Bilantul termic al omului si marimile fizice principale caracteristice ambiantei termice

Noiunea de confort si senzaia de confort

Noiunea de confort este legat de asigurarea ansamblului condiiilor de mediu necesare desfurrii optime a vieii fiziologice i psihice a omului.
Senzaia de confort dintr-o ncpere este determinat n general de: lipsa senzaiei de cald sau rece (confort termic), compoziia chimic a aerului respirat (calitatea aerului interior), nivelul de zgomot, iluminat i de alte condiii de mediu care s satisfac exigenele estetice ale omului.

Confortul termic uman

Confortul termic uman este definit ca

totalitatea conditiilor pentru care o persoan nu ar prefera un mediu diferit (Santamouris i Asimakopoulos, 1996). Este un concept complex deoarece depinde de o serie de parametrii fizici, organici i externi.

Confortul termic

Confortul termic se poate defini ca fiind situaia n care sunt ndeplinite simultan dou condiii:

cantitatea de cldur produs prin metabolism de corpul uman este egal cu cantitatea de cldur cedat mediului exterior, adic se realizeaz echilibrul termic al corpului uman;

nici o parte a corpului uman nu resimte o senzaie de frig sau cald, adic nu exist disconfortul termic local.

Sensul confortului termic

Sensul definirii confortuiui ca si confort interior, este do a stabili parametrii mediului interior pentru a reflecta rnultumirea omului fata de acesta.
Confortul uman in ambianta interioara a cladirii
urmatoarele componente ale acesteia : Temperatura, umiditatea si viteza aerului, Calitatea aerului interior, Factorii acustici Alti factori. este definit prin

Valoarile parametrilor din interiorul cladirii, respectiv din interiorul incaperii, depind
de debitul agentilor nocivi din spatiu. Agentii nocivi pot avea ori caracter energetic (aporturi de caldura, pierderi de caldura), ori caracter material (solid, lichid; gazos).

Parametrii confortului termic

Parametrii care influeneaz confortul termic pot fi grupai n trei categorii (Markus i Morris, 1980):
1. Parametrii fizici 2. Parametrii organici 3. Parametrii externi

1. Parametrii fizici care includ:

temperatura aerului
temperatura medie radiant a pereilor incintei umiditatea relativ a aerului viteza relativ a aerului n interiorul incintei presiunea atmosferic

2.Parametrii organici care includ:

vrsta
sexul

caracteristicile naionale ale ocupanilor

3. Parametrii externi care includ:

nivelul activitii umane

tipul mbrcmintii condiiile sociale

Bilantul termic uman si cerintele termice de confort

In fiecare corp uman au loc procese biochimice. Productia de energie este un rezultat al acestor procese. O parte a energiei corpului uman se transmite mediului, sub forma de caldura, si o alta parte este folosita in scopul efectuarii de lucru mecanic. Pentru procesele biochimice este necesar oxigen. Cantitatea de oxigen consumat depinde de intensitatea activitatii realizate. O persoana adulta medie in repaus consuma in jur la 15. 10-3 m3 de oxigen pe ora si produce o putere termica de aproximativ 88 W.

7. BILANTUL TERMIC AL OMULUI-ECUATIA LUI FANGER

S = MWRCK-E-RES;
n care:
S = cldura acumulat de organism; M = cldura produs prin metabolism; W = lucrul mecanic extern; R, C, K = cldura schimbat cu ambiana prin radiaie, convecie, conducie; E, RES = cldura cedat prin evaporare i respiraie.

Termenii ecuaiei Fanger:

M este energia eliberat n corp prin oxidare, care este convertit parial n lucru mecanic exterior (W), dar n principal este convertit n cldura intern a corpului. Valoarea W poate varia de la 45W/m de suprafa a pielii, pentru un om odihnit, pn la 500W/mp pentru un om alergnd.
Metabolismul se exprim i n "met"; 1met =58.15W/m2 si este definit ca fiind metabolismul unei persoane n timpul odihnei. Literatura de specialitatel valori ale lui M pe diferite tipuri de activiti. Lucrul mecanic extern W poate fi pozitiv sau negativ. Dac energia utilizat de om pentru o anumit activitate se regsete sub form de lucru mecanic necesar, atunci W >0. Daca energia utilizat se transform n cldur (n muchi, de exemplu) atunci W <0.

