Gramatica limbii romane - toata gramatica

SUBSTANTIVUL
Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.

1. Felul substantivelor

Dupa inteles (natura denumirii):

-compuse (masa, scolar, prieten) -proprii (Maria, Venus, Arad)

Dupa alcatuire (forma):

-simple (casa, Iasi, om) -compuse (prin contopire: untdelemn) (prin alaturare: i-lumina)

Atentie!

!."ubstantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, #eam#iu, indoiala etc.) $."ubstantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar %."e scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in & si unul in ' (floarea-soarelui) din doua substantive le#ate prin prepo itie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un ad(ectiv (ar#int-viu), dintr-un substantiv si un verb (#ura-casca) )."e scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastrea a individualitatea morfolo#ica (bunavointa) '-D (bunavointei, nu bunei vointe) *."ubstantivele proprii de scriu cu ma(uscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propo itie sau fra a. .Genul substantivelor In limba romana substantivul are trei #enuri: masculin, feminin, neutru Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)

Genul !eminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte) Genul neutru, in #eneral, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

"ubstantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o sin#ura forma pentru masculin si feminin (#andac, tantar, fluture, elefant etc.) "ubstantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara) Motiunea- procesul cu a(utorul caruia se formea a substantivele feminine din cele masculine si+sau invers (elev+eleva, rata+ratoi etc.). ,ele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an)
". Numarul substantivelor

"ubstantivele din limba romana pre inta forme de sin#ular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli) Masculin &eutru "in#ular Plural +pom -uri+parcuri u, u+codru, leu e+orase e+munte Plural i+pomi "in#ular a+clasa -eminin Plural e+clase "in#ular +parc i+banci +orase u, u+lucru, tablou u, u+cadru, curcubeu u+studiu

i, i codri,lei e+parte

a+banca i+parti

i+munti -uri+lucruri, tablouri

a+tata i+tati e+cadre, curcubeie i+studii

+manta a+marfa e+vreme

le+mantale

-uri+marfuri -uri+vremuri

- desinenta ero Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la sin#ular la plural: a+a (rana+rani) a+e (masa+mese) a+e (bat+bete) a+i (cuvant+cuvinte) o+oa ( covor+covoare) oa+o (comoara+comori) Alternante consonantice# d+ (lada+la i) t+t (baiat,baieti) s+s (urs+ursi) #+# (dun#a+dun#i) c+c (fiica+fiice) l+ (cal+cai) str+str ( astru+astri) Substantive $e!ective $e numar: -cu forme numai la sin#ular (nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune (#rau,var) si proprii ("iret .raian) -cu aceeasi forma si la si#ular si la plural (pui, tei, unc/i, invatatoare, nume) -cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti) proprii (Iasi, 0alcani) Substantive cu !orme multi%le $e singular (oapete+oaspe1 pantece+pantec) sau $e %lural cu acelasi inteles (boli+boale1 coli+coale) cu inteles diferit (coarne+corni+cornuri) Substantive colective (a caror forma de sin#ular are inteles de plural): -substantive simple(primare): /oarda, /er#/elie, stol, turma, trib etc. -substantive derivate: alunis, frun is, taranime, ste(aris etc. Atentie! -orma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, in mod normal, de acest numar, are sensul1 unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia respectiva &eclinarea substantivului &eclinarea substantivelor nearticulate sau articulate ne'otarat

&eclinarea substantivelor articulate 'otarat

&eclinarea substantivelor %ro%rii (nume $e %ersoane)

&eclinarea substantivelor %ro%rii nume geogra!ice com%use a)doua substantive in acelasi ca : &-Ac .ar#u-2iu1 '-D .ar#u-2iului b)doua substantive, al doilea in #enitiv: &-Ac Vatra Dornei1 '-D Vetrei Dornei c)doua propo itii le#ate prin prepo itie: &-Ac ,urtea de Ar#es1 '-D ,urtii de Ar#es d)un substantiv si un ad(ectiv: &-Ac Valea 3un#a1'-D Vaii 3un#i *.+a,urile substantivului Nominativ (cine4 ce4) -subiect:3ui i se cuvine aceasta cinste. -nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ):5adu este un co%il bun. -apo itie(atribut apo itional):5aul -ures a iesit din matca. 6bs.7xemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, c/iar, tocmai. Mi/ai 8adica9 nepotul meu a implinit un an. Acu,ativ -atribut substantival prepo itional (care4 ce fel de4) Apa $e la munte este rece (care apa4)

