Fiziologia Circulatiei

Dr. Adelina Vlad Conf. univ. Disciplina Fiziologie II

Sistemul Vascular
Din punct de vedere anatomic, este impartit in Circulatia sistemica (circulatia mare ori circulatia periferica) Circulatia pulmonara (mica circulatie, functionala) Consta dintr-o retea inchisa de tuburi care incep si se termina la

nivelul cordului: Arterele, sistem de distributie care transporta sange la presiuni mari de la inima catre tesuturi Microcirculatia, un sistem de difuziune si filtrare Venele (si vasele limfatice), un sistem de colectare care transporta sagele la presiuni scazute de la tesuturi catre inima

Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular

Tipul vasului
Aorta Artere mici Arteriole Capilare Venule Vene mici Vene cave

Suprafata totala de sectiune (cm2)

Distributia sangelui

Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este invers proportionala cu suprafata totala de sectiune a unui teritoriu vascular - 21 cm/s in aorta - 0.03 cm/s in capilare, in conditii de repaus - 14 cm/s in venele cave

Presiuni in Sistemul Vascular

Zona de presiune crescuta: VS in sistola arteriolele

circulatiei sistemice
Zona de presiune joasa: capilarele circulatiei sitemice cordul

drept circulatia pulmonara atriul stang VS in diastola

VS
Presiune medie 17 mm Hg
0 mm Hg Presiune medie 7 mm Hg

Pulsatila Valoare medie: 100 mmHg

Pulsatila Valoare medie: 16 mmHg

VD Valori normale ale presiunii de-a lungul sistemului circulator, masurate in clinostatism

HEMODINAMICA
Reprezinta studiul legilor fizice care guverneaza circulatia

sangelui
Descrie proprietatile
Continatorului vasele de sange (diametrul vascular,

elasticitate, complianta vasculara) Continutului fluidul circulant, sangele (densitate, vascozitate, presiune, viteza de circulatie, flux)

Fluxul de sange este mobilizat de un gradient presional de-a

lungul unui circuit cu rezistente variabile

Relatia Intre Presiune, Flux si Rezistenta

Fluxul sanguin F printr-un vas de sange este determinat de doi

factori: gradientul de presiune DP intre extremitatile vasului, care reprezinta forta motrice a fluxului de sange rezistenta vasculara R intre capetele vasului, care se opune curgerii sangelui prin vas
Relatia intre presiune, flux si rezistnta poate fi exprimata prin

legea lui Ohm a hidrodinamicii:

Fluxul Sanguin

Fluxul Total de Sange in Circulatie

Fluxul sanguin volumul de sange (DV) care trece printr-un

anumit punct din circulatie pe unitatea de timp (Dt): F = DV/Dt

Fluxul de sange global in intreg sistemul circulator al unui adult

aflat in repaus reprezinta cantitatea de sange pompata de inima/ minut, adica debitul cardiac: DC = VB x FC = 5 litri/min
F = P/R = debitul cardiac (l/min) P = diferenta de presiune intre Ao si VC (mm Hg), ori intre AP si

venele pulmonare
R = rezistenta periferica totala (RPT) (mmHg/ml/min) in circulatia

sistemica ori in cea pulmonara

Relatia Flux Velocitate

F = DV/ Dt DV = A x Dx, unde A este aria sectiunii transversale a vasului de

sange, iar Dx distanta pe care coloana de sange o strabate in Dt, cu viteza medie v; astfel:

Dx

Principiul Conservarii Masei

Rata de intrare a masei intr-un sistem in care miscarea este

continua si cresterea masei acumulate in unitatea de timp este nula, este egala cu rata cu care masa paraseste sistemul
Aplicatii in hemodinamica Doua circuite de vase conectate in serie (circulatia sistemica si cea

pulmonara) sunt strabatute de acelasi flux DC in inima stanga trebuie sa fie egal cu DC al inimii drepte
Fluxul total la oricare nivel de arborizatie trebuie sa fie

constant Velocitatea liniara medie a fluxului sangvin printr-un anumit sector al circulatieie este invers proportionala cu aria sectiunii transversale totale a acestuia

