Clasificarea drogurilor

Istoricul abordrii internaionale a drogurilor

Primele incercari de abordare unitara la nivel international a domeniului traficului i consumului de droguri - atat in ceea ce privete tenninologia, ct i politica fa de aceste fenomene - dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. Astfel, Conferinta de la Shanghai, din 1909, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (SUA, China, Marea Britanie, Franta, Gennania, Italia, Olanda, Portugalia, Austro-Ungaria, Rusia, Japonia, Siam i Persia) i a vizat stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. Ulterior, in cadrul Conferintei de la Haga din 1912, au fost stabilite noi reguli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina i codeina, fiind acreditata i acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor substante in scop medical. La initiativa Societatii Natiunilor (predecesoarea Organizatiei Natiunilor Unite), in anul 1925, are loc Conferinta de la Geneva, in cadrul careia se stabilesc noi reguli privind comeul i utilizarea opiului i a substantelor anterior amintite (printre care, pentru prima data, au fost incluse cannabisul i heroina) i se pun bazele unui "Comitet central permanent" ce urma sa se ocupe cu supravegherea punerii in practica a noilor reguli stabilite. Ulterior, in perioada 1931 - 1953, au avut loc, la nivel international, ase conferine ce au vizat traficul i consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu-se abordarea unitara a controlului i a eradicarii fenomenului. Rezultatele acestor demersuri au constituit baza Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptata in data de 30 martie 1961 la New York i modificat prin Protocolul din 1972, care constituie temelia sistemului de control i prohibitie a stupefiantelor. In acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni unanimi acceptati referitori la domeniul vizat. Conventia Natiunilor Unite Asupra Substantelor Psihotrope de la Viena din ailul 1971, largete cadrul institutional privind domeniul i impune o serie de constrangeri administrative legate de comerul i traficul ilicit cu substantele vizate. Conventia Contra Traficului Ilicit de Stupefiante i Substante Psihotrope din 1988, desfaurata sub egida Natiunilor Unite, vine sa intareasca cadrul institutional in domeniu, adaptandu-l la mutatiile survenite. Tot pe aceasta linie a fast adoptat i Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii Europene din 1990, cu privire la masurile ce vor fi luate pentru impiedicarea deturnarii

anumitor substante (precursori chimici) stupefiantelor i substantelor psihotrope.

pentru

f'abricarea

ilicita

In fapt, acestea sunt doar cateva dintre cele mai importante momente ale evolutiilor inregistrate la nivel international pe linia stabilirii unui limbaj comun, mai ales in plan juridic, cu privire la fenomenul traficului i consumului de droguri, deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislativ i administrativ de majoritatea tarilor, in conformitate cu specificul i interesele locale i regionale.

Termeni
Nu se poate vorbi de o terminologie unanim acceptata privind substantele supuse controlului international ce au legatura cu traficul i consumul de droguri, motiv pentru care, vom opera cu urmatorii termeni: - drogul - substanta supusa controlului international, sintetizata sau extras prin diverse procedee din produse naturale, cu scopul de a fi utilizat, in afara cadrului medical, in vederea determinarii, in mod voluntar i contient, a unor stri temporare de placere ce au la baza mutatii produse la nivelul functiilor organismului uman; termenul include, practic, toate stupefiantele i substantele psihotrope definite conform Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptat n anul1961 i modificata prin Protocolul din 1972 i Conventia Natiunilor Unite Asupra Substantelor Psihotrope din anu11971; - precursorii chimici - sub stante chimice supuse controlului international, utilizate in mod frecvent in diverse procese tehnologice legale ce nu au legatura cu drogurile, dar care pot fi utilizate, fiind eseniale, in sinteza i extractia drogurilor; termenul include practic toate substantele nominalizate in Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii ( Europene din 1990; - toxicomanul (consumatorul de droguri)- persoana care consuma n mod sistematic droguri pentru a obtine contient o anumit stare de placere; - dependena - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interactiunea organismului cu o substan din categoria. drogurilor, care implica nevoia de a lua substana n mod repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs de aceasta i pentru a evita suferintele; - sevrajul - stare psiho-fizica ce apare in situatia in care toxicomanul este privat de drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependenta;

