Referat - Omorul intentionat Printre sarcinile primordiale ale dezvoltarii sociale se profileaza sarcina combaterii criminalitatii.

Omul reprezinta suprema creatie a lumii care, prin spiritul sau neobosit, tinde continuu spre perfectionare. Totodata omul, in exclusivitate prin trairea cu adevarat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune pe toate planurile, da dovada de personalitate, dominandu-si, in acelasi timp, impulsurile inferioare. Discutii similare pe forum Cum pot scapa de un asociat? daca este rau intentionat - scris de c2 raspunsuri #una $iua, %cum cativa ani am infiintat un &R' impreuna cu un vec(i prieten )suntem 2 asociati * + cu * + si suntem amandoi administratori,, intre timp neam certat si pe asociat nu-l intereseaza situatia firmei, nici nu vrea sa-mi cesioneze mie partea lui, nu ma mai pot intele-e cu el )el nu are nimic pe numele lui, deci nu are ce pierde,. .a puteti sfatui ce pot face? macar sa nu mai fie administrator ? daca nu-l pot elimina din firma. P&/ 0irma nu are datorii, are activitatea suspendata de... Omorul calificat 1&. lovituri2vatamari cauzatoare de moarte - scris de pacrioca - " raspunsuri #una ziua, as dori sa stiu daca aveti cunostinta de vreo lucrare care sa trateze ca subiect o analiza comparativa intre infractiunea de 3omor calificat3 si cea de 3lovituri cauzatoare de moarte3. .ultumesc &P4T% - Omor calificat si complice la omorul calificat - scris de viper5 raspunsuri 'a data de 2! iunie 2 "2, ora 26."*, ? n incinta unui club de noapte din #ucure?ti a izbucnit un conflict spontan ? ntre 2 dintre clien?ii clubului, 7 ?i 8. Personalul de paz? al clubului l-a evacuat pe 7 din club, f?r? s? anun?e poli?ia. %cesta a sunat doi prieteni, pe care i-a c(emat ? n fa?a clubului, preciz? ndu-le c? vrea s? ? l omoare pe 8 pentru c? a fost dat afar? din club. ? n 9urul orei ". )6 iunie 2 "2, 8 a p?r? sit clubul, ? nso?it de $. ? n fa?a clubului ? l a?teptau 7, ? mpreun? cu : ?i ;... !-2 !cristi - "

1iata este un fenomen complex. Ca forma superioara de miscare a materiei, ea are la baza procese biolo-ice si psi(ice care isi subordoneaza procesele inferioare )c(imice, fizice, mecanice,. Dar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare sociala, adica acea relatie sociala care, fiind re-lementata din punct de vedere 9uridic, constituie dreptul absolut la viata al persoanei umane. Totusi, desi nimeni nu contesta, realitatea arata ca in societate s-au produs si continua sa se pruduca acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine in discordanta fla-ranta cu idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea. 'e-iuirile penale din toate timpurile si toate orinduirile sociale au recunoscut -radul de pericol social deosebit de ridicat pe care il prezinta infractiunile contra vietii, uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai -rave fapte. <ncalcarea dreptului de a trai creaza o stare de nesi-uranta sociala, un dezec(ilibru periculos pentru insasi existenta societatii. De aceea este si firesc ca astfel de acte de incalcare a le-ii penale, care vizeaza relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, sa stea in atentia intre-ii colectivitati si, desi-ur, in primul rind, in atentia or-anelor de drept, carora le revine sarcina de a apara impotriva faptelor antisociale in vederea ocrotirii fizice si protectiei 9uridice a vietii si principalelor ei suporturi / inte-ritatea corporala si sanatatea persoanei. =n loc important in structura criminalitatii din Republica il ocupa infractiunile contra vietii si sanatatii persoanei, comise cu violenta. 0recventa cu care sunt ele intilnite, pericolul social sporit determina necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei probleme de rezonanta in contextul actual al societatii noastre, care urmareste si cunoasterea diversitatii si complexitatii cauzelor savirsirii lor, pentru a interpreta corect concluziile ce decur- din cazuistica existenta, supusa analizei si investi-atiei stiintifice. <n art. " alin 6 al Constitutiei se prevede ca in Republica .oldova, ca stat de drept, democratic, demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, reprezinta valori supreme si sunt -arantate. >arantarea

tuturor acestor drepturi si libertati ale persoanei are loc 9uridic prin mi9loacele Dreptului Penal, adica prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vatamatoare sau periculoase pentru valorile mentionate. 'e-iuitorul a prevazut in art. 2 al Codului Penal printre valorile de maxima importanta, a caror aparare constituie scopul le-ii penale 3persoana, drepturile si libertatile acesteia? , subliniind in acest fel caracterul de valoare suprema a persoanei umane. <n corespundere cu Constitutia R. 3statul -aranteaza fiecarui om dreptul la viata si la inte-ritatea fizica si psi(ica?. <n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi re-lementari penale adoptate, mi-am propus spre examinare minutioasa aspectele 9uridico-penale. %ria tot mai lar-a, complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a determinat analiza temeinica a circumstantelor a-ravante ale acestuia. <n le-atura cu cele relatate, este de aratat ca in ultimii ani in R. omorul ocupa un loc important in structura -enerala a criminalitatii, desi in statisticile politienesti nu se opereaza cu indici care reflecta situatia cantitativa. %cest moment se datoreaza in mare parte multiplelor dificultati privind calificarea acestor fapte si a complexitatii probatiunii acestor modalitati normative si faptice ale omorului. De ceea, studiul data pare ca o incercare de actualizare teoretico-stiintifica. Prin lucrearea data mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu circumstante a-ravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaza din punct de vedere 9uridico-penal in -eneral si in particular analiza circumstantelor a-ravante in functie de latura subiectiva a componentei de infractiune, de a deduce anumite idei pro-ressive vizind interpretarea si aplicarea 9usta a normelor penale in vi-oare vizavi de subiectul propus si a constata anumite lacune, coliziuni, inexactitati referitoare la subiectul supus investi-atiei stiintifice, de a formula propuneri si recomandari. &copurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetarii, la care as referi examinarea complexa a urmatoarelor elemente de baza/ -Definirea omorului -Determinarea locului omorului in cadrul sistemului de infractiuni contra vietii.

-%naliza 9uridico-penala a elementelor constitutive care-l caracterizeaza. -%naliza 9uridico-penala a circumstantelor a-ravante in functie de latura subiectiva a componentei de infractiune. -Procedee de calificare ale omorului cu circumstante a-ravante in functie de latura subiectiva a componenetei de infractiune. @ormele penale avind un caracter complex, implica in cadrul studiului lor atit analiza unor probleme de ordin -eneral )comune unui -rup de infractiuni, cit sia unor probleme cu caracter special )proprii fiecarii infractiuni in parte,. %ceasta se realizeaza cu a9utorul unui cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istorica, sistemica, -ramaticala, lo-ica, comparativa, statistica. Din cauza unor imperfectiuni le-islative de multe ori le-ea este interpretata in mod diferit. %stefel redind diferite opinii contrare s-a ar-umentat pozitia unor sau altor autori ori a fost expus punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitate si de necesitatile actuale ale statului nostrum. 'ucrarea de fata prezinta un studio de drept penal privind omorul intentionat cu circumstante a-ravante in functie de latura subiectiva a componentei de infractiune. Capitolul <. Consideratii -enerale privind omorul. &ectiunea ".". <storicul aparitiei si evolutiei le-islatiei penale privind re-lementarea omorului. <n pofida diversitatii de opinii politice, ideolo-ice, sociale, omul este sin-ura fiinta superioara din universul cunoscut. 4l creeaza valorile si le transmite -eneratiilor viitoare, iar spiritul sau continuu tinde la perfectionare. Totodata, omul, in exclusivitate, prin trairea cu adevarat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune in plan etic si da dovada de personalitate, dominand impulsurile inferioare. %nume de aceea fiinta superioara, sociala A omul trebuie situat pe prim plan, iar asi-urarea deplinei realizari a acestora si apararea de la orice fel de atentari la viata, sanatate, libertate, demnitate umana trebuie sa devina un imperativ al timpului. 1iata omului apare ca o valoare primara si absoluta.<n aceasta privinta, cu doua milenii in urma Titus 'ucretiu spunea ca 31itaBue mancipio nulli datur, omnibus usu? )viata nu este proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor,. %stfel, s-a

accentuat atentia asupra importantei valorii persoanei sub aspectul succesiunii -eneratiilor si a persoanei omului in lume. 1iataeste bunul cel mai de pret al omului,insusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii sale,omul si-a aparat viata individual sau in colectiv, anar(ic sau sub ri-orile le-ii,prin toate mi9loacele de care a dispus in acest scop.<ntr-o lun-a perioada de la inceputul istoriei omenirii, ocrotirea dreptului la viata se rializa fie in modalitati ori-inare, fie potrivit unor cutume dintre cele mai diverse si nu rareori bizare daca sunt examinate prin lo-ica si moralitatea prezentului. %ceasta urma sa fie prote9ata de prealabilele lezari care puteau sa ii fie aduse, de aceea ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atin-eri vietii, inte-ritatii corporale sau sanatatii a fost principala preocupare a -eneratiilor intre-i. <n orinduirea -entilica persoanele care suprimau viata unuia din membrii -rupului social, erau abandonate de trib, cu conditia ca ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea comunitatii.4i erau lasati in voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o oferea. <z-onirea lor era considerata ca razbunarea partilor interesate. .asurile impotriva aceluia care ucidea o persoana ce apartinea aceleiasi colectivitati, nu erau axate pe ideea de vinovatie, ci pe necesitatea conservarii ec(ilibrului indispensabil supravetuirii -rupului. &c(imbarile care au intervenit pe parcursul dezvoltarii omenirii au dus la limitarea formelor de razbunare existente. Razbunarea nelimitata a fost re-lementata de 'e-ea Talionului, potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o pa-uba mai mare decit cea -enerata de fapta lui. O asemenea re-lemetare o -asim in una din cele mai vec(i le-i, Codul lui Camurabi )"D!2-"DE! i.e.n.,, unde le-ea talionului avea mai multe forme/ 3oc(i pentru oc(i,)art."!F, dinte pentru dinte, mina pentru mina, picior pentru picior, arsura pentru arsura, vinataie pentru vinataie?.'e-ea Talionului reprezinta totusi un anumit pro-res in comparatie cu practicile anterioare. Cammurapi instituie talionul cu scopul de a in-radi o reminiscenta foarte periculoasa a comunitatii -entilice cum este razbunarea sin-elui.<n virtutea talionului, victima sau rudele ei nu puteau pricinui infractorului un rau mai mare decit fapta comisa de catre acesta. Talionul a

fost limitat printr-un mod voluntar prin care victima avea posibilitatea sa renunte la razbunare in sc(imbul unui ec(ivalent ) banesc sau in natura,, insa acest mod nu a fost re-lementat in Codul lui Cammurabi. <nfractiuni contra persoanei erau prevazute ca fiind/ omorul sotului de catre sotie )art."*6, si omorul din imprudenta )art.22!,. 'a perioada respectiva codul era o le-e suprema care si-a -asit elemente proprii si in alte le-islatii a popoarelor vecine. Dreptul barbar cunostea raazbunarea sin-elui, care ulterior era inlocuit cu o suma de bani, ce urma sa fie platita de catre uci-as familiei victimei. <n C(ina, re-lemetari in domeniu au existat in secolul al 77<<<-lea i.e.n. in codurile Cia, &ciun si &cian. Cel mai important cod de le-i dateaza din secolul al 7<-lea i.e.n. si este numit 'e-ile lui .anu. 4ste surprinzator ca le-ea vorbeste putin despre pedepsele capitale. Practic nu sunt descrise componentele infractiunilor de omor, cu toate ca una dintre cele mai -rave infractiuni era asasinarea unui bra(man. %tit in C(ina cit si in <ndia, le-ile au avut un caracter reli-ios, deoarece se incerca de a se descoperi divinitatea prin atin-erea unei trairi interioare diferita de cea exterioara. Pe parcursul anilor apare un interes/ de a re-lementa problemele 9uridice in mod precis, fapt care a -enerat o tendinta de a studia necesitatea unor re-lemetari scrise, care urmau a fi aplicate tuturor. <n acest sens, in 9urul secolului al 1<<-lea i.e.n., in >recia au fost alesi le-islatorii )persoane insarcinate cu elaborarea le-ilor scrise,, printre care &olon si Dracon. >recii ii considerau ca fiind cei mai intelepti -inditori, care pledau pentru inasprirea pedepselor. 'e-islatia lui Dracon )sec. 1<< i.Cr., pentru prima oara face distinctia dintre actul premeditat si cel involuntar. &e limita dreptul -entilic al Talionului si in cazul unor delicte minore se aplica pedeapsa cu moartea. Dupa le-ile lui Dracon omorul savirsit cu intentie era pedepsit cu iz-onirea din cadrul societatii. Dreptul penal cunoaste notiunea de tentativa, faza prepratorie )pre-atirea,, participatia, circumstante a-ravante si atenuante. Prin activitatea lor s-a ani(ilat arbitrariul cutumiar, intarindu-se cadrul institutionalizat si rolul statului in domeniul penal, care de9a intervine direct in cazurile de omucidere.