Termenii ecuaiei Fanger:

Cldura pierdut prin evaporare E poate fi scris :

E=Ed+Etr
n care: Ed =

[W/m2]

cldura pierdut prin difuzia vaporilor de ap prin piele

[W/m2] sau prin perspiraie insensibil:

Ed = 3.05 *10"3 (ps -pv) =3.05 *10"3 (256Tp-3373- pv); [1-4]

ps = presiunea vaporilor de apa saturai la temperatura pielii (Tp) [Pa]; pv = presiunea vaporilor de ap n mediul ambiant [Pa]. Aceast component (Ed ) se produce permanent i nu este controlat de sistemul termoregulator al organismului uman.

Etr =

cldura pierdut prin evaporarea transpiraiei de pe suprafaa pielii [W/m2].

Etr variaz n limite largi n funcie de efortul fizic de la 0 W/m2 n timpul odihnei, la maximum 400W./ mp n cazul eforturilor fizice foarte mari, ntr-un mediu cald i uscat; ea este influenat n principal de t emperatura ambianei i umiditatea relativ a acesteia

Termenii ecuaiei Fanger:

cald(cca. 34C) i mai umed dect cel inspirat. component datorat diferenei de temperatur i cel expirat, n care: M = metabolismul [W/m2]; Ta = temperatura ambianei [C];

Cldura pierdut prin respiraie RES se datoreaz faptului c aerul expirat este mai
[W/m2]

RES = 0.0014 M(34-Ta)+ 1.72 *10-5M(5867-pv);

component datorat coninutului diferit de vapori ntre aerul inspirat

pv = presiunea vaporilor din aerul inspirat;[Pa]. In general la activiti normale, la Ta =20C , RES =2-5W/m2 i de aceea se poate neglija.

Termenii ecuaiei Fanger:

Cldura cedat prin conductie prin mbrcminte Kimb [W/m2] este

dat de relaia:

K imb

Tp Timb 0.155Rcl

Tp Timb Rimb

[w/m2]

n care:
Tp = temperatura pielii [C]; Timb= temperatura suprafeei mbrcminii (spre ambian) [C];

Rci = rezistena termic a mbrcminii, exprimat n "clo", lclo = 0.155 m2K/W ;

Rimb= rezistena termic a mbrcminii n [m2K/W].

Termenii ecuaiei Fanger:

Cldura schimbat de corp prin radiaie "R" [W/m2]

are loc ntre suprafaa corpului i suprafeele nconjurtoare i se determin prin aplicarea legilor Lambert, Stefan-Boltzman i Kirchhoff. datorete aerului care se mic n contact cu suprafaa corpului. Se determin cu ajutorul legii lui Newton n care coeficientul de transfer termic convectiv prin suprafaa acv rezult din analiza fenomenului i relaiilor criteriale obinute prin aplicarea teoriei similitudinii n funcie de regimul de micare a fluidului.

Cldura schimbat prin convecie "C" se

Ecuaia de bilan termic poate fi exprimat sub forma (Fanger, 1970):

QM Qdif Qevap QL = Qr +Qc

n care:

QM: cldura produs prin metabolism Qdif: cldura pierdut prin difuzia vaporilor de ap prin piele Qevap: cldura pierdut prin evaporarea transpiraiei QL: cldura latent de evaporare a transpiraiei Qr: pierderea radiativ de cldur de la suprafaa exterioar a
mbrcmintei Qc: cldura cedat mediului ambiant prin transfer convectiv de unde rezult c evaporarea transpiraiei este mecanismul principal deajustare termic a corpului uman.