6bs.&u face #reseala sa pui intrebarea: de unde4 -nume predicativ(urmea a dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepo itie)-lorile sunt %entru mama -complement direct (pe cine4 ce4) Il intreb %e -i'ai.. -complement indirect (prepo itii: cine4 ce4)Vorbim $es%re ca,uri. -complement de a#ent (de cine4 de catre cine4)Intrebarea a fost pusa $e Alina. 6bs.;rmea a dupa un verb la diate a pasiva sau dupa un participiu -complement circumstantial de loc (unde4 cu sau fara prepo itii,incotro4)Vine $e la %a$ure. -complement circumstantial de timp(cand4 cu sau fara prepo itii,cat timp4)A lipsit de acasa o sa%tamana. -complement circumstantial de mod(cum4 cat4),opii vin in gru%uri.Alear#a ca vantul. (complement circumstantial comparativ) -complement circumstantial de cau a:,odrul clocoti $e ,gomot -complement circumstantial de scop:A plecat in oras %entru cum%araturi. Genitiv -atribut substantival #enitival(al,a,ai,ale cui4)Interventia colegei a fost salutara. -nume predicativ(urmea a dupa un verb copulativ si este insotit de articol #enitival:al,a,ai,ale)Pamantul este al taranilor. 6bs."ubstantivele in #enitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepo itii sau locuri prepo itionale, forma articulata: asu%ra.contra.im%otriva.ina%oia.$easu%ra. $e$esubtul.in susul. in /osul.in !un$ul.$in cau,a etc. -complement indirect:.oti s-au ridicat contra %ro%unerii lui. -complement circumstantial de loc:Vi itatorii se uitau in !un$ul %esterii -complement circumstantial de timp:A a(uns la #ara inaintea sosirii trenului -complement circumstantial de cau a:A intar iat $in cau,a vremii.

-atribut substantial prepo itional:'radina $in !ata casei era inundata de verdeata &ativ -complement indirect (cui4)0a$urii ii lipseste cantecul pasarilor. 6bs."ubstantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepo itiile:gratie.$atorita.multumita.%otrivit. con!orm.contrar.ai$oma.asemenea -complement circumstantial de loc(dativ locativ):"tai locului copile< -complement circumstantial de mod:A raspuns con!orm aste%tarilor noastre -nume predicativ:7l este ai$oma !ratelui tau. -atribut substantival prepo itional(care4)Interventia con!orm %lanului a condus la reusita -atribut substantival (cui4)Preot $este%tarii noastre+ 6ferirea de premii olim%icilor a fost televi ata (de obicei dupa infinitivul lun#) -complement indirect cu prepo itie:Am reusit $atorita Ioanei -complement circumstantial de cau a:A intar iat $atorita %loii Vocativ -nu are functie sintactica1 se desparte prin vir#ula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa in propo itie: Ioana.vino afara<

Verbul
Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare

1.+lasi!icarile verbului
a)$u%a rolul sintactic si mor!ologic# -%re$icative: indeplinesc sin#ure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a mer#e, a vedea etc) -co%ulative: lea#a numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)

-au1iliare: a(uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diate ei pasive (a fi, a vrea, a avea) b)$u%a %osibilitatea $e a avea com%lement $irect# -tran,itive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc) -intran,itive: care nu pot avea complement direct (a aler#a, a fi, a mer#e etc.) c)$u%a re!erirea la %ersoana# -%ersonale# au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.) -im%ersonale# nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a nin#e, a se ice etc.) -uni%ersonale# de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.