<n Roma antica, prima le-e scrisa a fost 'e-ea celor 7<< Table )sec. 1 i.e.n.,, inspirata din le-ea talionului in materie penala si care facea distinctie intre crimen publica si delicta privata. Cele mai importante le-i din perioada respectiva erau institutiunile lui <ustinian, Di-estele, Codexul T(eodosianus, Codexul lui <ustinian si @ovelae. <nfractiunile in dreptul roman sunt desemnate prin notiunea de delicte. <nfractiunile ce constau in suprimarea vietii unei persoane libere din comunitate erau 9udecate in complete specilale si erau pedepsite deobicei cu moartea, putinduse insa aplica si alte pedepse in locul celei capitale )de exemplu, amputarea miinii condamnatului,. <n perioada vec(e asasinatul se pedepsea cu moartea. =cidera unui sclav in perioada vec(e nu atra-ea nici o sanctiune pentru autorul faptei. <n perioada imperiala apare crima extraordinaria,cosiderata ca fiind infractiune -rava sau deosebit de -rava si care era urmarita din oficiu. 'a romani vinovatia era -rupata in doua forme/ dolus )intentie, si culpa )-reseala, si de ea depindea tipul pedepsei aplicate )inc(isoarea cu c(aracter preventiv, pedepsele corporale, pedepsele pecuniare,. <n perioada 4vului mediu s-a remarcat le-ea Corpus iuris canonice )""E ,, care privea infractiunea sub doua aspecte/ al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii umane. Perioada Renasteri elucideaza intarirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor le-i penale precise si unitare )ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedura panala,, -eneratoare de noi codificari/ Constitutia T(erisiana )"DFG,, Constitutia Piemonteza)"DGF, al lui <osif al <<-lea )"DGD, si al lui @apoleon #onaparte )"G" ,. Personalitatea umana si drepturile omului au constituit obiectului preocuparilor filosofilor, 9uristilor si politicienilor, fapt care a dus la adoptarea primului act care sc(iteaza elemente ale unei protectii 9uridice a persoanei umane, consacra drepturile si libertatile persoanei A .a-na Carta 'ibertatum )%n-lia, "* iunie "2"*, re-ale <oan,. %cest document a stat la baza elaborarilor ulterioare in acest domeniu. %stfel in "DDF apare Declaratia %mericana de <ndependenta de la P(iladelp(ia care mentioneaza ca/3 toti oamenii au fost creati e-ali si sunt

inzestrati cu drepturi inalienabile de catre creatorul lor printer care se afla si dreptul la viata.?&e cuvine a fi mentionate si actele constitutionale en-leze de la sfirsitul sec. al 71<<-lea ) #ill of Ri-(ts- Declaratia drepturilor din "FG!, si Constitutia &tatelor =nite din "D!". Cel mai complet act in materia drepturilor omului il constituie Declaratia =niversala a Dreturilor Omului )" decembrie "!EG de %dunarea >enerala a O@=,, care stipuleaza ca/ 3 Orice om are dreptul la viata, la libertate si la inviolabilitate?. %doptarea acestor acte au implimentat o tendinta de perfectionare a re-lemetarilor privind consacrarea si apararea drepturilor omului, elaborindu-se Pactul cu privire la drepturile civile si politice-"!FF )3 dreptul la viata este un drept inerent al persoanei umae, care trebuie ocrotit prin le-eH nimeni nu poate fi privat de viata in mod arbitrar?,, Convetia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale)"!* ,, Documtul Reuniunii de la Copen(a-a si al Conferintei pentru dimensionarea umana a C.&.C.4.. 4xistenta re-lementarilor internationale a determinat popoarele sa-si conformeze prevederile nationale in domeniu, tinindu-se cont de accesul la anumite metode de aparare a celor mai importante vaori sociale- viata si inte-ritatea corporala a persoanei. 'e-i scrise au existat si pe timpul lui #urebista, care propovaduia spiritual reli-ios al actelor re-ale, pina cind Dacia a fost ocupata de <mperiul Roman, aplicindu-se evident sistemul de drep roman, inclusive pedeapsa cu moartea. &iatemul respective a coexistat cu normele auto(tone si dupa retra-erea romanilor din Dacia, deoarece nu se putea evita o atare influenta, in contextual in care popoarele erau foarte apropiate. <n timpul 0eudalismului, au urmat o serie de le-i ce prote9au viata si inte-ritatea corporala/ Cartea romaneasca de invatatura)"FEF,, <ndreptarea 'e-ii)"F*2,, 'e-iunea Cara-ea)"G"G,, ultima fiind in vi-oare pina la adoptarea Codului penal al lui Cuza)"GF*,. &ituatia se sc(imba o data cu unirea principatelor in "!"G, deoarece Romania .are a fost supusa o perioada unor pluralitati de le-i penaleH spre exemplu, in #asarabia se aplica le-ea 1ec(iului re-at. Diversificarea re-lemetailor care existau in #asarabia, #ucovina si %rdeal au determinat

adoptarea unui cod unic al Romaniei, care ar unifica le-islatiile existente.Primul cod penal roman apare in "!6D. <n perioada sovietica influentele romanesti sunt inlaturate definitiv, aplicindu-se le-ea sovietica. %pararea drepturilor omului pune in sarcina or-anizatiilor internationale obli-atia proclamarii lor. Prin consacrarea pe plan international a conceptului de 3drepturi ale omului?, s-a urmarit nu numai proclamarea si darea lor unei dimensiuni, ci si instituirea unui sistem de control international asupra modului in care statele se ac(ita de obli-atiile de respectare, -arantare a drepturilor si libertatilor fixate atit in actele internationale acceptate de ele, cit si in le-islatia lor interna, iar incalcarile prealabile ar fi sanctionate corespunzator. Potrivit Dictionarului de terminolo-ie 9uridica international, expresia 3drepturile omului? desemneaza un ansamblu de prero-ative bazate pe demnitatea persoanei umane a caror respectare se intele-e a fi promovata in folosul tuturor oamenilor. Codul penal incrimineaza faptele privitoare la viata si inte-ritatea corporala in raport cu calitatea subiectului, -ravitatea urmarilor, motivul si modul in care au fost comise. Dreptul la viata este aparat prin urmare atit prin Constitutie cit si de le-ea penala. 1iata este bunul cel mai de pret al persoanei, fara de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia, ca inte-ritatea corporala, sanatatea, inviolabilitatea sexuala, libertatea, onoarea si demnitatea. %tentatele contra vietii persoanei pun in pericol nu numai existenta individului izolat, dar si a intre-ii societati. @u este posibil desfasurarea normala a relatiiloe sociale fara ocrotirea vietii persoanei. De aceea apararea acestei valori sociale constituie una dintre indatoririle supreme ale fiecarui stat. 1iata omului este aparata de normele de drept si, in special, ale dreptului penal, ca fiind un drept absolut al individului, dar si o valoare sociala pe care dreptul o ocroteste in interesul intre-ii societati. Dreptul la viata, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate intr-o multime de de acte, cele mai importante fiind/ -Declaratia =niversala a Drepturilor Omului, " ."2."!EG, art.6/ 3 Orice om are dreptul la viata, libertate si la inviolabilitatea persoanei? H

-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, "F."2."!FF, art.F / 3 Dreptul la viata este inerent persoanei umane. %cest drept trebuie ocrotit prin le-e. @imeni nu poate fi privat de viata in mod arbitrar? H -Conventia 4uropeana pentru protectia drepturilor omului si libertatilor fundamentale, E.""."!* , Roma, art.2 dreptul la viataH -Conventia cu privire la drepturile copilului )"!GF,H Totalitatea acestor acte internationale atesta importanta existentei unor mecanisme 9uridice la nivel mondial pentru -arantarea si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. %ctele internationale devin obli-atorii pentru procesul de elaborare a le-islatiei interne a statelor doar in masura in care aceste state le-au ratificat. <n unele constitutii, dreptul la viata nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin continutul lor urmaresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. %ltele prevad expres si explicit dreptul la viata, fiind surprinse elementele esentiale ce-< caracterizeaza sensul fizic, abolirea pedepsei cu moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar in cazurile infractiunilor celor mai -rave. <n "!!E, se adopta Constitutia Republicii .oldova, care perevede si -aranteaza pentru prima data in mod expres la art. 2E trei drepturi fundamentale, care, desi sunt strins le-ate intre ele, nu pot fi confundate din punct de vedere 9uridic. %ceste drepturi sunt/ dreptul la viata, la inte-ritatea fizica si psi(ica, care sunt -arantate de catre stat, adica persoana umana ocupa locul prioritar in erar(ia valorilor sociale din sistemul nostru de drept. %rticolul 2E al Constitutiei se refera la acceptiunea restrinsa a dreptului la viata, avindu-se in vedere ca acest drept fundamental implica, in primul rind, ca nimeni nu poate fi privat de viata in mod arbitrar. 4a prote9eaza dreptul la viata a persoanei numai in sensul ei fizic, deoarece el este -arantat si de Codul penal al Republicii .oldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. 4ste, de fapt, o cerinta de baza a unui stat democratic si de drept, unde demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane sunt privite ca valori supreme si sunt -arantate prin sanctionarea faptelor periculoase ce atenteaza la ele. Potrivit art.2 CP R., le-ea penala apara impotriva infractiunilor, printre alte

valori sociale, in primul rind viata umana intr-un cadru mai lar-, acela al ocrotirii persoanei si a principalelor atribute ale acesteia/ viata, sanatatea, cinstea, demnitatea, etc. %pararea vietii in re-lemetarile penale rezida in incrininarea anumitor fapte care constituie infractiuni. &ectiunea ".2. Re-lementari penale privind omorul in le-islatiile penale a altor state 0iecare stat a avut si va avea mereu particularitatile sale de dezvoltare, de re-lementare a relatiilor care apar in societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem 9uridic. De aceea este si firesc ca le-iuitorul statelor respective sa foloseasca anumite modalitati de prevedere in le-islasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii publice, de exemplu/ el poate incrimina anumite fapte care dupa parerea lui atenteaza la valorile sociale aparate de le-ile constitutionale si poate dezincrimina altele. %cest fapt duce la diversificarea re-lementarilor penale. =n exemplu elocvent in acest sens este incriminarea lipsirii de viata la dorinta persoanei )eutanasia, de Codul Penal al Republicii .oldova la art. "EG si neincriminarea acesteia de catre le-iuitorul olandez. <n le-islatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, inte-ritatii corporale sau sanatatii ocupa un loc prioritar. <nfractiunile contra vietii sunt clasificate diferit in tari diferite. <n Codul Penal francez din "!!2 la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit criteriul material, adica -ravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse in cadrul crimelor )art. """-" CP0,. %stfel, in titlul << se denumesc faptele care prefi-ureza persoana umana, incrimineaza faptele contra vietii in doua sectiuni distincte prevazute in capitolul < si anume / faptele voluntare contra vietii )&-", si faptele involuntare contra vietii )&-2,. <n prima sectiune este incriminat omorul )22"-",, omorul a-ravant )22"-2,, omorul cu premeditate )22"6,, omorul comis in alte circumstante a-ravante )22"-E,, atentatul la viata persoanei prin otravire )22"-*,. <n sectiune a doua este incriminat omorul involuntar )22-F,, raspunderea din culpa a persoanelor morale )22"-",. Capitolul << cuprinde si re-lementari cu privire la faptele prin care se adduce atin-ere inte-ritatii fizice sau psi(ice a persoanei dupa cum acestea sunt voluntare/ actele de

