5.

Circuite trifazate n regim permanent sinusoidal

5.1 Transmisia energiei. Caracterizarea sistemului trifazat de transmitere a energiei. Proprietatile sistemelor trifazate. Energia electrica produsa n centralele electrice prin transformarea altor forme de energie (n special mecanica) se transmite n locurile de utilizare cu ajutorul liniilor electrice. Sa analizam cel mai simplu sistem de transmitere a energiei electrice, si anume cel alcatuit dintr-un generator, doua conductoare (linie) si un receptor (fig.5.1).

Fig.5.1

Trecerea curentului prin conductorul liniei este datorata actiunii cmpului electric imprimat ce are directia axiala ( E = J ). Conform legii circuitului magnetic orice curent electric produce cmp magnetic de intensitate H. n concluzie, n interiorul conductorului liniile cmpului magnetic sunt cercuri concentrice densitatii de curent J . Aplicnd teorema energiei electromagnetice: unde: - P = S dA ;

d Wem = PJ + P dt

- S = E H - vector de transmitere a energiei, rezulta ca, n interiorul conductorului, vectorul de transmitere este orientat spre suprafata conductorului. Si = E i a Hi iar puterea transmisa este: P = Sid A = (E ia Hi ) (d S1 d S2 ) =
i

lungime linie

ia

d S1 H i d S2 = U f i = PJ

n concluzie, conductorul este sediul transformarii energiei electrice n caldura, aceasta transmitndu-se spre suprafata conductorului. n exteriorul conductorului din legile cmpului electromagnetic rezulta conservarea componentelor tangentiale ale cmpului electric pe suprafata conductorului. Totodata, ntre cele doua conductoare exista un cmp electric de natura columbiana (EC - n interiorul conductorului este nul). Vectorul de transmitere a energiei n exteriorul conductorului este:

Capitolul 5

171

S e = E e H e = (E e a + E c ) H e = E e a H e + E c H e Celor doua componente ale vectorului de transmitere le corespund puterile: Pc = ( E e a H e ) d A C = Uf i respectiv: Pb = (E c H e ) d A b =

c
b

conductor 1 la 2

d S3 H e dS 2 = U b i

n consecinta, conform primei formule puterea dezvoltata n conductor este transmisa, prin aria laterala a conductorului, mediului iar ceea ce se transmite pe o linie electrica este puterea

Pb = U b i egala cu produsul dintre tensiunea la borne (ntre

conductoare)si curentul liniei. Observatii: 1. Transmiterea energiei electrice nu se realizeaza prin conductor ci n spatiul din jurul conductorului. Conductorul este sediul transformarii energiei electrice n caldura. El are rolul de ghidare al transmisiei ntre generator si receptor. 2. Orice transmitere de energie se face cu pierderi. Pierderile fiind R I 2 rezulta ca prin linie curentul trebuie sa aiba valori minime. Transmiterea energiei electrice cu aceeasi putere printr-o linie este posibila cu pierderi mici daca tensiunea dintre conductoare este ridicata. n cazul transmisiei energiei electrice monofazate la cos = 1 , puterea transmisa ce revine unui conductor este U N I N / 2 . n cazul unei transmisii trifazate cu conductoarele de linie dimensionate la IN, puterea activa maxima transmisa este

3 U N I N , unde U N este

tensiunea ntre conductoarele liniei. Fiecarui conductor i revine de 2 / 3 mai multa putere transmisa dect pentru o linie monofazata. Numim sistem trifazat un ansamblu de trei sisteme monofazate, n care cele trei tensiuni electromotoare au aceeasi pulsatie dar faze initiale diferite. Tensiunile electromotoare sunt produse prin transformarea energiei mecanice n energie electrica n centralele electrice de catre generatoarele trifazate. Numim sistem trifazat simetric un ansamblu de trei marimi sinusoidale ce au aceeasi valoare efectiva (amplitudine) si aceeasi frecventa si sunt defazate ntre ele cu un unghi de 2 / 3 . ntr-un sistem trifazat simetric de marimi sinusoidale suma valorilor instantanee n orice moment este nula. Functie de succesiunea trecerii prin zero a celor trei marimi sinusoidale y1, y2 si y3 distingem: - sisteme trifazate de succesiune directa n care marimea y 2 ( t ) este decalata n urma marimii y1 ( t ) cu un unghi de 2 / 3 . Un sistem trifazat de succesiune directa poate fi exprimat matematic prin relatiile:

Capitolul 5

172

y1 = 2 Y sin ( t ) y 2 = 2 Y sin ( t 2 / 3) y 3 = 2 Y sin ( t 4 / 3)

- sisteme trifazate de succesiune inversa n care marimea naintea marimii

y 2 (t ) este decalata

y 1 ( t ) cu un unghi de 2 / 3 . Sistemul trifazat de succesiune inversa este

y1 = 2 Y sin ( t ) y 2 = 2 Y sin ( t 2 / 3) y 3 = 2 Y sin ( t + 4 / 3)

exprimat matematic prin relatiile:

5.2 Reprezentarea n complex a sistemelor trifazate. Proprietati. Planul complex atasat reprezentarii marimii sinusoidale este determinat de axa reala si imaginara. Fiecarei axa i se ataseaza un versor (modul unitate) astfe l versorul axei reale este 1 iar al celei imaginare este j. Sistemul de coordonate ales este ortogonal iar ntre versori exista proprietatea ca rotirea cu 900 n sens trigonometric al unuia l determina pe celalalt.