.Locutiunile verbale
'rupuri de cuvinte, care contin in mod obli#atoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfolo#ice si sintactice specifice verbului

Structura locutiunilor verbale# -verb:prepo itie:substantiv:a avea de #and -verb:inter(ectie:a face tusti -verb:substantiv:pa iti-va #ura(pronume intre verb si substantiv) -verb:etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a tra#e, a ba#a Atentie! 6 locutiune verbala se recunoaste daca: -se poate substitui printr-un sin#ur cuvant (a o lua la fu#a=a fu#i) -intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente1 -exista un cuvant care, luat i olat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte1aminte=4)

".&iate,a verbului
,ate#orie #ramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect: diate ele activa, pasiva si reflexiva &iate,a activa# arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia1 se formea a din tema verbului de con(u#at la care se adau#a terminatiile modurilor si timpurilor respective1 &iate,a %asiva# arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de a#ent (exprimat sau subinteles) 1 se formea a din participiul verbului de con(u#at precedat de diate a activa a verbului auxiliar a !i1 diate a pasiva au doar verbele care la diate a activa sunt tran itive1 &iate,a re!le1iva# arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera1 se formea a din diate a activa a verbului de con(u#at precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acu ativ cu rol de marca morfolo#ica.

*.-o$urile verbului
,ate#oria #ramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum considera vorbitorul actiunea -o$urile#-%ersonal# daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei1 -ne%ersonal# daca pre inta actiunea fara referire la persoana care o savarseste1 -%re$icativ# daca verbul poate indeplini functia de predicat1 -ne%re$icativ# daca verbul nu poate indeplini functia de predicat1

-o$uri %ersonale. %re$icative# -in$icativ: exprima o actiune pre entata de vorbitor ca reala,si#ura (eu lucre , tac, cule#, fu#)1 -con/unctiv# exprima o actiune reali abila, posibila in pre ent,ireala in trecut (eu sa lucre , sa tac, sa cule#, sa fu#1 eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu#it)1 -con$itional-o%tativ# exprima o actiune reali abila in functie de o conditie (eu as lucra, as tacea, as cule#e, as fu#i)1 -im%erativ# exprima un ordin, un indemn, un sfat, o ru#aminte (lucrea a< taci< cule#e< fu#i<)1

-o$urile ne%ersonale. ne%re$icative# -in!initiv# exprima actiunea in mod #eneral, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.)1 -gerun,iu# exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucrand etc.)1 -%artici%iu# denumeste sub forma de ad(ectiv actiunea suferita de un obiect(citit, va ut, citit etc.)1 -su%in# forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepo itiile $e. la. %entru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.)1

2.Tim%urile verbale
,ate#orie #ramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii actiunii

Tim%urile in$icativului -%re,ent# actiune simultana cu momentul vorbirii (lucre , tac, cule#, fu#)1 -im%er!ect# actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se refera vorbirea (lucram, taceam, cule#eam, fu#eam)1 -%er!ecul sim%lu# actiune trecuta, inc/eiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fu#ii)1 -%er!ectul com%us# actiune trecuta, terminata, fara a preci a momentul inc/eierii fata de pre ent (am lucrat, am tacut, am cules, am fu#it)1 -mai mult ca %er!ectul# actiune trecuta, inc/eiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fu#isem)1 -viitorul# actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi cule#e, voi fu#i)1 -viitorul anterior# actiune care se va petrece in viitor si se va inc/eia inaintea unei alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fu#it)1 Tim%urile con/unctivului -%re,ent# sa lucre , sa tac, sa cule#, sa fu#1 -%er!ect# sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu#it1

Tim%urile con$itional -o%tativului -%re,ent# as lucra, as tacea, as cule#e, as fu#i1 -%er!ect# as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fu#it1 Nu uita! Im%erativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru pre ent. Atentie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, pre ent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri.

3.+on/ugarea verbului
-lexiunea verbului dupa diate a, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste con(u#are

Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in patru con(u#ari: +on/ugarea I# verbe terminate in -a (a lucra. a canta. a visa etc.) +on/ugarea II# verbe terminate in -ea (a %lacea. a ve$ea etc.) +on/ugarea III# verbe terminate in -e (a bate. a merge. a s%une etc.) +on/ugarea IV# verbe terminate in -i sau -i (a !ugi. a $ori. a cobori. a 'otari etc.) Nu uita! ,on(u#area verbelor re#ulate la diate a reflexiva este aproape identica cu cea de la diate a activa. Paradi#mele verbale sunt aceleasi, adau#andu-se in fata verbului pronumele reflexiv in dativ si acu ativ cu exceptia imperativului si #erun iului,cand pronumele sta dupa verb. Diate a reflexiva este defectiva de participiu si supin.

