I.

Ce este o situaie de criz n viaa unei persoane Criza este o stare de dezorganizare, de disfuncionalitate a personalitii, n care se poate afla, la un moment dat, o persoan nevoit s se confrunte cu anumite probleme crora nu le poate face fa n mod adecvat i care-i produc ngrijorare, anxietate i stres. O situaie de criz este o situaie generatoare de stres ridicat care afecteaz n sens negativ capacitatea unei persoane de a gndi i de a aciona eficient.1 aplan !1"#1$ definea situaia de criz ca fiind acea situaie n care o persoan se confrunt cu un obstacol major ce ii bloc%eaz obiectivele de via i care nu poate fi depit cu ajutorul metodelor obinuite de rezolvare de probleme. &rmeaz o perioad de dezorganizare, apoi una de deprimare n cadrul creia sunt puse n aplicare metode ineficiente de soluionare a problemei. Criza poate fi considerat ca un punct crucial n existena individului' dac aceasta a fost rezolvat cu succes, individul a nvat ceva, a ac%iziionat noi modele de comportament care pot fi aplicate i n cazul unor crize viitoare, iar dac finalul este negativ, acesta va declana reacii cu caracter dezadaptativ, ajungnd c%iar pn la tulburri psi%ice.( )si%ologii considera criza drept o destructurare a identitatii indivizilor, a simtului lor de evaluare si semnificare datorate impulsurilor instinctuale, o influenta a fortelor inconstientului colectiv, un efect al experientelor traumatice datorate nasterii, bolii, accidentelor, declinului empatiei si indrumarii parentale, experientelor sociale care i-au facut pe indivizi sa se simta ca niste obiecte, implicatiile impuse de teama si negarea mortii etc. *iecare om a trecut, la un moment dat, printr-o situaie critic sau, cel puin, a
1 (

fost martor la o astfel de situaie. +n timp ce unele persoane reuesc singure s depeasc situaiile de criz, altele solicit ajutor de la prieteni, rude sau solicit sprijin practic i emoional din partea specialitilor. ,tarea de criz poate fi generat i declanat de evenimente precum- situaia familial dificil, infidelitatea, divorul, pierderea cuiva drag, problemele financiare, consumul de alcool i droguri, probleme de sntate, pierderea slujbei, privarea de libertate etc. riza nu este generat totdeauna de evenimente externe, ci mai ales de modalitatea de interpretare a acestora de ctre individ, precum i de perceperea capacitii sau incapacitii sale de a face fa situaiei.. *rance !1""/$ arat c situaiile de criz din viaa unei persoane au urmtoarele caracteristici eseniale: - sunt declanate de evenimente crora persoana nu le poate face fa temporar' - oricine poate trece, ntr-un moment sau altul al vieii, prin situaii critice' - o stuaie de criz are un caracter profund personal i subiectiv !depinde de percepia, evaluarea i interpretarea situaiei de ctre persoana n cauz$' - durata unei stri de criz este relativ scurt. 0ntensitatea stresului scade treptat c%iar dac problema nu este rezolvat' - rezolvarea unei crize se face n dou moduri: 1. adaptativ- persoana nva noi modaliti de rezolvare a problemelor' (. nonadaptativ- persoana evit situaiile neplcute, se protejeaz, devine defensiv. 1a este tulburat, rvit i, ca atare, are un comportament dezorganizat din cauza autocontrolului sczut.2 Caracteristicile unei crize 1. de obicei autolimitata in timp, se rezolva in cea 1-# saptamani
. 2

(. in timpul crizei individul semnaleaza nevoia de ajutor .. de obicei, in timpul acestei perioade, individul este mai sensibil 0a interventia externa 2. rezolvarea crizei depinde atat de actiunea individului cat si a celor din jur III. II. Reaciile oamenilor n situaiile critice )ersoanele aflate ntr-o situaie de criz au un comportament neobinuit, uneori bizar' ele acioneaz neraional, lasndu-se prad tririlor emoionale de moment sau c%iar abandonndu-se dezndejdii i disperrii. 3.)arad i 4.)arad descriu mai multe stri i reacii tipice ale oamenilor aflai n situaii critice- uimirea. ,urprini de eveniment, subiecii sunt dezorientai, nu tiu cum s procedeze i cum s reacioneze. 5e accea, reaciile lor sunt necontrolate, ineficiente' - pericolul. ,ubiecii simt c sunt n pericol i au sentimentul unui ru inevitabil ce li s-ar putea face' - confuzia. ,ubiecii se afl ntr-o stare n care reperele normative i valorice sunt bulversate' - impasul. ,ubiecii se bloc%eaz i, momentan, nu gsesc strategii alternative de adaptare. 1i cred c orice soluie adoptat este din start sortit eecului, astfel nct se simt neputincioi' - disperarea. +n starea n care se afl, subiecii sunt dispui s fac orice pentru a depi situaia, c%iar dac uneori riscul este mare, iar soluiile adoptate nu au vreo legtur logic cu problema n sine' - apatia. &nii indivizi renuna, refuznd s ncerce s mai fac ceva. 1i cred c situaia lor este lipsit de orice speran i ateapt derularea evenimentelor' - neajutorarea. ,ubiecii nu-i pot fi singuri de folos i trebuie ca altcineva s le vin n ajutor'

- nerbdarea. ,ubiecii doresc cu ardoare o soluie imediat pentru problema lor' - disconfortul. ,ubiecii se simt nefericii, sunt anxioi, nelinitii, incapabili de concentrare i focalizare pe soluii adecvate.6 Tipuri de criz. 7ipologia crizelor este foarte bogat, existnd numeroase criterii n funcie de care acestea se grupeaz. 0dentificarea tipului crizei permite nelegerea mai profund a cauzelor ei i a mecanismelor de proliferare, respectiv a strategiilor optime de intervenie. 5omeniul managementului crizei se mbogete progresiv cu noi perspective descriptive, explicative, rezolutive. ,pecialiti n domeniul crizelor de imagine i n crizele organizaionale, n general, profesori universitari precum 0on %iciudean, 8aleriu one de la ,9,):, ;omi <. 0ucu de la &niversitatea din <ucureti, utilizeaz o serie de criterii pentru clasificarea crizelor, dintre acestea menionm cteva- soluii oferite la provocrile mediului social' tipul de mediu n care are loc criza' domeniul n care apare criza' urgena rezolvrii crizei' nivelul la care apare criza. 1. Dup tipul de soluii i modul de rezolvare, identificm- a$ crize de dezvoltare' b$ crize de legimitate' c$ crize de onestitate' d$ crize de competen. :naliza acestor tipuri de crize relev faptul c ele se ntlnesc frecvent i n mediul colar, la nivel de instituie, clas de elevi sau la nivelul personalitii profesorilor sau elevilor. (. Dup tipul de mediu- a$ crize interne' b$ crize externe. .. Dup domeniul n care apare criza- a$ crize politice' b$ crize economice'

c$ crize ideologice' d$ crize culturale' e$ crize de comunicare' f$ crize de imagine. 2. Dup urgena rezolvrii- a$ crize imediate' b$ crize urgente' c$ crize susinute. 6. Dup nivelul la care apare crizaa$ crize locale' b$ crize naionale' c$ crize zonale' d$ crize continentale' f$ crize mondiale. a) Criza de dezvoltare :cest tip de criz apare n condiiile existenei unor procese specifice ce se dezvolt n interiorul unui sistem, al unei organizaii care genereaz, din interior, soluii alternative la soluiile tradiionale. onflictul apare, n acest caz, ntre vec%iul tip i noul tip de gestionare social. riza de dezvoltare relev faptul c tipul tradiional de soluie pentru rezolvarea problemelor ntr-o societate a ajuns la limit, i-a epuizat posibilitile de rezolvare. :par probleme sociale care nu mai pot fi rezolvate n limitele soluiilor existente, impunndu-se afirmarea unor fore sociale care s construiasc soluii alternative. sena crizei de dezvoltare este, deci, confruntarea ntre dou alternative. &n exemplu elocvent pentru criza de dezvoltare la nivelul sistemului de nvmnt este incompatibilitatea european a diplomelor eliberate de statul romn dup 1"=" absolvenilor de nvmnt superior, fapt ce a dus la reorganizarea sistemului de nvmnt superior, n acord cu convenia de la <ologna 1""", att la nivelul rii noastre, ct i la nivelul celorlalte ri europene. 4a nivelul organizaiilor, numim crize de dezvoltare situaiile n care modalitile de procesare a informaiilor dominante n organizaii nu mai pot s soluioneze situaii generate de noile capaciti informaionale, mai performante, care se dezvolt n interiorul acestora i n organizarea social din care face parte organizaia.

t timp oamenii nu dein capaciti informaionale care s-i ajute s proiecteze restructurarea organizaiilor, aceast reorganizare se produce prin crize de dezvoltare. 5inamica necesitilor i a posibilitilor de a le satisface induce i ntreine n organizaiile sociale poziii diferite, tensiuni, situaii conflictuale, confruntri care aduc periodic organizaiile n situaii limit ce nu pot fi depite dect prin ample discontinuiti. !) Criza de legitimitate 9u toate societile au identificat alternative viabile la soluiile tradiionale. a urmare, un anumit tip de soluie devine nefuncional, i pierde credibilitatea, n condiiile n care nu exist o soluie alternativ conturat. +n cadrul crizei de legitimitate, nu se constat o confruntare ntre dou soluii alternative !caracteristic a crizei de dezvoltare$, ci o cantonare n cadrul unei soluii care i-a atins limitele funcionale. ,pre deosebire de crizele de dezvoltare, n cadrul crizelor de legitimitate, modalitile de procesare a informaiilor din organizaii nu mai pot soluiona dificultile produse n funcionarea i reproducerea organizaiilor de consecinele derivate ale propriilor erori i limite. a urmare, n astfel de situaii conservarea modalitilor de procesare a informaiilor ce domin organizaia nu se mai justific. ,unt legitime ncercrile de a construi alte modaliti de procesare social a informaiilor, cu toate consecinele care decurg din acestea. ,c%imbarea sistemului de finanare a colilor din ;omnia n funcie de numrul de elevi a fost pus mult vreme sub semnul nelegitimitii datorit problemelor aprute o dat cu aplicarea acestui sistem. c) Criza de onestitate :cest tip de crize este strns legat de crizele de dezvoltare i de crizele de legitimitate. ,unt posibile situaii n care

oamenii implicai n gestionarea unei organizaii, dei dispun de modaliti performante de procesare a informaiilor, s le utilizeze n modaliti neadecvate cu scopuri ascunse !de pild, pentru a obine avantaje personale$, producnd situaii care pericliteaz organizaia, capacitatea ei funcional i de reproducere. )ericlitarea strii organizaiei constituie esena crizei de onestitate. d) Criza de competen )entru situaiile care pericliteaz o organizaie, n care se ajunge ca urmare a limitelor oamenilor implicai n gestionarea ei, care nu se dovedesc capabili s proceseze informaii la nivelul posibilitilor oferite de orizontul informaional n care acioneaz, considerm adecvat expresia crize de competen. rizele de gestionare pot pune n situaii de insecuritate i organizrile sociale care nglobeaz organizaiile. e) Criza intern :cest tip de criz domin att interiorul unei organizaii>instituii, ct i interiorul mediului social nerelevant al acestora, mediului-sarcin al organizaiei>instituiei. rizele interne pot degenera i se pot transforma n crize externe. 1le contamineaz vecintatea specific apropiat !organizaiile din acelai domeniu pe lanul productiv orizontal$, apoi vecintatea specific ndeprtat !organizaiile din acelai domeniu pe lanul productiv vertical$, ca, n cele din urm, s afecteze domeniile conexe. 5e exemplu, o criz politic poate degenera n criz economic, cultural etc. riza economic poate produce, la rndul ei, crize n toate celelalte domenii de activitate. f) Criza e"tern ,unt considerate crize externe cele care acioneaz n exteriorul organizaiilor colare, a sistemului de nvmnt. +ns, aceste crize pot afecta organizaiile n modaliti diverse, determinnd apariia i dezvoltarea unor crize interne.