Estimarea confortului termic

Modelul Fanger

unde:

QM: cldura generat prin metabolism (kcal/h) ACU: suprafaa total a corpului uman (valorile medii
pentru aduli;sunt cuprinse ntre 1,65 i 2 m2) QM /ACU: viteza metabolismului (vezi tabelul 2.1) : randamentul activitii umane (vezi tabelul 2.2) tCU: temperatura corpului uman (oC) pv: presiunea vaporilor de ap (mm Hg) Qt: cldura disipat prin transpiraie (kcal/h)

ta: temperatura mediului ambiant (oC) tSI: temperatura la suprafaa mbrcmintei (oC) Ii: insulaia mbrcmintei (indic, n general,

capacitatea de a reduce transferul de cldur) (vezi tabelul) fi: factorul mbrcmintei (indic creterea relativ de cldur acorpului n raport cu corpul nembrcat) (vezi tabelul) tmr: temperatura radiant medie (oC) cc: coeficientul transferului convectiv de cldur (Wm-2 oC)

Viteza metabolismului

Activitatile umane uzuale si caldura produsa de organism in urma acestora

Randamentul activitii umane

Atunci cnd ecuaia de echilibru termic Fanger este satisfcut: - cldura generat de corpul uman este astfel disipat nct nu exist o cretere sau o scdere a temperaturii corpului.

Efortul termic (ET).

Acest coeficient a fost introdus pentru a caracteriza toate mecanismele prin care corpul uman pierde sau cstig cldur pentru diferite conditii de lucru sau mbrcminte (Givoni, 1976).

Ecuaia general de calcul pentru ET este:

n care:

iar a si p sunt

coeficieni care depind de tipul mbrcmintei (de exemple, a= 15,1 i p = 20,5 pentru mbrcminte uoar de var, i a= 18,3 i p = 31,6 pentru seminud).

organismului uman in vederea pastrarii temperaturii acestuia.

Conditia pentru a se asigura confortul termic uman intr-o incapere data este de a asigura echilibrul termic al

Transferul de caldura intre om si mediul inconjurator se realizeaza prin : Conventie si conductie (42-44%) Radiatie (32-35%) Evaporare (21-26%) Alte premize ale unui confort termic sunt : suprafata corpului uman sa fie uscata si sa se elimine posibilitatile de creere a disconfortului termic local, datorat : Radiatiei termice asimetrice Gradientului de temperatura a aerului pe verticala Miscarii aerului Umiditatii aerului

Radiatiile termice asimetrice in spatiu sunt cauzate de temperaturi ale suprafetei netmai scazuta ale unor elemente de constructii (geamuri, pereti exteriori), pozitionarea sistemelor de incalzire si tehnologice. Valorile recomandate pentru radiatiile termice asimetrice, in timpul activitatilor usoare, conform cu ISO 7730, sunt urmatoarele: Temperatura radiatiilor asimetrice cauzata de structurile verticale < 10 C, Temperatura radiatiilor asimetrice ale tavanelor calde <5C.

Gradientul de temperatura a aerului pe verticala :

In general, temperatura aerului interior in spatiile incalzite nu esle constanta pe verticala de la pardoseala pana la limita de sus, valoarea sa crescand o data cu inaltimea.
In cazul unui gradient termic exagerat se poate crea un disconfort termic local; de aceea ISO 7730 recomanda un gradient termic mai mic de 3 K pentru o activitate usoara la o inaltime intre 1,1 m si 0,1 m de la pardoseala

Miscarea excesiva a aerului interior

Miscarea excesiva a aerului interior, poate cauza un disconfort termic local. ISO 7730 recomanda urmatoarele viteze maxime ale aerului: Activitatea usoara in sezonul care necesita incalzire iar temperatura interioara 20-24 C-sub 0,15 m/s Activitatea usoara in sezonul de vara si temperatura interioara finala 23-26C-sub 0,25 m/s.

O evaporare optima a apei de la organismul uman, la mediul interior al cladirii, este o conditie necesara a confortului termic. De asemenea pentru satisfacerea cerintelor de contort termic, in general este acceptata o umiditate relativa intre 30-70%.
Valoarea umiditatii relative optime vahaza in conformitate cu diferiti parametri, de ex.. temperatura aerului, sau activitatea fizica. Nivelul optim al umiditatii relative, minime si maxime este posibil de determinat functie de presiunea partiala a vaporilor de apa din aer intre 700 Pa (nivel minim) si 1850 Pa (nivel maxim

