Jocul La Copilul Cu Autism

Jeler Alina
Jocul la copilul autist

Ludoterapia (terapia prin joc) este definit ca o modalitate de relaionare ntre subiect i lumea obiectelor sau fiinelor i constituie forma primar a aciunii umane. Prin urmare, ea este rezultatul unei coexistene subiect-lume i este generat ca aciune de interstimulare afecti care alorific acti iti percepti e, senzorio-motorii, erbale, afecti e, intelectuale i de construcie de expresie corporal i estetic. !t"t n cazul copiilor tipici, c"t i a copiilor cu autism, n dez oltarea abilitilor de joc e important sa se tina cont de triada ludic piagetian (jocul exerciiu#senzorio-motor, jocul cu reguli i jocul simbolic), la cei din urm etapele se or desfura printr-o predare specific, ntr-un mediu organizat $ la nceput, mbin"nd toate te%nicile de ctre un terapeut ocupaional energic, creati i cu capacitatea de a in enta i rein enta abiliti de joc specifice fiecrui copil n parte. ! "nd n edere specificul i unicitatea copiilor cu autism , dificultile de a stabili relaii sociale, anomalii se ere ale dez oltrii limbajului, c"t i rspunsuri atipice la stimulii senzorial-percepti i, este necesar o inter enie c"t mai timpurie n pri ina ameliorrii acestor simptome. &n acest caz jocul este o metod extrem de eficient care, n munca cu copilul autist, poate reprezenta o piatr de temelie n procesul de recuperare. 'el mai adesea prinii se pl"ng de lipsa interaciunii copiilor cu ceilali copii de aceeai "rst, c nu folosesc jucriile n mod adec at sau c au un joc ritualic (construind acelai turn din lego de nenumrate ori). 'u toate acestea, la recomandarea unor acti iti ludice putem resimi o anumit rezisten din partea prinilor care nu consider jocul o prioritate, neacord"ndu-i o importan deosebit n recuperare. (n prim-pas n nceperea terapiei prin joc este explicarea eficienei jocului ca modalitate de a intensifica procesul de dez oltare a abilitilor de limbaj, n special, i a celor de n are, n general. &ntr-ade r, limbajul este util, dar nu neaprat indispensabil.
Prin intermediul jocului, propensiunea spre ocalizare crete, copiii a "nd tendina s reproduc anumite sunete, deoarece sunt relaxai sau se distreaz. )e aceea,e recomandat ca *tentaiile comunicrii (predarea limbajului prin imitaie erbal) s aib loc ntr-un context social sau de joc. )in dorina de a se repeta aciunea care i creeaz at"ta plcere , copilul a emite un sunet sau o silab exclamat de terapeut la nceput.
+xemplu $ aciuni nsoite de sunete,