+n momentul actual, criza sistemului de nvmnt se datoreaz att crizei sistemului de valori, crizei economice i crizei de competen a unora dintre cei c%emai s decid politici i strategii educaionale pe termen mediu i lung. g) Criza imediat se petrece brusc i neateptat, nelsnd timp pentru analiz i planificare. ;ezolvarea acestei crize presupune lucrul n avans dedicat analizei posibilitilor de apariie i realizrii unui plan de gestionare a crizelor care s elimine, pe ct posibil, confuziile i reaciile ntrziate. ;ezolvarea eficient a acestora este influenat de pregtirea managerial a celor care o gestioneaz, de reprezentrile i experienele directe ale acestora n domeniul crizei. #) Criza urgent erupe brusc, dup o scurt perioad de incubaie, lsnd un oarecare timp pentru planificarea forelor i mijloacelor de intervenie. 1xemplele relev insatisfaciile membrilor organizaiei ce se transform n greve, abuzul substanial n serviciu care determin nemulumirea profesorilor sau a elevilor etc. i) Criza susinut este o criz de lung durat, ea persist mai mult timp i, ca urmare, este mai uor de analizat i planificat. ?ajoritatea cadrelor didactice se confrunt cu fenomenul absenteismul, al agresivitii i violenei n comportament i limbaj, lipsa de motivare pentru nvare a elevilor etc., fenomene care se amplific i care afecteaz procesul de nvmnt i personalitatea elevilor. riza susinut produce un deficit de imagine profund i persistent. ele mai frecvente tipuri de crize susinute sunt crizele de comunicare i crizele de imagine. $. %iziologica, maturationala sau de dezvoltare &e". criza adolescentei) ,unt acele perioade de via ce necesot modificri la nivelul rolurilor sociale, ceea ce implic att presiuni de ordin

biologic ct i social' 1xemple de astfel deperioade suntadolescena, cstoria, naterea copiilor, pensionarea' '. (ituationala &diferite tipuri de stresuri cronice) :pare atunci cnd un eveniment extern rupe ec%ilibrul psi%ologic al individului' +n 1"#2 3olmes i ;a%e elaboreaz o scal a evenimentelor negative de via care includ evenimente de tipul ?oartea partenerului de via 5ivorul <oli sau accidente personale ,arcina, naterea 5ificulti sexuale ). Catastrofica &evenimente ma*ore de viata sau evenimente catastrofice precum cutremure, raz!oaie, etc) ,unt crize accidentale, neobinuite, neateptate de tipul incendiilor, cutremurilor, inundaiilor, rpirilor, accidentelor nucleare' 9u apar n viaa fiecrui individ' :tunci cnd apar solicit la maxim orice macanism de coping datorit severitii stresului

sapt pana la catev@ft luni de la eveniment' in aceasta perioada individul poate fi supraacbv@ftt si orientat catre ajuto.rnrea celorlalti, dar cu ignorarea propriilor probleme psi%ologice 2. *aza de deziluzie care poate dura intre (1//1-1 an. :par sentimente de dezamagire, frustrari, resentimente, mame, victimele amta ostilitate fata de ceilalti 6. *aza de recol4@2-ructie, reorganizare, cand individul realizeaza si accepta ca are si el nevoie de ajutor si-si abordeaza problemele la modul A0l..,rtructiv IV. Fazele procesului de criz ;eaciile la situaia de criz sunt diferite, n funcie de atadiul n care se afl procesul derulrii ei. )arcurgerea crizei este un proces cu mai multe faze. Cele trei faze ale crizei descrise de ctre aplan sunt urmtoarele stadiul de impact- se manifest atunci cnd evenimentele neateptate creeaz confuzie i dezorientare. +n aceast faz este foarte important s se stabileasc efectele imediate asupra individului i modalitatea de percepere a crizei de ctre acesta. )ersoana aflat n criz trebuie implicat att n definirea naturii problemelor, ct i n procesul de intervenie. 1xist . activiti extrem de importante ce trebuie dezvoltate n aceast faz- analiza emoiilor, restructurarea situaiilor de criz i elaborarea unui rspuns' stadiul de retragere- apare atunci cnd individul ncearc s foloseasc mecanisme convenionale !obinuite$ de depire a crizei pentru a-i regsi ec%ilibrul, iar aceste mecanisme eueaz. 7%ompson !1""1$ afirma c pot aprea i simptome

Criza catastrofica 1. *aza de impact- caracterizata de soc, uluiala. teama extrema, uneori para0izanta, evaluarea situatiei este deficitara, foarte slaba, comportamentul individului adesea autodistructiv (. *aza eroica- se releva spiritul de cooperare intre prieteni, vecini' se fonneaza ec%ipe de interventie cu activitati constructive ce fuvorizeaza depasirea sentimentelor de al1..xietate, depresie, dar supraactivitatea poate conduce la fenomenul de bum-out .. *aza lunii de miere apare la cea 1

fizice asociate acestei faze ale procesului de criz, cum ar fi oboseala, durerile de cap sau probleme cu stomacul' ajustare i adaptare- este de asemenea un stadiu de BinovareC sau o etap integrativ a crizei. :ceast faz are o importan deosebit pentru simplul fapt c implic individul i asistentul social cu care lucreaz ntr-o confruntare cu crizele i interveniile realizate. V. Intervenia n situaia de criz 0ntervenia n criz reprezint aciunea de ntrerupere a unei serii de evenimente care conduc la disfuncionaliti sociocomportamentale, propunnd sc%imbri pe termen lung n ceea ce privete capacitatea clienilor de a face fa problemelor. 5e obicei, teoria interveniei n criz este asociat cu ideea de ec%ip multidisciplinar !medic, psi%olog, asistent social$ care intervine n cazul clienilor ce se confrunt cu diverse crize !copii ai cror prini divoreaz, clieni cu boli cronice aflate n faz terminal, victimele violenei domestice$.# 9umeroi specialiti consider c printr-o intervenie minimal n timpul perioadei de criz se pot obine efecte maxime. 1ste nevoie de o intervenie rapid n situaia de criz, c%iar dac dup aceea se decide i acordarea pe termen lung a altor servicii. 9. Dolan !dup )opescu ?., (//($ consider c intervenia n situaiile de criz trebuie s in seama de urmtoarele- Arice individ, familie, grup sau organizaie parcurge anumite crize n cursul vieii sale, declanate de evenimente anticipate sau neanticipate. - )ierderile produse de aceste evenimente determin la indivizii implicai o stare acut de stres emoional, care nu reprezint o experien normal de via i care perturb grav ec%ilibrul emoional.

- )ersoanele care se afl n aceast stare de dezec%ilibru emoional se strduiesc s rectige ec%ilibrul pierdut. 5ar n aceast perioad individul este foarte vulnerabil din punct de vedere psi%oemoional. ?ecanismele de aprare pe care le utilizeaz n general nu mai funcioneaz. 5in aceste cauze individul este mult mai dispus ca de obicei s solicite ajutor. - ;spunsul emoional din starea de criz poate avea intensiti diferite, n funcie de natura crizei i resursele interne ale individului. u toate acestea exist anumite etape care pot fi identificate n marea majoritate a situaiilor de criz. - *iecare criz depit cu succes determin formarea unor abiliti personale care vor fi folosite n depirea unor crize ulterioare. :stfel, n anumite situaii, criza reprezint o posibilitate de cretere i dezvoltare. 5ar dac etapele crizei nu sunt parcurse n condiii EnormaleC, criza poate determina tulburri psihice de lung durat.F VI. !tapele interveniei n situaia de criz a) Abiectivul iniial const n a nelege prin ce anume trece clientul, ce simte i gndete- fric, pericol, lipsa speranei i a sensului etc. lientul aflat n situaia de criz va testa consilierul i i va exprima dubiile n privina capacitii acestuia de a-l ajuta. onsilierul va susine clientul n nevoia de ncercare a capacitii sale de gestiune a crizei. ;elevarea problemei care genereaz criza va necesita trecerea dincolo de aspectele de suprafa pe care frecvent clientul le va prezenta drept eseniale. 5up identificarea problemei de esen, consilierul va prezenta clientului modalitatea n care s-a constituit criza, pornind de la cauza generatoare i problemele secundare determinate. !) ,tabilirea de comun acord a celei mai bune soluii. 7recerea la cea de a doua
F

etap trebuie s fie lin, ca rezultat al explorrii adecvate a problemei generatoare. 5e aceea, problema va fi suficient explorat, sumarizat i revzut ca modalitate n care clientul o reprezint. onsilierul se va asigura n privina unei percepii acurate asupra crizei i a capacitii clientului de a aborda posibile modaliti de sc%imbare. c) 5iscutarea alternativelor de implementare a soluiei convenite. ,e vor explora resursele i suportul imediat de care dispune clientul, capacitatea de toleran a clientului, mediul personal sau instituional care poate susine clientul !prieteni, colegi, grup etc.$. 5up ce alternativele au fost explorate n raport cu suportul aferent, clientul va decide calea cea mai buna de aciune. lientul se va angaja n respectarea cii de aciune care trebuie s reprezinte un comportament clar.= VII. Consilierea n situaiile de criz 5iferena dintre intervenia intensiv i consilierea n situaia de criz const n faptul c aceasta din urm nu presupune tratarea pacientului ca o persoan bolnav sau dependent, ci ca pe un adult care solicit ajutor pentru c are o problem de rezolvat. onsilierea n situaiile de criz are ca principal obiectiv sprijinirea clientului. onsilierul va urmri stabilirea rapid a unei relaii solide cu clientul. 0ntervenia trebuie s evite pericolul aciunilor i deciziilor ireversibile, ct i dezvoltarea unor atitudini i comportamente neadecvate. +n gestionarea situaiei de criz, consilierul trebuie s aib n vedere urmtoarele elemente1. +ealitatea - perspectiva clientului va fi centrat pe elemente de realitate i actualitate, ceea ce-i va permite s !re$gseasc aspecte pozitive ale unor posibile modaliti rezolutive'

(. (c#im!area G reacia la criz va fi folosit ca motor, motivaie adecvat a sc%imbrii' .. ,evoia de a acorda a*utor G presiunea acestei nevoi l va frustra pe consilier, mpiedicndu-l uneori pe acesta s fie eficient' 2. -ngoasa - intervenia n criz poate produce angoas supraadugat problematicii iniiale' 6. +eacii secundare - anticiparea reaciilor care pot surveni dup ieirea clientului din criz'" &n consilier eficient adopt urmtoarele comportamente adecvate n relaia sa cu clienii aflai n situaii criticeo rmne calm i este pregtit s fac fa turbulenelor emoionale ale clienilor' o d clientului ocazia s vorbeasc despre problema sa' o pune clientului ntrebri puine, strict necesare' o se ocup de situaia critic prezent a clientului, i nu de cauzele ei' o ntreprinde numai ceea ce este corect, legal, moral, profesional. Consilierea se desfoar la dou niveluri !dup )opescu, (//($ nivelul emoional la care clientul este ajutat s ventileze !s exteriorizeze$ emoiile acut resimite i s dobndeasc o oarecare nelegere emoional !nu cognitiv$ a crizei. ,e caut identificarea unor sisteme de suport !rude, prieteni, medici, psi%ologi, asistente medicale etc.$ pentru client. nivelul acional. lientul este ajutat s neleag eventualele legturi dintre criza actual i unele crize din trecut. onsilierul ajut clientul s neleag modul n care criza i afecteaz situaia. ,unt identificate posibilitile de adaptare ale clientului la