Fig. 5.4

Deoarece n planul complex o rice numar are doua forme de scriere, forma carteziana redata prin partea reala si imaginara a numarului complex si forma polara unde numarul este complet determinat de modul (argument) si unghiul ce-l face axa reala (faza initiala). Exemplificam pe un num ar complex: A = a + jb = a 2 + b 2 e
ja + ctg b a

= Ae j .

Daca marimea complexa A are modulul unitatea |A|=1 atunci pentru Im{A}=0,
Ae j = a , iar pentru Re{A}=0, A e
j 2

= 0 ceea ce arata rotire cu

versorului axei reale 2

determina versorul axei imaginare. n baza acestei constatari deducem: j2 = e

j 2 2

j3 = e

( j ) 3 2

= j,

j4 = e

( j )4 2

=1

.... etc.

Capitolul 5

173
jarctg b a

Complex conjugatul unui numar este A* = a jb = Ae este rotit n sens invers trigonometric cu unghiul arctg(b/a) = .

are acelasi modul dar

Reprezentarea n acelasi plan complex a unui sistem trifazat de marimi sinusoidale presupune alegerea uneia dintre marimi drept origine de faza. ntruct defazajul ntre marimi este de 2 / 3 , imaginea n complex a celorlalte se obtine prin rotirea cu 2 / 3 a marimii originii de faza. Asociind un sistem trifazat de coordonate n planul complex putem trasa trei axe de versori 1, e j 2 / 3 si e j 4 / 3 . Notam versorii acestor axe 1, a , a 2 conform fig.5.5.

Fig.5.5

Sistemul trifazat de axe definit n planul complex are urmatoarele proprietati: a = e j2 / 3 , a = a a = a * , 1 + a + a 2 = 0 , a 3 = 1 , a 4 = a , etc. Sistemele trifazate de marimi directe respectiv inverse admit n planul complex urmatoarea reprezentare, respectiv scriere: U1d = U e ji
U 2 d = a U 1d
2

U1I = U e j i
U2 I = a U1 I
2

U3 d = a U1 d

U3 d = a U1 I

Fig. 5.6

Capitolul 5

174

5.3 Conexiunile sistemelor trifazate Sa consideram trei sisteme monofazate de transmitere a energiei alcatuite din trei surse de tensiuni electromotoare: - e 1 = 2 E sin t ; - e 3 = 2 E sin( t 2 / 3) ; - e 3 = 2 E sin( t 4 / 3) . Presupunem ca fiecare sursa alimenteaza un consumator de impedanta Z1 = Z 2 = Z 3 . a) Conexiunea stea (Y)

Fig. 5.7

Fiecare circuit component n care actioneaza o sursa se numeste faza. Daca Z1 = Z2 = Z3 , Z1q = Z 2 q = Z 3q , E1 , E 2 = a 2 E 1 , E 2 = a 2 E 1 ,
1' = 2 ' = 3' = 0

atunci prin conductorul de ntoarcere al curentului va circula un curent I N = I 1 + I 2 + I 3 0 .

Fig. 5.8

Conexiunea astfel realizata se numeste stea si pentru transportul energiei avem maximum patru conductoare. Curentul ce trece printr-o impedanta se numeste curent de faza, iar curentul ce trece prin linia de transport se numeste curent de linie. Este evident ca pentru aceasta conexiune curentul de linie este egal cu cel de faza. Tensiunile definite ntre bornele 1 - 0, 2 - 0, 3 - 0 se numesc tensiuni de faza. Tensiunile dintre doua conductoare ale liniei de transport (1-2, 2-3, 3-1) se numesc tensiuni de linie. Calculam tensiunea de linie ntre conductoarele 1 si 2. U1, 2 = e1O e 2 O = 2 E sin t 2 E sin(t 2 / 3) = 2 3 E sin( t + / 6) sau, n marimi complexe: U1, 2 = E1 E 2 = 3 E e j / 6 = Ue e j/ 6 .

