectuat in statele unite in anul 2002, a re!ultat ca , din -0!000 de oua este contaminat cu salmonella" IN1AA

?iciunul din ouale contiminate nu proveneau de la gaini crescute natural de tarani, ci doar cele provenite intre cele provenite din crescatorii industriale s au gasit oua 0olnave" ?u este deloc surprin!ator faptul ca oul provenit de la o gaina crescuta cu hormoni si la lumina artificiala intr o cusca de #0Q#0cm are sanse mari sa fie infestat cu salmonella" De aceea tre0uie sa alegi ouale sanataose, provenite de la gaini crescute cat mai natural" Unde (asesti oua%e sanatoase? ,! /a tarani '! In propria ta curte daca ai minunata idee sa ti cresti propriile gaini" 9p Asadar, le fel ca si vegetalele si ca laptele, ouale cele mai sanatoase se gasesc in piata" 6aca ti;e (reata de sa #ananci oua crudeA <ti dau o solutie simpla9 Desfa oul crud si ia din el o .umatate de lingurita de gal0enus apoi o .umatate de lingurita de al0us" A0ia o sa apuci sa i simti gustul" <n a doua !i ia o linurita intreaga de gal0enus, si una intreaga de al0us" <n a treia: ia cate 2 lingurite: si tot asa, pana cand te o0isnuiesti cu gustul si a.ungi sa poti manca cate un o intreg pe !i / cu lingurita" '! Mierea de a%bin& proasp&t& *Mierea de casa+ e un medicament cu adevarat vindecator pe care natura ni l ofera" ?u numai ca contine foarte multe en!ime, dar contine si cantitati insemnate de vitamine si minerale%in special vit" G2, GJ, magne!iu, fier&

Asa cum pro0a0il ai o0servat, n am numit mierea un aliment, ci mai degra0a un medicament, deoarece tre0uie consumara D;AD in cantitati foarte mici / asemenea unui medicament" <n articolul despre !ahar am pre!entat faptul ca miererea are cu aproape #0$ mai multe calorii ca !aharul, contine foarte multa fructo!a" De aceea, consumul de mierii ca aliment si nu ca medicament, poate face mai mult rau decat 0ine" Cu# stii daca are en$i#e? 8and mor en!imele din miere, aceasta se !ahariseste" 6ierea !aharisita este miere fara en!ime" Acuma sa nu cre!i ca mierea cu o gramada de conservanti care o gasesti la maga!in si care nu se !ahariseste ?<8<;DA2A, mai are pic de viata in ea" 8ea din maga!ine e de o0icei fara en!ime in ea" Mierea *#oarta+ din #a(a$in 8and cumperi miere din super marCet , ai sanse 99$ sa iei un aliment foarte procesat, nesanatos si fara en!ime %mort&" De asemena, in urma cu apro,imatov 2 ani in Domania, s a descoperit in urma unui control de la protecia consumatorului ca peste H0$ din 0randurile care vindeau de miere in Domania aveau miere 'lungita( cu alte tipuri de !ahar rafinat% in special fructo!a rafinata&" Asadar, cand vor0esc de miere ca medicament, nu ma refer in niciun ca! la la mierea procesata din maga!ine, ci la cea 100$ naturala" 1"/UTIA? /a apicu%tor! Daca vrei sa 0eneficie!i de efectele vindecatoare ale mierii si sa mananci un produs VIU si cu adevarat vindecator, ar fi 0ine sa cumperi miere doar de la apicultori"

-,ista destui apicultori pasionati in Domania, astfel ca este foarte usor sa ti faci rost de miere neprocesata, 'nelungita( si 100$ naturala" -! 1up%i#ente%e cu en$i#e Pastilele cu EN IME pot fi foarte folositoare, mai ales iarna cand alimentele vii sunt mai greu de gasit" <?7A in anotimpurile cand se gasesc alimente 0ogate in en!ime la tot pasul, mi se pare a0surd sa dai 0anii pe sumplimente cu en!ime" 6ai mult decat atat, niciun fel pastile su sumplimente nutritive% fie el cu minerale, vitamine sau en!ime& n o sa egale!e niciodata valoarea nutrientilor luati din alimentele crude" Adica, ceea ce face omul n o sa egeale!e niciodata ceea ce a facut Dumne!eu" De asemenea, toate alimetele crude au o 0iodisponi0ilitate mult mai mare decat cele prelucrate termic" Asadar, pastilele cu en!ime pot fi o solutie pentru a suplimenta en!imatiele digestive, insa ele n o sa egale!e niciodata en!imele care se gasesc in fructe si legume% adica en!imele in forma lor naturala&" RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRR Acestea sunt principalele surse din care organismul tau isi poate lua en!imele necesare pentru o functionarea optima" Pe langa faptul ca tre0uie sa consumi P<A?<8 alimente care sa ti suplimente!e en!imele digestive, e,ista si cateva lucruri care daunea!a en!imelor si de care ar fi foarte 0ine sa te feresti9 5 %ucruri care;ti distru( en$i#e%e ,! :u#a de #estecat 8and mesteci mancarea, transmiti un semnal creierului tau prin care l anunti ca urmea!a sa a.unga mancare in stomac" 8and primeste acest semnal, creierul comanda stomacului sa produca en!ime"