%ronumele
parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv

-eluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, ne/otarat, intero#ativ, relativ si ne#ativ 6bservatii: !.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata ad(ective $.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, ne/otarat, intero#ativ, relativ si ne#ativ pot fi ad(ective %.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa persoana 1.045NU-6L6 064S5NAL 6bservatii: !.-orme neaccentuate se intalnesc doar in ca urile Ac. si D. $.Vocativ are numai persoana a II-a: tu< voi< %.'enitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor. ).Persoanele I si aII-a nu au forme dupa #en : eu, tu, noi, voi

*.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete -unctii sintactice -subiect: -nume predicativ in: &: Tu a(un#i primul. &: -ratele meu este el. Ac: Intrebarea este %entru tine. ': ,artea este a lui. -atribut pronominal in: &(apo itie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in casa. ': "fatul lui doveseste intelepciune. ,artea $in !ata lui este a mea. D: ,opilu-i statea linistit (dativ posesiv) -complement direct in: -complement indirect in: Ac: Te intreb si %e tine despre acest lucru. Ac: A vorbit cu mine. D: Lui i-am dat o carte. ': (cu prepo itie) &apasta a ca ut asu%ra ei. -complement circumstantial de loc in:Ac: Mer#e la voi. ': (cu prep. sau loc prep.) "-a ase at in !ata lui.(ei, lor) D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata):In !ata-mi se ase ase o persoana importanta. -complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine. -complement circumstantial de cau a: ': &-a venit $in %ricina lui. "ituatii in care pronumele personal nu are functii sintactice: -in V (tu< voi<)

-dativul etic: Vor sa mi-l omoare -cand are valoare neutra: A luat-o la fu#a Da-i inainte fara #ri(a< .045NU-6L6 &6 05LIT6T6 -are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a pers. aII-a: &-Ac: dumneata, dumneavoastra '-D: dumitale pers. aIII-a: 6bservatii: -alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra) 7xcelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana -forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale -functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si compl. circum. de loc in D) ".%ronumele re!le1iv 6bservatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, ca urile D si Ac D: sie, siesi+isi, si Ac: (pe) sine+ se -pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale: D: imi, iti-, ne, va (imi amintesc>) Ac: ma, te-, ne-, va (ma #andesc>) -formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul: te #andesti ma framant &-Ac-'-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor

pers -unctii sintactice:

II

II

pers

-complement direct: -complement indirect:

Ac: Te privesti in o#linda. D: Iti cumperi o carte. Ac: 5ar vorbea $es%re sine

-atribut pronominal:

Ac: 3auda de sine >> D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si) -i-am aran(at cartile (cartile)

6bservatii: ,and nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se anali ea a impreuna cu verbul, fiind
marca diate ei reflexive

-orma accentuata de Ac., insotita de art. /ot. se substantivi ea a ("i-a soptit in sinea lui) *.045NU-6L6 SI A&76+TIVUL &6 INTA4I46 -orme: -masculin, sin#ular: (eu) insumi (tu) insuti (el) insusi -feminin, sin#ular: (eu) insami (tu) insati (ea) insasi -masculin, plural: (noi) insine (voi) insiva (ei) insisi -feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.) fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.) fiica (f.s#.)-vocala a-insami (f.s#.) fiu (m.s#)-vocala u- insumi (m.s#.)