Capitolul 5

175

Fig. 5.9

Consecinta: Relatiile ntre marimile de faza si cele de linie, pentru conexiunea stea sunt: - Ilinie = I faza - Ulinie = 3 U faza b) Conexiunea triunghi () Sa presupunem cele trei circuite monofazate n care actioneaza tensiunile de faza conectate conform schemei urmatoare:

Fig. 5.10

Notam curentii prin fazele consumatorilor iA, i B, i C , curenti ce formeaza un sistem trifazat simetric n ipoteza ca Z1 = Z2 = Z3 , si E1 , E 2 = a 2 E 1 , E 2 = a 2 E 1 . Daca se realizeaza conexiunile A = Y ,

B = Z , C = X la consumator si 1 = 2' ,

2 = 3' respectiv 3 = 1' la sursa, se obtine conexiunea triunghi att la consumator ct si la sursa. Prin aceste puncte de conexiune ntre doua conductoare ale liniei de transport, tensiunea de linie este tensiunea de faza a sursei Ulinie = U faza . Curentul total ce trece printr-un conductor de linie este diferenta a doi curenti de faza. Astfel: I1 = I A I C si are modulul

I1 = 3 I A conform diagramei fazoriale atasate

sistemului trifazat. Valoarea complexa a curentului de linie este: I1 = I A I C = 3 I A e j / 6 .

Capitolul 5

176

Fig. 5.11

Concluzie: Conexiunea triunghi a sistemelor trifazate conduce la urmatoarele relatii ntre marimile de faza si cele de linie:

I linie = 3I faza ; U linie = U faza .

5.4. Analiza circuitelor trifazate alimentate cu tensiuni simetrice Consumatorul trifazat poate fi conectat n stea sau triunghi iar functie de relatia dintre impedantele fazelor poate fi echilibrat sau dezechilibrat. Numim consumator trifazat echilibrat daca impedantele complexe ale fazelor sunt identice: Z A = Z B = Z C , altfel el este dezechilibrat. 5.4.1. Consumator trifazat conectat n stea a) Consumator echilibrat Z A = Z B = Z C Presupunem un c onsumator trifazat echilibrat conectat n stea cu nul (Y0) si urmarim sa determinam distributia tensiunilor, a curentilor prin consumator, n cazul alimentarii de la un sistem trifazat simetric de tensiuni. (la sursa).

Fig. 5.12

Rezolvarea acestui circuit este similara cu a circuitului de c.a. cunoscnd U10, U20=a2 U10, U30=a U10, Z A = Z B = Z C , si Z0 - impedanta nulului. Teorema II Kirchhoff afirma urmatoarele relatii: U1O = U AN + UO U2O = U BN + U O U3O = U CN + U O

Capitolul 5

177

unde: UO = I O Z O Curentii prin fazele circuitului sunt dati de relatiile: IAN = U AN U U , I BN = BN , ICN = CN ZA ZB ZC

Aplicnd teorema I Kirchhoff n nodul N obtinem:

IA + IB + I C = IO
Scriind teorema I Kirchhoff functie de marimile si parametrii cunoscuti ai circuitului obtinem relatia de dependenta a tensiunii dintre punctul de nul al sursei si al consumatorului (N) numita tensiune de deplasare a nulului. U1O U 2 O U3 O + + ZA ZB ZC UO = = Z O IO 1 1 1 1 + + + ZA ZB ZC ZO

(relatia Millman)

Sistemul de alimentare fiind simetric si impedantele complexe ale fazelor egale, rezulta UO 0 independent de existenta sau inexistenta conductorului de nul. n consecinta, sistemul tensiunilor de alimentare a consumatorului este identic cu sistemul sursei. b) Consumator dezechilibrat Z A Z B Z C n cazul consumului inegal pe faze prezenta sau absenta conductorului de nul afecteaza distributia tensiunilor si curentilor pe consumator. b1. Stea cu nul de impedanta UO 0 Tensiunea de deplasare a nulului este zero UO 0 . Sistemul de tensiuni al sursei este fortat sa devina sistem aplicat consumatorului, nsa curentii prin faze sunt diferiti. Dezechilibrul acestor curenti este scurs prin conductorul de nul avnd valoarea

IA + I B + I C = I O .
b2. Stea fara nul n aceasta situatie sistemul de tensiuni aplicat consumatorului este diferit de al sursei de alimentare. Tensiunile pe consumator devin nesimetrice, nesimetrie masurabila si calculabila prin tensiunea de deplasare a nulului. Pentru analiza distributiei tensiunilor si curentilor se calculeaza tensiunea de deplasare a nulului cu relatia Millman. Se determina tensiunile pe fazele consumatorului cu teorema II Kirchhoff, si, n sfrsit, curentii de faza cu relatiile Ohm. Se verifica, n final, teorema I Kirchhoff:

IA + IB + I C = 0 .