tortura si cele de barbarie )22"-!, in forma simpla si apoi forma a-ravanta, violentele simple si a-ravante, amenintarile art. 222-"F sau involuntare in art. 222"!. Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dI9J la acel moment in Dreptul Penal en-lez. Conform lui pina in "!FD infractiunile erau impartite in 9uridico-materiale si 9uridico-procedurale, iar cele contra vietii se incadrau in infractiunile 9uridico-materiale -rave, numite pe atunci felonii. Dupa "!FD, conform le-ii din 2" iunie a aceluias an, ele se atrubuie la 3alte infractiuni? )infractiunile de atunci si pina azi se -rupeza in doua cate-orii/ tradarea si alte infractiuni,. <n conformitate cu dispozitiile le-islative ale dreptului penal al &=%, infractiunile contra vietii se incadreaza in felonii )se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai mare de un an,. Codul Penal al &=% incrimineaza in art. 2" -" omuciderea )(omicide,, sistematizind materialul astfel/ in art. 2" -" este incriminat omorul )crima de -radul <-murder,, cind fapta este comisa cu intentie,cu buna stiinta, din interes material )la comanda,, din nepasare sau dintr-o extrema indiferenta manifestata fata de viata umanaH in ar. 2" -6 omorul din imprudenta )crima de -radul <<monslau-(er,, cind fapta este comisa cu temeritateH in art.2" -E omuciderea din ne-li9enta )crima de -radul <<<-ne-li9ent (omicide,, cind fapta este comisa din ne-li9entaH art.2" -* este incriminata infractiunea de determinare sau a9utor dat victimei sa se sinucida. Codul Penal -erman re-lementeaza infractiunile contra vietii in capitolul 71<, unde sunt incriminate uciderea unei personae in conditii a-ravante )para-raful 2"",H , inclusive la comandaHuciderea unei persoane in conditii nea-ravante )para-raful 2"2,H uciderea unei persoane in conditii atenuante )para-raful 2"6,H omorul la cererea victimei )para-raful 2"F,H pruncuciderea )para-raful 2"D,Hintreruperea sarcinii )para-raful 2"G,. <n capitolul 71<< sunt incriminate faptele contra inte-ritatii corporale.

Codul Penal italian re-lementeaza infractiunile contra vietii, inte-ritatii corporale sau sanatatii in capitolul <, Titlul 7<<, cartea a <<-a, iar cel spaniol-in Titlul 1<<<, cartea a <<-a/ in capitolul < patricidul )art.E *,, asasinatul la comanda )art.E F, , omorul simplu )art.E D,, <n capitolul << pruncuciderea )art.E" ,, in capitolul <<< vatamarile. <n Codul Penal al Romaniei, infractiunile contra vietii sunt prevazute in capitolul <, sectiunea <, intitulta 3Omuciderea?, care cuprinde art."DE"D!, sunt incriminate/ omorul )art."DE,, omorul calificat )art."D*,, omorul deosebit de -rav )art."DF,, pruncuciderea)art."DD,, uciderea din culpa )art."DG,, determinarea sau inlesnirea sinuciderii )art."D!, 'e-iuitorul din 0ederatia Rusa a inclus infractiunile contra vietii in Codul Penal din "!!F in capitolul 1<<, Titlul "F- 3<nfractiuni contra vietii si sanatatii?. %cesta cuprinde/ omorul simplu )art." *, alin.",, omorul a-ravat )art." *,alin.2,, pruncuciderea )art." F,, omorul Kn stare de affect)art." D,, omorul in urma depasirii limitelor le-itimei aparari )art." G, alin.",, omorul in urma depasirii masurilor necesare pentru retinerea infractorului )art." G, alin2,, cauzarea mortii din imprudenta )art." !,, determinarea la sinucidere )art."" ,. &ectiunea ".6. Conceptul de omor 'e-ea penala acorda cea mai mare insemnatate ocrotirii omului, atit in ceea ce priveste insasi existenta sa fizica si atributele fundamentale ale personalitatii lui, cit si in ceea ce priveste toate celelalte drepturi, libertati si interese pe care societatea este datoare sa i le asi-ure.%ceast fapt se datoreaza in maniera specifica Dreptului Penal, adica prin incriminarea tuturor faptelor care, sub un aspect sau altul, aduc atin-ere fiintei, drepturilor si intereselor le-itime ale omului. 0aptele sociale periculoase indreptate impotriva omului sunt numeroase si variate. 0acind distinctie intre faptele indreptate impotriva drepturilor absolute privitoare la existenta fizica si la principalele atribute ale fiintei si personalitatii umane, pe de o parte,si faptele atribuite impotriva altor drepturi si interese ale omului, pe de alta parte, le-iuitorul le-a inclus pe cele dintii intr-o cate-orie distincta de infractiuni, cu titlu <nfractiuni contra vietii si sanatatii persoanei.

Daca sa ne referim la le-islatia noastra, putem mentiona ca componentele de infractiuni contra vietii sint concentrate in articolele "E*-"* Cod Penal al Republicii .oldova, insa in cadrul lucrarii date ne vom referi doar la articolul "E* Cod Penal al Republicii .oldova- Omorul intentionat cu respectivele circumstante a-ravante. Pentru inceput este necesar de a analiza notiunea conceptuala de omor care reprezinta un reper, un punct de spri9in care ne a9uta sa solutionam corect c(estiuni particulare ce apar in procesul de calificare a faptelor, sa cunoastem semnele individuale ale infractiunilor comise si sa verificam conformitatea lor cu prevederile le-ii. &intetizind semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa finala a analizei si ridicindu-le la un tot intre- in limitele definitiei stiintifice, vom a9un-e la notiunea -enerala de omor. 4vident, o asemenea componenta de infractiune poate fi privita doar in calitate de constructie teoretica care are insa asa cum am mentionat anterior, o insemnatate deosebit de mare pentru practica aplicarii normelor panale ce contin semnele componentei de omor. 'e-islatiile moderne prevad, in afara de forma de baza a omorului )sau omorul simplu,, modalitati a-ravate de omor, care sint re-lementate in partea speciala a Codului Penal, la capitolul privind 3omuciderea 3, sub forma a-ravante de calificare. <n codul nostrum penal sint re-lementate omorul simplu si omorul calificat. <nfractiunea de omor implica intotdeauna aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni )inactiuni, comise cu intentia de a suprima viata unei personae, actiune care are ca rezultat moartea victimei. <n realizarea sa concreta, actiunea sau inactiuneapoate prezenta insa unele particularitati, dupa cum, in 9urul faptei tipice )omorul simplu, se -rupeaza diferite elemente care, fara a sc(imba substanta faptei, ii da o coloratura diferita, sporindu-< vadit -radul de pericol social. %ceste impre9urari sint valorificate de le-iuitor si prevazute ca elemente circumstantiale in continutul infractiunii de omor, reprezentind o modalitate normativa a-ravata a infractiunii de omor. %sadar, din punct de vedere al teoriei dreptului penal, omorul este definit ca lipsirea ile-ala si intentionata de viata a unei

alte personae. %ceasta definitie a notiunii de omor este aplicata tuturor infractiunilor savirsite prin omor, prevazute la art "E*-"EGCP al R.. 4xista insa si alte definitii ale acestui concept, astfel potrivit unei opinii, omorul este definit ca privarea ile-ala, intentionta sau din imprudenta, de viata a unei alte personae, atunci cind cauzarea mortii constituie temeiul raspunderii penale.referitor la ceasta definitie, Cuznetov %.1. critica pe buna dreptate partea finala a definitiei date,mentionand ca orice actiune sau inactiune este considerata infractiune doar cu conditia ca ea este prevatuta de le-e in caliatate de fapta socialmente pericoloasa si evalueaza in calitate de temei al raspunderii penale, de aceea o indicatie speciala asupra acestui semn este in plus. %celasi autor propune o alta formulare a notiunii de omor, si anume/ omorul reprezinta fapta social periculoasa savirsita cu vinovatie si prevazuta de le-ea penala, care atenteaza la viata altei personae si-i cauzeaza acesteia moartea. <n fond aceeasi notiune o -asim si in una din lucrarile autorului #orodin &.1., care sustine ca omorul este fapta social periculoasa savirsita cu vinovatie, care cauzeaza moartea altei personae. <n alte surse intilnim definitii care nu contin toate semnele necesare ale notiunii de omor. %stfel, potrivit unei opinii, omorul reprezinta o fapta ile-ala ce cauzeaza moartea unei alte personae. i o alta definitie/ omorul este privarea ile-ala de viata a unei alte persoane. Potrivit unei alte opinii, aspru criticata la timpul sau, omorul este doar cauzarea intentionata a mortii unei persoane. %nume aceasta ultima definitie o -asim in alin. " art. " * al Codului Penal al 0ederatiei Ruse pina a fi modificat. 'a constructia acestei definitii, le-iuitorul rus a omis un foarte important cuvint- ca aceasta fapta este savirsita 3ile-al 3. Caci interpretarea literala a alin."art" *C.P. al 0ederatiei Ruse face posibil de a atribui la fapta de omor cauzarea mortii celui care ataca, in conditiile le-itimei aparari. <nsa aceasta definitie tine de domeniul trecutului, deoarece a fost modificata anume in le-atura cu problema expusa mai sus. %stfel in prezent notiunea de omor suna in felul urmator ?privarea ile-ala de viata prin actiune sau inactiune 3, insa si aici pot exista careva obiectii la faptul ca nu este

specificat modul intentionat de comitere a infractiunii date, ceea ce creaza rezerve de interpretare in diferite feluri. Definitie de asemenea dintre cele mai reusite cu citva timp in urma care era impartasita si de doctrina noastra este data de autorii Pobe-ailo 4.0. si .endelson >.%., identica la ambii, definitia evoca urmatoarele/ 3Omorul este privarea ile-ala, intentionata sau din imprudenta, de viata a unei alte persoane?. Practic aceeasi opinie este impartasita si de catre savantul Rosca C./3Omorul este lipsirea ilicita culpabila de viata a altei personae?. Dupa cum am mentionat mai sus, definitia data de Pobe-ailo si .endelson a fost impartasita si de doctrina noastra pina la intrarea in vi-oare a Codului Penal din 2 2 dupa care din definitia data a fost inlaturata sinta-ma sau din imprudenta deoarece conceptului de omor ii este caracteristic o conduita violenta, reprezentind o forma de manifestare a faptuitorului care aluat (otarirea de a suprima viata unei personae si se foloseste de mi9loacele apte sa realizeze acest scop pe cind in cazul lipsirii de viata din imprudenta nu avem un act de violenta, ci o conduita -resita a faptuitorului intr-o situatie periculoasa, susceptibila sa produca in anumite impre9urari, urmarile pre9udiciabile sub forma de moarte cerebrala a victimei.%stfel in urma constatarilor date s-a a9uns l-a concluzia ca lipsirea de viata din imprudenta sa fie incriminata intr-un articol aparte )articolul "E! CP, deoarece -radul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus in comparatie cu cel al infractiunilor savisite prin omor. Deci in concluzie putem mentiona ca definitia cea mai perfecta a omorului este lipsirea ile-ala si intentionata de viata a unei alte persoane. Capitolul <<. %specte 9uridico-penale ale componentei omorului insotit de circumstante a-ravante in functie de latura subiectiva. &ectiunea 2.". &emnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului insotit de circumstante a-ravante. <n baza art."E )", CP al R. ,, infractiunea este o fapta )actiune sau inactiune, pre9udiciabila, prevazuta de le-ea penala savirsita cu vinovatie si pasibila de pedeapsa penala?.Desi art "* al CP al R. prescrie in mod expres ca -radul pre9udiciabil al infractiunii se determina conform semnelor ce caracterizeaza

elementele infractiunii )obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva, totusi ar fi mai corect dupa parerea mea, apelarea la existenta unui pericol social al infractiunii, dar nu la -radul pre9udiciabil.<n acest context am vorbi despre esenta pericolului social, ca un element material al infractiunii, reiesind nemi9locit din daunele aduse valorilor sociale si relatiilor sociale ocrotite de le-ea penala. Cele din urma, adica valorile sociale si relatiile sociale aparate de le-ea penala in vi-oare formeaza cate-oria obiectului infractiunii. Reiesind din art. 2 CP al R. ,,le-ea penala apara impotriva infractiunii persoanei, drepturile si libertitile acestea, proprietatea, mediul incon9urator, orinduirea constitutionala, suveranitatea, independenta si inte-ritatea teritoriala a R., pacea si securitatea omenirii, precum si intrea-a ordine de drept.? O conditie indispensabila privind respectarea le-alitatii este ca orice infractiune concreta savirsita de o persoana sa corespunda continutului unei infractiuni din le-ea penala.Componenta de infractiune constituie temeiul raspunderii penale, adica acel temei 9uridic -componentul, le-itatea, conditia necesara pentru calificarea oricarei fapte Componenta pre9udiciabile comise dreot o infractiune concreta. Caracteristica 9uridico-penala a omorului se determina de componenta de infractiune. Dupa cum se cunoaste, componenta fiecarei infractiuni, din punct de vedere structural, se caracterizeaza prin patru elemente/ obiectul si subiectul infractiunii, latura obiectiva si subiectiva a infractiunii.'ipsa oricaruia dintre aceste patru elemente determina lipsa componentei de infractiune in ansamblu.6 Caracterizand structura componentei de infractiune, trebuie de tinut cont de le-atura indisolubila dintre toate elementele ei constitutive. <nfractiunea ca fapt concret al vietii sociale exista intotdeauna ca un tot unitar, ca un fenomen indivizibilH ea reprezinta o unitate psi(ofiziolo-ica a calitatilor ei obiective si subiective. 4lementele infractiunii sunt strans le-ate intre ele si conditionate reciproc. 0iecare element al componentei de infractiune, luat in afara celorlaltor, rupt de ele, isi pierde calitatea de parte componenta a infractiunii.