"

noua situaie i se ncearc dezvoltarea unor clientului calea de urmat pentru soluionarea 1/ noi abiliti de adaptare. problemelor cu care se confrunt.1( ?odelul consilierii n situaii de '.(ecizia asupra unei ci de urmat criz seamn mult cu un model tipic de Apiunea pentru un anumit mod de a rezolvare de probleme. 1ste vorba despre proceda este precedat de evaluarea parcurgerea ctorva etape: soluiilor posibile. onsilierul g%ideaz ".!valuarea crizei i a resurselor clientul spre adoptarea unei opiuni clientului de a o dep i favorabile care s-l conduc la depirea onsilierul trebuie s afle situaiei. ristalizarea unei opiuni pentru un circumstanele care au condus la apariia mod de aciune va determina consilierul s crizei i sentimentele clientului fa de criz. se asigure c clientul su crede n aceasta. 1l trebuie s ncurajeze clientul s vorbeasc ).*unerea n practic a deciziei despre propriile probleme, despre asumate i transferul ei n situaii de via sentimentele i planurile sale. 1ste evident reale +n aceast etap, consilierea presupune c persoanele aflate n situaii de criz i nvarea de ctre client, printr-un trening exprim cu greu gndurile, au sentimente adecvat, a unor abiliti i moduri confuze, fapt care face dificil intervenia procedurale care s-i asigure obinerea unor 11 consilierului n scopul ajutorrii clientului. performane scontate i s-l conduc spre #.$prijinul acordat clientului pentru succes n activitate.1. nelegerea problemelor sale i clarificarea +n viaa fiecrui om pot exista momente sentimentelor proprii :flat n situaie de cnd acesta se simte nesigur, trist, criz, clientul nu gndete limpede, fapt care dezorientat, deprimat sau neajutorat. 5e conduce la o discrepan ntre relatri !ceea multe ori, aceast stare este nsoit de ce spune$. 1l trebuie ajutat s-i pun ordine scderea randamentului n activitate, n gnduri i s aib o nelegere mai realist probleme n familie sau n plan social. a problemelor. :ceasta nu nseamn ns c este vorba de o %.&enerarea soluiilor posibile boal psi%ic ci doar de o criz de moment :naliza problemelor aprute n situaia de ce se poate depi de cele mai multe ori doar criz poate evidenia aspectele vulnerabile cu ajutorul psi%oterapiei, fr medicamente. ale clientului i, n consecin, soluiile : lsa s se permanentizeze o astfel de stare posibile de remediere. onsilierul solicit poate duce la fixarea unor modele de clientului rspuns la urmtoarele ntrebricomportament dezadaptativ, situaie n care a$ 5ac a mai trecut prin situaii similare i interveniile viitoare vor fi mai dificile i de cum a procedatH lung durat. 7rebuie s pornim de la b$ e a ncercat s fac pentru a depi convingerea c fiecare om dispune de actuala crizH suficiente resurse interioare de autoreglare i c$ e prere are despre prezenta situaie de autovindecare. crizH $indromul tulburrilor de stres d$ e alternative ntrevede pentru a iei din VIII. posttraumatic impasH +n literatura de specialitate Istresul :deseori, clientul este stimulat s dea post-traumaticI sau Isindromul tulburrilor posibile soluii, fie ele realiste sau nu. de stres posttraumaticI !)7,5$ este descris *olosind analogii, metafore, jocul de roluri ca fiind un stres ntrziat i putnd fi sau alte te%nici, consilierul poate sugera
1/ 11 1( 1.

declanat prin dezastre naturale, accidente grave, agresiuni, violuri i alte evenimente critice cu impact traumatizant, att fizic dar mai ales psi%ic. ercetarea asupra stresului posttraumatic a debutat cu mai mult de jumtate de veac n urm, nc n cel de al doilea rzboi mondial. 7oate descrierile acestui fenomen includeau ntotdeauna un ir de elemente comune- tulburri de somn, vise cu comaruri, depresii, excitabilitate crescut. Jardiner K26L d pentru prima dat o descriere complex a simptomaticii acestui fenomen1$ excitabilitate i iritabilitate' ($ reacie nestpnit la excitani bruti' .$ fixarea pe circumstanele evenimentului traumatic' 2$ fuga de realitate' M6$ predispoziia pentru reacii agresive necontrolate. ,imptomele descrise de Jardiner sau pstrat, n linii mari, i n cercetrile ulterioare, dei datele privind caracterul i mecanismele influenei factorilor psi%otraumatizani asupra omului sau mbogit considerabil, mai ales n rezultatul cercetrii problemelor legate de sfritul rzboiului din 8ietnam. +ns importana cercetrii n acest domeniu a devenit evident numai spre mijlocul anilor @F/, cnd societatea american s-a confruntat pentru prima dat cu problemele provocate de formele dezadaptative de comportament ale veteranilor rzboiului din 8ietnam. 5atele obinute artau c pentru aproximativ (6N din cei ce au luptat n 8ietnam experiena participrii la aciunile militare a fost cauza dezvoltrii la ei a unor modificri negative de personalitate sub influena traumelor psi%ice. +n rezultatul cercetrilor a devenit clar c starea ce se dezvolt la cei ce au trecut prin situaii critice generatoare de stres psi%ic !participarea la aciuni militare, accidente, calamiti naturale, diverse forme

de violen$ se caracterizeaz prin faptul c ea manifest tendina nu numai s nu dispar cu timpul dar i s devin tot mai pronunat, precum i s se manifeste brusc pe fondul unei aparente bunstri generale a persoanei. omplexul de simptome ale tulburrilor cauzate de influena traumatizant a diveri factori stresani asupra psi%icului, de regul ieii din comun n comparaie cu experiena obinuit a unui om, a fost descris n 1"=/ i n 5,?-000, ediia a .-a, primind denumirea de sindromul tulburrilor de stres posttraumatic - )7,5 !post traumatic stres disorder$. 5up cum arat observaiile i datele experimentale, dezvoltarea tulburrilor posttraumatice de stres are loc n trei etape1. A perioad de timp, pn la o lun dup terminarea influenei factorului stresant, persoana triete o stare acut de stres traumatic. (. 5ac influena situaiilor traumatizante asupra persoanei continu i dup acest termen, ea trece n starea de stres posttraumatic, fapt ce face mai dificil adaptarea ei la condiiile normale de via i conduce la apariia unor diverse forme de comportament dezadaptativ. .. +n aceast faz are loc dezvoltarea propriu-zis a sindromului tulburrilor de stres posttraumatic. aracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiv, dup o prelungit laten, putndu-se vorbi de un stres psi%ic ntrziat, i faptul c sindromul poate fi intensificat prin ali factori stresani adesea greu identificabili, momente ce fac dificil acordarea ajutorului medical i psi%ologic acestor persoane. 9umrul mare de cercetri asupra )7,5 a permis obinerea unor noi rspunsuri la multe ntrebri privind natura i diagnosticul )7,5. +n 5,?-000-; au fost

incluse noi criterii concretizate ale sindromului )7,5. %estionarea a 22= de specialiti experi a permis evaluarea semnificaiei criteriilor utilizate n diagnosticarea )7,5. riteriile 5,?-000-; au primit n general note nalte !mai ales criteriile : - existena n anamnez a evenimentului traumatizant i < - triri obsesive n legtur cu trauma$. +n acelai timp simptomele care au intrat n criteriile i 5 - IevitareaI i Iexcitabilitate crescutI !n afar de simptomul reactivitii fiziologice crescute la stimuli legai de situaia traumatizant$, au fost apreciate ca mai puin semnificative. ;epartizarea celor mai semnificative simptome utilizate n evaluarea )7,5 arat astfel1$ prezena n anamnez a unei situaii traumatizante !".N din experi i-au acordat nota cea mai mare$' ($ ntoarcerea permanent la tririle legate de circumstanele traumei !F=N$' .$ visele i comarurile pe tema traumei !FFN$' 2$ amintirile obsesive !F6N$' 6$ ntoarcerile la situaia traumatizant prin asociaii sau asemnarea circumstanelor !F.N$' #$ Ireactivitatea fiziologicI !mai mult de ##N$. ercetri recente demonstreaz c o parte considerabil din acei copii i aduli care au fost expui n copilrie la forme diferite de agresiune - maltratare fizic i>sau psi%ic din partea familiei > prinilor dezvolt tulburri de stres posttraumatic KF2, p. F(L. :ceste agresiuni din partea mediului familial, generatoare de stres, p. .(/L, pot afecta n mare msur sntatea fizic i mai ales psi%ic a membrilor familiei, n special a copiilor. A consecin major a proastei organizri familiale o reprezint constituirea personalitii dizarmonice la copii, care n perioadele preadolescenei i adolescenei se afirm cu pregnan. 1fectele lor sunt cu att

mai profunde, cu ct instalarea lor are loc mai devreme n ciclurile vieii .

(tarea

de

stres

post+traumatic

O O O O O O O

&((./) este o tul!urare caracterizat prin simptome mai mul sau mai puin specifice survenite dup ce persoana a fost e"pus unei traume cu anumite particulariti Condiie clinic #eterogen simptome de retrire &ree"perimentare) a traumei simptome de evitarea i paralizare responsa!ilitii generale creterea vigilitii (ituaii ce provoac ./(D: ,aturale Climaterice G uragane, inundaii, etc $eismice G cutremure de pmnt, erupii vulcanice .rovocate Con tient 0 terorism, rscoal, revoluie, rzboi. 1ncontient 7ransportaccidente !terestre, maritime, aeriane$ 4a ntreprinderi 1xplozii G c%imice, n mine, depozite militare. 0ncenii G sufocare prin fum, arsuri. <iologice G virui, bacterii, etc. %imicegaze toxice, substane c%imice, etc. ;adiaie /1.2+1 D ./(D: -cut G pn la . luni dup evenimentul traumatizant Cronic G cu durata de mai mult de . luni 3ntrziat G cnd )7,5 apare dup # lunide la traumatizare. Dup profunzime ./(D:

 (tres traumatic G de la incident pn la ( zile, /ul!urare acut G timp de 1 lun de la incident, ./(D G mai mult de 1 lun, /ul!urare posttraumatic a personalitii - pe parcursul vieii ulterioare incidentului traumatizant. Criterii de diagnostic pentru ./(D: -. .ersoana a fost e"pus unui eveniment traumatic n care au fost prezente am!ele caracteristici de mai *os: : experimentat el nsui, a fost martorul sau s-a confruntat cu o situaie care a atentat la integritatea sa proprie sau a altora, provocnd c%iar rnirea sau moartea' : reacionat prin fric terifiant, lips de sprijin. 4. venimentul traumatic este retrit periodic, n urmtoarele moduri: )rin amintiri c%inuitoare i recurente' )rin vise repetitive, care reconstruiesc obsesiv experiena respectiv' )rin gnduri i sentimente care dau impresia c episodul se va repeta' )rin stri de discomfort induse de orice asociere real sau simbolic pe care le opereaz cu trauma n cauz' )rin reactivitatea psi%ologic, generat de orice semn care prezint similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de fa. Individul nu poate controla simptomele, ree-perimentarea fiind perceptual, motiv pentru care evoc fidel e-periena real. Reamintirea difer esenial de povestire. Criterii de diagnostic pentru ./(D: . 7endina de a evita stimuli care se pot asocia cu trauma i diluarea

sensibilitii generale a persoanei, evocate de . sau mai multe moduri, din cele inventariate mai jos 1vitarea gndurilor, sentimentelor, conversaiilor asociate traumei' 1vitarea activitilor, locurilor, a oamenilor ce pot aminti de evenimentul respectiv' :mnezie n legtur cu o secven crucial a episodului traumatic' ;educerea interesului pentru anumite activiti' 5iminuarea ataamentului fa de alii i cristalizarea unui comportament de detaare, alienare' )roiecie sumbr n viitor, pe toate planurile !personal, profesional, social$. D. 1nstalarea unei stri perpetue de agitaie, care se manifest n minim dou ipostaze, din cele inventariate mai *os: 0nsomnie' )usee de iritabilitate i furie' arene ale capacitii de concentrare' 3ipervigilen' ;spuns exagerat la sperietur. Criterii de diagnostic pentru ./(D: 1. ,imptomele notatea cu <, , 5 dureaz mai mult de o lun. 5. ,e instaleaz suferine clinice semnificative sau are loc o deterioare a abilitilor socioprofesionale, sau din alte tronsoane existeniale. venimentul traumatic uprinde situaii foerte diferite 1venimente care nu pot fi calificate ca traumatice ci doar stresante, pot induce )7,5 !pierderea unei persoane dragi, boal incurabil$' ,ensul specific atasatevenimentului explic reaciile diferite'