(voi) inseva (ele) insesi, insele 6bservatii: !."e #reseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le $.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori, ele insotesc un pronume sau un substantiv devenind a$/ective $e intarire. de aceea functia sintactica este de atribut a$/ectival. %.Atentie la acord: iar persoana aII-a asupra persoanei aIII-a) ).Insusi poate fi inlocuit de adverbul c'iar sau de alte sinonime (sin#ur, propriu,personal,in persoana) 2.045NU-6L6 SI A&76+TIVUL N6GATIV -orme: &-Ac: nimeni, nimenea '-D: nimanui nimic, nimica -,a ad(ective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor. -Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume 6bservatii: !. Aceste pronume trebuie folosite in propo itii ne#ative. $.In exemplul:&-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este con/unctie, deci nu intra in alcatuirea unui pronume ne#ativ. &-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele '-D:nici unuia, nici uneia, nici unora Dan, Maria si 7lena, ei insisi> (masculinul are prioritate) 7u, tu si el noi insine>(persoana I are prioritate asupra celorlalte,

3.045NU-6L6 SI A&76+TIVUL 05S6SIV -Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate: ex. al meu, al tau, al sau ai nostri, ai vostri a mea, a ta, a sa ale noastre, ale voastre

-ormele se obtin cu a(utorul atricolului posesiv #enitival: al, a, ai, ale 6bservatie: Pronumele lui. ei. lor sunt %ersonale, nu posesive -unctii sintactice: -subiect: -nume predicativ: &: Ai mei au a(uns acasa. &: ,aietul acesta este al meu. Ac: -lorile sunt %entru ai mei. -atribut pronominal Ac: 5ar am va ut o privire ca a ta. ': "fatul alor mei mi-a fost de folos. -complement direct: Ac: I-am va ut %e ai vostri. -complement indirect:Ac: "e #andea la ai sai. D: 3e povestesc alor mei. ': .oti s-au ridicat im%otriva alor tai. -complement de a#ent:Ac: A fost c/emat $e ai sai. -compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei. -atribut ad(ectival: &: ,artea ta este aici. Ac: 3ocuieste pe strada mea. D: ,aietului tau ii lipseste o foaie. ': Dorinta mamei mele e sfanta V: o, copilul meu, fii mereu intelept<

6bservatie:Pentru a afla ca ul ad(ectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui4 ci se stabileste ca ul substantivului cu care s-a acordat ad(ectivul, care preia #enul, numarul si ca ul substantivului determinat. 8.045NU-6L6 SI A&76+TIVUL &6-5NST4ATIV -orme: -de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc. -de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc. -de departare: acela, aceea (f.s#.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc. -de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi -unctii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad(ectiv una sin#ura: atribut ad(ectival 6bservatii: !.?Acela@ are si o forma mai redusa ?cel@, care poate aparea numai in pre enta unui determinant obli#atoriu (cel de acolo, cei pre enti) $.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt. %.-ormele de feminin aceasta. asta.aceea intra si in componenta locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe lan#a asta, cu toate acestea) 9.%ronumele Si a$/ectivul ne'otArAt -orme: a)simple: unul, una, unii, unele atat, atata, atatia, atatea mult, putin, cutare b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva, careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc. 6bservatii: !.Pronumele ne/otarate in componenta carora intra cuvantul ?cine@ nu devin niciodata ad(ective. $.;rmatoarele pronume ne/otarate isi modifica forma atunci cand devin ad(ective: altul, alta, altii, altele tot, toata, toti,toate

unul-un vreuna-vreo

una-o

altul-alt

alta-alta

vreunul-vreun

%.-unctii sintactice ale pronumelor ne/otarate:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a ad(ectivelor ne/otarate: atribut ad(ectival. :.045NU-6L6 SI A&76+TIVUL INT645GATIV tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare -orme: &:cine4 cata4cati4 cate4 Ac:(pe) cine4 D:cui4 ': (al,a,ai,ale) cui4 -unctii sintactice: -subiect: -nume predicativ &:+ine vine4 (An$rei vine.) &:+are este sora ta4 ("ora mea este aceasta.) Ac:0entru cine sunt cartile4 (,artile sunt %entru &an.) ':Ai cui sunt acesti copii4 (Acesti copii sunt ai vecinei.) -atribut pronominal: ':Ai cui bani lipseau4 (3ipseau banii -ariei.) -complement direct: Ac:0e cine ai c/emat4 (Am c/emat-o %e sora ta.) -complement indirect:Ac:&es%re cine vorbeai4 (Vorbeam $es%re bunica.) D: +ui i-ai povestit4(Ioanei i-am povestit.) -compl.de a#ent: Ac:&e cine ai fost a(utata4(Am fost a(utata $e colegi.) &-Ac: care4 '-D:caruia4 careia4 carora4 &-Ac: ce4 '-D:nu are forme &-Ac:cat4 '-D: cator4

-compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost4 (Am fost la vecini) 6bservatii: !.Pronumele intero#ativ cine; nu devine ad(ectiv.