Oricare persoana, savirsind o fapta socialmente periculoasa sanctionata in mod penal cauzeaza pre9udiciu societatii si, evident relatiilor existente in aceasta societate.Toate relatiile pe care le apara le-ea penala, si sint incalcate ca rezultat al savirsirii ifractiunii, in teoria si practica dreptului penal constituie obiectul infractiunii. Oricare infractiune savirsita, manifestindu-se printr-o anumita fapta socialmente periculoasa, constituie prin esenta sa un atentat la o anumita relatie sociala ocrotita de le-ea in vi-oare.'e-ea penala nu prevede nici o infractiune prin lipsa obiectului de atentare. Obiectul infractiunii indica asupra continutului, caracterului si -radului de pericol social al ei.Teoria Dreptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii sociale care sunt recunoscute in societate si care corespund intereselor intre-ii societati. <n ceea ce priveste, insa, definirea unica a acestui obiect si a formelor de manifestare a lui, corelatia cu obiectul material, in literatura de specialitate s-au conturat mai multe idei. Relatiile sociale iau nasterte in mod iminent in 9urul si datorita anumitor valori sociale. Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de sistemul de drept si respectiv pune in evidenta obtiunea politica cu privire la anumite valori pe care le-iuitorul le considera fundamentale pentru functionarea intre-ii orinduiri sociale si de stat, determina esenta formatiunii social-economice respective, adica prezentata in forma -eneralizata, fiind o cate-orie strict sociala, necontinind nici un caracter material, asupra caruia atenteaza infractiunea in final. <n teoria Dreptului Penal se statueaza ca obiectul infractiunii este determinat de relatiile sociale existente, formele, conditiile materiale, le-itatile de manifestare a lor. %nume aceasta permite a asi-ura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum si apararea acestor relatii. 'a determinarea obiectului infractiunii ca premisa initiala A trebuie luata in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de le-e in -eneral. Relatiile sociale exista in mod obiectiv si se reflecta ca interese.

<n viziunea autorului '.D.>au(man importanta obiectului infractiunii constituie un criteriu de structurare a Partii &peciale, determina in mare masura calificarea infractiunii, asi-ura delimitarea dintre anumite cate-orii de infractiuni. &unt cunoscute, astfel, cate-oriile de obiect 9uridic -eneric si obiect material, obiect 9uridic -eneric si obiect 9uridic nemi9locit )special,, obiect nemi9locit )special, principal si obiect nemi9locit secundar )adiacent,. <n corespundere cu sistemul noului Cod penal al 0ederatiei Ruse din "!!F, repartizat nu numai in capitole, dar si in titluri care contin citeva capitole, obiectul infractiunii este necesar de a-l repartiza in patru cate-orii / -eneral, tipic, -eneric )special, de -rup, si nemi9locit. Obiectul -eneral a infratiunii il constituie valoarea sociala si relatiile sociale privitoare la aceasta, aparate de le-ea penala prin incriminarea faptelor care aduc atin-ere ori le pun in pericol. %nume obiectul -eneral ne da posibilitatea de a determina continutul social-politic al dreptului penal,sa stabilim caracterul faptelor savirsite si in unele cazuri, sa deosebim infractiunile de alte incalcari de le-e. Pentru orice infractiune prevazuta de le-ea penala relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aparate de le-e au un caracter comun. <n consecinta obiectul -eneral al infractiunii in ansamblu si in particular al infractiunii contra vietii si sanatatii il constituie acele relatii sociale, proclamate si aparate de le-ea penala in vi-oare si care asi-ura ordinea de drept in R... Obiectul -eneric )de -rup,, comparativ cu cel -eneral, are un caracter mai restrins. %cesta este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate in 9urul si datorita unor valori fundamentale al societatii, cum sunt/ persoana umana, proprietatea, securitatea si ordinea publica ect., caracterul comun referindu-se numai fata de un -rup de infractiuni. <n acest sens le-iuitorul, in procesul sistematizarii infractiunilor in capitole, s-a condus anume de specificul obiectului -eneric al atentatelor infractionale. De re-ula, aceasta reiese nemi9locit din denumirea capitolului respctiv al Codului Penal. O le-islatie bine sistematizata constituie un indicator ce reflecta faptul ca forma de evaluare a normelor 9uridico-penale este

adecvata principiului sisteimic al le-islatiei in vi-oare. %nume la sistematizare porneste eficacitatea si le-alitatea aplicarii dispozitiilor normative. <n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema obiectului infractiunii contra vietii si sanatatii persoanei. 0ormarea statului de drept presupune asi-urarea drepturilor, libertatilor si intereselor le-ale ale cetatenilor. 0aptele prin care se aduce atin-ere vietii, inte-ritatii corporale s-au sanatatii au fost pedepsite din cele mai vec(i timpuri, iar dupa aparitia statului, le-ile penale din toate orinduirile sociale le-au prevazut , sanctionindu-le cu pedepse variind dupa -ravitatea urmarilor. Codul Penal incrimineaza faptele privitoare la viata, inte-ritatea corporala in raport cu calitatea subiectului, -ravitatea urmarilor, mobilul si modul in care au fost comise. <n analiza obiectului infractiunii contra vietii si sanatatii va trebui sa distin-em intre obiectul -eneric al infractiunii contra persoanei, intre obiectul 9uridic specific fiecareia dintre infractiunile componente ale acestei cate-orii si obiectul material al infractiunii. &ub primul aspect, accentueaza autorii romani, se observa ca infractiunile contra persoanei au ca obiect 9uridic -eneric ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se desfasoara in le-atura cu apararea persoanei privita sub totalitatea atributelor sale/ viata, inte-ritatea corporal, inviolabilitatea sexuala, libertatea, demnitatea. 4ste cunoscut ca aceste infractiuni prezinta un -rad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de -ravele urmari pe care le pot avea pentru comunitate savirsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de faptul ca infractiunile contra persoanei se realizeaza de re-ula prin utilizarea unor mi9loace s-au procedee violente si care au o influenta ne-ativa mult mai pronuntata in raport cu alte cate-orii de infractiuni. %utorii romani >(.@istoreanu, %l.#oroi ect., determinind obiectul 9uridic -eneric al infractiunilor contra persoanei, pun accent pe relatiile sociale care privesc apararea persoanei incluzind totalitatea atributelor sale )viata, inte-ritatea corporala, inviolabilitatea sexuala, libertate, demnitatea,. %ceste valori nu reprezinta realitati izolate , inclusiv individuale, ce au o importanta socialaH in

9urul si pe baza lor se formeaza, se desfasoara si se dezvolta relatii interumane, conferind acestor valori caracterul de valori sociale adica de valori in a caror existenta este interesata intrea-a societate si totodata de valori al caror continut se releva pe deplin numai in cadrul relatiilor sociale. &avirsirea oricaror infractiuni contra persoanei, aducind atin-ere uneia dintre valorile sociale care prezinta atribute ale persoanei insasi, pune in pericol sau vatama si relatiile sociale care s-au format si se desfasoara pe baza acestor valori sociale. %utorii rusi 1.Cudreavtev, %.@aumov, 1.Casepova, @.1etrov remarca ca in cazul savirsirii infractiunii contra persoanei se atenteaza in mod -eneric )obiect -eneric, la personalitate-persoana care apare in societate nu numai ca individ biolo-ic,dar si ca membru al societatii- participant )subiect , al relatiilor sociale. %nume in aceasta calitate persoana capata in societate o protectie si este obli-ata sa respecte re-ulile de comportament stabilite in societatea respectiva. %utorul &er-iu #rinza determina drept obiect -eneric al infractiunilor contra vietii- persoana, invocind acele relatii sociale care determina locul persoanei in societate. %utorii rusi @. 1etrov si <u.'eapunov subliniaza ca Capitolul "F Cod Penal al Rusiei contine doua tipuri de compoente de infractiune, carora le corespunde, respective, obiecte -enerice distinct-componente de infractiuni contra vietii si componente de infractiuni contra sanatatii. %ceste doua -enuri de infractiuni, la rindul lor pot fi divizate in infractiuni care atenteaza la viataH infractiuni care atenteaza la sanatateH infractiuni care au caracter universal-ce pun in pericol si viata si sanatatea persoanei. Relatile sociale privind dreptul la viata, la ite-ritatea corporala si sanatate, la libertate si demnitate, constituie obiectul 9uridic comun infractiunilor contra persoanei.De asemenea, subliniaza autorul rus %.<.Raro-, obiectul -eneric al acestor infractiuni este determinat in dependenta de locul plasarii lor in sistemul incriminarilor cu caracter penal. %stfel, infractiunea de omor are ca obiect -enericrelatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de apararea vietii si sanatatii persoaneiH infractiunile contra libertatii onoarei si

demnitatii persoanei-relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare normala implica implica respectul libertatii, onoarei si demnitatii persoanei si al normelor care o ocrotesc, care obli-a pe fiecare individ sa se comporte astfel incit sa nu lezeze dreturile celor din 9ur.&ustin pe deplin aceasta opinie si este de mentionat faptul ca obiectul -eneric al infractiunilor este o cate-orie cu caracter teoretic necesar la determinarea valorilor sociale si relatiilor sociale la care atenteaza un -rup anumit de infractiuni, specificat de le-iuitor in contextul normativitatii penale. 4ste cazul sa mentionam ca relatiile sociale care apara personalitatea in ansamblu )cu toate atributele sale, se prote9eaza nu numai prin incriminarile analizate, de multe ori personalitatea omului identificindu-se in obiectul 9uridic si al altor infractiuni. Deci, drept obiect -eneric al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de apararea vietii persoanei si relatiile sociale intervenite in le-atura cu aceasta valoare. Drept obiect obiect 9uridic nemi9locit )special, al infractiunilor contra vietii persoanei se releva viata persoanei- ca valoare suprema si relatile sociale a caror desfasurare normala nu poate fi conceputa fara apararea dreptului fundamental al omului la viata. 4vident ca aceasta constatare este caracteristica tuturor infractiunilor contra vietii )omuciderilor,, insa delimitarea intre componentele analizate va fi facuta cu a9utorul altor semne ale continutului normativ. Dreptul la viata are un caracter absolut, el apartine fiecarei persoane si este opozabil tututror, in sensul ca toti ceilalti membri ai societatii sunt tinuti sa respecte acest drept, adica sa se abtina de la orice actiune sau sa indeplineasca orice actiune pentru a evita orice atin-ere adusa acestui drept. 'e-islatia apara viata oricarei persoane independent de virsta si stare a sanatatii. 0aptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului ii confera acesteia un profil specific in cadrul fenomenului infractional, atra-e asupra ei atentia intre-ului -rup social, sensibilizeaza totdeauna constiinta colectiva, opinia publica. 4a prezinta in variantele ei de incriminare, cel mai inalt -rad de pericol social.