Parametrii Vasculari Variaza cu Gradul de Arborizatie

PARAMETRU Numar de unitati Raza interna Aria sectiunii transversale individuale AORTA 1 1.13 cm 4 cm2 ARTERE MICI 8000 0.5 mm 7.9 10-3 cm2 ARTERIOLE 2 107 CAPILARE 1 1010 open VENA CAVA 1 1.38 cm 6 cm2 15 m 3 m -7 2 7.1 10 cm 2.8 10-7 cm2

Aria totala Fluxul total Velocitatea liniara medie Fluxul prinitr-o singura unitate

4 cm2

63 cm2

141 cm2
83 cm3/s

2827 cm2
83 cm3/s

6 cm2
83 cm3/s

83 cm3/s (ml/s) 83 cm3/s

21 cm/s

1.3 cm/s

0.6 cm/s

0.03 cm/s

14 cm/s

83 cm3/s (ml/s) 0.01 cm3/s

4 10-6 cm3/s 8 10-9 cm3/s 83 cm3/s

Legea lui Poiseuille

Fluxul poate fi calculat functie de geometria vasului si de

proprietatile fluidului (ecuatia Poiseuille-Hagen):

Altfel spus, fluxul este: Direct proportional cu diferenta de presiune axiala, DP Direct proportional cu puterea a patra a razei vasului, r Invers proportional cu lungimea vasului, l, si vascozitatea

fluidului, h
Legea lui Ohm se aplica tuturor vaselor, ecuatia lui Poiseuille se

aplica numai tuburilor rigide, cilindrice

 Legea lui Poiseuille se aplica daca: Fluidul este incompresibil Tubul este drept, rigid, cilindric, neramificat, cu o raza

constanta Velocitatea stratului de lichid aflat in contact cu peretele vasului este zero (fara alunecare) Fluxul este laminar Viscozitatea fluidului este constanta Fluxul este constant (nepulsatil)

Flux Turbulent, Flux Laminar

Flux laminar Curgerea se face in planuri

paralele cu axul vasului, fiecare strat de sange ramane la distanta constanta fata de peretele vascular Viteza este maxima in centrul vasului si minima la perete Distributia se face dupa o curba parabolica, determinata in primul rand de vascozitate

Flux Turbulent, Flux Laminar

Flux turbulent Deplasarea in axul lung al vasului se

suprapune cu deplasarea transversala a straturilor de sange, formandu-se vartejuri (curenti turbionari) Apare la viteze mari de curgere, cand sangele trece prin o zona ingustata a vasului sau cand vasul prezinta o schimbare de directie in unghi strans Fluxul turbulent nu mai creste liniar cu DP, ci cu radacina patrata a DP, pentru ca R creste turbulenta prodce o pierdere de energie cinetica Formarea de vortexuri in timpul turbulentei produce sufluri

Numarul lui Reynolds

Permite estimarea conditiilor in care fluxul devine turbulent

r raza vasului, v velocitatea, r densitatea, h - viscozitatea

Fluxul devine turbulent cand: Raza vasului (r) este mare (aorta) sau velocitatea sangelui (v)

este crescuta (DC crescut, sau cand o diminuare locala a diametrului vascular produce o crestere a vitezei de curgere stenoza arteriala sau compresie externa) Viscozitatea (h) scade (anemie); viscozitatea reflecta fortele coezive care tind sa pastreze organizarea straturilor fluidului
Re < 2000 flux laminar; Re > 3000 flux turbulent Suflurile apar in: stenoza vasculara, sunturi, leziuni valvulare

Numarul lui Reynolds

Re=2rvr/h
Numarul lui Reynolds ne da o masura a raportului dintre fortele inertiale si fortele vascoase:
La valori mici ale Re, fortele viscoase (2r/h) sunt dominante

flux laminar caracterizat de o curgere lina, constanta;