-tolerana - gradul de rezistenta a organismului uman la actiunea unei substante din categoria drogurilor; creterea tolerantei implica marirea dozei de drog sau a frecventei de administrare a acestuia pentru obtinerea starii de placere pe care o determin; - halucinatiile - percepii senzoriale din sfera vazuIui, auzului sau mirosului, care nu au corespondent n realitatea obiectiva, determinate de consumul unor substanle din categoria drogurilor. Aa cum se poate constata din definilia adoptata, drogurile reprezinta o clasa eterogena de substanle a caror clasificare dupa un sistem riguros, tiinific, este imposibil de realizat, criteriile generale de clasificare a substanlelor nefiind elocvente n acest caz. Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, (ed. 1996): - prin termenul "drog" se intelege o "substanta de origine vegetala, animala sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente i ca stupefiant", - termenul "stupefiant" definete o "substan medicamentoasa care inhiba centrii nervoi, provocand o stare de inertie fizica i psihica i care, folosita mult timp, duce la obinuinta i la necesitatea unor doze crescande; substana care, prin folosire repetata, da natere fenomenului de obinuin", - termenul "psihotrop, -" se refera la un "medicament cu actiune asupra psihicului", iar termenul "narcotic, -" se refera la o "substan, medicament, care provoac narcoza - stare caracterizat prin pierderea cunotintei, relaxare muscular, diminuarea sensibilitii i a reflexelor, provocat artificial prin aciunea substantelor narcotice asupra centrilor nervoi, n special in interveniile chirurgicale". Definiiile acestor termeni, care n majoritatea situatiilor sunt folosii ca fiind sinonimi, au un caracter general, dar nu cuprinzator.

Clasificarea drogurilor
Drogurile se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Drogurile psihoactive se clasific n felul urmtor 1. Stimulente

Exemple: amfetamin, cocain, efedrin, cafein, theobromin, etc. La rndul lor acestea pot fi:

Droguri care inhiba centrii nervosi: - cannabis

- opiacee: opiu, morfina, derivatii de morfina: heroina, metadona, petidina, codeina - barbiturice - tranchilizante

Droguri care stimuleaza centrii nervosi: - cocaina - amfetamine - crack-ul

2. Halucinogene Exemple: psilocibin, LSD, mescalin, DMT, ecstasy, phenciclidina, peyote, psilocyna 3. Calmante Exemple: alcool, eter, cloroform, opiu, morfin, heroin, metadon, etc. 4. Antipsihotice Exemple: clorpromazin, etc. Alte clasificri In ceea ce privete starea de agregare, acest aspect nu este esential in caracterizarea unui drog i, cu sigurana, nici substanele de la care se pornete sau modalitatea de obtinere a acestora. 0 clasificare in grupe de compui dupa structura chimica a drogurilor poate ca este mult prea riguroasa i, din punct de vedere social, nerelevanm, criteriul privind efectele produse

asupra organismului uman de consumul drogurilor, insa, poate fi mult mai util in evaluarea lor. Cu toate ca, in majoritatea cazurilor, clasificarile drogurilor dupa diverse criterii sunt incomplete ori irelevante pentru omul de rand, vom face, in continuare, o serie de aprecieri asupra acestor substante ncadrandule in diverse grupe i clase, in incercarea de a asigura o mai buna cunoatere a lor. Referitor la starea de agregare, trebuie sa remarcam ca majoritatea drogurilor sunt compui solizi i o mica parte lichizi, care, in mod frecvent, se intalnesc pe piata consumatorilor de droguri suburmatoarele forme:

pulbere cristalina alba (cocaina, metamfetamina, ketamina, martina, heroina de inalta puritate etc.); capsule i tablete albe sau colorate (Ecstasy, amfetamina, Foxy, MDEA, Yaba, BZP etc.); pulbere colorata (heroina etc.); bulgari, granule i placute amorfe sau cristaline (hiul, opiul, crackul de cocaina etc.); muguri sau frunze uscate i presate (cannabisul, khatul, marijuana, psilocybinul etc.); lichide (LSD, ketamina, GHB etc.). Dupa modul in care drogurile sunt introduse in organism, putem vorbi de:

droguri destinate consumului oral (Ecstasy, Foxy, MDEA, LSD, mescalina, khatul etc.); droguri care se introduc in organism prill injectare (heroina, metamfetamina, ketamina, cocaina etc.); droguri care se fumeaza (hiul, opiul, marijuana, cannabisul, ketamina, crakul de cocaina etc.); droguri care se prizeaza (cocaina, heroina etc.);

Dupa modalitatile de obtinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare:

droguri naturale, ce stint sintetizate de anumite plante, de obicei in frunzele, mugurii i florile acestora, care se recolteaza i se consuma ca atare (cannabisul, marijuana, psilocibinul, frunzele de coca etc.); droguri care se obin prin procedee fizico-chimice de extractie i prelucrare din diveri compui naturali (opiul, cocaina, heroina; morfina etc.);

droguri de sinteza, obtinute prill procedee fizico-chimice fara implicarea unor compui naturali (Ecstasy, metamfetaminele, 2C-B, LSD etc.).