Omul este sin-ura fiinta care creaza valori si le transmite -eneratiilor viitoare. 1iata omului apare, astfel, ca valoare primara si absout indispensabila manifestarii in sine si, ceea ce este mai important, conditie a continuitatii biolo-ice a -rupului social. Dar, ami presus de toate, este un fenomen social, o valoare sociala, adica acea relatie sociala care, re-lementata 9uridiceste, constituie dreptul absolut la viata al persoanei umane. Ceea ce caracterizeaza in principal pericolul social al acestor infractiuni, il constituie lezarea valorilor sociale ce privesc existenta si securitatea fizica a persoanei. %ceasta atin-ere poate avea ca urmare cosecinta cea mai -rava, adica stin-erea vietii, deci desfiintarea fizica a persoanei. Obiectul infractiunii de omor il constituie viata persoanei ca mi9loc de existenta bio-sociala. Referitor la punctul de vedere expus in literatura de specialitate, precum ca obiectul nemi9locit si cel -eneric in cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord, remarcind ca obiectul -eneric are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii sociale si valori sociale pe care se pretinde a fi prote9ate prin incriminarea unui -rup de infractiuni. Obiectul nemi9locit in cazul omorului se contureaza in relatiile sociale, a caror formare, desfasurare si dezvoltare normala implica respectul valorii vietii umane. Deci anume acea valoare sociala concreta la care se atenteaza prin comiterea actului infractional si constituie obiectul nemi9locit al infractiunii, astfel ca obiect nemi9locit in cazul omorului se prezinta relatiile sociale care asi-ura viata persoanei. %r fi incorect de a reduce notiunea de viata a omului numai la procesul biolo-ic, deoarece omul este in primul rind membru al societatii. Din aceasta reeiese ca viata omului poarta un caracter social, iar necesitatea protectiei se determina reiesind din relatiile care sunt supreme in cadrul societatii. 1iata omului este indisolubil le-ata de relatiile sociale, de aceea obiectul atentarii infractionale in cazul omorului este si viata omului si relatiile sociale, al caror subiect aceasta persoana apare. Odta cu moartea se intrerup si relatiile sociale le-ate de protectia personalitatii lui, se intrerupe si protectia 9uridico-penala a vietii persoanei respective.

Dreptul la viata si sanatate este aparat prin Constitutia tarii.1iata constituie bunul cel mai de pret al persoanei, fata de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia, ca inte-ritatea corporala, sanatatea, inviolabilitatea sexuala, libertatea, onoarea si demnitatea. %tentatele contra vietii persoanei pun in pericol nu numai existenta individului izolat, dar si a intre-ii societati. &e poate concluziona ca nu este posibila desfasurarea normala a relatilor sociale fara ocrotirea vietii persoanei.De aceea apararea acestei valori sociale constituie una dintre indatoririle supreme ale fiecarui stat. Pentru infractiunea de omor un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei corporale a vietii persoanei, adica a ansamblului de functii si procese or-anice care asi-ura individului prezenta biolo-ica si care, odata distruse, suprima calitatea de fiinta vie sau de inte-ritate corporala a acesteia.%cest aspect formeaza cate-oria obiectului material al infractiunii. <nfractiunea de omor are ca obiect material corpul victimei,privit ca o entitate materiala, ca o totalitate de fuctii si procese or-anice care mentin o persoana in viata, ca o unitatea anatomica si fiziolo-ica, fizica si psi(ica.4ste indiferent daca acest corp apatine unei persoane tinere sau in virsta ori daca persoana este sau nu in plenitudinea facultatilor fizice sau psi(ice.4ste necesar ca persoana respectiva sa fie in viata, iar faptuitorul sa actioneze asupra corpului acesteia si nu asupra propriului corp )in aceste din urma situatii, de re-ula, faptele nu au relevanta penala, decit daca se aduc concomitent atin-ere si altor valori, spre exemplu, in cazul automutilarii spre a se sustra-e de la serviciul militar,. %nalizind minutios semnele distinctive ale obiectului omorului insotit de circumstante a-ravante, am -asit de cuviinta ca este necesar de a studia un al doilea element la fel de important precum este latura obiectiva a componentei de infractiune care este constituita din totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduita, cerute de le-e pentru existenta infractiunii. Dupa cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective, poate fi caracterizata printr-un element material )actiune sau inactiune,, o urmare imediata )consecintele pre9udiciabile, si raportul de cauzalitate intre elementul

material si urmarea imediata. Pe lin-a aceste semne, latura obiectiva a mai multor infractiuni printre care si cea de omor intentionat cu respectivele a-ravante, cuprinde una sau mai multe cerinte-conditii esentiale si absolut necesare pentru ca fapta savirsita sa poata constitui elementul material al infractiunii )semnele facultative ale laturii obiective,. &emnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate infractiunile, uneori nu se iau in consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune. 'atura obiectiva a omorului consta in privarea de viata a altei persoane,adica prin orice activitate ile-ala care pricinuieste moartea unui om. <ndicarea caracterului ile-al al privarii de viata are o importanta principala. Deci se constata o intercalare oblo-atorie dintre trei semne/ fapta care prezinta o atentare la viata persoaneiH consecinta pre9udiciabila in forma cauzarii mortii biolo-ice a persoaneiH raportul de cauzalitate intre fapta si consecinta. Omorul poate fi comis atit prin actiune )de impuscare, strivire, in9un-(iere, otravire, ardere, lovire etc.,, cit si prin inactiune, dar nuami in acele cazuri in care faptuitorul avea obli-atia de a actiona pentru impiedicarea mortii persoanei. <n cadrul omorului cu circumstantele a-ravnte in functie de latura subiectiva in ma9oritatea cazurilor se comite prin actiuni orientate spre incalcarea inte-ritatii anatomice si functiilor or-anelor vitale importante ale altei persoane. %ctiune de ucidere poate fi directa, atunci cind faptuitorul actioneaza direct asupra victimei, provocindu-i moartea, sau indirecta, atunci cind, pentru provocarea mortii, faptuitorul recur-e la un mi9loc indirect, activat de o forta straina. &ub aspectul elementului material infractiunea de omor implica o actiune de ucidere a unei persoane fizice, adica o activitate materiala cara are ca rezultat moartea unui om. 4cest element material trebuie sa aiba o anumita forta distructiva, sa fie apta sa provoace moartea persoanei in conditiile date. Din punct de vedere al laturii obiective omorul insotit de circumstantele a-ravante in functie de latura subiectiva se exprima prin privarea victimei de viata )componenta materiala,. &e stie ca descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe lin-a descrierea actiunii )ianctiunii, incriminate si aratarea rezultatului acolo

unde le-iuitorul conditioneaza existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat material, conceput ca o entitate exterioara a conduitei, diferita, cronolo-ic si lo-ic, de actiunea si cauzata de aceasta. <n ipoteza ideii consemnate consecinta in forma mortii biolo-ice constituie un semn obli-atoriu al omorului intentionat, daca este vorba despre o infractiune consumata. <n acest caz, rezultatul face parte, impreuna cu actiunea )inactiunea,din descierea faptei incriminate si se infatiseaza tocmai in cazul infractiunii de omor, sub forma unei modificari a substantei obiectului material. <n acest context trebuie delimitata moartea biolo-ica de moartea clinica , adica o asemenea stare a or-anismului omului, in care, desi se opreste respiratia si bataia inimii, dar activitatea vitala a or-anismului se pastreaza si omul poate fi readus la viata. .oartea reprezinta o incetare ireversibila a vietii, o dere-lare inte-rala si ireversibila a proceselor vitale ale or-anismului ce conditioneaza stin-erea activitatii biolo-ice a tuturor tesuturilor si or-anelor.%ceasta se instaleaza dupa incetarea functiilor de importanta vitala- circulatiei san-vine si respiratiei- incetare care are forma unui proces treptat de in(ibitie metabolismului celular si de descompunere a materiei vii or-anizate. =rmarea sau rezultatul este cea de-a doua componenta obli-atorie a laturii obiective a infractiunii de omor intentionat. %ctul deviolenta devine relevant sub aspectul infractiunii de omor intentionat in momentul in care se produce rezultatul, constind in moartea victimei. <n lipsa lui, actul de violenta poate fi luat in considerare ca element al tentativei de omor sau al altei infractiuni de omor. &urvenirea mortii ca consecinta a faptelor infractionale comise constituie un semn obli-atoriu al laturii obiective a omorului. 'a analiza laturii obiective a omorului este necesar de a lua in vedere ca actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al infractiuni. %ceasta isi are explicatia in faptul ca pericolul social al ei in final consta in dauna cauzata Adecesul victimei. &tabilirea cauzei mortii se face cu a9utorul datelor puse la dispozitie de medicina le-ala, constatari efectuate de catre medicul anatomopatolo- fiind (otaritoare

pentru clarificarea 3dia-nosticului 9uridic 3 /moarte violenta sau moarte patolo-ica. Din moment ce datele obtinute conver- spre o moarte violenta, care poate fi consecinta unui omor sau accident, va fi necesara clarificarea tuturor impre9urarilor apte sa serveasca la incadrarea 9uridica corecta a faptei. De asemenea, pentru intre-irea laturii obiective a infractiunii de omor treuie sa se stabileasca existenta le-aturii de cauzalitate intre actiunea de ucidere si moartea victimei, care reese nemi9locit din materialitatea faptei. %ceasta ar insemna ca moartea trebuie sa apara ca un rezultat necesar si lo-ic al faptei vinovatului, dar nu o consecinta intimplatoare. Determinarea le-aturii de cauzalitate in asemenea impre9urari este esentiala pentru incadrarea corecta a faptei in cate-oria omorului. 'ipsa raportului de cauzalitate intre fapta si consecinta survenita o exclude in -enere raspunderea penala pentru lipsirea de viata a persoanei, ori permite a califica fapta in alt fel. Raport de cauzalitate este atunci cind se stabileste, ca fara activitatea faptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs. @u este necesar ca activitatea faptuitorului sa constituie cauza exclusiva a mortii victimei, le-atura cauzala exista si atunci cind la activitatea faptuitorului s-au adau-at si alti factori preexistenti, concomitenti sau subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului. &tabilind raportul de cauzalitate in cauzele de omor cu circumstante a-ravante, este necesar de a lua in vedere ca/ -raportul de cauzalitate exista nu numai intre miscarile corporale nemi9locite ale vinovatului si moartea survenita, dar si intre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale folosite de catre infractor la sivirsirea omoruluiH -actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar in cazul daca au fost conditii necesare pentru privarea de viata a persoanei, in lipsa carora moartea nu interveneaH -actiunile persoanei care constituie conditie obli-atorie a survenirii consecintei pre9udiciabile, poate fi considerata cauza mortii doar in situatia in care rezultatul a reiesit cu necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie inascuta din realizarea intimplatoare a factorilor obiectivi, doar in mod extern le-ate intre ele.