Capitolul 5

178

5.4.2 Consumator trifazat conectat n triunghi Conexiunea triunghi implica existenta numai a trei tensiuni de linie egale cu tensiunile de faza. Un consumator trifazat conectat n triunghi la reteaua industriala

3 380 V / 50 Hz trebuie sa reziste la o tensiune aplicata pe faza de 380V. Presupunem un

consumator trifazat conectat n triunghi alimentat de la un sistem trifazat simetric de tensiuni (de linie) U1, 2 , U 2, 3 = a 2 U 1, 2 , U3 ,1 = a U1,2 . Urmarim sa determinam distributia tensiunilor si curentilor pe consumator pentru valori diferite ale impedantei de sarcina. a) Consumator echilibrat Z AB = Z BC = Z CN

Fig. 5.13

Notam I1 , I 2 , I3 curentii prin linia de transport si I A + I B + I C = I O curentii prin fazele consumatorului. Curentii prin fazele consumatorului se pot calcula din relatiile Ohm:

IAB =

U U U AB U1,2 U U = ; IBC = BC = 2 ,1 ; IAB = AB = 1,2 Z AB Z AB Z BC Z BC Z AB Z AB

I1 = I AB I CA ; I1 = I AB I CA ; I1 = I AB I CA

iar cei de linie din aplicarea teoremei I Kirchhoff n nodurile A, B, C:

n consecinta n conexiunea triunghi sistemul de tensiuni al sursei este si sistem al consumatorului, iar curentii de faza formeaza un sistem trifazat simetric. b) Consumator dezechilibrat Z AB Z BC Z CN Relatiile de calcul sunt cele de mai sus singura diferenta fiind existenta unui curent de circulatie n bucla triunghiului. n concluzie, niciodata alternatoarele nu se vor conecta n triunghi. Observatii: 1. Notiunea de simetrie n sistemele trifazate se refera la semnale ce pot fi curenti sau tensiuni. Pentru ca un sistem trifazat sa fie simetric trebuie ca semnalele sa aiba aceeasi frecventa, acelasi modul si sa fie defa zate cu un unghi de 2 / 3 ntre ele. 2. Notiunea de echilibrat sau dezechilibrat se refera la consumator (impedanta). Consumatorul trifazat este echilibrat daca impedantele complexe pe toate fazele sunt identice, deci consumul pe fiecare faza este acelasi.

Capitolul 5

179

5.4.3 Puteri n retele trifazate echilibrate sub tensiuni simetrice Se considera un receptor trifazat echilibrat sub tensiuni simetrice U10, U20, U30 si curenti I10, I20, I30, IN (fig.5.14)

Fig 5.14

Puterea complexa transmisa receptorului pe la bornele 1, 2, 3 si 0 este:

S = V 1 I1 + V 2 I 2 + V 3 I3 + V 0 I N
* * * *

( )
* * *

Deoarece IN = I1 + I2 + I3, nlocuind n relatia de mai sus, se obtine:

S = (V 1 V 0 )I1 + (V 2 V 0 )I2 + (V 3 V 0 )I3 = U 1 0 I1 + U 2 0 I2 + U 3 0 I3
* * *

ntruct,

U10 = U1 ; U 20 = U 2 ; U 30 = U3 I1 = I1 ; I 2 = a 2 I ; I3 = a I1
formula puterii transmise receptorului se transforma astfel:
S = U 1 I1 + a 2 U 2 I1 + a * I1 = 3U 1 I1 = P + jQ
* * *

( )

unde P si Q sunt puterile activa si reactiva, P=3U1I1cos ; Q=3U1I1sin fiind defazajul dintre tensiunea de faza U1 si curentul de faza I 1. Daca receptorul e conectat n stea, Ul = 3 U1, Il = I1 si puterile complexa S, activa P si reactiva Q se exprima n functie de marimile U l si Il, cum urmeaza:

S = 3U l I* 3 Ul Il cos ; Q = 3Ul I l sin l ; P=

Daca receptorul e conectat n triunghi Ul = Uf, Il =
3 If , si nlocuind n formula

puterii transmise receptorului se regasesc formulele obtinute n cazul conectarii n stea. Pentru masurarea puterii active este suficient un wattmetru a carui bobina de tensiune se monteaza ntre conductorul fazei nti si firul neutru iar bobina de curent se conecteaza n serie cu conductorul primei faze (fig.5.15a). Daca lipseste firul neutru, se realizeaza un punct neutru artificial cu trei rezistente conectate n stea (fig.5.15b). Indicatia wattmetrului multiplicata cu trei reprezinta puterea activa.

Capitolul 5

180

Fig. 5.15

Compensarea puterii reactive n sistemele trifazate echilibrate simetrice Pentru mbunatatirea factorului de putere n retele trifazate echilibrate si simetrice, se pot utiliza trei condensatoare avnd capacitati egale. Daca se conecteaza n stea condensatoarele de capacitate C puterea reactiva are expresia: Q = 3C U 2 f , iar daca se conecteaza n triunghi condensatoarele de capacitate C , se obtine: Q = 3C U 2 l . La aceeasi putere reactiva Q, capacitatea condensatoarelor montate n triunghi C rezulta de trei ori mai mica dect capacitatea condensatoarelor montate n stea C ,
C = C 3

Prin urmare este mai avantajos pentru compensarea puterii reactive n retelele trifazate, sa se utilizeze condensatoarele conectate n triunghi. 5.5.1 Metoda componentelor simetrice