La valori mari ale Re, fortele inertiale (vr) predomina, fapt care

conduce la formarea aleatorie de vartejuri flux turbulent

Masurarea Fluxului Sanguin

Ecografia Doppler, neinvaziva, larg utilizata in clinica

Masurarea Fluxului Sanguin

Metode cantitative invazive utilizare

restransa in clinica
Fluxmetria electromagnetica (A)

Fluxmetria ultrasonografica

intravasculara (B)

adenosine

Presiunea Sanguina

Presiunea Sanguina

Este forta exercitata de sange pe unitatea de suprafata a peretelui vascular, relativ la presiunea barometrica (PB)
mm Hg sau cm H2O in practica medicala (P = rgh) Pascali, g/cm2, sau dynes/cm2 in fizica

Unitati de masura:

1 mm Hg = 1.36 cm H2O = 1330 dyne/cm 2 = 0,133 kPa

Diferente de Presiune in Sistemul Vascular

Presiunea in axul lung al vasului - diferenta de presiune intre

capetele vasului (sau ale circuitului vascular); este forta motrice care face posibila deplasarea coloanei de sange
Presiunea transmurala diferenta dintre presiunea in interiorul

si exteriorul vasului; determina gradul de distensie vasculara

Presiunea hidrostatica determinata de greutea coloanei de

sange intre doua puncte aflate la inaltimi diferite

Factori care genereaza presiune in interiorul vaselor

1.
2. 3. 4.

Complianta vasculara
Gravitatia Rezistenta vascoasa Velocitatea (efectul Bernoulli)

1. Complianta Vasculara
Reprezinta volumul de sange care poate fi acomodat intr-un

segment vascular pentru o crestere presionala de o unitate:

Complianta vasculara = DV/ DP
O complianta vasculara redusa (= rigiditate vasculara) determina

cresterea presiunii vasculare cand volumul sangvin expansioneaza

2. Gravitatia
Generaza presiune hidrostatica intre doua puncte aflate la inaltimi

diferite:

DP = rgDh
In sistemul cardiovascular, nivelul h de referinta (inaltime zero)

este situat la nivelul cordului, unde presiunea nu este afectata de modificari de postura
In clinostatism: presiunea intravasculara este relativ constanta

In ortostatism: presiunea intravasculara creste la nivelul

membrelor inferioare si scade intracranian

 Diferentele axiale de presiune (notate P in figura) intre patul

arterial si cel venos sunt neschimbate in clinostatism comparativ cu pozitia ortostatica

3. Rezistenta Vascoasa
Vascozitatea sangelui, h, reprezinta forta interna de frecare intre

straturile fluidului aflat in miscare

Potrivit legii lui Poiseuille

DP = F x 8hl /pr4
Si

DP = F x R R = 8hl /pr4
Vascozitatea produce o crestere a rezistentei la curgere care va creste presiunea sangvina

4.Relatia Presiune Velocitate

Energia transmisa de cord coloanei de sange este discontinua,

pulsatila in cursul unui ciclu cardiac variatii ale velocitatii sangvine

Variatiile de velocitate sunt insotite de modificari ale presiunii

intravasculare: Presiunea fluidului (energia potentiala, p) trebuie sa scada cand velocitatea (energia cinetica, v2) creste, pentru a satisface principiul conservarii energiei sau ecuatia lui Bernoulli: 2

p + v + g h = ct,

iar pentru fluxuri orizontale: p + v2 = ct Energia totala = energia potentiala + energia cinetica = ct Redistributie intre velocitate si presiune

Efectul Bernoulli
Presiunea scade cand velocitatea fluxului sangvin creste

F = A1 x v1 = A2 x v2 v2 > v1 P1 + v12 = P2 + v22 = ct

P2 < P1

 Diferenta totala de presiune intre doua puncte ale sistemului

vascular insumeaza:

DPtotal = DPhidrostatica + DPcomplianta + DPrezistenta vascoasa + DPinertia

Inertia este rezistenta unui obiect la modificarea starii sale de miscare si reflecta interrelatia dintre energia cinetica (velocitate) si energia potentiala (presiune)
DPinertia se refera la efectul Bernoulli in vasele in care velocitatea variaza datorita ciclului cardiac sau unor evenimente patologice

Impedanta Vasculara
Presiunea si fluxul sangelui prin arterele mari si mijlocii sunt

pulsatile pe parcursul unui ciclu cardiac o analogie cu circuite de curent alternativ este mai adecvata:
D P = F Z, unde Z reprezinta impedanta mecanica, ce include
Impedanta complianta care se opune schimbarilor de volum

(complianta vasculara) Impedanta vascoasa (ori rezistiva) care se opune curgerii sangelui; este echivalentul rezistentei "R" din formula legii lui Ohm a hidrodinamicii, DP = F R, care se aplica sistemelor cu P si F stabile, similare circuitelor de curent continuu Impedanta inertiala care se opune modificarilor fluxului (energia cinetica a fluidului si a vaselor) Concluzie: Cand F si P oscileaza, P/F = Z Z depinde nu numai de R, dar si de complianta si de proprietatile inertiale ale vaselor si sangelui

 Legea lui Ohm in curent alternativ:

E = I Z,

Z depinde de

Resistenta electrica R analogul hidrodinamic este rezistenta

viscoasa Capacitanta C - analogul hidrodinamic este complianta Inductanta L - analogul hidrodinamic este inertia

Resistenta la Fluxul de Sange

Rezistenta la Flux
Se opune curgerii sangelui prin vase Potrivit legii lui Ohm a hidrodinamicii

R = DP/ F,
care exprima R independent de geometria vasului ori a teritoriului vascular, se aplica si circuitelor foarte complexe precum circulatia periferica in totalitatea sa
Unitati de masura:

URP (unitati de rezistenta periferica): mm Hg/(ml/sec)

CGS (centimetri, gram, secunda): dyne sec/cm 5

Conductanta Vasculara
Conductanta reprezinta fluxul sangvin printr-un vas pentru o

anumita diferenta de presiune axiala

C = F/DP = 1/R
Unitate de masura: (ml/sec)/mm Hg

R este invers proportional cu r4

R derivat din legea lui Poiseuille este

R = 8hl /pr4
adica intr-un segment vascular individual, neramificat, rigid prin care sangele curge in flux laminar, rezistenta variaza invers proportional cu puterea a patra a razei vasului

Pentru o DP axiala data, o diminuare de patru ori a diametrului vascular scade fluxul sangvin de 256 de ori prin acel vas

Rezistenta totala este mai mare in arteriole decat in capilare

Cu toate ca vasele capilare au cel mai mic diametru individual,

rezistenta totala in arteriole este mai mare decat rezistenta totala in capilare
De ce? Pentru ca rezistenta insumata a vaselor cu un anumit

grad de arborizatie depinde nu numai de raza, r, dar si de numarul vaselor conectate in paralel
PARAMETRU Raza (ri)
Rezistenta individuala (Ri) (dyne s/cm5) Numarul de unitati

ARTERIOLE 15 m
15 107 1 107

CAPILARE 4 m
3000 107 1 1010

Rezistenta totala (dyne s/cm5)

15

Vase Conectate in Paralel

Vasele conectate in paralel favorizeaza curgerea sangelui pentru

ca fiecare dintre ele ofera o cale suplimentara de acces

or

Rezistenta totala a circuitului astfel format este mult mai mica

decat rezistenta vasculara individuala

Cresterea rezistentei oricaruia dintre vasele conectate in paralel

va creste rezistenta vasculara totala

Vase Conectate in Serie

Cand vasele de sange sunt conectate in serie Fluxul prin fiecare dintre ele este acelasi Rezistenta totala la flux (Rtotal) este egala cu suma

rezistentelor fiecarui vas:

Rezistenta totala de-a lungul unui pat vascular, care poate fi constituit din vase conectate in serie, in paralel ori ambele, este guvernata de legi similare celor care se aplica rezistentelor electrice in circuite de curent continuu