'a examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie locului, timpului, metodei si mi9loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a infractiunii. =nde metode de savirsire a omorului se iau in vedere de catre le-iuitor in calitate de semne circumstantiale. 'a caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concreta de comitere a infractiunii. %ceasta are importanta nu numai la solutionarea problemei vizind prezenta ori lipsa raportului de cauzalitate, dar si, in anumite circumstante concrete, pentru atra-erea persoanei la rasaundere penala si calificarea corecta a faptei comise. &tabilirea momentului de savirsire a infractiunii in cazul expirarii termenului de prescriptie are importanta pentru liberarea persoanei de raspundere penala. Timpul savirsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicarii le-ii penale. 'ocul de comitere a omorului are importanta pentru calificarea corecta a infractiunii, aplicarii este supusa le-ea care actioneaza pe un anumit teritoriu unde a fost comisa. <dentificarea locului in care a fost savarsit omorul este o problema importanta pentru solutionarea cazului, acesta fiind, de re-ula, cel mai bo-at in urme si date cu privire la impre9uraile in care s-a comis fapta. Cu atit mai mult se impune -asirea locului crimei, cu cit in practica se intilnesc frecvent cazurile de transportare a victimei in alta parte, ori imprastierea de fra-mente din cadavru in diverse locuri. Desi-ur, ca pe lin-a locul propriu-zis al faptei nu trebuie sa excludem si celelalte locuri sau zone in care au fost descoperite urme, mi9loace materiale de proba etc. Determinarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are importanta principala pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda constituie o circumstanta calificativa. Cercetarea omorurilor prezinta mari dificultati, deoarece infractorii utilizeaza diverse metode de comitere, mascare si tainuire a infractiunii. Pentru existenta infractiunii nu au relevanta metodele de suprimare a vietii victimei insa pot fi luate in considerare la individualizarea pedepsei penale. &tabilirea modului de suprimare a victimei este posibila pe baza interpretarii unui complex de date, urme, cu privire la intrea-a activitate desfasurata de infractor. &e va determina astfel, modul concret

de operare interesind o serie de circumstante de natura sa serveasca la incadrarea corecta a faptei. De asemenea pe aceasta cale se stabileste evolutia raportului dinamic victima-a-resor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele incercari de simulare sau mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc. Cercetarea omorurilor prezinta mari dificultati si prin prisma faptului ca infractorii aplica diferite mi9loace de impiedicare a aflarii adevarului obiectiv. <dentificarea instrumentelor sau mi9loacelor care au servit la savirsirea infractiunii vizeaza atit a-entul vulnerant, care a cauzat moartea victimei, cit si alte mi9loace destinate pre-atirii savirsirii faptei, patrunderii la fata locului, imobilizarii victimei etc. %ceasta identificare isi -aseste utilitatea si in incadrarea 9uridica a faptei. 0apta uci-atoare poate fi savirsita prin orice mi9loace sau instrumente. %cestea pot fi clasificate in mi9loace fizice )corpuri contondente, arme albe, arme de foc, explozibile, instrumente taietoare, intepatoare etc.,, mi9loace c(imice )substante c(imice care exercita o actiune toxica sau coroziva cauzatoare de moarte asupra or-anismului uman,, precum si mi9loace psi(ice )prin care se provoaca un soc psi(ic sau stari emotive intense care produc moartea victimei, ca de exemplu, amenitarea -rava, surpriza, intimidarea, durerea psi(ica profunda, stresul psi(ic etc., Omorul este considerat infractiune numai in cazurile in care actiunile persoanei, care au cauzat moartea, au fost ilicite. De aceea se considera omor lipsirea de viata a infractorului savirsita instare de le-itima aparare )art.6FC.P., sau lipsirea de viata a infractorului in cazul in care acesta nu putea fi retinut fara a neutralizat prin alte mi9loace )art. 6D C.P.,. &ectiunea 2.2. &emnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului insotit de circumstante a-ravante. %ceasta isi are explicatia, sustine autorul, in faptul ca oricare fapta, inclusiv lipsirea de viata a altei persoane, savarsita de catre minori in varsta de pana la "E ani sau iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezentand pericol social, deoarece aceasta circumstanta doar inlatura raspunderea penala a acestor persoane.

Daca varsta si responsabilitatea de atribuit la semnele componentei de infractiune, atunci in mod lo-ic privarea de viata a altei persoane, savarsita de catre o persoana minora pana la "E ani sau de catre o persoana iresponsabila, trebuie recunoscuta ca neprezentand pericol social in cazul in care lipseste componenta de infractiune. <n plus, urmarirea penala in cauzele despre persoanele in varsta de pana la "E ani se exclude nu in baza lipsei componentei de infractiune, dar in le-atura cu neatin-erea varstei raspunderii penale. De asemenea in cazul comiterii infractiunii de catre un minor pana la "E ani ori o persoana iresponsabila prin intermediul altor persoane - subiecti ai infractiunii, acestea din urma vor avea calitatea de mi9loace a infractiunii si vor fi liberate de raspundere penala. %ceasta nu inseamna insa ca subiectul se afla dupa limitele componentei de infractiune. 0ara subiect nu poate fi vorba de infractiune. Prezenta persoanei, prin actiunile vinovate ale careia a fost cauzata moartea altei persoane, constituie o conditie obli-atorie de recunoastere a cauzarii mortii altei persoane." in ipoteza ideii consemnate remarcam ca pericolul social ii este specific infractiunii, insa nu componentei de infractiune. Participatia penala in cazul omorului este posibila sub toate formele.2 &punem ca este posibila in toate formele la nivel -eneral, insa referitor la incriminarea propriu zisa in baza art. "E* CP determinam incadrarea expresa a participatiei simple. &ubiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoana, deoarece le-ea nu poate conditiona apararea vietii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoana, oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului, fiindca ocrotirea vietii persoanei are caracter universal. 4ste suficient ca persoana sa fi fost in viata." @u intereseaza varsta, sexul, starea sanatatii fizice sau psi(ice ale subiectului pasivH nu intereseaza daca acesta era (otarat sa se sinucida sau ca, fiind bolnav de o boala incurabila, nu mai avea de trait decat putine clipe.L Dupa consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoana, ci o victima. =neori omorul poate avea mai multi subiecti pasivi )omorul a doua sau mai multor persoane,.6<nliteratura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvant, ca nu trebuie confundat subiectul pasiv al infractiunii, adica persoana vatamata, cu subiectul pasiv de drept civil al infractiunii, respectiv persoana care a suferit pa-uba in

infractiune. Distinctia este importanta fiindca, daca de cele mai multe ori, persoana vatamata este in acelasi timp si persoana pa-ubita prin infractiune, exista si cazuri in care cineva poate fi subiect pasiv, deci persoana vatamata, fara sa fie insa si persoana pa-ubita. 'atura subiectiva- un elemet al componentei de infractiune,care ofera o prezentare a proceselor psi(ice interioare, ce au loc in constiinta si vointa persoanei care comite infractiunea. <n acest context, latura subiectiva a omorului este formata din semnele care caracterizeaza atitudinea psi(ica fata de faptele sale si consecintele survenite- moartea persoanei. %ceasta atitudine este reflectata in diverse momente intelectuale, volitionale si emotionale care devin evidente la examinarea faptei concrete. Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dupa latura subiectiva ne serveste forma de vinovatie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii subiective pot servi motivul si scopul infractiunii. 'a cate-oria circumstantelor care caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii de omor, sustin autorii rusi $.%.@eznamova, <.<a.Cazacenco, se atribuie motivul, scopul si emotiile. %cestea pot aparea, in calitate de semne obli-atorii ale componentei de infractiune ori sa fie luate in vedere la individualizarea pedepsei penale in calitate de circumstante a-ravante ori atenuante. Omorul este atribuit la cate-oria infractiunilor care pot fi manifestate doar prin vinovatie intentionata )intentie directa ori indirecta,, in afara de lipsirea de viata din imprudenta, adica vinovatul isi da seama de faptul ca atenteaza la viata altei persoane, prevede inevitabilitatea sau posibilitatea reala de survenire a mortii victimei si doreste survenirea ei )intentia indirecta, sau o admite in mod constient )intentie directa sau eventuala,. &ectiunea 2.6. %naliza 9uridico-penala a circumstantelor a-aravante ale omorului in functie de latura subiectiva a componentei de infractiune. <n literatura 9uridica este acceptata impartirea circumstantelor a-ravante, enumerate in articolul "E* Cod Penal al R. , pe -rupuri, in functie de elementele componentei de infractiune- obiect, latura obiectiva, subiect, latura subiectiva.

%stfel, noi ne vom referi doar la -rupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a componentei de infractiune a omorului intentionat. Deci conform laturii subiective circumstantele a-ravante ale omorului se prezinta astfel / Omorul savirsit cu premeditareH Omorul savirsit din interes materialH Omorul savirsit in le-atura cu indeplinirea de catre victima a obli-atiilor de serviciu sau obstestiH Omorul savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune sau de a inlesni savirsirea eiH Omorul savirsit din motive de ura social, nationala, rasiala sau reli-ioasaH Omorul savirsit cu scopul de a preleva si sauutiliza ori comercializa or-anele sau tesuturile victimeiH Omorul savirsit la comandaH <n continuare vom face o analiza 9uridico-penala a tuturor circumstantelor prezentate mai sus. Omorul savirsit cu premeditare- alin.)2, litera a, art."E* CP al R. <nainte de a trece la analiza 9uridico-penala propriuzisa, este necesar de a explica unele concepte, si anume/ Premeditarea-cuvint compus din prefixul 3pre 3, care semnifica o anterioritate, si substantivul 3meditare 3, ce are intelesul de 3cu-etare 3, de 3-indire 3 profunda asupra unui subiect, dar si de 3a planui?, 3a urzi 3. Practica si doctrina 9udiciara romana in materie, i-au confi-urat onceptului 3premeditare?unele elemente alcatuitoare, in prezenta carora aceasta atitudine psi(ica a faptuitorului poate fi identificata in cazul concret, si anume/ ",%doptarea (otaririide a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra modalitatii de infaptuire a actiunii)ima-inarea si calcularea eficientei posibilelor variante de actionare,H 2,4xteriorizarea si manifestarea rezolutiei delictuase constind in obtinerea de informatii necesare executarii omorului )date despre pro-ramul sau obiceiurile

victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor ciini la locul ori in prea9ma locului stabilit pentru savirsirea infractiunii,, pre-atirea instrumentelor trebuinceoase infaptuirii actiunii )cumpararea si curatirea armei, procurarea sau prepararea otravii etc.,, ale-erea locului si timpului cel mai propice, crearea conditiilor favorabile, si in -eneral, oricare activitati de aceasta natura menite si intreprinse in vederea atin-erii scopului. 6,Timpul scurs intre luarea (otaririi de a ucide si punerea acesteia in executare, interval in care autorul indeplineste activitati pre-atitoare. Putem ferm sa afimam ca si in doctrina noastra se re-asesc aceste trei elemente alcatuitoare pe care noi le numim conditii de realizare a premeditarii, si anume/ ", trecerea unui interval de timp din momentul luarii (otaririi de a savirsi omorul si pina in momentul executarii infractiuniiH 2, in acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele sale psi(ice in vederea asi-urarii succesului actiunii saleH 6, in acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la savirsirea unor acte de pre-atire de natura sa intareasca (otarirea luata si sa asi-ure realizarea ei. <ntentia va fi premeditata, spune autorulRaro- %., daca dorinta de a comite infractiunea a aparut la subiect fara vreo influenta, fara a fi provocata de o situatie concreta de viata si a fost infaptuita de catre faptuitor dupa scur-erea unui interval de timp considerabil din momentul aparitiei intentiei de a comite infractiunea. Oprima conditie consta in trecerea unui interval de timp din momentul luarii (otaririi de a savirsi omorul si pina in momentul executarii infractiunii. Durata acestui interval de timp nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita. <n fiecare caz instanta de 9udecata va constata daca aceasta conditie este sau nu indeplinit, tinind seama de impre9urarileconcrete ale cauzei, si indeosebi, de particularitatile subiective ale faptuitorului, deoarece, in functie de aceste particularitati, o persoana poate avea nevoie de un interval mare de timp pentru a c(ibzui, pe cind o alta persoana poate c(ibzui cu multa eficienta c(iar intr-un interval de timp mult mai scurt. <n practica 9udiciara, considerindu-se indeplinita aceasta prima conditie, s-a retinut ca omor savirsit cu premeditare, de exemplu

fapta inculpatului, care in urma unui conflict cu victima, a plecat acasa, s-a inarmat cu un cutit si a revenit in acelasi loc dupa o ora, pindind-o si aplicindu-i o lovitura in inima cu efect mortal. O a doua conditie priveste activitatea psi(ica a faptuitorului de reflectare, de c(ibzuire asupra modului cum va savirsi infractiunea, in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii (otaririi infractionale si momentul inceperii (otaririi, faptuitorul Trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele sale psi(ice in vederea asi-urarii succesului actiunilor sale. Din cerinta acestei conditii rezulta ca nu se poate vorbi de premeditare in situatia in care faptuitorul nu a putut sa mediteze, sa cintareasca posibilitatile de realizare a (otaririi luate. <n acest sens in practica 9udiciara s-a decis Ade exemplu- ca nu poate fi retinut ca omor savirsit cu premeditare, fapta inculpatilor care in urma unui incident cu victima, produs intimplator la intilnirea lor cu aceasta, in afara locului unde se aflasera impreuna, au lovit-o cu ciome-ile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece in conditiile date, ei nu au situatia de a cintari posibilitatile de savirsire a faptei si nici consecintele le-ate de (otarirea luata. <n sfirsit, pentru existenta premeditarii se mai cere ca, in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii (otaririi infractionale si momentul inceperii executarii omorului, faptuitorul sa treaca la savirsirea unor acte de pre-atire de natura sa intareasca (otarirea luata si sa asi-ure efectiv realizarea ei. 4ste necesar sa fie intrunite toate aceste conditii , daca lipseste intervalul de timp la care ne-am referit , sau daca, existind acest interval de timp, faptuitorul nu a avut posibilitatea sa mediteze asupra (otaririi luate, ori daca, in sfirsit exista primele doua conditii, nu au fost efectuate acte de pre-atitire a comiterii infractiunii, a-ravanta savirsirii omorului cu premeditare nu poate fi imputata. =ltima conditie, adica savirsirea unor acte de pre-atire este atit de strins le-ata de cea de-a doua conditie- activitatea psi(ica a faptuitorului, incit, de cele mai multe ori, fiind indeplinita ultima conditie, este realizata implicit si cea de a doua. De aceea, se considera, uneori, ca premeditarea presupune realizarea numai a doua