Ce se inta#p%a cand #esteci (u#a? 2ransmiti un 1EMNA/ .A/1 creierului, care va creste productia de en!ime din stomac si va risipi astfel en!imele de care ai nevoie atunci cand digeri hrana" 6ai mult decat atat, in timp, se poate dere(%a acest mecanism refle, de producere a en!imelor / adica orgaismul nu va mai produce en!ime atunci cand mesteci, deoarece creierul va crede ca ti transimiti din nou un semnal fals O si de aici9 0alonari, indigestii si mancare incomplet digerata%care duce in timp la 0oli cronice&" '! Co#binarea incorecta a a%i#ente%or +nele en!ime functionea!a intr un mediu acid iar altele in mediu mai alcalin" 8and mediul este alcalin se de!activea!a en!imele care lucrea!a in mediu acid, si vice versa" 8arnea este digerata de en!imele 'acide( iar painea si amidonoasele sunt digerate de en!imele 'alcaline(" Apoi daca tu la o masa com0ini cartofi cu carne sau paine cu carne, niciun dintre cele 2 alimente nu se va putea digera complet / deoarece pentru a fi digerate ele au nevoie de en!ime care nu pot lucra impreuna" 6ai multe despre asta gasesti in articolul despre9 cu# sa co#bini corect a%i#ente%e %a o #asa? -! Chi#ica%e%e din a%i#ente =conservant2 pesticide> 8himicalele folosite in industria alimentara nu numai ca distrug en!imele din alimentele asupra carora sunt folosit, dar distrug en!imele si din corpul tau" Asadar, a,ea!a te pe mancare cat mai putin procesata" E" 8arenetele de vitamine si minerale Pentru ca en!imele sa poata functiona optim e necesar sa nu ai lipsuri de vitamine si minerale"

6e unde iei vita#ine%e si #inera%e%e? ?u, nu din pastile si suplimente" 8i din Hrana Vie care are o 0iodisponi0ilitate mult mai mare decat alimentele mancarea moarta" %o0servi cum se leaga toate intre eleB& 5! Mestecarea insu3icienta a a%i#ente%or Asa cum am spus la punctul ,2 cand mesteci mo0ili!e!i en!imele sa digere hrana" Alimentele se mesteca pana cand se transforma in 0A1TA, si nu doar pana cand pot fi inghitite" 8eea ce tre0ui sa retii este doar ca9 6estecarea insuficienta a alimentelor IM?"/NAVE1TE or(anis#u% 8 :arantat% mai devreme sau mai tar!iu& RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RR/ 2ema de casa Acum ca stii sa faci diferenta intre Hrana Vie si Hrana Moarta, tot ce ti ramane de facut este sa ap%ici in viata ta de !i cu !i lucrurile pe care le ai invatat asta!i" 2ot ce tre0uie sa faci este9 ,! 1a;ti 3or#e$i obiceiu% de a #anca $i%nic #ini#u# 50% Hrana Vie! '! 1a cu#peri a%i#ente din tara %or de ori(ine=Ro#ania in ca$u% de 3ata>! -! 1a consu#i cat #ai #u%te a%i#ente de casa2 in %ocu% ce%or din #a(a$in! 9! 1a renunti %a (u#a de #estecat = pentru o respiratia proaspata poti #anca canteva 3run$e de patrunCe% )p>

5! 1a co#bini corect a%i#ente%e %a o #asa <! 1a #esteci #ancarea pana se 3ace 0A1TA! E! 1a te 3eresti pe cat posibi% de a%i#ente%e procesate si p%ine de chi#ica%e! 7anatateS