lo ete toba, ta-tatampinge maina, .ruuuumdatul n leagn, /intaaa)ac pentru copiii tipici majoritatea informaiilor sunt nsuite prin obser area i imitarea altora, n cazul copiilor cu autism este necesar un efort special de predare. )e aceea, cei mai importani pai n nceperea terapiei sunt captarea ateniei i n area imitaiei. Construirea jocului &n primul r"nd jocul trebuie raportat la "rsta i sexul copilului i necesit foarte mult flexibilitate. )in acest punct de edere, este aproape imposibil de conceput un curriculum specific pentru abilitile de joc, a "nd n edere faptul c acesti copii deseori prezint fluctuaii i pot accepta sau respinge aceeai jucrie n momente diferite datorit tulburrilor senzoriale de %iper i#sau %iposensibilitate. !bilitile de joc trebuie s includ, abiliti de joc interacti (jocul cu mingea), abiliti de joc solitar (construirea unui turn din lego) i de joc la mas (jocul de memorie). Pentru a iniia jocul n fazele incipiente este suficient s obser m modul n care copilul exploreaz mediul i s reinem preferinele acestuia. Pentru a ne da seama de ce jucrie este atras, i punem pur i simplu la dispoziie o gam ariat de jucrii i l lsm pe el s aleag. +ste foarte important s obser m ce fel de stimulare senzorial prefer, n acest sens comportamentele de autostimulare pe care copilul le exercit, constituind indicii de urmat. )e exemplu,
dac anumite comportamente autostimulati e includ elemente precum sunetele, lumina, micarea sau textura, cutai un tip de acti itate care s implice aceste elemente. &i plac balansarea, baloanele de spun etc., acestea trebuie s fie implicate n primele acti iti de joc care s i satisfac copilului ne oile senzoriale ntr-un mod c"t mai adec at i funcional posibil. )up explorarea mediului, descoperirea preferinelor copilului i identificarea comportamentelor autostimulati e putei alege 0-1 tipuri de joc pe care sa le lucrai pe r"nd. 2 parte din aceti itemi pot fi cuprini n cadrul edinelor de predare (imitaie non- erbal), iar o parte n cadrul jocului. 3a nceput, ntrim din plin implicarea copilului n acti itate, urm"nd ca pe parcurs s mrim treptat durata meninerii n sarcin i s reducem prompturile i ntritorii, astfel nc"t acti itatea s de in ea nsi ntritoare. )ac iniial inem cont strict de preferinele copilului, apoi construim i dez oltm jocul de aa manier nc"t s de in un mijloc de predare a altor abiliti. &n cele din urm om putea alege jucrii care pot fi folosite at"t n jocul solitar c"t i n cel de grup. (nul din obiecti ele principale n ludoterapie este acela de a n a copilul s i ocupe timpul n mod funcional, independent, n perioadele n care nu e implicat ntr-o acti itate structurat, mbuntind astfel calitatea ieii acestuia i mpiedic"nd apariia *timpului mort4 (izolare, plictiseal, autostimulare, stereotipii etc.). !adar, ludoterapia contribuie la dez oltarea autonomiei copilului $ iar copilul cu autism trebuie ndrumat sistematic i sub aspect ludic spre acel ni el funcional n care se poate juca singur fr monitorizarea sau supra eg%erea unui adult. 5etragerea adultului din joc nu trebuie s fie resimit de ctre copil, acest lucru se a realiza, de asemenea, etapizat. &n cazul copiilor cu autism cel mai nalt ni el de joc este jocului simbolic cu sau fr prezena obiectelor, deoarece acesta solicit stimularea imaginaiei i creati itii partenerilor de joc. Pentru eficientizarea acestui tip de joc, care trebuie s aib un nceput i un final bine determinat (se poate folosi un cronometru, pe care s l porneasc copilul6 de asemenea se pot stabili locuri speciale destinate jocului#jucriilor (ferma cu animale, buctria etc.). 3a nceput copilul n a s se joace ntr-un singur loc, iar dup terminarea acti itii se mut n alt spaiu amenajat care cuprinde alt tip de joc.
Tipuri de jocuri recomandate,
."rsta 7-0 ani, incastre, mainue, ppui, instrumente muzicale, leagne, muzic, puzzle-uri simple, litere, filmulee ideo, jocul 'ucu-8au- '"ntecele interacti e, jocul cu mingea, colorat, de-a prinselea, tricicleta, jocuri cu ap i nisip etc. ."rsta 9-1 ani, lego, cuburi, mainue, puzzle-uri, ppui, figurine din desene animate, pictat, joc simbolic (de-a gtitul, %rnitul ppuii), jocuri cu mingea-fotbal, baba-oarba, trotineta etc. ."rsta :-; ani, jocuri pe computer, animale de plu, arte i meteuguri, figurine umane care s exprime diferite aciuni, fotbal, tenis, patine cu rotile , bicicleta, animale de cas etc.

Jocul La Copilul Cu Autism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocul La Copilul Cu Autism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocul La Copilul Cu Autism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jeler Alina

Jocul la copilul autist

+xemplu $ aciuni nsoite de sunete,

Tipuri de jocuri recomandate,

S-ar putea să vă placă și