Retelele trifazate se concep ca sisteme echilibrate n regim simetric de tensiuni si curenti. Generatoarele se construiesc astfel ca tensiunile lor electromotoare sa fie simetrice, iar liniile de transmisie aeriene sau cablurile se dimensioneaza cu consumatorii distribuiti echilibrat pe fiecare faza nct si curentii sa constituie sisteme simetrice. Datorita conectarilor si deconectarilor diferite pe fiecare faza a consumatorilor precum si avariilor care pot intervenii - scurtcircuite si ntreruperi apar n retea

dezechilibrari si nesimetrii. Analiza retelelor trifazate dezechilibrate sub tensiuni si curenti nesimetrici, prin metoda directa examinata la capitolul precedent, are dezavantajul ca nu pune n evidenta pentru elementele de circuit dinamice, abaterile de la regimul simetric. Comportarea nfasurarilor trifazate ale masinilor electrice sub tensiuni si curenti nesimetrici este diferita de comportarea rezistoarelor, bobinelor si condensatoarelor. Acestea din urma, denumite elemente statice, nu sunt influentate de modul n care se succed tensiunile sau

Capitolul 5

181

curentii. n schimb, impedantele nfasurarilor masinilor electrice sunt diferite daca tensiunile si curentii sunt de succesiuni diferite: elementele de acest fel se numesc dinamice . Cu metoda componentelor simetrice se analizeaza pe modelul regimurilor simetrice, regimurile nesimetrice ale circuitelor trifazate continnd elemente statice si dinamice.

5.5.1.1 Descompunerea unui sistem trifazat nesimetric de marimi sinusoidale n sisteme simetrice a. Teorema Stokvis-Fortescue : Un sistem trifazat nesimetric de marimi sinusoidale se descompune n trei sisteme de marimi sinusoidale: un sistem de succesiune directa, n care fiecare marime e defazata naintea celei care i succede cu 2/3; un sistem de succesiune inversa, n care fiecare marime e defazata n urma celei care i succede cu 2/3; un sistem homopolar, n care marimile au amplitudini egale si sunt n faza. Fie y1(t), y2(t), y3(t), sistemul trifazat nesimetric,

y1 (t ) = 2Y1 sin(t + 1 ) ; y2 (t ) = 2Y2 sin (t + 2 ) ; y 3 (t ) = 2Y3 sin(t + 3 )

reprezentat n complex (fig.5.16a): Y1 = Y1 e j1 ; Y 2 = Y 2 e j2 ; Y3 = Y3 e j3

Fig. 5.16

Se noteaza cu: y1d(t), y2d(t), y3d(t), sistemul trifazat simetric direct, 2 y1d (t ) = 2 Yd sin (t + d ) ; y 2 d (t ) = 2 Yd sin t + d ; 3 4 y 3d (t ) = 2 Yd sin t + d 3 cu: y1i (t), y2i (t), y3i (t), sistemul trifazat simetric invers, 2 y1i (t ) = 2 Yi sin (t + i ) ; y2 i (t ) = 2Yi sin t + i + ; 3 4 y 3i (t ) = 2Yi sin t + i + 3 si cu: y1h(t), y2h(t), y3h(t), sistemul trifazat simetric omopolar,

Capitolul 5

182

y1h (t ) = 2Yh sin(t + h ) ; y 2 h (t ) = 2 Yh sin (t + h ) ; y3 h (t ) = 2Yh sin ( t + h ) cu imaginile n complex (fig.5.16 b, c, d),
Y1 d = Y d ; Y 2 d = a 2 Y d ; Y 3d = a Y d Y1 i = Y i ; Y 2 i = a Y i ; Y 3i = a Y i
2

Y1 h = Y h ; Y 2 h = Y h ; Y 3 h = Y h

n conformitate cu teorema Stokvis-Fortescue, relatiile dintre componentele corespunzatoare ale sistemelor direct, invers si omopolar sunt, y1 (t ) = y1d (t )+ y1i (t ) + y1h (t ); y 2 (t ) = y 2 d (t ) + y 2 i (t )+ y 2h (t ); y 3 (t ) = y3 d (t ) + y 3 i (t ) + y 3 h (t ); respectiv n complex, Y1 (t ) = Y1d (t ) + Y1i (t ) + Y1 h (t ); Y2 (t ) = Y 2 d (t ) + Y2 i (t )+ Y 2 h (t ); Y3 (t ) = Y3 d (t ) + Y3 i (t ) + Y 3h (t ); Cele trei marimi ale fiecaruia dintre sistemele direct si invers se exprima cu ajutorul operatorului a as tfel, Y1d = Yd ; Y2d = a 2 Yd ; Y3 d = aYd Y1i = Yi ; Y2 i = aYi ; Y3 i = a 2 Yi n care fazorii Yd, Yi si Yh, se numesc componenta directa, inversa si omopolara ale sistemului trifazat nesimetric Y1, Y2 si Y3. 5.5.2 Circuite trifazate echilibrate sub tensiuni nesimetrice Analiza regimurilor nesimetrice din circuitele trifazate liniare cu metoda componentelor simetrice se face pe baza teoremei superpozitiei astfel: se considera separat regimurile stabilite de componentele directe si inverse si omopolare ale tensiunilor si apoi se suprapun raspunsurile corespunzatoare. Circuitele fiind echilibrate si componentele tensiunilor si curentilor alcatuind sisteme simetrice, este suficient sa se calculeze numai pentru una din faze, utiliznd scheme monofilare. Se obtin n acest fel schemele de succesiune directa, inversa si omopolara, iar din superpozitia lor se deduc raspunsurile din retea. a. Elementele statice si dinamice. Se considera trei elemente identice cuplate magnetic (fig.5.17, a), la bornele carora sistemele componentelor de te nsiune directe Ud, a2Ud, aUd, inverse Ui, aUi, a2UI si omopolare Uh, Uh, Uh stabilesc curenti de succesiune directa Id, a2Id, aId inverse Ii, aIi, a 2II si omopolare Ih, Ih, Ih (fig.5.17 b, c, d).