$..oate ad(ectivele intero#ative au aceeasi functie sintactica de atribut ad(ectival. &:+are carte -ti lipseste4 Ac:Despre ce intamplare povestesti4 D:+arui copil i te adrese i4 ':5aspunsul carui cole# ti-a placut4 %.Pronumele intero#ativ ,7 este invariabil ). Pronumle au functia sintactica,ca ul, numarul si #enul de la substantivul pe care il inlocuieste 1<.045NU-6L6 SI A&76+TIVUL 46LATIV -orme: a)simple: &:cine Ac:cat4cata4cati4 cate4 Ac:(pe) cine cator4 D:cui ': (al,a,ai,ale) cui b)compuse &-Ac: D-': m.s#. cel ce celui ce f.s#. ceea cecei ce celei ce careia4 carora4 m.pl. cele ce celor ce f.pl. &-Ac: care4 '-D:caruia4 &-Ac: ce4 '-D:nu are forme &'-D:

-unctii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui intero#ativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse in fra e, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el lea#a o propo itie secundara de re#enta ei). -unctia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie 7x: -subiect: -nume predicativ: "tiu + cine vine. Am aflat+ care este sora mea.

-atribut pronominal: Ma interesea a+ ai cui bani lipseau.

6bs. !.In anumite situatii pronumele relative pot deveni ec/ivalente ca sens cu pronumele ne/otarate ("-a dus care pe unde a apucat) $.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai cate)

Articolul
Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului 1.+lasi!icarea articolului a)dupa inteles:-articol 'otarat (propriu- is)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare -articol ne'otarat -pre inta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului -articol %osesiv (#enitival) -lea#a substantivul care denumeste posesorul de obiectul posedat -articol $emonstrativ(ad(ectival) -lea#a un substantiv de substantivul re#ent b)dupa po itie:-articol enclitic-se lipeste la sfarsitul cuvantului (omul ,cartea) -articol %roclitic-se afla in fata substantivului determinat (un caiet, niste carti) Atentie! !.Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste)nu are sens. $.Articolul poate insoti -un substantiv (poe ia, un om, lui Mi/ai) -un ad(ectiv(silitorul elev,floarea cea frumoasa) -un numeral (al doilea, a treia) %.Articolul se anali ea a impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste (sin#ur nu are functie sintactica)

).Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta comparand opo itiile de numar (un caiet+niste caiete, un caiet+doua caiete1 (articolnumeral))

.Articolul 'otarat "e atasea a substantivului, direct sau cu a(utorul unei vocale de le#atura, aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului -orme flexionare:
,a ulMasculin-eminin&eutru

"in#ular -le-l, -le -lor-lui -lor-le "in#ular elevelescaunul elevelorscaunului elevelor!scaunule!

"in#ular Plural&-Ac-l, -le, -a -le'-Dlui,-lui,-e(i) -lorV-le -lor

Plural "in#ular -i-a -lor-i -lor -

Plural

,a ulMasculin-eminin&eutru

"in#ular Plural "in#ular Plural Plural&-Acelevul eleviieleva scaunele'-Delevului elevilorelevei scaunelorVelvule! elevilor!elevo! scaunelor!