 ,tresul traumatic cronic !prizonierat, abuzuri fizice$ sunt traite diferit de stresul acut, deterninnd forme severe de )7,5' 1ste impredictibil. (imptomele de retrire ele mai specifice simptome, 8isele i comarurile cele mai tipice, 0magini i scene cu aparene de real, *enomene involuntare, 5e scurt durat, dar se repet frecvent, )ot fi precipitate de stimuli specifici Comportamentul de evitare 1vitarea situaiilor, locurilor, conversaiilor, activitilor, persoanelor care amintesc trauma, 1vitarea poate fi limitat sau generalizat !incluznd activitatea mental$, ,copul- evitarea oricrei memorii traumatizante i a retririi acesteia. 5anifestrile de #iperactivitate omportamentul %ipervigilent pare uneori paranoid, 3iperactivitatea se manifest prininsomnie, dificulti de concentrare, iritabilitate, reflex de tresrire exagerat, 0nsomnia G consecin a incapacitii de a se relaxa, 0ritabilitatea, furia i comportamentul impulsiv pot fi direcionate ctre oricine, pot fi provocate sau aparent pot fi fr motiv. -lte simptome ,entimente de vinovie ,entimentul de pierderea a emoiilor, ?anifestarea fricii i furiei, :semnri cu experiena depresiv Etotul este fr sensC, Eviitor nu existC,

,entimentul de vinovie poate fi legat de trauma sau de modificri na sistemul de personalitate. +elaia ./(D i v6rsta: 7a copii: n locul sentimentului de fric i insecuritate G apare o conduit agitat i %aotic, apoi paralizia emoional, datorit iepuizrii emoionale. -dolescenii: fragilitate fa de traum, poteniat i de multiplicarea factorilor de risc. 7a colari: vise cu montri i comaruri, acompaniate de incontinen urinar, somnambulism, etc. .recolarii: trauma se exprim i se retriete repetitiv, ndeosebi prin jocuri, desene, diferite modaliti de exprimare nonverbal. -nteprecolarii: dificulti n competenele lingvistice. Vulnerabilitatea individului de orice v.rst la *T$( este dependent de caliatatea ngrijirii primare de care beneficiaz din partea familiei sale. 8O7291-: 5ezvoltare imediat dup traum, sau tardiv !dup cel puin . luni$. :cut sau cronic !.luni$. 1/N din cazuri se cronicizeaz. urs, de obicei, fluctuant. %recvena ./(D: 16-./N n timp de rzboi /,6-1,(N timp de pace 16-6/N la victimele diferitor infraciuni. CO5O+41D1/-/ : 5epresie major ! P cazuri$ 5istimia !1>. cazuri$. :buzul de alcool !1>( brbai, 1>. femei$. 7ulburarea de panic. *obia.

 7ulburarea anxioas generalizat. 7ulburarea de somatizare. /+-/-5 ,/: (CO.27: ameliorarea rapid a simptomelor, identificarea i tratamentul condiiilor comorbide, mtrirea mecanismelor de coping, mbuntirea funcionrii, prevenirea complicaiilor. /ratamentul farmaceutic: ;olul farmacoterapiei este neclar *olosirea rapid dup traum pentru prevenirea dezvoltrii )7,5, ,e utilizeaz toate clasele de antidepresante, ;ata de renunare la tratament este mare. /ratamentul psi#ologic: 1ste important relaia psi%olog G pacient :scultare empatic, :cceptarea pacientului i nelegerea experienei traumatice, 9u judeca pacientul, :titudine pozitiv fa de viitor. 1nterveniile psi#ologice precoce <riefing psi%ologic ! reuniune informativ ntre persoane n vederea ndeplinirii unei aciuni comune$ O +n primele zile dup experiena traumatizant, O *urnizarea unui suport psi%ologic i reasigurarea. /erapie cognitiv 0 comportamental: .si#oeducaie, "punere +estructurare cognitiv, /e#nici de mamagment al an"ietii. /erapie de grup /erapie psi#odinamic /ratamente com!inate.

este consecina principala psi%opatologica dupa expunerea la un eveniment major cum sunt acelea care amenina viaa sau integritatea subiectului, sau acele evenimente la care victima este spectatorul, martorul morii altcuiva. ,imptomele stresului posttraumatic- lipsa de reactie la ceea ce se intampla in jur, manifestata prin evitarea oricarei activitati, pierderea interesului pentru ceea ce este in jur - retrairea repetata a evenimentului traumatic initial- prin amintirea nedorita a evenimentului sub forma de secvente, prin cosmaruri si prin reactii exagerate, emotionale sau fizice, la persoane sau locuri legate de evenimentul initial - tulburari ale somnului - dificultate de concentrare - iritabilitate sau acces de manie 7oate aceste simptome se pot manifesta impreuna sau sub forma unor reactii specifice, ca de exemplu- evitarea premeditata a oricarei situatii cotodiene, ce ar putea sa ii reaminteasca de trauma anterior - sentimentul de singuratate si izolare, provocat de convingerea ca ceilalti nu sunt in stare sa il ajute sau inteleaga - aparitia ideilor sau perceptiilor anormale, iluzii, %alucinatii - depresia - ganduri suicidare, ca forma mai grava a depresiei - utilizarea de substante de tipul drogurilor, alcoolului, ca o metoda de diminuare a durerilor - atacul de panica ,e considera ca, daca simptomele dureaza mai putin e o luna, nu putem vorbi de sindromul posttraumatic, ci doar de un sindrom de stres acut. 0nsa, daca simptomele dureaza mai mult de . luni, vorbim deja de un sindrom cronic de stres, iar daca acestea apar dupa cateva luni, sau c%iar dupa un an

de la trauma, vorbim despre un sindrom intarziat. Copingul G desemneaz un mecanism de prevenie i adaptare la stres, oricetranza cie ntre subiect i mediu n vederea reduceri i intensitii stresului, vizeaz toate modalitile de

gestionare a stresului' un proces prin care persoana face fa, reduce saustpnete tolereaz, minimalizeaz solicitrile externe i interne care depesc resursele personale.

QRSTUU VSWXURUY

Z[V\S]^_SY ]U_UY

`_[\S]^_SY ]U_UY VSWXURUY

VSWXURUY 1. aS__bb \]STb_- !"#$ hWSU\_SY cbdRX[ ![R V[eTb- ]ij[X^, kVUXYWS__[dR^, _UY T[ f g[TS$ XWSU\_[b kVUW_S_Ub V[TURb]bl U Vbjb_mS, nT[X]bRX[Vb_Ub k[RVbj_[dRbl TbRbl X [job_UU _ TVngUp eUW_b__[ XSe_qp k[RVbj_[dRbl &' u[WT_bb \]STb_- ()#*+"+,-*+,' cbdRX[ ![R 1 g[TS .--*+, */$ abjb_[m T[ . ]bR$ d\[RVUR _S dbjY mSm _S dS\[dR[YRb]^_[g[, [RTb]^_[g[, _[ bob WSXUdU\[g[, [R V[TURb]bl cb][XbmS

%! !"# UYm VbWn]^RSR k][p[g[ [jVSob_UY \SRbVU d Vbjb_m[\, Ug_[VUV[XS_UY, kVb_bjVbeb_UY U\, ]Urb_UY ]ijXU. Q]Urm[\ VS__bb U]U VbWm[b [R]ncb_Ub Vbjb_mS [R gVnTU, bg[ s\[tU[_S]^_SY UW[]YtUY

(#-- */ 01+2)-- 3.*+ *+4!)$ abjb_[m cnXdRXnbR dX[i _bkVUdk[d[j]b__[dR^, d[\_bXSbRdY X dX[Up dk[d[j_[dRYp, UdkqRqXSbR ]Urb_UY, _bT[dRSRmU X VSWXURUU s]b\b_RSV_qp TXUgSRb]^_qp _SXqm[X !_SkVU\bV p[eTb_UY$. Q]Sj[ VSWXURSY Vbc^, dU]^_[b eb]S_Ub dmVqR^ dX[i nobVj_[dR^ [R [mVneSioUp ]iTbl .. aS__bb TbRdRX[ 5+-*+,$ vUX[b 6)**-*+,$ hY][dR^, [RdnRdRXUb ![m[][ .-6 ]bR$ X[[jVSeb_Ub, SmRUX_[b U_UtUSRUXq, U_wS_RU]^_[b cnXdRX[ UWncb_Ub [mVneSiobg[ \UVS, WSXUdRU m TVngU\ TbRY\ U ]iTY\. k[TVSeS_Ub XWV[d]q\, u[TSm]b__[dR^, nm][_cUX[dR^, [RdnRdRXUb Xm]icb_Ub X k[][V[]bX[b kVUW_Sm[X k[][V[]bX[g[ k[XbTb_UY k[XbTb_Ub 2. QVbT_bb TbRdRX[7.! /$ hqVSeb__[b <.*+ */*+--9 -1-:--*+$ ![R 6 T[ x ]bR$ cnXdRX[ T[]gX U dRVb\]b_Ub m Q]Sj[VSWXURqb RVnT[Xqb _SXqm_, T[dRUeb_UY\, VSWXURUb UWjbgXUmb d][e_qp WSTS_Ul, dURnStUl k[W_SXSRb]^_qp U d[VbX_[XS_UY d TVngU\U ]iT^\U, [dRV[b m[\\n_UmSRUX_qp n\b_Ul U cnXdRX[ d[jdRXb__[l _bk[]_[tb__[dRU, _SXqm[X. u[dRS_[XmS kbVbT [j- - Vbcd__[dRU _S R[, cR[jq Xdi eUW_^ d[j[l U Vbrb_Ub VbS]^_qp [dRSXSR^dY k[dVbTdRXb__[dR^i. WSTSc, _Stb]b__[dR^ wS_RSWU_ yonob_Ub XVb\b__[g[ WSRUr^Y 1! U UgVq _S ]ncrUb - /.9 1!# 19 ;*+' 1*1+4' )+- -2#-*+,' )/* 1!-' .*- -*+.#-+),-48 3.*+ +=+-*+ 1)0)#48 .*9 1!#+-48 !9*+9' 1 >- );-48 ;)!)3 -+):" -) ;)!)3. 6. u[][XSY WVb-?;--- *)#1!-$ 6.+)-:) 9$ (#=- *#>- ][dR^, k[TV[dRmU-@);+ #--9 #--48 1*1+B #4* - +, cbdRX[ U i_[dR^ 1*1+4 A 1 -) /.!.=#' - 1>#$ ![R 11 T[ (/ ]bR$ /.!.=' *)#1!- H-:-+):" !.>-48 * -) *)#1A 1*)8B )# /4+,C # ;-)-' *,- 4)I-- *+#- /4+,C 5+-49 1* */" );/)+,*" *)## */ .=/ D*1#-+)-$$$ +->-"# * ->-# ##$ E3$ <+)" 1)" 6))" 2*):"$ 6+" 1";):" 2#)8 +.!9 J )+-*+$ (#>- 2# 1!-"$ F#)- #A 10 1!-"' 9 ;;-"$ G;"+ -) /" !)-"$ 6.+)-:) #),-48 !*+) 0.11)8 #;;-3*8 .*+)-)8 **+- 1 /8!A A #*+ 1!3-- #