Capitolul 5

183

Daca

rapoartele

dintre

fazorii

componentelor

de

tensiune

prin

fazorii

componentelor de curent sunt: U d Ui U = = Z Zm ; h = Z + 2 Zm Id Ii Ih

Fig.5.17

Elementele se numesc statice si sunt caracterizate de impedantele complexe statice proprie Z si mutuala Zm. Elementele se numesc dinamice daca rapoartele fazorilor componentelor de tensiune prin fazorii componentelor de curent sunt diferite, Ud U U = Zd ; i = Zi ; h = Zh Id Ii Ih si sunt caracterizate de impedantele complexe dinamice directa Ud, inversa Ui si omopolara Zh. Rezistoarele, bobinele si condensatoarele sunt elemente statice. nfasurarile statoarelor si rotoarelor masinilor electrice aflndu-se n miscare relativa nu pot fi caracterizate prin inductivitati mutuale statice; de exemplu, inductivitatea mutuala L msr dintre o nfasurare statorica s si una rotorica r nu este egala cu inductivitatea L mrs si n consecinta generatoarelor si motoarelor electrice nu li se aplica teorema reciprocitatii. Un generator electric este caracterizat de tensiunile electromotoare directa Ed, inversa Ei si omopolara Eh si de impedantele dinamice Zd, Zi, Zh, iar motorul electric este caracterizat de aceasta din urma. Practic, partile reale ale componentelor dinamice ale masinilor electrice sunt neglijabile n raport cu partile imaginare si impedantele se pot aproxima prin reactantele corespunzatoare Xd, Xi, Xh. Reactantele inversa si omopolara sunt mai mici dect reactanta directa si se dau sub forma de procente n raport cu Xd. b. Receptor trifazat echilibrat cu elementele statice, fara cuplaje magnetice, conectat n stea, cu fir neutru. Fie circuitul trifazat echilibrat constituit din trei elemente statice de impedante Z conectate n stea, cu fir neutru de impedanta ZN (fig.5.18a), sub tensiuni la borne nesimetrice U10, U20, U3 de componente Ud, Ui, si Uh. n conformitate cu teorema superpozitiei, curentii I1, I2, I3 si IN, se obtin nsumnd curentii care se stabilesc daca se considera ca la bornele circuitului se aplica tensiunile directe, inverse si omopolare (fig.5.18b,c,d). n regimurile simetrice direct si invers, componentele curentilor I d si I I prin impedantele primei faze au expresiile:

Capitolul 5

184

Id =

Ud Z

; Ii =

Ui Z

Fig.5.18

si curentii prin firul neutru sunt nuli. Prin impedantele celorlalte doua faze curentii se obtin multiplicnd pe I d si I i cu a2,respectiv cu a, prin urmare e suficient sa se calculeze numai pentru una din faze. Schemele corespunzatoare reprezentate n fig.5.19a,b se numesc schema de succesiune directa Sd, respectiv schema de succesiune inversa Si. n regim simetric omopolar (fig.5.18d), componenta I h se deduce aplicnd teorema a doua a lui Kirchhoff circuitului 1No1. Uh = ZIh + 3ZNIh din care rezulta:
Ih = Uh Z + 3Z N

Schema monofilara contine impedanta Z si impedanta firului neutru ZN multiplicata cu 3 si se numeste schema de succesiune omopolara Sh (fig.5.19c). Introducnd expresiile lui I d, I i si I h, n relatiile dintre componentele corespunzatoare sistemelor direct, invers si omopolar, se obtin curentii I 1, I 2 si I 3. c. Receptor trifazat echilibrat cu elemente statice fara cuplaje magnetice conectate n stea fara fir neutru (fig.5.20a). Se dau tensiunile de linie nesimetrice U12, U23 si U31 cu componentele simetrice directa Uld si inversa Uli, componenta omopolara Ulh, fiind nula. n regim simetric direct (fig.5.20b) componenta directa I d se calculeaza aplicnd a doua teorema a lui Kirchhoff circuitului 1 dN2d1d, : Uld = Z Id Za 2 I d , din care rezulta:

Capitolul 5

185

Id =

(
(

Uld 1 a 2 Z

Similar, se obtine pentru componenta inversa I expresia (fig.5.20c)

Ii =

U li 1 a 2 Z

Notnd cu Ufd = Ud si Ufi = Ui componentele de faza corespunzatoare componentelor de linie. Ud = U ld U li 1 j / 6 1 j / 6 = e Uld ; U i = = e Uli 1 a2 1 a2 3 3

expresiile componentelor directa si inversa, devin:

Id =

Ud U ; Ii = i Z Z

Schemele de succesiune directa S d si inversa S t sunt identice cu schemele corespunzatoare ale receptorului trifazat cu fir neutru (fig.5.19a,b). d. Circuit trifazat echilibrat cu elemente statice cuplate magnetic sub tensiuni nesimetrice. Se considera trei elemente statice identice cu impedantele proprii Z si mutuale Zm sub tensiuni nesimetrice U1, U2 si U3 (fig.5.21a). Ecuatiile circuitului, aceleasi pentru orice mod de conexiune - stea sau triunghi sunt urmatoarele:

U1 = ZI1 + Z m I 2 + Zm I 3 ; U2 = Z m I1 + ZI 2 + Z m I3 ; U3 = Zm I1 + Zm I 2 + ZI 3 ;

Fig.5.20

Fig.5.21

nlocuind tensiunile si curentii prin expresiile lor n functie de componentele simetrice (12.107), se obtine:

Capitolul 5

186

Ud + U i + U h = Z (I d + Ii + Ih ) + Z m a 2 Id + a I i + I h + Z m a I d + a 2 Ii + I h = = (Z Z m )I d + (Z Z m )Ii + (Z + 2 Z m )I h
a 2 U d + a Ui + U h = Z m (I d + I i + I h ) + Z a 2 I d + a I i + I h + Z m a I d + a 2 I i + I h = = a (Z Z m )Id + a (Z Z m )I i + (Z + 2Z m )I h
2

( (

) )

( (

) )

a Ud + a 2 Ui + U h = Z m (I d + I i + I h ) + Z a 2 I d + a I i + I h + Z m a I d + a 2 I i + I h = = a (Z Z m )I d + a (Z Z m )I i + (Z + 2Z m )I h
2

din care se deduc ecuatiile:

Ud = (Z Z m )I d ; U i = (Z Z m )I i ; Uh = (Z + 2 Z m )I
Ecuatiilor de mai sus, le corespund schemele de succesiune directa Ss, inversa SI si omopolara Sh reprezentate n fig.5.21b,c si d. 5.5.3 Circuite trifazate dezechilibrate Un sistem simetric sau nesimetric de tensiuni aplicat unui circuit trifazat dezechilibrat stabileste curenti nesimetrici. Componentele simetrice de succesiune directa, inversa si omopolara cu sunt independente si relatiile dintre ele fiind complicate nu se pot stabili scheme monofazate Sd, SI si S h, ca n cazul circuitelor echilibrate. n general, dezechilibrul retelelor nu este total, fiind posibila separarea partilor echilibrate si dezechilibrate. De exemplu, avariile de ntrerupere a fazelor sau de scurcircuitare ale acestora cu sau fara arc electric, - mono, bi sau trifazat, - pot fi modelate prin elementele trifazate dezechilibrate, conectate la reteaua echilibrata. Calculul regimurilor nesimetrice n retelele continnd receptoare dezechilibrate se face pe baza teoremei substitutiei n modul urmator: se nlocuiesc impedantele elementelor dezechilibrate prin tensiuni nesimetrice, care se descompun n componente simetrice corespunzatoare; aceste componente mpreuna cu cele ale curentilor alcatuiesc necunoscute auxiliare. Retea echilibrata cu receptor static dezechilibrat. Se considera o retea trifazata continnd n afara de partea echilibrata

un element dezechilibrat fara cuplaje

magnetice de impedante Z1, Z2 si Z3, conectate n stea sau triunghi (fig.5.22a). Notnd cu U1, U2 si U3 tensiunile si cu I1, I2 si I3 curentii, ecuatiile elementului de circuit sunt urmatoarele:

U1 = Z1 I1 ; U 2 = Z 2 I 2 ; U3 = Z 3 I 3
nlocuind tensiunile si curentii prin expresiile lor n functie de componentele lor simetrice, se deduc ecuatiile:
U d = Z h I d + Z i I i + Zd I h ; U i = Z d I d + Z h I i + Zi I h ; U h = Z i I d + Zd I i + Z h I h ;

Capitolul 5

187

Fig.5.22

n care s-a notat cu Zd, Zi, Zh urmatoarele impedante de calcul:

1 (Z 1 + Z 2 + Z 3 ) 3 1 2 Zd = Z1 + aZ2 + a Z3 3 1 Z i = Z1 + a 2 Z 2 + a Z 3 3 Zh =

) )

Schemele directa Sd, inversa Si si omopolara Sh (fig.5.22b,c,d) ale partii echilibrate e, considerate ca dipoli Thevenin, au ecuatiile:

E d 0 U d = ZABd Id ; E i0 Ui = Z ABi I i ; E h 0 Uh = Z ABh Ih

respectiv ca dipoli Norton (fig.5.22e,f,g).