Un criteriu mult mai palpabil pentru publicul larg este cel al efectelor pe care consumul de droguri le produce asupra organismului timan (sistemului nervos central), context in care, dupa efectul principal, se disting urmatoarele categorii de droguri: - substante psiholeptice sau sedative (opiul, morfina, heroina, metadona, codeina, barbituricele etc.); - substante psihoanaleptice sau excitantele (amfetamina, cocaina, khatul etc.); - substantele psihodisleptice sau halucinogen-delirogene (mescalina, haiul, LSD, psilocybina etc.).

Compozitia chimic
Un criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesibil publicului larg, este cel al compozitiei chimice. Fara sa intram in amanunte, trebuie sa precizam ca majoritatea tipuri.lor de droguri se inscrie in clasa alcaloizilor i derivatilor acestora, o pondere redusa apartine clasei aminelor sau derivatilor lor i, intr-o foarte mica masura, altor clase de compui chimici. Mentionam, o serie de alcaloizi ce confera principiile active ale unor binecunoscute plante, precum: - cucuta (Conium maculatum) - contine, in principal, alcaloidul CUl1oscut sub den urn ire a de coniina, care a fost identificata i in plante ca patrunjelul cainelui (Aethusa cynapium) i rodul pamantului (Arum maculatum); - rodiul (Punica granatum) - contine, in principal, alcaloidul cunoscut sub nurnele de pseudopelletierina, alaturi de izopelletierina i metilizopelletierina; ( - nuca de Betel (Areca catechu) - contine alcaloizii arecolina i guvacina; - ricinul (Ricinus communis) - contine, in principal, i caloidul cunoscut sub numele de ricinina;

- tutunul (Nicotina tabacum) - contine, in principal, alcaloidul cunoscut sub numele de nicotina, alaturi de nicotirina, anabasina i anatabina; - frunzele de coca (Erythroxylon coca) - cantin, in principal, alcaloidul cunoscut sub numele de cocaina, alaturi de higrina i cuschigrina; , - rnacul opiaceu (Papaver somniferum) - contine peste 20 de alcaloizi, dintre care cei mai importanp Stint narcotina, papaverina, laudanina, codeina, tebaina i rnorfina, aceasta din urma stand la baza sintezei heroinei; - turta lupului (Strychnos nux vomica) - contine, in principal, alcaloizii stricnina i brocina, alaturi de vomicina i a i j3-colubrina; - matraguna (Atropa belladonna), maselaria (Hyoscyamus niger) i ciumafaia sau laurol porcesc (Datura stramonium)- contin o serie de alcaloizi dintre care cei mai importanti sunt atropina, hiosciamina i scopolamina; - cornul secarei (Secale cornutum) - contine ase grope de alcaloizi, dintre care cei mai importanti sunt ergobasina i ergotamina, care prin hidroliza formeaza acidullisergic, ce sta la baza sintezei LSD-ului, compus halucinogen reprezentativ.

Droguri licite i droguri ilicite

Cu privire la aceast distincie (pe care oconsiderm din start artificial) despre drogurile permise (licite) i cele supuse anumitor regimurirestrictive, exist o ntreag literatur scris [1], la ora actual, n toat lumea. Cunoaterea regimului juridic de care se bucur un anumit drog calific, n mod concomitent, i activitile economice alcror obiect material este ori poate fi drogul respectiv. Din aceast aseriune rezult c separarea drogurilor licite i ilicite are la baz, n ultim instan, doar criteriul economic i, aa cum arat unii specialiti n materie, drogul este, ntr-adevr, o marf reglementat de lege. Drogurile licite se divid, potrivit unor origini, la rndul lor, n droguri recreative i droguri utilitare. Experii francezi includ n categoria drogurilor ilicite produsele stupefiante (n afara cadrului prescripiei medicale) ct i anumite produse neclasate ca stupefiante i deturnate de la folosirea lor normal (dizolvani, solveni, ciuperci halocinogene, substane de sintez, medicamente dezinhibitoare etc.).