2. MARIMI FIZICE CARACTERISTICE AMBIANTEI TERMICE DIN CLADIRILE CU VOLUM MARE

2.1.Marimile fizice principale caracteristice ambiantei termice

2.2 Marimile fizice derivate

caracteristice ambiantei termice

2.1.Marimile fizice principale caracteristice ambiantei termice

Temperatura aerului in [k], Ta sau [c], ta Temperatura de radiatie medie, Tmr ,in [k], sau [0c], Asimetria temperaturii de radiatie,tp,
Umiditatea absoluta a aerului (pa), Viteza aerului va

Temperatura aerului in [k], Ta sau [0c], ta

Este temperatura aerului in jurul corpului uman. Trebuie sa fie luata in considerare la determinarea schimburilor de caldura prin convectie la nivelul omului. Din punct de vedere fiziologic, igienitii estimeaz c temperatura aerului care va conveni mediului unui individ aezat, normal mbrcat i fr activitate fizic, se situeaz n jurul valorii de +22 C, iarna, i 22...26 C, vara, pentru temperaturi exterioare medii.
Pentru corpul dezbrcat se consider c temperatura optim este de +28 C

Temperatura aerului in [k], Ta sau [0c], ta

Dac aceast temperatur scade sub 17 C, atunci pierderile de cldur ale omului cresc att de mult, nct organismul uman resimte frigul. n cazul n care temperatura ncperii crete peste 25 C, omul simte i apreciaz c este prea cald, iar la 31C orice activitate intelectual sau fizic este diminuat cu 20%, iar la 35 C cu 38%.

Zona de confort admisibila in functie de temperatura aerului ambiant (DIN 1946)

Temperaturi recomandate:

activitate static 19 C activitate uoar 17 CC magazine 19 C spltorii 24 C munc fizic intens 12 C turntorii i forj 10... 12 C linii de montaj 12... 15 C ateliere diverse 16... 18 C

temperaturi interioare CS-incalzire prin pardoseala; CP incalzire prin plafon; RE radiator in parapet; RI radiator pe perete interior; FR soba din teracota; FO soba din fonta; CAI incalzire cu aer cald cu circulatie naturala cu iesirea aerului pe peretele interior; CAE incalzire cu aer cald cu circulatie fortata cu evacuara aerului pe peretelui exterior

Temperatura de radiatie medie,mr in [k], sau [0c],

Este temperatura peretilor unei incinte virtuale pentru care temperatura peretilor este uniforma si schimburile de caldura prin radiatie intre aceasta incinta si om sunt egale cu schimburile de caldura prin radiatie in incinta reala.
Schimburile termice ale organismului uman sunt n funcie de temperatura medie a pereilor, plafonului i pardoselii ncperii, nglobnd i corpurile de nczire, denumit temperatur medie de radiaie, tmr

Temperatura de radiatie medie, in [k], sau [0c],

tmr se poate calcula cu relaia:

mr

At A

; [C

unde: A reprezint fiecare suprafa (perete, corp de nclzire, fereastr etc); t - temperatura corespunztoare.

Temperatura de radiatie medie, in [k], sau [0c],

Creterea temperaturii medii de radiaie trebuie s fie nsoit de scderea temperaturii aerului interior i invers, ntruct determin direct mrimea schimbului radiant om-mediu.
Efectele temperaturii medii de radiaie ale suprafeelor nconjurtoare sunt practic egale cu acelea ale aerului din ncpere. Astfel, o micorare a temperaturii superficiale a pereilor cu 1C echivaleaz cu o micorare a temperaturii aerului cu 1C. Un confort de durat se obine dac temperatura medie a suprafeelor nconjurtoare nu difer cu mai mult de 6C fa de temperatura aerului din ncpere

Delimitarea zonei de confort n funcie de temperatura aerului i de temperatura medie de radiaie: 1 - zona de confort; rs - temperatura rezultant uscat; k coeficientul global de transfer termic.