Atentie! !.Articolul /otarat apare ca element constructiv in structura unor pronume-dansul, dansa, in aceste ca uri nefiind anali abil $.Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepo itii si locutiuni prepo itionale (inaintea, inapoia, in fata) %."ubstantivele feminine nume proprii de ori#ine auto/tona, terminate in vocalal ?A@ se articulea a /otarat enclitic(cartea Mariei, Ioanei) iar cele de ori#ine straina se articulea a /otarat proclitic (cartea lui 2eni, lui ,armen) )."ubstantivele articulate /otarat care denumesc momentele ilei sau divi iuni de timp isi sc/imba valoarea #ramaticala si devin adverbe ( iua, seara, (oia, vara) *.,and sunt precedate de prepo itii substantivele in Ac. nu se articulea a (mer#e la scoala), dar se articulea a cand sunt insotite de un atribut (mer#e la scoala de mu ica)

".Articolul ne'otarat

Insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului -orme flexionare:
,a ulMasculin-eminin&eutru

"in#ular Plural "in#ular Plural "in#ular Plural&-Acun elev niste elevio eleva niste eleveun scaun niste scaune'-Dunui elev unor eleviunei eleve unor eleveunui scaun unor scaune 6bservatii: !. -ormele ;& si 6 ale articolului /otarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al ad(ectivului pronominal ne/otarat. "e pot deosebi in context: ;& si 6 sunt: a)articole, cand le corespunde &I".7 (o carte+niste carti) b)numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev+ doi elevi) c)ad(ective pronominale ne/otarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte+unele carti) $.,and insoteste alte parti de vorbire,articolul ne/otarat le transforma in substantive(dute-vino+un du-te-vino) %.Articolul ne/otarat poate transforma numele proprii in nume comune (Aercule+ un /ercule) ).-orma de plural a articolului ne/otarat &I".7 poate fi folosita si la forma de sin#ular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste+ niste peste+niste pesti) fata de pluralul articulat *.,uvantul niste cu intelesul ?cativa@, ?un pic de@ nu e articol, ci ad(ectiv pronominal ne/otarat *.Articolul %osesiv (genitival) "e asa a inintea unui substantiv sau pronume in ', inaintea unui ad(ectiv posesiv sau a unui numeral ordinal si lea#a, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului1 se numeste posesiv, deoarece indica posesia (apartenanta) si #enitival deoarece intra in componenta intrebarii #enitivului -orme flexionare: ,a ul"in#ularPlural Masculin -eminin&-Acal elevului= meu= $oilea -eminin Masculin a elevei= mea= $oua ai elevilor=mei

ale elevelor=mele'-D -alor mei6bservatii: !.-orma de 'D alor apare numai in structura pronumelui posesiv la '-D (Port de #ri(a alor mei) $.3a numeralul ordinal, al.a este element constitutiv, indicand, impreuna cu articolul /otarat,#enul acestuia (al treilea+ a treia) Atentie:-ormele articolului posesiv al.a.ai.ale se scriu intotdeauna intr-un sin#ur cuvant &u le confundati cu secventele omonime ca: -prepo itia la infinitiv a:pronume personale neaccentuate la Ac sau D (a-i vedea+ a-i vedea) -prepo itia a :le (pronume personal in D.sau Ac, plural, feminin) 2.Articolul $emonstrativ (a$/ectival) 3ea#a un ad(ectiv de substantivul re#ent1 a(uta la substantivi area ad(ectivului si a numeralului (cei tari,cei doi, celde-al doilea)si la formarea superlativului relativ (cel mai bun) -orme flexionare ,a ul"in#ularPlural -eminin&-Ac+el +elei+elor 6bservatii: insoteste Masculin +ea+ei -eminin Masculin +ele'-D+elui

!. Articolul demonstrativ se anali ea a impreuna cu partea de vorbire pe care o

$.+el apare frecvent ca termen re#ent, insotit de un determinant obli#atoriu, deci, in aceste situatii, cel are valoarea pronominala (,el de aici+ cea de acolo) %.-ormele articolului demonstrativ se scriu totdeauna in sin#ur cuvant si trebuie deosebite de secventele omonime -pronume intero#ativ-relativ ce : pronume neaccentuat in D,Ac (ce-l intrebi4+ce-i spui4) -pronume ce : le (pronume neaccentuat de D si Ac pl.) (ce le dai+ ce le spui) ). Articolul demonstrativ (ad(ectival) are flexiune de #en, numar si ca asemanatoare cu a pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin absenta elementului initial si a celui final a