Rezistenta Vascoasa
Daca fluxul respecta conditiile in care legea lui Poiseuille este

aplicabila:

Viscozitatea masoara rezistenta opusa alunecarii prin fortele

de frecarea dintre straturile de fluid Unitatea de masura: poise (P) Vascozitatea totala a sangelui = 3 cP

 In cazul curgerii laminare Straturile de sange sunt cilindri concentrici Se considera ca pelicula subtire de sange aflata in contact

direct cu peretele vascular nu se misca din pricina fortelor de coeziune dintre sange si suprafata interna a vasului Vitezele de deplasare cresc de la perete catre centru profilul velocitatilor este o parabola, viteza maxima de deplasare inregistrandu-se in centrul axului

Viscozitatea Sangelui
Depinde de: 1) 2) 3) 4) 5)

Concentratia plasmatica a fibrinogenului Hematocrit Raza lumenului vascular

Velocitatea liniara
Temperatura

La o concentratie a fibrinogenului de 260 mg/dl, un hematocrit de

40% si o temperatura de 37C, vascozitatea sangelui este de aprox. 3.2 cP

1)

Fibrinogenul Proteina plasmatica, element cheie in cascada coagularii Toate proteinele plasmatice cu greutate moleculara mare contribuie la cresterea vascozitatii sangelui Fibrinogelnul induce agregarea eritrocitelor, printr-un mecanism non-specific de legare crestere a viscozitatii in prezenta fibrinogenului

2)

Hematocritul Reprezinta procentul de celule din volumul total de sange (valori normale: 35 50%) Cresterea hematocritului creste interactiunea dintre eritrocite creste viscozitatea La valori ale hematocritului peste 60%, interactiunea dintre celule deformeaza eritrocitele, determinand o crestere abrupta a viscozitatii

3)

Raza vasului Viscozitatea descreste brusc in vase cu raza < 1 mm (fenomenul Fahraeus-Lindqvist) datorita: Acumularii axiale a elementelor rosii (plasma imprima o miscare de spin eritrocitelor periferice RBCs) strat de plasma in contact cu peretele vascular, unde fortele de frecare sunt maxime Numarului mic de eritrocite care circula in interiorul vaselor f. mici

4) Velocitatea fluxului Tendinta eritrocitelor de a se deplasa catre centrul coloanei de sange necesita un anumita viteza de deplasare a acesteia velocitatea redusa conduce la cresterea viscozitatii 5) Temperatura Temperatura scazuta creste viscozitatea (inghetarea extremitatilor), datorita unei cresteri a fortelor de coeziune dintre molecule Prezenta crioglobulinelor (infectii, boli autoimune si limfoproliferative) care precipita la temperaturi sub 37 C pot conduce la obstruarea vaselor prin cresterea viscozitatii

Rezistenta si Vazomotricitatea
Rezistenta vasculara depinde de activitatea celulelor musculare

netede vasculare (CMNV) care modifica raza vasului, r

Arterele mici si arteriolele reprezinta zona de control a

rezistentei vasculare in circulatia sistemica

De ce? CMNV predomina in structura peretelui vascular la acest

nivel, ceea ce permite o mare variatie diametrului luminal si implicit a rezistentei la flux
Variatii ale r prin contractia ori relaxarea CMNV sub influente

nervoase ori umorale pot produce modificari ale R de pana la100 de ori

Relatia Presiune-Flux-Rezistenta
Legea lui Poiseuille descrie o variatie liniara a presiunii in functie

de flux in tuburi rigide

O crestere a presiunii in vasele reale, pe langa propulsarea

coloanei de sange (variatie liniara a P si F), destinde peretele arterial, care are si proprietati elastice creste r, determinand o scadere a R, care conduce la o crestere suplimentara a F realtie nonlineara intre presiune si flux in vasele elastice
Cresterea tensiunii active (contractia CMNV dupa stimularea

simpatica) creste R si rigiditatea vaselor, ceea ce face relatia P-F mai liniara si deplasata catre stanga