Temperatura superficiala interioara (temperatura ambianta 20 gr.C); diferenta de temperatura ti=kt/=kt/8) a geam simplu; b geam dublu cu diverse alcatuiri; c caramida 24cm

Temperatura superficiala interioara a ferestrelor clasice: 1 geam simplu; 2 geam dublu; 3 fereastra termoizolanta

Calculul Tr pornind de la temperatura suprafetelor inconjuratoare:

Tr 4

=T14Fp-1=T24Fp-2++TN4Fp-N unde: Tr = temperatura de radiatie medie, in [k] TN=temperatura suprafetei N, in [K]; Fp-N=factorul de forma intre o persoana si suprafata N. factorii de forma pot fi evaluati cu ajutorul figurilor 1-4.

Calculul tr pornind de la temperatura de radiatie plana

Temperatura de radiatie plana (Tpr sau tpr) este o marime ce caracterizeaza radiatia intr-o directie si este temperatura uniforma a unei incinte pentru care radianta pe una din fetele unui mic element plan este aceeasi ca in medilu real neuniform
Pentru o persoana in ortostatism: 0,08*(tpr1+tpr2)+0,28(tpr3+tpr4)+0,35*(tpr5+tpr6) tr= ----------------------------------------------------------------------2*(0,08+0,28+0,35) unde: tpr1..tpr6=temperaturile de radiatie plane pe cele 6 directii

Asimetria temperaturii de radiatie,tp,

Este exprimata in [k] sau [0C] si este definita ca fiind diferenta dintre

temperatira de radiatie plana a doua fete opuse ale unui mic element plan

Asimetria temperaturii de radiatie,tp

Este masurata si calculata pornind de la cunoasterea tempraturii de radiatie plana in doua directii opuse, sau pornind de la temperaturile suprafetelor din ambianta si factorii de forma intre aceste suprafete si elementul plan:

Tpr4= T14*Fp-1=T24*Fp-2++TN4*Fp-N
unde: Tpr=temperatura de radiatie plane, in[k] TN=temperatura suprafetei N, in [k]

Umiditatea absoluta a aerului (pa)

Este exprimata in [kilopascali],. caracterizeaza orice marime legata de cantitatea reala de vapori de apa continuti in aer, spre deosebire de alte marimi, cum ar fi umiditatea relativa sau gradul de saturatie care exprima cantitatea de vapori de apa din aer in raport cu cantitatea maxima pe care o poate contine la o anumita temperatura

Umiditatea absoluta a aerului (pa)

In cazul schimbarilor de caldura prin evaporare intre om si mediu, trebuie luata in considerare umiditatea absoluta a aerului care este exprimata sub forma de presiune partiala a vaporilor de apa.
Umiditatea absoluta a aerului intervine in determinarea schimbarilor de caldura la nivelul omului. O umiditate a aerului crescuta reduce evaporarea transpiratiei si constituie astfel un element de stres termic pentru subiect.

Umiditatea absoluta a aerului (pa)

In mod curent sunt folosite doua marimi pentru a caracteriza umiditatea absolut a aerului: raportul de umiditate si presiunea partiala a vaporilor de apa.
Raportul de umiditate Wa pentru un esantion de aer umed dat, este raportat la masa vaporilor de apa din esantion si masa aerului uscat din acelasi esantion:

Mv Wa= Ma
in care: Mv= masa vaporilor de apa Ma = masa aerului uscat din esantionul de aer dat

Umiditatea absoluta a aerului (pa)

Presiunea partiala a vaporilor de apa, pa din aerul umed este presiunea exercitata de vapori de apa daca ei ar ocupa singuri volulmul pe care il ocupa aerul umed la aceeasi temperatura. Aceste doua marimi, wa si pa sunt legate prin relatia:
wa=0,61298
pa p pa

unde:
p=presiunea atmosferica totala

Umiditate relativ a aerului

Se numete umiditate relativ, e, raportul dintre presiunea parial a vaporilor de ap, ps, din aerul umed i presiunea de saturaie a vaporilor de ap, pas, la aceeai temperatur i aceeai presiune total:

e = Ps/Pas
Umiditatea relativ este adesea exprimat n procente, conform relaiei:

RH = 100.e

Influenta umiditatii aerului asupra confortului: 1- asezat; 2-munca usoara; 3- munca medie; 4munca grea

Influenta umiditatii aerului asupra confortului

La temperatura ambiant normal de 20 C schimburile termice prin evaporare au un rol secundar i, deci, umiditatea aerului nu este att de important, la aceast temperatur, pentru gradul de confort
Chiar i pentru temperaturi mai ridicate, organismul nu nregistreaz direct senzaia de umiditate. Creterea umiditii nu poate fi sesizat dect cu senzaia de temperatur. n ncperile climatizate se consider c limitele, superioar i inferioar, ale nivelului admisibil al umiditii relative

sunt 70 %, respectiv, 35 % (Norma DIN-1983 minimum 30 %).