conditii/ trecerea unui interval de timp din momentul luarii (otaririi de a savirsi omorul si efectuarea unor acte de pre-atire. Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunind, pe de o parte, o concentrare a fortelor psi(ice ale faptuitorului, iar pe de alta parte, o pre-atire a comiterii faptei, asi-ura acestuia sanse sporite de reusita. <n acelasi timp, premeditarea releva si un -rad de pericol mai mare a faptuitorului, care intele-e ca procedeaza metodic, cu calm pentru traducerea in fapt a (otaririi sale infractionale. Omorul savirsit din interes material alin.)2, litera b, art."E* CP al R. @otiunea de interes material, denota ideea de preocupare, dorinta e-oista a faptuitorului de a dobindi in urma omorului, un avanta9 )folos, patriminial. %vanta9ul material rivnit de autor poate fi actual- de pilda, o suma de bani, bunuri de orice fel, beneficiul unui contract de locatiune ect.- ori in perspectiva A desc(iderea succesiunii persoanei ucise al carei mostenitor este faptuitorul, stin-erea in acest mod a unei datorii s.a. 4ste realizata aceasta cerinta le-ala si in ipoteza uciderii unei alte persoane decit cea a carei moarte desc(ide faptuitorului calea spre obtinerea avanta9ului. <nteresul material constituie deci un mobil al infractiunii, motivatia actiunii de ucidere, in absenta acestui mobil neputind fi retinuta a-ravanta prevazuta la litera b,, c(iar si in ipoteza in care decesul victimei ar determina- implicit- crearea, in beneficiul inculpatului, a unui profit material. Potrivit p. " al Cotaririi Plenului Curtii &upreme de 9ustitie din "* noiembrie "!!6 3Cu privire lapractica 9udiciara in cauzele despre omor premeditat 3 cu modificarile ulterioare, drept omor savirsit din interes material urmeaza a fi calificat omorul intentionat, daca a fost savirsit cu scopul de a obtine un beneficiu material pentru vinovat sau pentru alte persoane )banit, bunuri sau drepturi la obtinerea lor, dreptul la spatiu locativ etc., sau cu intentia de a fi scutit de c(eltuieli materiale )restituirea bunurilor, datoriei, platirea serviciilor, indeplinirea obli-atiilor patrimoniale, platirea pensiei alimentare etc.,.

%sadar, interesul material este orice folos, avanta9 sau beneficiu de natura patrimoniala. 4l poate consta din bani, bunuri, avanta9e material, recunoasterea unui drept material, stin-erea unei datorii etc. <nteresul acaparator, in esenta e-oist si 9osnic, le-iuitorul l-a apreciat, pe buna dreptate, ca fiind un mobil de natura sa a-raveze omorul. &avirsirea omorului din interes material este o circumstanta personal, deoarece priveste latura subiectiva a infractiunii. <n consecinta, ea nu este transmisibila participantilor. Daca, insa, participantii au actionat din acelasi motiv, a-ravanta va fi aplicata si lor. Pentru calificarea omorului ca fiind savirsit din interes material este necesar a stabili ca un asemenea motiv a aparut la faptuitor pina la omor. <n cazul in care lipseste acest aspect, insusirea, de exemplu a averii victimei, dupa privarea ei de viata, se incadreaza in componenta omorului fara interes acaparator. &emnificatia pe care o poarta notiunea de interes acaparator sau, astfel zis, interes material ca circumstanta a-ravanta in materie de omor este oarecum diferit de cel comun, cel de folos sau de avanta9 material )respective, bani sau bunuri obtinute din activitati curente,. <nteresul de omor care sta la baza omorului a-ravant se poate infatisa sub diverse forme concrete/ ca un avanta9 sau beneficiu, cum ar fi banii, bunurile, titlurile de valoare sau dobindirea unei succesiuni. <nteresul material poate consta si in stin-erea unor datorii sau in obtinerea altor avanta9e )de exemplu, autorul omorului spera sa fie promovat dupa moartea victimei,. Caracterul infractiunii aflate in examinare nu se modifica din cauza ca interesul ce a conditionat omorul victimei nu a fost realizat in practica )de exemplu, faptuitorul nu a primit bunurile care apartineau victimei sau nu a putut sa se foloseasca de spatiul locativ care apartinea victimei,. <n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savirsit in interes material, in timp ce in realitate el este determinat de cu totul alte motive )razbunare, -elozie, conflicte familial., De re-ula, acestea se intimpla atunci cind savirsirea omorului este precedata de unele liti-ii cu c(aracter patrimonial )de exemplu, partea vatamata nu plateste suma stabilita, nu intoarce datoria,. <n aceste cazuri se scapa din vedere ca

doar dorinta de a obtine anumite foloase materiale sau nazuinta de a fi scutit de c(eltuieli material datorita privarii de viata a victimei reprezinta un temei de calificare a omorului ca fiind savirsit in interes material. %-ravanta analizata opereaza numai atunci cind s-a stabilit ca tocmai interesul material a servit ca pretext pentru omorul victimei. De aceea, fapta nu poate fi calificata ca omor savirsit din interes material, daca/ ", Cisti-ul material apare doar ca ocazie pentru savirsirea omorului precedat de acte de (uli-anism sau de alta naturaH 2, % avut loc in timpul cind faptuitorul isi pazea bunurile saleH 6, % fost savirsita in scopul recuperarii de catre faptuitor a propriilor bunuri care se aflau ile-al la victimaH E, % fost savirsita in le-atura cu nedorinta victimei de a executa, fata de faptuitor, obli-atiunile patrimonialeH *, % fost savirsita din razbunare pentru pre9udicial cauzat faptuitorului etcH &e califica drept omor savirsit din interes material/ ", Omorul copilului de catre parintii sai in scopul de a se elibera de obli-atia de intretinere a acestuiaH 2, Omorul savirsit in vederea primirii sumei asi-urateH 6, Omorul savirsit in scopul neac(itarii datorieiH E, Omorul savirsit in scop de canibalism, cu precizarea ca faptuitorul doreste sa beneficieze de calitati de consum ale corpului victimeiH *, Omorul savirsit in vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a mostenirii, a altor foloase sau avanta9e material etcH <nteresul material trebuie sa premear-a omorul, nu sa-l succeada, in caz contrar, lipsesc temeiurile aplicarii a-ravantei analizate. De asemenea, este necesar a stabili ca, pentru existenta omorului savirsit in interes material, este suficient a constata ca faptuitorul a urmarit anume un astfel de interes, indiferent daca a realizat sau nu acel interes.

Omorul savirsit in le-atura cu indeplinirea de catre victima a obli-atiilor de serviciu sau obstesti alin.)2, litera c, art."E* CP al R. =n asemenea omor, are loc atunci cind fapruitorul savirseste omorul cu scopul de a impiedica activitatea le-ala a vistimei la indeplinirea indatoririlor de serviciu sau obstesti, precum si din razbunare pentru asemenea activitate. Prin 3indeplinirea obli-atiilor de serviciu? se intele-e executarea atributiilor de serviciu care decur- din contractul de munca, inc(eiat cu intreprindere, institutie sau or-anizatie, inre-istrata in modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma 9uridica de or-anizare a acesteia. Prin? indeplinirea obli-atiilor obstesti? se are in vedere infaptuirea de catre cetateni a unor indatoriri publice cu care acestea au fost insarcinati )de exemplu, indeplinirea obli-atiilor de membru al -arzilor populare, sau savirsirea altor actiuni in interesul socitatii sau al unor persoane aparte )de exemplu, comunicarea despre comiterea sau pre-atirea infractiunii, criticarea nea9unsurilor la adunarea colectivului de munca, renuntarea de a participa la sivarsirea infractiunii etc.,. <n Cotarirea Plenului Curtii &upreme de Mustitie din "*.""."!!6 nr.! 3Cu privire la practica 9udiciara pe dosarele despre omorurile premeditate?, punctul "2, se face urmatoarea explicatie/ 3&ub notiune de indeplinire a andatoririlor de serviciu trebuie de inteles actiunile oricarei persoane, care se raporteaza la functiile ei de serviciu, ce reiese din contractul de munca cu intreprinderile si or-anizatiile de stat, cooperatiste sau altele inre-istrate in modul stabilit, iar sub notiunea de indeplinire a indatoririlor obstesti- indeplinirea de catre cetateni a indatoririlor obstesti special incredintate lor, precum si savirsirea altor actiuni in interesele intre-ii societati sau ale unor cetateni aparte )reprimarea contraventiilor, informarea or-anelor puterii despre infractiunile savirsite sau care se pre-atesc.? Dupa cumreiese din explicatia sus-mentionata, nu are insemnatate forma de proprietate si forma or-anizatorico-9uridica a intreprinderii sau or-anizatiei la care victim si-a desfasurat sau isi desfasoara indeplinirea indatoririlor obstesti. <mportant este ca aceste intreprinderi sau or-anizatii sa fie inre-istrate in modul stabilit.

Pentru aplicarea a-ravantei examinate este necesar a stabili ca omorul a fost savirsit in le-atura cu indeplinirea le-itima a obli-atiilor de serviciu sau obstesti. Caracterul le-itim al indeplinirii acestor obli-atii exista in cazul in care conduit a victimei a fost conform cu cerintele si re-ulele serviciului respective, cu normele morale si nu a format o incalcare a le-ii, cu atit mai putin- o infractiune. <n calitate de victim intr-o asemenea infractiune poate fi orice persoana- de la conducator pina la paznic. 4xpresia 3in le-atura cu 3 din dispozitia incriminatoare trebuie interpretata in sensul ca omorul poate fi savirsit / Pina la indeplinirea obli-atiilor de serviciu sau obstesti )in scopul neadmiterii,H <n momentul indeplinirii obli-atiilor respective )in scopul reprimarii ,H Dupa indeplinirea acelor obli-atii )din razbunare,H Daca in re-lementarea anterioara din Codul penal )"!F", circumstanta data era limitata numai la persoana care apara ordinea publica, in redactia actuala le-iuitorul a lar-it considerabil sensul acesteia si s-a referit la savarsirea infractiunii asupra persoanei in le-atura cu indeplinirea de catre acesta a obli-atiilor de serviciu, fapt prin care se intele-e ca nu este obli-atoriu ca victima sa fie un reprezentant al or-anelor puterii de stat sau o persoana cu functii de raspundere. %cestea pot fi si persoane care isi indeplinesc atributiile de serviciu in baza unui contract de munca inc(eiat si cu o intreprindere, institutie particulara, a caror activitate nu contravine le-islatiei. %cestia, ca exemplu, pot fi notarii, expertii 9udiciar )criminalisti, independenti, serviciile particulare de paza si escorta etc. indeplinirea obli-atiilor obstesti constituie un termen si mai lar- dupa continut. %cestea pot fi obli-atii ale cetatenilor le-ate de activitatea obsteasca in cadrul unor or-anizatii de caritate, politice sau nepolitice, cit si obli-atii pe care persoana si le asuma de sine-statator, indeplinindu-le in folosul societatii - retinerea unui infractor in delict fla-rant, cererea indreptata in adresa unei persoane de-a inceta actiunile ile-ale sau amorale etc. Circumstanta respectiva apare in cazul cand vinovatul savarseste infractiunea cu scopul de a impiedica activitatea le-ala a victimei, de indeplinirea indatoritorilor