20

40

60

80

100

Driving pressure (mm Hg)

 In concluzie, in vase elastice R descreste odata cu creterea P datorita distensiei vasculare Fluxul creste datorita scaderii R P si F prezinta oscilatii fazice care nu pot fi explicate doar prin

modificari ale rezistentei vascoase, ca in tuburile rigide Este necesar un termen mai complex pentru a defini P/F impedanta mecanica, ce depinde de rezistenta viscoasa, dar si de complianta si de proprietatile inertiale ale vaselor si sangelui

Distensibilitatea Vasculara si Functiile Sistemelor Arterial si Venos

Distensibilitatea Vasculara
Este expresia proprietatilor elastice ale vaselor de sange Este o proprietate cu valoare functionala importanta intrucat Influenteaza relatia dintre presiune, rezistenta si flux Diminueaza variatiile intravasculare ale presiunii intre sitola si

diastola Influenteaza volumul de sange care poate fi acomodat vas

Distensibilitatea vasculara = (DV/V0)/DP

V0 volumul vasului de sange nedestins

Distensibilitatea Vasculara
Depinde de particularitatile structurale ale fiecarui tip de vas

(artere elastice, musculare, vene): - in circulatia sistemica, arterele sunt de 8 ori mai putin distensibile decat venele - arterele pulmonare sunt de 6 ori mai distensibile decat cele sistemice

Structura Peretelui Vascular

Peretele vaselor de sange prezinta trei tunici: intima, media,

adventicea; exceptie capillarele au doar intima

Proportia componentelor principale ale peretelui vascular, si

anume celule endoteliale, fibre elastice, CMNV si fibre de colagen, variaza de-a lungul arborelui vascular

Relatia dintre Structura si Functie

(elastic fibers dominance)

(collagen fibers dominance)

Complianta sau Capacitanta Vasculara

Reprezinta cantitatea totala de sange care

poate fi continuta de un segment vascular pentru o crestere presionala de 1 mm Hg

C = DV/DP
Arterele bogate in fibre elastice au o

complianta mai mare decat cele in structura carora predomina fibrele musculare netede
Desi complianta venelor pare sa fie mai

mare la presiuni uzuale, capacitatea lor de a acomoda cantiati mari de sange pentru fiecare unitate de presiune este mai degraba rezultatul unei modificari de forma

Curbele Volum Presiune

Curbe Volum Presiune

In sistemul arterial, o crestere usoara de volum produce o

ascensiune presionala abrupta arterele au o complianta moderata, sunt menite sa transporte sangele la presiuni inalte, cu viteze crescute
Venele pot acomoda cateva sute de ml de sange pentru o

crestere presionala de numai 3 5 mm Hg sunt rezervoare de sange

Stimularea simpatica scade capacitanta arteriala si venoasa

prin contractia CMNV

Este o reactie importanta pentru
Redistributia sangelui intre teritoriile vasculare

Cresterea intoarcerii venoase care va creste in final DC

(legea Frank-Starling) Mentinerea presiunea sangvina in cursul hemoragiilor

Complianta Intarziata
Un vas supus unei cresteri de volum prezinta initial o crestere

presionala importanta, dar presiunea revine la normal in minute sau ore = relaxatarea la stres circulatia poate acomoda cantitati suplimentare de sange daca este necesar
Complianta intarziata in sens opus: circulatia isi ajusteaza

dimensiunile in mod automat (in minute ore) la volume scazute de sange dupa o hemoragie importanta
Relaxarea la stres si reversul acesteia

Sunt proprietati ale musculaturii netede

Permit mentinera unei presiuni relativ constante in interiorul

unui organ cavitar in ciuda unor modificari mari de volum pe termen lung

Pulsatiile Presionale Arteriale

Presiunea sangelui prezinta variatii ciclice intre o valoare

maxima a presiunii atinsa in timpul sistolei si o valoare minima ce corespunde finalului relaxarii ventriculare
Presiunea diastolica este mentinuta la valori relativ mari, in ciuda

absentei contractiei ventriculare

 De ce?