Atunci cnd umiditatea relativ este sub 35 %, cazuri ntlnite frecvent iarna, n ncperile nclzite se remarc favorizarea apariiei prafului care carbonizeaz la atingerea corpurilor de nclzire dnd natere amoniacului sau altor gaze iritante pentru aparatul respirator. Pe de alt parte, mucoasele cilor respiratorii se usuc producndu-se o stare de disconfort.
Din acest motiv se limiteaz inferior umiditatea relativ la 35 %, n sezonul rece. Umiditi relative ale aerului interior depind 70 % favorizeaz, n perioada rece a anului, formarea condensatului pe faa interioar a pereilor exteriori, ducnd la apariia mucegaiului i ciupercilor cu mirosuri specifice, ceea ce creeaz o stare accentuat de inconfort.

Curba de transpiratie si curba limita de activitate profesionala in diagrama aerului umed 1-curba de transpiratie;2-curba limita de activitate profesionala 3-curba de incepere a condensatului

Temperatura i umiditate aerului maxime admisibile pentru o edere de scurt durat, n funcie de activitate (dup DIN 33403): I - munc uoar; II - munc fizic uoar; III - munc fizic medie

Viteza aerului

Este o marime definita prin modulul si directia sa. In cazul ambiantelor termice marimea ce trebuie avuta in vedere este viteza efective a aerului, adica modulul vectorului viteza caracteristic curgerii aerului in punctul de masurare considerat.
In general viteza aerului poate fi determinata : - prin folosirea unei sonde omnidirectionale, sensibila in mod direct la modulul vitezei oricare ar fi directia sa (sfera calda); - prin folosirea a 3 senzori directionali care permit masurarea componentelor vitezei aerului pe cele 3 axe perpendiculare

Viteza aerului

Daca se cunosc aceste 3 componente Vx, Vy, Vz, viteza efectiva poate fi exprimata astfel:

Va V V V
2 x 2 y

2 z

In cazurile particulare , in care curgerea aerului este unidirectionala, este posibil sa se utilizeze o sonda sensibila la aceasta unica directie a aerului (aneometre cu palete, cu fire calde, etc).

Viteza medie a aerului n funcie de activitate, rezistena mbrcmintei i temperatura aerului interior (DIN 1946; ISO 7730).

La temperaturi uzuale de 20...22 C, optimum de vitez, determinat experimental, este cuprins ntre 0,15 i 0,25 m/s. n norma DIN 1946 limitele valorilor pentru viteza aerului se consider conform figurii

Viteza local a curenilor de aer

Curentul de aer este definit ca o rcire nedorit a corpului uman datorat micrilor de aer.
Este una din cele mai frecvente cauze de inconfort n interiorul unei cldiri rcite sau nclzite. Curentul de aer produce un efect de rcire a pielii prin convecie care este dependent de: diferena de temperatur ntre aer i piele, viteza aerului, amplitudinea fluctuaiilor de vitez a aerului, adic de nivelul de turbulen

Viteza local a curenilor de aer

Fanger propune o corelaie ntre viteza medie, temperatura aerului i procentajul de insatisfcui; ca urmare ASHRAE i ISO folosesc

un maximum al vitezei medii a aerului de 0,15 m/s, iarna, i 0,25 m/s.

Senzaia de curent este semnificativ influenat de intensitatea turbulenei curentului de aer. Pentru un procentaj dat de insatisfcui, o vitez semnificativ mai mare este permis dac TI (intensitatea turbulenei) este mai mic. Influena TI asupra femeilor este uor mai ridicat dect asupra brbailor, dar numai la viteze mici, i se manifest, n general, la nivelul corpului .