#. aS__YY XWV[d-K;*+, !"#$ M;":" + !9$ M;/0)- !9' ][dR^ ![R (/ T[ 2/-(+#- -+)+)# * */-- /;8' -+#-48 +->-9 26 ]bR$ !,#$ ?)- *1*/A * -#$ 7.!-*+ 8))+)' -*+, 1*"++, */" !.0# -);/34 +->-" -1!*)A !"#$ @I!- ;.# 1!-$ %1;-)-' ;":"' *1+)- !+9$ L /, 9 14 *#1+#4 +--9 1*8' )/+)$ E!)*+-*+, )**+9*+' ;-) =8 1! "-# 3-9 I;-, "/4 *.=*+. =8 .0I) =8 * F. QVbT_YY XWV[d-73*+$ 6!.+-)" N)*+9$ P0;#' D0:-+;#' ][dR^ ![R 2/-26 T[ +3*)" )/+) -)! */9 -1!.+-*+, )/+$ @)--"" #/ ]bR$ * !.0# !,#$ N)"' -)!-*+,$ M* 3+,-)" ;)/+) 1-:--)"' );-/);-)" *)## */' *1=- */" I;-,' .!+--*+, . . ..... *#9-4# +->-"#' !+,*)" 0!*+, ;) *8 !+9$ O/.3- *1+)- -0 1-" =. u[WT_YY XWV[d-6-+) I;-$ 6*+"--4 O+3)"-$ O=.=- +0' 3+ I;-, ][dR^ !dXqrb #/);!.#," 1>#' 0 1I+) ;"' 3+ #- *+)*, ]bR$ *19-)"' ;>--)" :-)' *># #)' 3+ - ++ *># 6-"+ 1I+9 I;- /4*+$ O*;-)- /**#4*--*+ +)9' ))" -) *+,$ *0 *.=*+)-"' 1+" 4 O=.=- 1-+4 */" !.08 !9$ ?)- 1I+, 1;-*+ 1=+9 I;-$ I;-, ;)-' *+#- 1.3+, + (1*/-*+, 1#+,*" * - /,>' 3# /4 1.3-$ O=.A -;/I-4#$ 6-#)- +0' =- +*.+*+" # 1"!)' 3+ *#+, - *+)>-) -)3" -# !/0' );.#-0 -)3))$ K";-, 1/I) =9*" *#+ (tadiul Criza de dezvoltare Conditii sociale %inalitati psi#osociale Determinante $. 1nfantil )ot avea ncredere n ?ediu de crestere, +ncredere, speranta, &: - $ an) ceilalti, n restul lumii ngrjire si satisfacere optimism pentru a mi satisface a nevoilor maximal nevoile si a ntlni un securizant din punct mediu prielnic dezvoltarii de vedere afectiv vs. meleH :c%izita principala?ediu de crestere 9encredere, frica, Qncredere vs$ inconsistent, suspiciune, pesimism Rencredere inadecvat, ngrijire nstrainata:ctor principal- ?ama > substitutul matern '. Copilaria +mi pot afirma vointa si ?ediu suportiv :utonomie, stima de sine, mica &$ - ) autonomiaH pentru sentimente de puterea vointei ani) putere si independenta vs. :c%izita principala?ediu nesuportiv ;usine, ndoiala n Sutonomie vs$ caracterizat prin legatura cu propriile Tependenta' Qndoiala criticsm, exigenta si abilitati control:ctori principali- )arintii ). Copilaria )ot explora si interoga 0nfluente de ntarire 0nitiativa, orientare

pozitiva si ncurajare a initiativelor explorativevs. mi*locie ?ediu restrictiv, &)-; ani) :c%izitia principalacritic si descurajant Unitiativa vs$ VetraWere' :gent vinovatie principal-?ediul familial <. Copilaria +mi pot procura ?ediu care procura mare competente intelectuale si subiectului contexte socialeH de formare si dezvoltare si l ncurajeaza n acest sensvs. &;-$' ani) :c%izitia principala?ediu ce propune un XYrWuinta' eZicienta vs$ discurs inadecvat de UnZerioritate formare si excesiv de critic:genti principali-scoala si grupul de joaca =. -dolescenta ine sunt euH e trairi, ?ediu suportiv, care atitudini si credinte ma inspira ncredere si definescH furnizeaza feedbacz pozitivvs. &$'-$>?': ani) :c%izitia principala?ediu nesuportiv, feedbacz 1dentitate vs. Confuzie negativ:genti principali-?odelele si covrstnicii ;. /6narul )ot sa dezvolt relatii aldura si dragoste adult interpersonale care sa-mi mpartasite cu semeni procure satisfactie H foarte apropiati vs. &':-):?)= :c%izitia principala:bsenta intimitatii, ani) Untimitate vs$ Uzolare abandon, respingere:genti principali-)rietenii, relatia de cuplu @. -dultul )ot sa fiu util si sa ma ontext favorabil daruiesc celorlaltiH pentru dezvoltare si proliferarevs. &)=-=:?;: ani) :c%izitia principala?ediu in%ibitiv pentru Tezvoltare vs$ XtaWnare autodepasire:genti principali-*amilia, profesia >. 4atr6netea ,unt multumit de viata ;etrospectiva meaH parcursului existential procura mplinire, sentimente de mndrie vs. &;: ani - .) :c%izitia principala;etrospectiva UnteWritate vs$ Tisperare parcursului existential procura sentimente de

mediul H

teleonomica 8inovatie sau teama de a lua intiative

ompetenta, productivitate

,entimente de inadecvare, complexe de inferioritate

0dentitate de sine, unitate, sistem de valori onfuzie, imagine de sine inadecvata

0ntimitate, dragoste, mutualitate afectiva 0zolare, teama singuratate de

)roductivitate, crestere, grija manifestata pentru ceilalti ,tagnare, egocentrism

+ntelepciunea, eului

unitatea

5isperare, dezgust

disperare si frustrare n legatura cu ceea ce s-ar fi putut realiza:genti principali-)ensionarea, apusul vietii +elatia cu parintii si semenii 1riz 1riczson a observat ca n fiecare perioada a vietii sale omul se confrunta cu anumite probleme si crize pe care trebuie sa le depaseasca. +n urmatorul tabel sunt prezentate cele mai ntlnite probleme si crize8rsta )rimul an :l doilea an ele mai importante probleme +ncredere contra nencredere opiii nvata sa aiba ncredere n cei de care vor avea nevoie, n primul rnd n mama lor sau nvata sa nu aiba ncredere n lume. :utonomie contra rusine si ndoiala opiii nvata sa ia decizii si sa se controleze sau devin nesiguri pe ei

:l treilea pna la 0nitiativa contra vinovatie al patrulea an opiii nvata sa ia initiativa n activitati si sa se bucure de realizarile lor sau daca nu le este permis acest lucru se simt vinovati de orice ncercare de a fi independenti. 5e la sase ani la 3arnicie contra inferioritate pubertate opiii si dezvolta curiozitatea si dorinta de a nvata sau ei se simt inferiori si astfel si pierd interesul. :dolescenta 0dentitate contra confuzie !nu stiu ce rol au$ :dolescentii se considera unici si au o anumita identitate' sau ei devin confuzi n ce priveste viitorul lor, ce vor ei de la viata. 7narul adult 0ntimitate contra izolare 7inerii devin capabili sa-si aleaga persoanele apropiate sau se izoleaza si simt ca nu au pe nimeni pe lume. :dultul Deneralitate contra stagnare :dultii si ngrijesc copiii si lucreaza sau devin egoisti si inactivi. <atrnetea 0ntegritate contra disperare <atrnii intra in perioada n care si Irevizuiesc viataI si se pregatesc sa nfrunte moartea sau devin disperati pentru ca nu au facut ce trebuie n viata. riAson considera ca in viata fiecarui individ e"ista > crize. 5odul in care sunt solutionate acestea influenteaza personalitatea individului. ?ulti dintre psi%ologii de azi, cand examineaza dezvoltarea umana, acorda atentie crizelor 1rizson. 1rizson a fost primul care a spus ca dezvoltarea continua si dupa adolescenta, o idee care a fost total noua pentru timpul sau !1"/(-1""2$. 1l descria dezvoltarea ca o serie de EcrizeC prin care trebuie sa treaca o persoana pentru a ajunge la etapa urmatoare. .rima criza este EincredereC versus nevoilor lor, ei vor vedea lumea ca un loc EneincredereC, care are loc la nastere pana sigur si de incredere. 5aca, pe de cealalta pe la aproximativ un an. :ceasta criza se parte, ingrijitorii lor nu se ridica le nivelul produce din cauza ca bebelusii sunt total nevoilor, ei vor vedea lumea ca un loc rau si dependenti de ingrijitorii lor, in acest stadiu. nedemn de incredere, devenind atasati, in opiii isi dau repede seama daca ingrijitorii mod nesigur, de ingrijitorii lor si facandu-si vor raspunde nevoilor lor rapid, eficient si griji despre lume, in general cu dragoste. 5aca ingrijitorii corespund

- doua criza este EautonomieC versus Erusine si indoialaC, care apare la copii pe la varsta de 1-. ani. :ceasta criza apare deoarece copilasii isi dau seama ca sunt persoane diferite, pana in acest moment nefacand distinctie intre ei si parintii lor. :stfel, incepe lupta pentru independenta, fiindca au nevoie sa afirme ca sunt, de fapt, oameni diferiti. u toate acestea, ei incep sa simta si indoiala, in cazul in care isi afirma independenta, parintii lor ii vor lasa singuri, in paceH )arintii nu ii vor mai placea sau nu vor mai raspunde nevoilor lorH opiii trebuie sa invete sa fie persoane diferite trecand peste aceste sentimente de vinovatie, de a se separa de parinti, pentru a depasi aceasta criza. - treia criza este EinitiativaC versus EvinaC, care apare la varste cuprinse intre .-# ani. 4a aceasta varsta, copilul incepe sa demonstreze capacitatea de a gandi si de a planui si sa aiba o personalitate mai clara. 8or arata mai multa agresivitate si afirmare. 5aca simt ca nu reusesc sa organizeze activitati simple sau daca nu simt ca au sensul scopului, s-ar putea sa simta vina. - patra criza este EindustrieC versus EinferioritateC, care apare la #-1( ani. 4a aceasta varsta, copiii sunt la scoala si incep sa se compare unii cu altii. ?uncesc destul de multH ;eusesc la fel de bine ca alti copiiH opiii care se percep ca muncind rezonabil de mult si reusind ca alti copii, vor depasi aceasta criza. ei care se percep ca nereusind sa se descurce foarte bine, vor avea, probabil, sentimente de inferioritate. - cincea criza este EidentitateC versus Econfuzia roluluiC, care apare la varste cuprinse intre 1(-1= ani. :dolescentii sunt adesea portretizati ca Eincercand sa se gaseascaC. ,i, in multe cazuri este adevarat. :dolescentii au nevoie, de obicei, sa 5enopauza ?enopauza consta in incetarea menstruatiei si denumeste perioada in care ovarele inceteaza sa mai produca %ormoni sexualiestrogen si progesteron. ?enopauza nu este un eveniment izolat, ci mai degraba o perioada de tranzitie care incepe intre ./ si 2/ ani si dureaza pana la

examineze ce cred si simt cu adevarat despre lumea din jurul lor, in loc sa accepte automat ce au fost invatati ca si copii. :sadar, adolescentii trebuie sa afle care este rolul lor si ce EcredinteC si valori au. 5aca nu pot decide care este rolul lor, apare aceasta EconfuzieC, iar aceasta confuzie se poate prelungi si dupa varsta de 1= ani. - sasea criza este EintimitateC versus EizolareC, care apare intre 1=-./ de ani. 0n acest stadiu, tinerii adulti trebuie sa-si gaseasca un partener de viata, sa aiba o familie si sa inceapa o cariera. 5aca tinerii adulti nu-si gasesc un partener si nu-si indeplinesc nevoile familiale si dorintele, apare aceasta EizolareC. 0n caz contrar, tanarul adult va avea intimitate, avand o familie, prietenii, etc. - saptea criza este Epersonalitate si dezvoltare socialaC versus EstagnareC, care apare de la varsta de ./ de ani pana la batranete. Adata ce o persoana s-a casatorit si si-a intemeiat o familie, trebuie sa faca fata dorintei de a da ceva inapoi lumii. :ceasta criza se refera la nevoia de a avea o cariera, de a creste copii si de a face alte lucruri pentru a-si satisface nevoia de a-si sti locul in lume. :ceste lucruri sunt ingrijirea nepotilor, a da meditatii altor copii, in mod voluntar sau orice altceva simt ca este important pentru ei. 5aca nu isi satisfac aceste scopuri si simt ca nu contribuie cu nimic atunci apare acest sentiment de stagnare.
- opta criza este EintegritateC versus EdisperareC, care apare la o varsta inaintata. 4a o varsta inaintata, moartea se intrevede foarte aproape.)ersoana poate sa-si continue viata, sa fie implicat, sa-si viziteze familia, el fiind, in acest mod, integru. Ari, fiind constient constant de moartea iminenta, poate nenoroci o persoana, aceasta indepartandu-se de familie, prieteni, refuzand sa participe la activitati, devenind, astfel, deprimata. :ceasta criza este

depasita cu succes, in cazul in care o persoana nu se indeparteaza de viata mai repede decat trebuie. 6/ sau c%iar #/ ani. ,emnele si simptomele menopauzei incep sa se manifeste inainte ca menstruatia sa inceteze definitiv. :bsenta menstruatiei pe o perioada de 1( luni consecutive indica instalarea definitiva a menopauzei. ?enopauza este un proces biologic natural si nu o afectiune medicala. 5esi se asociaza