In timpul sistolei, presiunea transmisa coloanei de sange creste destinderea peretelui arterial care depoziteaza un anumit volum de fluid crestere gradata a fluxului catre valoarea sa maximala In timpul diastolei, presiunea ventriculara scade catre zero vasul revine la dimensiunea sa initiala, eliberand cantitatea de sange acumulata in cursul distensiei induse de ejectie fluxul si presiunea intravasculara descresc gradat in cursul diastolei

P = F x R in circulatie P = DC x RPT

Presiunea Pulsului
Presiunea pulsului reprezinta diferenta dintre presiunea

sistolica si cea diastolica

Presiunea pulsului depinde in principal de:

1)
2)

Volumul bataie, direct proportional Complianta arterelor, invers proportional

Presiunea pulsului in aorta acendenta

Unda Pulsului
Transmiterea pulsatiilor presionale se face sub forma unei

unde de presiune generata de ejectia VS, care se propaga de-a lungul peretelui arterial si care antreneaza miscarea anterograda a unei cantitati minime de sange
Velocitatea undei pulsului creste in vase cu complianta redusa,

pentru ca parte din energia undei pulsului este consumata pentru a destinde vasul: 3 - 5 m/sec in aorta normala 7 -10 m/sec in arterele mari 15 - 35 m/sec in arterele mici
!!! Viteza de transmitere a undei pulsului este mult mai mare decat velocitatea coloanei de sange

Amortizarea Pulsatiilor Presionale

Amplitudinea pulsatiilor descreste progresiv catre arterele mici,

arteriole si capilare
Datorita: 1) 2)

Rezistentei opuse de vase curgerii sangelui Compliantei vasculare (complianta totala creste in periferie) Gradul descresterii este aproape direct proportional cu produsul dintre rezistenta si complianta

Presiunea Arteriala Medie

Presiunea arteriala medie Reprezinta media presiunilor arteriale masurate in fiecare

milisecunda pe parcursul unui ciclu cardiac Este determinata in proportie de 60% de presiunea diastolica si de 40% de presiunea sistolica presiune arteriala medie < media valorilor sistolice si diastolice PM = PD + 1/3(PS - PD)

Presiuni in Circulatia Sistemica si in cea Pulmonara

Tipul vasului

Circulatia sistemica

Artere Arteriole Capilare Venule Vene Artere

Capilare Vene

Presiunea medie (mm Hg) 95

Circulatia pulmonara

60 25 (35-15) 15 15-3 15
10 5

Circulatia sistemica Presiunea sistolica 120 mm Hg Presiunea diastolica 80 mm Hg Circulatia pulmonara Presiunea sistolica 25 mm Hg Presiunea diastolica 8 mm Hg

 Vasele pulmonare sunt mai scurte, au diametrul mai mare, pereti

mai subtiri si cu mai putine fibre musculare rezistenta scazuta, complianta mare
Debitul cardiac stang este egal cu cel drept, dar rezistenta totala

in circulatia sistemica (1.1 URP) este mult mai mare decat in circulatia pulmonara (0.08 URP) este necesara o forta motrice (DP) mai mare in circulatia sistemica
Presiunea sistemica scade abrupt in teritoriul arteriolar, in vreme

ce presiunea pulmonara scade relativ uniform (arteriolele pulmonare au stratul muscular mai slab reprezentat si au o rezistenta scazuta)

Masurarea Presiunii Sistolice si Diastolice

O metoda precisa si directa consta in introducerea unui cateter

in vasul de interes, conectat la un sistem de inregistrare a presiunii - invaziva, folosita numai pentru studii speciale
In clinica se foloseste masurarea indirecta, neinvaziva cu ajutorul

sfigmomanometrelor aneroide, numita metoda auscultatorie; valorile obtinute au o eroare de circa10% fata de masurarea directa

Metoda Auscultatorie