Viteza local a curenilor de aer

Procentul de insatisfcui PI poate fi calculat cu relaia propus de Fanger i acceptat de marea majoritate a cercettorilor:

PI = (34 - ti)(vi - 0,05)b(a + c-TI)

unde:

PI - procentajul de insatisfcui [%]; Vi - viteza medie a aerului [m/s]; ti - temperatura aerului [C]; TI - intensitatea turbulenei; a - constant = = 3,143; b - indice = 0,6223; c - constant = 0,3696. Domeniile celor trei parametri folosii n ecuaia sunt: 20 C < ti < 26 C; 0,05 m/s < Vi < 0, 4 m/s i 0% < TI < 70 %. Procentajul de insatisfcui poate fi cuprins ntre 10 i 20 %.

Viteza local a curenilor de aer

Cercetri mai recente au artat c viteza aerului pe care o adoptm n aceleai condiii de confort poate mbrca valori diferite n funcie de gradul de turbulen al micrii.
Dezvoltarea tehnologiilor de vrf a cerut, pentru climatizarea spaiilor aferente, debite de aer mai mari, debite care conduc n seciunile transversale de lucru la viteze corespunztor mai mari dect cele care rezult din diagrama de confort. Apar astfel curgerile unidirecionale, numite n mod greit curgeri laminare (pentru c micarea este turbulent), micri cu turbulen mai sczut care nu produc in-confort n condiiile unor viteze mai mari. Mayer i Fanger au indicat, sub form grafic, noile dependene dintre turbulen, vitez i temperatura mediului ambiant (temperatura resimit).

 INFLUENA

COMBINAT A

FACTORILOR DE CONFORT

Influenta combinat ti - mr asupra confortului termicLimitele valorilor ti si mr

Dependena dintre temperatura interioar i temperatura medie de radiaie

Influenta combinata a temperaturii interioare si a suprafetelor delimitatoare

Influena combinat ti- asupra confortului termic Corelaia ti

Influena combinat ti-vi asupra confortului termic. Domeniul de confort funcie de (ti, vi)

Influena combinat ti vi - asupra confortului termic Influena micrii

aerului i efortul fizic asupra senzaiei de confort zona I confortabil; zona II suportabil,
zona III neconfortabil

Diagrama din figura indic zona de confort pentru perioada de var sau iarn, n funcie
de temperatur, dup termometrul uscat i umed al aerului din mediul ambiant

. Poligonul de confort termic:

. Schema de ansamblu a diferitelor combinatii

posibile ale paramatrilor confortului termic:

2.2 MARIMILE FIZICE DERIVATE CARACTERISTICE AMBIANTEI TERMICE

- temperatura umeda naturala, tnw

- temperatura umeda naturala, tnw, care este valoarea indicata de un senzor de temperatura acoperit cu un material de panza umed, ventilat natural, adica plasat in ambianta termica considerata fara ventilare fortata.
Este in functie de temperatura, viteza si umiditatea aerului , ca si temperatura de radiatie medie;

temperatura de globtermometru, tg

- temperatura de globtermometru, tg, este temperatura interna a unei sfere negre ventilata natural, avand urmatoarele caracteristici:

- emisivitatea spectrala =0,95 0,05 si diametrul: 0,15 m.

Este functie de temperatura de radiatie medie si de temperatura si viteza aerului. Aceasta marime poate fi folosita atat pentru a defini un indicator empiric de stres termic cat si ca marime intermediara pentru calculul temperaturii de radiatie medii

temperatura umeda si globtermometru WBGT

-temperatura umeda si globtermometru WBGT, este functie de temperatura, viteza si umiditatea aerului, ca si de temperatura de radiatie medie. Se calculeaza pornind de la urmatoarele relatii:
-in ambianta interioara (sau exterioara fara expunere solara):

WBGT=0,7*tnw+0,3*tg ;
-in ambianta exterioara (cu expunere solara):

WBGT=0,7*tnw+0,2*tg+0,1ta;

temperatura de globmetru umeda, twg

-temperatura de globmetru umeda, twg, care este temperatura interna a unei sfere acoperite de o tesatura neagra, umezita si ventilata natural.

Va multumim pentru atentie !