cu modificari %ormonale, fiziologice si psi%ice, menopauza nu reprezinta sfarsitul tineretei si a vietii dvs. sexuale. 0n urma cu cateva secole, putine femei traiau dupa menopauza. 0n prezent insa, jumatate din viata se desfasoara dupa acest eveniment. 7erapia %ormonala a fost folosita pe scara larga in ultimele decenii pentru reducerea semnelor si simptomelor menopauzei si pentru prevenirea bolilor asociate cu imbatranirea. 5ar noile dovezi indica o crestere a riscului survenirii unor afectiuni grave !boli cardiace, cancer la san, accident vascular cerebral$ datorate acestui tip de terapie. 7erapia cu estrogen este o varianta lipsita de riscuri pe termen scurt, dar numeroase alte terapii sunt disponibile pentru reducerea simptomelor datorate menopauzei si pentru mentinerea sanatatii in timpul acestei perioade importante. ?enopauza este Ipiatra de %otarI in viata fiecarei femei ce marc%eaza sfarsitul perioadei reproductive. 4a un an dupa ultima menstra se considera ca femeia a ajuns la menopauza. ?edia de varsta pentru instalarea menopauzei este de aproximativ 6/ de ani dar corpul fiecarei femei are propriul ritm si timp limita. &nele femei ajung la menopauza in mijlocul decadei a patra si altele au menstruatii c%iar si in decada a cincea. )erimenopauza cuprinde perioada de instalare a menopauzei si cea care urmeaza menopauzei. ,e refera la cei ( pana la = ani de modificare a nivelului %ormonal incluzand si simptomatologia asociata, pana la instalarea menopauzei. el mai frecvent semn de premenopauza este menstruatia abundenta, adesea neregulata data de dereglarile %ormonale. ?ajoritatea femeilor au perimenopauza intre ." si 61 de ani. &nele femei prezinta modificari ale menstruatiei si sindrom premenstrual la sfarsitul decadei a treia cand nivelul %ormonal se modifica si fertilitatea e in declin in mod fiziologic. :lte femei nu au astfel de simptome pana la sfarsitul decadei a patra. )ostmenopauza incepe la un an dupa ultima menstra. 9ivelul %ormonal continua sa scada si simptomele menopauzei sunt prezente, posibil accentuate de-a lungul

primului an sau in anii urmatori. 1strogenul si progesteronul se stabilizeaza la niveluri joase si simptomele se atenueaza. :ceasta este perioada in care femeile se pot bucura de lipsa ciclurilor menstruale si a problemelor de contraceptie. ?odificarile naturale si asteptate ale %ormonilor duc la premenopauza, menopauza si postmenopauza. .erimenopauza )e masura ce inaintam in varsta corpul incepe un proces natural de modificare ce culmineaza cu sfarsitul ciclului menstrual !menopauza$. 9umarul si calitatea ovulelor scade, nivelul %ormonal este variabil si ciclul menstrual devine mai putin predictibil. :ceasta perioada de fenomene neprevazute se numeste perimenopauza. 5enopauza si postmenopauza 5upa cativa ani de variatii %ormonale, estrogenul si progesteronul incep sa scada. and estrogenul scade sub un anumit nivel, ciclul menstrual si activitatea foliculara, respectiv perioada fertila iau sfarsit. 5upa un an fara menstruatie, femeia atinge menopauza si trece in postmenopauza. 5upa un an sau doi de postmenopauza nivelul de estrogen se ec%ilibreaza la un nivel scazut. 5eoarece estrogenul joaca un rol important si in alte functii ale organismului, nivelul scazut are efecte ce includ pierderea mineralelor din tesutul osos si subtierea si uscarea pielii, atrofierea vaginului si a tractului urinar. ?enopauza se poate instala artificial si prematur prin scoaterea c%irurgicala a ovarelor !ovarectomie$ sau prin c%emoterapie sau radioterapie in zona abdominala si pelvina. Cauzele menopauzei precoce orpul fiecarei femei are propriul ritm biologic astfel incat momentul instalarii menopauzei si durata ei difera. 1xista o probabilitate mare ca momentul aparitiei menopauzei sa fie identic cu cel al mamei. 7otusi unele stiluri de viata si tratamente farmaceutice pot provoca sau sunt corelate cu o menopauza precoce-fumatul. *emeile de varsta medie, fumatoare ajung la menopauza mai repede, cu 1 an si jumatate mai repede decat cele care nu fumeaza. u cat perioada de consum

de tigarete este mai lunga si cu cat cantitatea este mai mare cu atat mai puternic va fi efectul -radioterapia sau ablatia glandei pituitare -c%emoterapia -radioterapia sau alt tratament in zona abdominala sau a pelvisului ce afecteaza ovarele -bolile genetice si autoimune -ablatia bilaterala a ovarelor !ovarectomie$ ce duce la menopauza brusca instalata artificial -traiul la altitudini mari -dieta vegetariana. $imptome 5esi unele femei au putine simptome ce anunta menopauza sau nici un simptom, majoritatea prezinta o multitudine de simptome. 0n mod asemanator, in timp ce unele femei au simptomatologie usoara altele au somnul, viata de zi cu zi si starea generala sever alterata. ,imptomatologia se calmeaza cand %ormonii se ec%ilibreaza. ?odificarile din perioada de postmenopauza sunt normale si se pastreaza in timp, caracteristic perioadei. (emne si simptome ale perimenopauzei ,emne de perimenopauza-cicluri menstruale neregulate -cicluri usoare si rare -cicluri abundente neobisnuite. (imptome ale menopauzei ,imptomatologia caracteristica menopauzei este datorata modificarilor sau scaderii nivelului %ormonal si persista inca unu sau doi ani dupa menopauza. &nele femei prezinta simptomatologie pentru inca cinci sau mai multi ani- postmenopauza. ,imptomele sunt- -bufeuri de caldura !senzatie de caldura subita si trecatoare resimtita pe fata, gat, torace, insotita de transpiratii si frisoane$ -tulburari de somn !insomnie$ -tulburari emotionale, sc%imbari ale dispozitiei sau iritabilitate -modificari ale vietii sexuale, a interesului sau a raspunsului sexual -probleme de concentrare sau de memorie legate de tulburarile de somn si de modificarile %ormonale -migrene !dureri de cap$ -ta%icardie !palpitatii$ -prurit generalizat !mancarimi$. ?enopauza instalata artificial post-c%irurgical, prin c%emoterapie sau radioterapie se poate asocia cu simptome mai severe decat de obicei. onditiile prodromale !ce anunta menopauza$ ca depresia, anxietatea,

tulburarile de somn sau iritabilitatea se accentueaza in timpul tranzitiei perimenopauzei. (emne de postmenopauza ,emnele care anunta menopauza respectiv postmenopauza sunt- -lipsa perioadelor menstruale !femeia nu are nevoie de metode contraceptive$ -uscarea si subtierea tegumentelor, fanerelor !par si ung%ii$ datorita scaderii productiei de colagen -modificari vaginale si urinare ca- - senzatia de uscaciune a vaginului, iritatie si prurit risc crescut de infectii vaginale si de tract urinar - durere in timpul actului sexual !dispareunie$ -scaderea densitatii osoase !osteopenie$. :lte afectiuni pot duce la modificari ale ciclului menstrual sau simptome asemanatoare celor din perimenopauza sau menopauza. 1xemplesarcina, variatii semnificative a greutatii, depresie, anxietate, boli, afectiuni ale uterului, ale tiroidei sau ale glandei pituitare. /ecanism fiziopatogenetic 4a sfarsitul celei de-a treia decade incepe sa scada numarul de ovulatii si calitatea ovulatiilor. a rezultat scade productia %ormonala, se poate observa un ciclu menstrual scurtat si unele simptome specifice sindromului premenstrual. .erimenopauza 0n timp ce ovulatia scade aceasta devine neregulata in paralel cu menstruatia. :ceasta perioada se poate instala cel mai devreme la sfarsitul decadei a treia sau cel mai tarziu la inceputul decadei a cincea si continua inca ( pana la = ani inainte de sfarsitul ciclurilor menstruale. 0n aceasta perioada ovarele produc cateodata prea mult estrogen si>sau progesteron si alta data prea putin. )rogesteronul variaza mai mult in aceasta perioada ceea ce duce la sangerari menstruale abundente. 5aca femeia prezinta sangerari vaginale abundente si subite se recomanda un control de specialitate pentru a elimina alte cauze mai grave. 5enopauza 0nainte cu # luni pana la un an de zile de la oprirea permanenta a ciclurilor menstruale estrogenul incepe sa scada. and ajunge la un anumit nivel ciclurile menstruale se opresc. 5upa un an fara menstruatii se considera ca femeia a ajuns la menopauza.

.ostmenopauza 0n timpul primului an dupa instalarea menopauzei nivelurile de estrogen continua sa scada. 1ste normal sa prezinte simptome de genul bufeurilor de caldura sau insomnie in timpul primului an dupa instalarea menopauzei. A data ec%ilibrat nivelul %ormonal aceste simptome cedeaza. 7otusi, la unele femei simptomatologia persista ani de zile si o explicatie ar fi nivelul foarte scazut de estrogeni. 5upa menopauza tesutul adipos continua sa produca estrogeni iar femeile cu putin tesut adipos au un nivel de estrogeni mai mic. 9ivelul scazut de estrogen face parte din perioada postmenopauza. 9ivelul de estrogeni scazut scade riscul de a face cancer !estrogenul are legatura cu unele tipuri de celule cancerigene$. 7otusi, deoarece estrogenul joaca un rol important pentru piele si oase, nivelul scazut determina unele probleme de sanatate la femeile in postmenopauza-pierderea de minerale osoase !demineralizare$ - nivelul scazut de estrogen dupa menopauza accelereaza pierderile minerale, crescand riscul de osteoporoza pe viitor -modificari ele pielii - nivelul scazut de estrogen duce la productia scazuta de estrogen care este suportul tegumentului si formeaza puntile de legatura. )ielea cu riduri, subtire si uscata este normala dupa menopauza. ?ucoasa vaginala si tractul urinar inferior se subtiaza de asemenea si slabesc. :ceste modificari influenteaza activitatea sexuala care devine mai dificila si creste riscul de infectii vaginale si urinare. -modificari ale dintilor si gingiilor productia scazuta de estrogen afecteaza tesuturile de legatura ceea ce creste riscul de pierdere a dintilor si de afectiuni gingivale. 5esi motivele nu se cunosc foarte bine, o femeie are sanse crescute sa dezvolte o afectiune cardiaca dupa instalarea menopauzei. ,e recomanda luarea in calcul a bolilor cardiace cand se fac modificari ale stilului de viata si ale tratamentului, deoarece aceste boli sunt considerate pe locul intai la mortalitate. Consultul de specialitate 0n timpul perimenopauzei sau a postmenopauzei se apeleaza la examinarea de specialitate in urmatoarele cazuri- -

cicluri menstruale abundente, neregulate sau prelungite !1 pana la de ( ori mai lungi decat in mod normal$ -sangerari vaginale intre menstruatii cand ciclurile au fost regulate -reinceperea sangerarilor vaginale dupa o perioada de # luni de pauza -%emoragii inexplicabile in timpul tratamentului %ormonal -simptomatologie caracteristica perimenopauzei ca insomnia, bufeuri de caldura sau sc%imbari de dispozitie ce nu raspund la tratament si afecteaza somnul sau activitatea zilnica -dureri vaginale sau senzatia de uscaciune care nu se amelioreaza dupa tratamentul la domiciliu sau prezinta semne de infectie a tractului urinar 5aca femeia este ingrijorata in privinta riscurilor osteoporozei poate discuta despre aceasta cu medicul curant. !-pectativa vigilenta ?enopauza este un proces fiziologic de modificare a tabloului %ormonal si nu necesita tratament. 5aca simptomatologia este usoara se poate apela la un tratament la domiciliu pentru ameliorarea starii. ,e recomanda a se discuta cu medicul curant. (emnele si simptomele menopauzei ,emnele si simptomele menopauzei difera de la o femeie la alta, iar la aceeasi femeie, variaza in timp. ?enopauza poate fi insotita de tulburari mai mult sau mai putin importante. 1ste vorba in general de bufeuri de caldura, uscaciune vaginala, tulburari urinare, sc%imbari bruste de dispozitie !iritabilitate, depresie, anxietate$, tulburari ale somnului !insomnie$. :ceste tulburari nu sunt grave in sine si nu prezinta riscuri pentru sanatate. 5urata in care se manifesta poate varia de la cateva luni la cativa ani.B Cicluri menstruale neregulate?enstruatia poate disparea subit, sau poate deveni treptat mai mult sau mai putin abundenta, inainte de inceta complet. iclurile menstruale neregulate pot fi primul indiciu al apropierii menopauzei.B (caderea fertilitatii. :tunci cand ovulatia incepe sa fluctueze, exista mai putine sanse de a ramene insarcinata. 7otusi, inainte de a se implini un an de