n rndul celor dinti ntlnim: alcoolul, ceaiul, cafeaua, tutunul, cola, betelul etc., iar printre cele din urm produsele farmaceutice i chimice cu multiple utilizri terapeutice.Drogurile recreative nu sunt, cu rare excepii, ngrdite n ceea ce privete fabricarea,depozitarea, transportul, deinerea i consumarea. Cele din a doua categorie fac ns obiectul unui regim juridic bine stabilit, cutndu-se pe aceast cale, prevenirea deturnrii lor din circuitul legal i alimentarea pieelor subterane de consum.Aceast distincie ne oblig s revenim la clasificarea drogurilor de ctre documentele internaionale, cnd, dup cum am vzut, divizarea ntre utilizarea legal i cea ilegal era hotrt doar de utilizarea lor terapeutic ori tiinific. Condiionat, aadar, de artificiala clasare, ambigua distincie dintre drogurile licite i cele ilicite este ns foarte important pentru noi i sub aspectu l juridic, nu numai cel economic. Printre drogurile recreative licite se numr alcoolul, ceaiul, tutunul, n continuare prezentnd succint efectele acestora. n pofida apariiei i concurenei unor noi forme de criminalitate sau poate tocmai de aceea i cu toate eforturile umane i financiare depuse n ultimii ani de comunitatea mondial, fenomenul consumului i traficului de droguri reprezint nc o trist permanen a nceputului de mileniu i o sfidare mereu prezent pentru serviciile de aplicare a legii. Ca atare, putem aprecia c efectele consumului de droguri, indiferent de sfera din care provine (licit sau ilicit), se resimt nu numai pe plan social ci i sub aspect juridic. Astfel, pentru drogurile apreciate tradiional ca fiind licite, consumul este nerestrictiv, putnd fi comercializate pe orice pia, ncurajndu-se chiar promovarea i publicitatea lor, pe cnd n ceea ce privete regimul juridic al drogurilor considerate ilicite, acesta este total diferit, n sensul c producia i vnzarea sunt sever ncorsetate, iar propaganda n favoarea lor este considerat ca fiind apologie i ca atare este nepermis i sancionat penal. Drept urmare, calificarea juridic n acest caz este diferit: consumul devine abuz, comercializarea se transform n trafic, promovarea devine incitare. Ca o alt consecin, dac pentru drogurile licite se aplic regulile economiei de pia, cu valenele sale, pentru cele considerate ilicite se instituie, n schimb, un riguros program de contracarare, la toate nivelurile, n scopul eradicrii lor. Pe de alt parte, se impune s evideniem i faptul c

aceast distincie arbitrar ori chiar cu semnificaie politic are numeroase conotaii i de alt natur, care alimenteaz micrile nscute pe plan internaional dar i la nivel naional, tot mai numeroase, ce solicit dezincriminarea penal pentru consumul unor droguri ilicite.

Mod de funcionare
Fiecare drog acioneaz asupra unui neurotransmitor sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, aceast aciune ducnd n general la efecte adverse pe termen lung: Neurotransmitor/receptor Serotonin Inhibitori ai recapturrii serotoninei (SSRIs) Substane care stimuleaz eliberarea de serotonin GABA Inhibitori ai recapturrii GABA Antagoniti selectivi ai receptorilor pentru GABA Opioid receptor Receptori pentru -opioid (agoniti inveri) Agoniti ai receptorilor pentru -opioid Dopamin Antagoniti ai receptorilor pentru dopamin Monoamin oxidaz (MAO) Clasificare Antagoniti ai receptorilor pentru serotonin fluoxetine, sertraline Exemple LSD, psilocibin, mescalin, DMT

Antagoniti ai receptorilor pentru GABA tiagabine muscimol, acid ibotenic Agoniti ai receptorilor pentru opioid naloxone, naltrexone salvinorin A, butorphanol, nalbuphine Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamin haloperidol, droperidol Monoamine oxidase inhibitors

etanol, barbiturice, diazepam, thujone

morfin, heroin, oxycodone

cocain

phenelzine,

(MAOIs) Molecule ce interacioneaza cu transportorul de MAO Receptor NMDA Norepinefrin Cannabinoid receptor Acetilcolin Substane anticolinergice (antagoniti ai acetilcolinei) Adenozin Receptor AMPA Melanocortin receptor Bibliografie amfetamine, metamfetamine Antagoniti ai receptorilor NMDA (N-Metil-d-aspartat) Inhibitori ai recaptrii de norepinefrin

iproniazid

ketamin, PCP, DXM amoxapine, atomoxetine, mianserin

Agoniti ai receptorilor pentru THC cannabinoid Substane colinergice (agoniti nicotin, ai acetilcolinei) piracetam scopolamin, dimenhydrinat, difenhidramin Metilxantine (Antagoniti ai cafein receptorilor pentru adenozin) Antagoniti ai receptorilor acid kinurenic, AMPA (acid -amino-3-hidroxiNBQX 5-metil-4-isoxazol propionic) Antagoniti ai receptorilor bremelanotid pentru melanocortin

1. Berchean V., Pletea C Drogurile i traficanii de droguri- Piteti: Ed. Paralela 45, 1998, p. 58-59. 2. Trandafir F.D., Traficul ilicit de droguri si Terorismul, referat, UNIVERSITATEA "BIOTERRA" BUCURESTI, Facultatea de Drept, 2007 3. Wikipedia

(SG)