Id 0 I d = YABd Ud ; I i0 Ii = Y ABi Ui ; I h 0 Ih = Y ABh U h

n care s-au notat cu: Ed0, Ei0 si Eh0 componente simetrice ale tensiunilor electromotoare n gol; Idg , Iig si Ihg componentele simetrice ale injectiilor de curent; ZABd, ZABi si ZABh respectiv YABd, YABi si YABh impedantele, respectiv admitantele retelelor pasivizate Sd0, Si0 si Sh0. Obtinem un sistem de 6 ecuatii cu 6 necunoscute, Ud, Ui, Uh, Id, Ii, Ih. Dupa rezolvarea sistemului, se obtin necunoscutele U1, U2, U3, I1, I2, si I3 si din schemele S d, Si si Sh se calculeaza curentii si tensiunile elementelor partii echilibrate e. 5.5.4 Puteri n retele trifazate dezechilibrate sub tensiuni nesimetrice a. Metoda directa de calcul a puterilor Se considera receptorul trifazat dezechilibrat cu neutrul N accesibil sub tensiuni si curenti nesimetrici, Uk0, Ik, IN (fig.5.23a). Puterea complexa S se calculeaza cu formula:
S = U 1 0 I1 + U 2 0 I2 + U 3 0 I 3
* * *

din care se deduc puterile activa P si reactiva Q,

P = U10 I1 cos 1 + U 20I 2 cos 2 + U30 I3 cos 3

Capitolul 5

188

Q = U10 I1 sin 1 + U 20I 2 sin 2 + U 30I 3 sin 3

n care 1, 2, 3 sunt defazajele dintre tensiunile de faza U10, U20, U30 si curentii corespunzatori I1, I2, I3 (fig.5.23b). Pentru masurarea puterii active se utilizeaza trei wattmetre cu bobinele de tensiune conectate ntre fiecare faza si punctul neutru, iar bobinele de curent n serie cu fiecare conductor de faza (fig.5.23a).

Fig.5.23

Daca neutrul circuitului nu e accesibil, tensiunile retelei sunt date prin componentele lor de linie U12, U23, U31. nlocuind n formula puterii S complexe, I3 = - I1 - I2, se obtine:
S = U 1 0 I1 + U 2 0 I 2 U 3 0 I1 U 3 0 I 2 = U 1 3 I1 + U 2 3 I 2
* * * * * *

iar puterile activa P si reactiva Q au expresiile urmatoare:

P = U13I1 cos 13 + U23 I2 cos 23 ; Q = U13 I1 cos 13 + U 23I2 cos 23

unde 13 si 23 fiind defazajele dintre tensiunile U13, U23 si curentii I1 si I2. Pentru masurarea puterii active, utilizeaza doua wattmetre cu bobinele de tensiune conectate ntre fazele 1 si 3, respectiv 2 si 3, iar bobinele de curent n serie cu conductoarele 1 si 2.

b. Calculul puterilor n retele trifazate dezechilibrate cu ajutorul componentelor simetrice Puterea complexa S a unei retele trifazate dezechilibrate n regim nesimetric de tensiuni si curenti are expresia:
S = U 1 0 I1 + U 2 0 I2 + U 3 0 I 3
* * *

nlocuind tensiunile cu expresiile n functie de componentele lor simetrice,

U 1 0 = U fd + U fi + U fh ; U 2 0 = a 2 U fd + a U fi + U fh ; U 3 0 = a U fd + a U fi + U fh ;
2

si grupnd dupa aceste componente, se obtine,

S1 0 = U fd I1 + a 2 I 2 + a I 3 + U fi I1 + a I2 + a 2 I 3 + U fh I1 + I 2 + I 3 ;
* * * * * * * * *

Capitolul 5

189

respectiv
S = 3U fd I fd + 3U fi Ifi + 3U fh Ifh
* * *

n care s-a tinut seama de relatiile: a *=a2 ; (a2)*=a. Separnd partile reala si imaginara, se deduc expresiile puterilor activa P si reactiva Q n functie de componentele simetrice de tensiune si curent,

P = 3Ufd Ifd cos d + 3Ufi I fi cos i + 3Ufh I fh cos h Q = 3Ufd I fd sin d + 3Ufi I fi sin i + 3Ufh I fh sin h
n care d, i, h sunt defazajele dintre componentele simetrice de tensiune si cele de curent.