la incetarea menstruatiei, sarcina este inca posibila. 4ufeurile &valurile de caldura))e masura ce nivelul de estrogen scade, vasele de sange se dilateaza rapid, determinand cresterea temperaturii pielii. :cest lucru poate duce la aparitia bufeurilor, care se manifesta printr-o senzatie de caldura insotita uneori de inrosirea pielii, care incepe de la nivelul fetei si gatului, si se extinde la piept, umeri sau c%iar se generalizeaza. <ufeurile reprezinta cel mai frecvent simptom, iar la unele femei pot fi insotite de transpiratii abundente. 0n general, bufeurile dureaza de la ./ secunde la cateva minute. *recventa precum si durata bufeurilor variaza de la o femeie la alta. 1le pot aparea la fiecare ora sau doar in mod ocazional, pot face parte din viata cotidiana timp de un an, sau pot sa nu apara niciodata. 2scaciunea vaginala 5in cauza deficitului de estrogen din perioada menopauzei, vaginul poate deveni mai uscat si mai putin EelasticC. ;ezultatul este reprezentat de senzatiile de arsura sau de prurit, dar si de cresterea riscurilor de infectii ale tractului urinar sau vaginului. 0n aceste conditii, raporturile sexuale pot deveni dureroase. /ul!urarile urinare ontrolul vezicii urinare fiind mai putin eficient, se poate manifesta incontinenta urinara -pierderea involuntara de urina, in special in timpul eforturilor !stranut, ras, etc.$ si senzatia imperioasa de a urina. :ceasta problema trebuie tratata pentru a nu se accentua. 5odificarile pielii ,tructura si textura pielii sunt influentate de %ormonii sexuali si de modificarile biologice generale legate de imbatranire. 5upa menopauza, pielea devine mai fina si fragila si se pot observa mai bine ridurile. 4a femeile care au suferit de acnee la varsta adulta, aceasta se poate agrava. 5esi nivelul de estrogen scade, corpul continua sa produca o cantitate mica de %ormoni masculini !testosteron$. 5rept urmare, pot aparea firisoare de par pe fata, piept si abdomen.

7uarea in greutate 5eseori, odata cu menopauza, femeile se ingrasa si observa ca este mai greu sa piarda aceste zilograme decat inainte.4uarea in greutate nu este legata in mod direct de modificarile %ormonale ale menopauzei. 7otusi, menopauza determina o modificare in repartizarea grasimii, care se acumuleaza mai frecvent la nivelul abdomenului si in jurul taliei, decat pe solduri si fese.B /ul!urari emotionale si cognitive. *emeile se pot confrunta cu iritabilitate, oboseala, scaderea memoriei si a puterii de concentrare pe masura ce se apropie de menopauza. :ceste simptome au fost puse pe seama fluctuatiilor %ormonale. 5ar si alti factori sunt implicati- lipsa de somn, evenimente stresante !plecarea copiilor de acasa, pensionarea, etc.$ -lte tul!urari ale menopauzei?enopauza poate fi insotita si de alte tulburari- dureri de cap, senzatie de oboseala intensa, tulburari ale somnului, dureri articulare, etc. &nele femei pot avea stari depresive. 5enopauza si tul!urarile psi#ice ?enopauza reprezinta incetarea permanenta a menstruatiei cu pierderea dezvoltarii foliculilor ovarieni. 1ste considerata a apare cind sunt omise $' cicluri menstruale, adica dupa o perioada de $ an fara menstruatie. /ranzitia spre menopauza sau perimenopauza este perioada definita ca incepind cu cicluri neregulate pina la instalarea ultimului ciclu menstrual si este marcata de fluctuatii a #ormonilor reproducatori. :ceasta perioada este caracterizata de cicluri neregulate, menstruatii prelungite si de volum mare alaturi de episoade de amenoree, diminuarea fertilitatii, simptome vasomotorii si insomnie. &nele dintre aceste simptome pot apare cu 2 ani inainte ca menstrele sa inceteze, cu o perimenopauza debutind la 2F de ani. 0n timpul tranzitiei spre menopauza, nivelul de estrogen scade iar cele ale %(C si 7C cresc. )erimenopauza este faza care urmeaza ultimei menstruatii. Depresia in timpul menopauzei: 5esi majoritatea femeilor trec la menopauza fara a acuza probleme psi%iatrice, un procent estimate de (/N au depresie la un moment

dat in timpul menopauzei. ,tudiile efectuate au aratat un risc crescut de depresie in timpul perimenopauzei cu risc scazut in timpul anilor de postmenopauza. &n studiu de co%orta efectuat in :merica a aratat cresterea simptomelor depresive in perioada de trecere spre menopauza si diminuarea lor dupa menopauza. *actorii favorizanti unei tulburari afective sunt istoricul de depresie alaturi de fluctuatiile #ormonilor se"uali. ,tudiile recente arata ca %ormonii sexuali produsi in menopauza contribuie la alterarile afective, cum este depresia. 9ivelul mare al testosteronului poate conduce direct la simptome depresive in timpul trecerii la menopauza. ?enopauza ramine totusi un factor independent al prezicerii simptomelor depresive. /ul!urarile somnului in menopauza:1nsomnia apare la 2/-6/N dintre femei in timpul trecerii la menopauza, iar pro!lemele somnului pot sau nu fi asociate celor afective. *emeile cu insomnie sunt mai predispuse la a raporta an"ietate, stress, tensiune si simptome depresive. 7ulburarile somnului in menopauza au fost asociate cu deficitul de estrogen, cum estrogenul administrat oral sa dovedit a imbunatati somnul obiectiv cit si subiectiv, atribuit scaderii bufeurilor. &n studiu recent a propus nivelurile ridicate ale 43 in menopauza ca fiind cauza calitatii proaste a somnului prin mecanism termoreglator, rezultind temperaturi central ridicate. 5aca tulburarile de somn sunt asociate cu modificarile legate de virsta in modelul somnului, statusul %ormonal sau alte simptome ale menopauzei "simptome vasomotorii$ este neclar. 7otusi, studiile arata ca femeile care se aflau in perioada de tranzitie spre menopauza sunt mai predispuse la dificultati ale somnului comparate cu femeile in premenopauza. 1ncidenta apneei de somn creste o data cu inaintarea in virsta, fiind de #. 6N la femeile intre ./-." de ani pina la 1#N la femeile intre 6/-#/ de ani. )atofiziologia este necunoscuta, dar teoriile cuprind o relatie intre cistigul in greutate postmenopausal sau scaderea progesteronului, deoarece acesta stimuleaza respiratia. 0n plus fata de modificarile nivelului de estrogen si

progesteron, femeile in postmenopauza sufera diminuarea melatoninei si a nivelului de #ormon de crestere, ambele avind efecte asupra somnului. (c#izofrenia in timpul menopauzei: 0n majoritatea cazurilor, sc%izofrenia se manifesta mai intii in perioada de adult, incidenta noilor cazuri scazind la barbati si femei dupa perioada adultului tinar. &n al doilea virf de incidenta al sc%izofreniei se observa la femeile intre 26-6/ de ani' acest al doilea virf nu este observant la barbati. &nii cercetatori au observant o agravare a evolutiei sc#izofreniei la femei in timpul trecerii spre menopauza, sugerind ca estrogenul joaca un rol modulator in patofiziologia sc%izofreniei. /ul!urarile an"ioase in menopauza: .anica este frecventa in perimenopauza. &n debut nou al anxietatii poate apare in menopauza sau conditia preexistenta de panica se poate agrava. :nxietatea poate fi mai comuna la femeile cu multe simptome fizice ale menopauzei. /ul!urarea o!sesiv-compulsiva in menopauza:7ulburarea obsesiv compulsiva nou aparuta, recaderea sau o modificare a simptomelor acesteia poate apare in menopauza. *luctuatiile conditiei au fost corelate cu ciclul menstrual si cu sarcina, sugerind contributia nivelului %ormonal la tulburare. /ul!urarea !ipolara in menopauza: "acer!area simptomelor afective in menopauza a fost observata la femeile cu tulburare bipolara preexistenta. ercetarile sugereaza ca femeile cu tulburare bipolara au incidenta ridicata a episoadelor depresive in timpul trecerii la menopauza. *recventa episoadelor depresive in aceasta populatie pare a fi mai mare in anii premenstruali. Cauze si factori de risc: 5epresia in perimenopauza se datoreaza probabil fluctuatiilor si a declinului nivelului de estrogen. 3ormonii steroizi cum este estrogenul actioneaza asupra creierului prin diferite mecanisme. 5e exemplu, stimuleaza sinteza neurotransmitatorilor, e"presia receptorilor si influenta permea!ilitatii mem!ranare. strogenul creste efectul serotoninei si a

noradrenalinei, care sunt considerati neurotransmitatorii asociati cauzei fiziologice a depresiei. )rintre alte mecanisme, estrogenul scade activitatea monoamin oxidazei in creier, diminuind liza serotoninei si a noradrenalinei. 5esi mecanismul pr{cis nu este inca cunoscut, reglarea serotoninei si a noradrenalinei se poate modifica cind estrogenul fluctueaza, contribuind astfel la depresie. 5eoarece estrogenul faciliteaza actiunea serotoninei si a noradrenalinei, un declin al concentratiei de estrogen scade nivelul acestor neurotransmitatori. ?odificarile nivelului estrogenilor, probabil prin mecanismele care implica acesti neurotransmitatori, poate fi legata de simptomele depresive in premenopauza la unele femei. +olul distresului cotidian: ;olul social si asteptarile personale pot contribui la ratele ridicate ale depresiei la femei. *emeile cu factori de stress de un anumit tip par a fi la risc crescut de depresie in premenopauza. -cesti factori de stress cuprind urmatorii: -lipsa sustinerii sociale, statutul de somer -menopauza c%irurgicala -stare generala de sanatate deficitara. /ul!urarea disforica in timpul premenopauzei este mai frecventa la femeile cu status educational deficitar. 5e aceea, absenta educatiei poate fi un marzer pentru alti factori de stress, cum este statutul socioeconomic sla!. &n studiu :ustralian al femeilor in perioada de tranzitie spre menopauza a aratat stari de depresie frecvente la urmatoarele femei: -cele cu stari afective negative inainte de menopauza -cele cu atitudine negativa fata de menopauza si inaintarea in virsta -fumatoarele, femeile fara activitate fizica -femeile fara partener, sanatate generala deficitar perceputa -sentimente negative fata de partener -anumite probleme personale, stress interpersonal. -lti factori de stress care tind sa corespunda perimenopauzei si care sunt asociati cu depresia cuprind:

-debutul unor afectiuni personale sau la persoane cunoscute -ingrijirea parintilor bolnavi -sc%imbarea locului de munca. Conditiile psi#ologice sau sociale: ,umeroase teorii sociale si psi#osociale au incercat sa explice de ce femeile devin depresive in premenopauza. &nele dintre acestea sunt asociate urmatorilor factori-modificarea rolului de purtatoare de copii -pierderea fertilitatii care poate fi asociata cu pierderea unui rol esential in viata -sindromul cuibului gol -valoarea sociala a tineretii, in societatile in care virsta este valoroasa, femeile tind sa raporteze avind mai putine simptome de premenopauza. .ree"istenta tendintei de a dezvolta depresie: &n istoric personal sau familial de depresie majora, depresie postpartum sau tulburare disforica premenstruala pare a fi un factor de risc major pentru depresia in perioada premenstruala. 7otusi, sindromul depresiv premenstrual este un risc c%iar si la femeile fara un astfel de istoric. (emne si simptome: .remenopauza este caracterizata de:bufeuri- senzatia de caldura-transpiratiile reci-singerari menstruale neregulate-atrofie urogenitala si uscaciune cu dispareunie, prurit si incontinenta urinara-tulburari cognitive si afective. Depresia ma*ora cuprinde:-stare afectiva deprimata si>sau-diminuarea interesului sau a placerii pentru activitati-apetit crescut sau scazut, modificari ale greutatii-insomnie sau %ipersomnie, agitatia psi%omotorie sau retard-sentimente de vina sau inutilitateatentie diminuata, indecizie, ideatie suicidala-ginduri de omucidere. (imptome comune depresiei si menopauzei: -lipsa energiei, afectarea atentiei -tulburari de somn, modificari ale greutatii -modificari ale libidoului. Diagnostic: Determinarea #ormonului de stimulare tiroidiana: se vor monitoriza pacientii pentru %ipotiroidism deoarece boala tiroidiana este un factor de risc independent pentru depresie la femeia in menopauza. 5asurarea %(C si a 7C: deoarece

productia ovariana de in%ibina si estrogen scade in premenopauza, nivelul de *,3 si mai tirziu de 43 incep sa creasca. &n nivel al *,3 de peste 2/ &0>4 este frecvent folosit ca marzer al modificarilor menopauzale. )acientele pot observa modificarile inainte ca acestea sa fie reflectate de testele de laborator. Cematocritul: anemia poate fi asociata cu simptomele depresive. (canarea de"a a sc#eletului pentru evaluarea densitatii osoase minerale. 5epresia poate fi un factor de risc pentru osteoporoza la femeile in postmenopauza. /ratament: /ratamentul depresiei in premenopauza: )entru depresia majora, antidepresivele standard sunt tratamentul de prima linie. 1n#i!itorii selectivi ai recaptarii serotoninei sunt cei mai folositi. 5ebutul actiunii este la 2-# saptamini. 5esi rezultatele din studiile terapiilor #ormonale pentru depresie nu sunt constante, astfel de tratamente au fost de ajutor in controlul simptomelor depresive la femeile in premenopauza dar nu si la cele in postmenopauza. )entru depresia usoara, terapia de inlocuire #ormonala unica poate fi adecvata. 1strogenul poate fi folosit cind antidepresivele traditionale nu au efect, cind pacientii refuza tratamentul psi%otrop sau cind acuza si alte simptome vasomotorii importante. /erapia !ufeurilor:1n#i!itorii recaptarii serotoninei sunt uneori folositi pentru a trata bufeurile. .aro"etine, venlafa"ine si escitalopram pot fi de ajutor. Clonidine si ga!apentinul s-au dovedit a reduce bufeurile. /erapia tul!urarilor de somn: strogenul poate fi util in ameliorarea simptomelor vasomotorii care intrerup somnul. 0ntr-un studiu al femeilor in postmenopauza cu bufeuri, transpiratii nocturne, insomnie, anxietate si tulburari afective, estrogenul in doze mici si progesteronul au ameliorat somnul pe o durata mai lunga decit cea explicate de reducerea simptomelor vasomotorii. 5entinerea functiei cognitive:5atele din studiile observationale sugereaza ca estrogenul poate preveni sau amina

de!utul dementei, inclusiv a !olii -lz#eimer, mai ales cind aceasta este inceputa la femeile tinere in premenuoapza. 5atele nu sugereaza ca acesta este util pentru functia cognitiva. /erapia de grup:-nticiparea negativa a menopauzei pare a fi asociata cu nivele ridicate ale depresiei si simptomelor fizice in menopauza. Drupurile educationale ajuta femeile sa invete cum sa accepte menopauza si sa diminueze simptomele de an"ietate, depresie si irita!ilitate.

Andropauza 7ermenul de andropauza desemneaza totalitatea manifestarilor psi%ologice si organice observate la barbatii intre 6/ si F/ ani, datorita diminuarii progresive a productiei de androgeni. 7ermenul a fost creat prin analogie cu cel de ImenopauzaI, desi barbatii nu dispun de un punct de reper, cum este incetarea menstruatiei la femei, pentru a marca aceasta tranzitie. ?enopauza reprezinta intreruperea fiziologica a functiei menstruale la femeia intre 26 si 66 ani, insotita de simptome neplacute si de pierderea osoasa de-a lungul anilor. 5esi nu exista un fenomen analog pentru

barbati, termenul de IandropauzaI este tot mai utilizat pentru a descrie unele simptome intalnite la barbatii de varsta mijlocie si atribuite scaderii nivelului de testosteron. :ndropauza reprezinta o deficienta %ormonala ca urmare a reducerii functiei testiculare. :ndrogenii sunt %ormoni sexuali masculini produsi de testicule si glandele suprarenale. 7estosteronul, a carui concentratie este de (/ ori mai mare la barbati decat la femei, este principalul %ormon androgen. 4a barbati, androgenii se afla la originea caracterelor sexuale secundare !pilozitate, voce, etc.$ si mentin spermatogeneza !producerea de spermatozoizi$. 5e asemenea, ei joaca un rol important in libido !dorinta sexuala$ si influenteaza
comportamentul emotional. 4a femeie, androgenii sunt fabricati de catre ovare si de glandele suprarenale. :ndropauza este definita drept o scadere a nivelului seric de testosteron, la barbatii de o anumita varsta, sub plaja de valori normale observate la barbatii tineri, asociata unui sindrom clinic ce corespunde unei deficiente de androgeni. ,indromul clinic consta in anumite simptome !oboseala, capacitate redusa de concentrare, iritabilitate, pierderea interesului pentru actul sexual$ si semne !anemie, pierderea fortei musculare, modificarea masei musculare, diminuarea densitatii osoase, disfunctia erectila$.

foarte mult intre 2/ si F/ ani. :ceste modificari sunt importante, dar raman intotdeauna in limite normale. 5in acest motiv, nu se stie ce semnificatie clinica are scaderea nivelurilor de androgeni. 5isfunctiile sexuale nu pot fi atribuite doar nivelului scazut de testosteron seric. 0ntrucat la majoritatea barbatilor de o anumita varsta,
nivelul de testosteron ramane intr-un interval considerat normal, acesta poate sa nu fie un factor ce contribuie la disfunctia erectila. 4a barbatii de varsta mijlocie s-a observat o scadere progresiva a numarului de celule 4e|dig si o afectare a functiei celulelor ,ertoli G doua posibile cauze ale scaderii generale a nivelului de androgeni. ,pre deosebire de ovare, involutia functiei testiculelor nu este insotita de o oprire a activitatii, ci de o modificare progresiva. Semne si simptome 0n general, andropauza nu este bine definitasimptomele sunt vagi si variaza foarte mult de la un individ la altul. 0n plus, diminuarea productiei de %ormoni masculini este progresiva, survenind incepand cu ./ ani si continuand in urmatoarele decenii de viata. ?odificarile psi%ologice sunt de ordin emotional- oboseala, iritabilitate, reducerea capacitatii de concentrare, sindrom depresiv, pierdere a stimei de sine, uneori indiferenta, etc.

Cauze :ndrogenii !%ormonii sexuali masculini$ sunt secretati de celulele 4e|dig din testicule, sub forma testosteronului si de catre corticosuprarenala !partea periferica a glandei suprarenale$. 0ncepand de la varsta de ./ ani, nivelul de testosteron diminueaza cu 1/N in fiecare deceniu de viata. 0n functionarea normala a sistemului %ormonal masculin, cea mai mare parte a testosteronului !cca "=N$ este legata de doua componente sangvine- globulina si albumina G care il transporta si participa la reglarea sa. ;estul de (N este testosteron liber sau biodisponibil. 5esi nivelul de testosteron scade in mod progresiv odata cu inaintarea in varsta, el ramane intr-o plaja de valori considerate normale. 9ivelul de testosteron liber scade

0n ceea ce priveste activitatea sexuala, fenomenele ce conduc la orgasm sunt diminuate la barbatul de varsta mijlocie. 5e asemenea, se observa o alterare cantitativa si calitativa a erectiilor si in special cele nocturne. ,permatogeneza persista insa pana la o varsta avansata. :lte modificari %ormonale privesc melatonina si leptina. ?elatonina este un %ormon secretat de glanda epifiza si joaca un rol important in reglarea bioritmului si in ciclul somn- vec%e al organismului. 4eptina este un %ormon de natura proteica, secretat in tesuturile adipoase si care joaca un rol in controlarea masei grase a organismului,
regland aporturile alimentare si c%eltuielile energetice. elelalte manifestari ale andropauzei nu sunt prezente la toti barbatiitulburari de memorie - diminuarea volumului musc%ilor, insotita de o diminuare a fortei musculare si o crestere a masei adipoase - accelerare a osteopeniei !fragilizare progresiva a tesuturilor osoase$

aparitie a obezitatii astenie !oboseala$ tulburari ale somnului - modificari ale glandelor - manifestari vasomotorii- bufeuri

abdominale accentuata !insomnie$ sudoripare

!valuri de caldura, modificare a culorii pielii datorita unei tulburari a circulatiei locale$ onform unor studii, androgenii !testosteron si 531:$ au efecte benefice in prevenirea bolilor coronariene, prin distrugerea grasimilor. )e de alta parte, %ormonii masculini au o actiune vasodilatatoare !maresc calibrul vaselor sangvine$ si se afla la originea unei sensibilitati crescute fata de insulina !%ormon ce permite scaderea nivelului de glucoza in sange$. Tratament 7erapia de substitutie %ormonala are drept obiectiv cresterea nivelului de testosteron, pentru a preveni efectele imbatranirii la barbati. &nele studii au evidentiat o crestere a masei musculare si a fortei musculare in conditiile suplimentarii cu testosteron. 5e asemenea, a fost studiata legatura dintre nivelul scazut de testosteron si bolile coronariene la barbati. ;iscurile administrarii de %ormoni sexuali la barbatii de varsta mijlocie privesc prostata si sistemul cardiovascular. 1ste cunoscut faptul ca androgenii agraveaza evolutia cancerului de prostata. &nele studii arata ca nivelul de :), !antigen prostatic specific$ creste in "(N din pacientii ce primesc suplimente de testosteron si nu revin la normal in ./N din cazuri, dupa intreruperea tratamentului. :lt efect secundar al terapiei de substitutie cu testosteron este apneea in somn. 0n prezent, terapia de substitutie %ormonala nu poate fi recomandata fara restrictii. ,unt necesare studii pe scara larga pentru documentarea riscurilor si beneficiilor oferite de suplimentarea cu androgeni in prevenirea efectelor imbatranirii la barbati. ontraindicatiile administrarii de testosteron sunt- problemele psi%iatrice grave, cancerul de prostata, adenomul de prostata, apneea in somn, tulburarile respiratorii importante si unele afectiuni ale aparatului locomotor !tendinita$.
:dministrarea de testosteron este decisa in

anumite conditii- existenta simptomelor neplacute si un nivel al testosteronului } (,6 - . ng> ml. ,copul terapiei este acela de a preveni efectele imbatranirii si restaura libidoul, precum si activitatea sexuala satisfacatoare. ;eactiile pozitive ale tratamentului de substitutie %ormonala cu testosteron la barbatii cu un nivel scazut al acestui %ormon suntameliorarea starii de spirit - diminuarea iritabilitatii, depresiei, oboselii si nervozitatii ameliorare a calitatii somnului - ameliorarea a libidoului si activitatii sexuale crestere a masei musculare - diminuare a masei grase, in special abdominale 7impul necesar pentru ca aceste beneficii sa fie observate variaza de la un individ la altul, dar este important de mentionat ca efectele terapiei nu sunt imediate, ci pot sa se faca simtite dupa cateva luni. )acientii sunt sfatuiti sa isi noteze modificarile

pozitive si negative pe care le observa, pentru a se putea alege o doza potrivita si, in timp, sa poata beneficia de o ameliorare semnificativa a calitatii vietii. ?onitorizarea riguroasa si metodica a prostatei in cazul tratamentului pe baza de androgeni se face prin tuseu rectal si prin determinarea :), !antigen prostatic specific$, la fiecare # luni G 1 an. 7erapia de substitutie !aportul de testosteron sub forma medicamentoasa$ se face pe cale orala, sub forma de injectii intramusculare sau cu ajutorul unui patc%, ce permite patrunderea testosteronului prin piele.