de serviciu sau obstesti, precum si din motive de razbunare pentru asemenea activitate. %ceasta circumstanta a-ravanta poate fiaplicata doar in cazul, cand a fost savarsita o infractiune in le-atura cu activitatea le-ala pe care o desfasoara persoana. Partea vatamata in cazul circumstantei date poate fi doar persoana care indeplineste obli-atii de serviciu sau obstesti. Consideram ca aceasta circumstanta necesita, in conditiile actuale, o modificare esentiala, care ar lar-i cazurile de retinere a acesteia in sarcina faptuitorilor. <nfractiunea poate fi savarsita in le-atura cu indeplinirea de catre o persoana a obli-atiilor de serviciu sau obstesti nu numai impotriva acestei persoane, dar poate fi indreptata si impotriva altor valori importante pentru aceasta persoana. %stfel infractiunea poate fi savarsita atat asupra persoanei cat si asupra sotiei sau rudelor apropiate ale acesteia)idee impartasita si de le-islatia 0ederatiei Ruse,. %semenea actiuni pot fi intreprinse de faptuitori pentru a impune persoanei un mod de comportare sau pentru a se razbuna pentru actiunile sale le-ale. Consideram ca circumstanta a-ravanta data necesita o modificare si redactata in felul urmator/ savarsirea infractiunii asupra unei persoane sau rudelor, apropiatilor acesteia in le-atura cu indeplinirea de catre ea a obli-atiilor de serviciu sau obstesti. in continutul propus, includem si termenul de 3apropiati3 prin care intele-em prietenii si cole-ii persoanei, alte persoane de care aceasta este le-ata sufleteste. Deci circumstanta data va firetinuta numai in cazurile savarsirii infractiunii in le-atura cu indeplinirea obli-atiilor de serviciu, pericolul social al unor asemenea actiuni fiind evident. Consideram ca aceasta circumstanta are un caracter univoc a-ravant si este necesar de a firetinuta in sarcina faptuitorilor ori de cate ori acesta va fistabilita. %ceasta circumstanta are un caracter real si este incidenta, deoarece faptuitorii cunosc motivul infractiunii. in cazul savarsirii infractiunii de un -rup de persoane, acesta fa vi retinuta in sarcina celor care au avut cunostinta de ea. Omorul savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune sau de a inlesni savirsirea ei alin.)2, litera d, art."E* CP al R.

Prin conceptul 3inlesnire?, din sinta-na 3a ascunde savirsirea altei infractiuni?, trebuie inteleasa acea actiune de omor comisa pentru 3a netezi? sau 3a desc(ide? drumul spre infractiunea vizata, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, sa fie savirista infractinea- scop-, cum este omorirea pazei pentru a evada din penitenciar, omorirea barbatului pentru vioalarea femeii ce-l insoteste, ori a femeii impotriva careia s-a inceput exercitarea unor acte de constrin-ere in scopul de a o viola. Prin conceptul 3ascundere 3, din aceeasi sinta-ma, se intele-e intele-e actiunea de ucidere intreprinsa pentru a disimula o alta infractiune, pentru a face ca aceasta alta infractiune si nu poata fi descoperita- bunaoara, ucidereaunui martor ocular la comercializarea de stupefiante, ori a unei personae care a surprins pe faptuitor in timpul furtului. 4ste de mentionat ca acesta circumstanta a-ravanta este una complexa, adica consta din doua circumstante a-ravante, si anume, omorul savirsit cu scopuldea ascunde o alta infractiune si omorul savirsit cu scopul de a inlesni savirsirea comiterii altei infractiuni. %-ravanta data se caracterizeaza prin faptul ca vinovatul, privid de viata victim, urmareste scopul sa ascunda infractiunea savirsita de9a sau infractiunea care este planuita a fi savirsita in viitor. Pentru componenta data nu are insemnatate daca insusi uci-asul sau oricare alta persoana se pre-ateste sa comita )sau de9a a comis, o alta infractiune. &ub alta infractiune trebuie de inteles orice fapta pre9udicibila, prevazuta de le-ea penala, savirsita cu vinovatie si pasibila de pedeapsa penala )art."E CP,. @u va fi aplicabila circumstanta a-ravanta examinata daca omorul a fost comis pentru a ascunde o fapta care cade sub incidenta unei contraventii administrative, prevazuta de Codul Contraventional. Omorul intentionat savarsit cu scopul de a inlesni savirsirea altei infractiuni este caracterizat prin faptul ca vinovatul, privind de viata victim, urmareste scopul de a crea conditii care sa faciliteze savirsirea infractiunii planuite. Prin comiterea acestui omor faptuitorul tinde sa faciliteze savirsirea infractiunii atit de catre el

ansusi , cit si de catre alte personae. %semenea fapte vinovatul le poate realize atit pina savirsirea infractiunii planuite, cit si in procesul savirsirii ei. Pentru componenta data nu conteaza daca faptuitorul si-a atins ori nu scopul urmarit- de a ascunde sau de a inlesni savirsirea altei infractiuni. 4ste sufficient doar ca acest scop sa reprezinte obiectivul urmarit de faptuitor. Omorul savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului, persoanelor care detin probele )dovezile, infractiunii cu scopul de a le sustra-e si ale nimici. Omorul savirsit din motive de ura social, nationala, rasiala sau reli-ioasa alin.)2, litera e, art."E* CP al R. Prin instituirea acestei a-ravante, statul asi-ura respectarea prevederilor Constitutiei Republicii .oldova )art."F, si ale Conventiei <nternatonale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, adoptata de O@= la 2" decembrie "!F* la @eN 8orO, despre asi-urarea e-alitatii persoanelor in fata le-ii si a autoritatilor statale si eliminarea tuturor formelor de discriminare. %-ravanta examinata este una coplexa, deoarece este constituita din patru circumstante mai in-uste dupa continut/ Din motive de ura sociala, care presupune o atitudine intoleranta a faptuitorului fata de victima ca reprezentant al altei paturi sociale. 1ictima este suprimata din cauza pozitiei sociale si economice pe care o detine in societate )mai bo-at, mai sarac, este somer sau este incadrat in cimpul muncii, este taran sau intelectual etc.,. -Din motive de ura nationala, care prevede o atitudine intoleranta si a-resiva fata de reprezentantii altei nationalitati, iar luarea vietii victimei este motivata anume de apartenenta ei la o anumita nationalitate sau -rup etnic. 0aptuitorul poate fi o persoana de alta nationalitate sau etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar in ultimul caz suprimarea vietii victimei este motivata de razbunarea pentru pasivitate, conciliere cu reprezentantii altei nationalitati sau etnii, sau de crearea artificiala a unui conflict interetnic.

-Din motive de ura rasiala, caracterizata prin intoleranta fata de persoanele altei rase, bazata pe idiolo-ia superioritatii in raport cu reprezentantii altei rase. <n suprimarea vietii individului de alta rasa faptuitorul trebuie sa fie minat anume de motivul de ura rasiala fata de victima, de considerentul superioritatii sale in raport cu rasa al carei reprezentat a fost ucis. Omorul savirsit din ura rasiala este o componenta al discriminarii rasiale, iar aceasta notiune 3are in vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau ori-ine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distru-e sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, in conditii de e-aliatate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in domeniile/ politic, economic, social si cultural sau in oricare domeniu al vietii politice3. -Din motive de ura reli-ioasa, care se exprima prin considerarea falsa si artificiala a superioritatii faptuitorului ca reprezentat al unei reli-ii fata de reprezentantii altei confesii. 0aptuitorul purcede la suprimarea vietii victimei anume din motivele indicate. &ub incidenta acestei a-aravante va cadea fapte persoanei vinovate si in cazul suprimarii vietii unei persoane de aceeasi confesiune reli-ioasa, dar din motive ca victima sustine e-alitatea reli-iilor si stima fata de reprezentantii altor reli-ii. Pentru a se aplica circumstanta data, se cere de stabilit urmatoarele aspecte/ - existenta motivului special, care se manifesta prin ura sociala, nationala, rasiala sau reli-ioasa. 4ste posibil ca, savirsindu-se un omor din acest imbold, sa fie prezente si alte motive de dusmane simpla, de razbunare, motive 9osnice sau mesc(ine.dar motivul indicat direct la litera respectiva a circumstantei date trebuie sa domine si sa se evidentieze in raport cu alte imbosduri criminale. - imboldul )indemnul, dominant in acest caz este intentia bine determinata a vinovatului de a priva de viata o alta persoana in le-atura cu situatia ei sociala sau cu apartenenta ei la o anumita nationalitate, rasa sau confesiune reli-ioasa.

Prin actiunile sau inactiunile savirsite, faptuitorul urmareste in cele din urma scopul de a in9osi anumite paturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni reli-ioase. Prin intermediul omorului savirsit in circumstanta indicata, persoana vinovata este indemnata ti de dorinta de a atita si provoca conflicte sociale, nationale, etnice, rasiale sau reli-ioase sau invra9birea reprezentantilor lor. Pentru aplicarea a-ravantei date e suficient sa fie prezenta numai o circumstanta din cele descrise mai sus, fie ura sociala sau rasiala etc. 4ste necesar a dovedi nu numai faptul ca uci-asul si victima apartin diferitor natiuni, rase sau confesiuni. 4ste important sa existe pe aceasta baza dusmanie sau ura sociala )cel putin din partea vinovatului, in momentul atentatului si anume aceasta o sa fie motivul omorului. @u se exclud in unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre persoanele natiunilor ostile in alte baze, de exemplu, in baza conditiilor de trai- nu pot imparti sectoarele pentru pasunatul vitelor, nu se pot intele-e asupra ordinii alimentarii cu apa sau a altor conditii de trai. &avarsirea infractiunii din motive de ura sociala nu cuprind in sine ura dintre faptuitorul si victima concreta -enerata de relatiile lor anterioare si la fel nu presupun o razbunare pentru o actiune concreta a unei persoane. 'e-iuitorul numeste ura sociala, avand in vederea ca acestea sunt indreptate impotriva societatii, sau persoana ca subiect a infractiunii concrete a ales obiectul atentarii anume din aceste motive si nu din motive pur personale, ori ura si dusmania sociala se pot alatura la celelalte motive invocate pentru savarsirea faptei. =ra se va manifesta printr-o atitudine rauvoitoare fata de societate, iar faptuitorul insasi prin fapta comisa manifesta sentimentul sau de ura fata de relatiile sociale aparate de le-e, iar ordinea sociala nu-" satisface. <n cazul urii nationale, atitudinea ostila este indreptata spre reprezentantii altei nationalitati care locuiesc sau se afla temporar in teritoriul dat. %cesta savarseste infractiunea de distru-ere, vandalism, ca exemplu, intr-un local )restaurant, cafenea, ma-azin, intretinute de persoane de alta nationalitate, atata la dezordini in masa si distru-erea fizica a reprezentantilor altor nationalitati, exprimate prin inscriptii pe -arduri si pereti in locurile publice.

4vident ca recunoasterea acestei circumstante ca a-ravanta nu solutioneaza problema, dar va influenta intr-o anumita masura combaterea acestui fla-el si mentinerii stabilitatii sociale. Toti oamenii, cetatenii sunt e-ali in fata le-ii indiferent de rasa, nationalitate, reli-ie, sex, de aceea le-iuitorul a considerat manifestarea de ura si dusmanie fata de alte persoane din motivele indicate materializate prin infractiuni concrete un element care sporeste pericolul social al faptuitorului. Periculozitatea faptuitorului se va masura prin starea de teama si intimidare care o sufera alti membri a societatii, cit si prin tulburarile din societate pe care le-a provocat fapta sa. =ra reli-ioasa se poate manifesta prin savarsirea infractiunilor impotriva persoanelor care refuza sa preia o anumita reli-ie, sau care sunt de alta reli-ie decat faptuitorul sau nu impartasesc nici o reli-ie. Pe fondul do-melor reli-ioase, unele persoane pot fiatrase in diferite secte, miscari si rituri reli-ioase prin vointa sau contrar vointei lor. %stazi sunt cunoscute cazuri de creare a unor miscari si asociatii ile-ale cu orientare rasiala sau nationala, care au ca obiectiv trasat dezlantuirea unei dusmanii intre reprezentantii diferitor nationalitati si reli-ii, care comit acte de vandalism, distru-eri a bunurilor, loviri si vatamari corporale tocmai din motivele indicate de le-iuitor. %vand in vedere pericolul social al unor asemenea manifestari in societate, consideram ca circumstanta data poate avea un caracter univoc si retinuta in sarcina faptuitorilor ori de cate ori va fi stabilita de instanta.