A$/ectivul
Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in #en, numar si ca cu substantivul determinat

6bservatii: Ad(ectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (#reu, mic, usor, luminos) -materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos) -elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc) -referirea la posesor sau la ori#ine (casa olteneasca)

1.+lasi!icarea a$/ectivelor a)dupa forma: -variabile-cu $ terminatii- la s#. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun+buna) -cu o terminatie-la s#. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa+baiat mare) -invariabile-provenite din adverbe (#ata, asa, astfel) -provenite din imprumuturi vec/i (ditai, sadea) -provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu, maro) b)dupa ori#ine: -propriu- ise(verde, bun, inalt) -pronominale -posesive (caietul meu+tau+sau) -demonstrative (fata aceasta+aceea) -intero#ative ( care fata4) -ne/otarate(unii baieti+ unele fete) -relative( ce fata ) -ne#ative(nici un om) -de intarire (fata insesi) 6bservatii: Ad(ectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala 6 c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru

-derivate cu a(utorul sufixelor (timpuriu, tineresc) -determinative (provenite din alte parti de vorbire) - pronominale -posesive (cartea mea+ta+sa) -demonstrative (cartea aceasta+aceea) -intero#ative ( care mama4) -ne/otarate(unii baieti+ unele fete) -relative( ce carte ) -ne#ative(nici o fapta) -de intarire (el insusi) -numerale (trei elevi) -participale (pa#ina scrisa) -#erun iale (masca ra anda) -adverbiale (barbat bine) d)dupa numarul formelor flexionare reali ate in declinare: -cu ) forme flexionare (in functie de #en, numar si ca ) -propriu- ise (bun, simplu) -participiale (iubit) -#erun iale (suferind) -cu % forme flexionare -cele terminate in consoanele , si ' (lun#, adanc) -derivate cu sufixele -.65, -7",, -I; (satesc,cenusiu) -cu $ forme flexionare -terminate in 7 (dulce) -terminate in consoana palatala (vec/i, dibaci) -terminate in difton# (balai, rotofei)

-invariabile (maro, eficace, motrice) 6bservatii: !.De re#ula se asa a dupa substantive (sunt postpuse) $.Din punct de vedere sintactic, ad(ectivul poate avea urmatoarele functii: -atribut(ad(ectival)- baiat bun, floare frumoasa -nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte -diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut #alben %.Din punct de vedere stilistic, ad(ectivele sunt epitete )."ufixe ad(ectivale frecvente: -esc. -tor.-ean.-iu.-aret.-nic.-os *.In cate#oria ad(ective calificative intra si locutiunile ad(ectivale(cu scaun la cap,de #eniu) B.Ad(ectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depin and si articularea sa

. Fle1iunea a$/ectivului
In functie de flexiune, ad(ectivele sut variabile si invariabile1cele variabile se modifica dupa #en,numar si ca , prin desinente, insotite sau nu de alternante fonetice Desinente de #en(la sin#ular): Masculin+&eutru-eminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a+albastru-a auriu-e+cenusie-e buna+frumos-frumoasa amarui-e+vec/i-e 6bservatii: !.Ad(ectivele terminate in 7 (mare, dulce) nu pre inta diferente de #en la sin#ular (om mare-casa mare) $.Ad(ectivele terminate la masculin in -; vocalic sau semivocalic(#reu, rosu, rau) au femininul in -7A (#rea, rea) si in -I7 (rosie) %.Alternantele vocalice frecvente la opo itia de #en -7+7A (intre#+intrea#a) -6+6A (prost+proasta) -I7 +IA (biet+biata)

-7+A (desert+desarta) Desinente de numar: 6bservatii: !.;nele ad(ective au forma unica pentru ambele numere: -fie numai la feminin- cele terminate in -.65 (fata+fete silitoare) -fie numai la masculin (pantof+pantofi vec/i) -fie la ambele #enuri (copil+copii balai fata+fete balaie) Alternante vocalice: ea+e(oltean+olteni) oa+o (moale+moi) ea+e (#eman+#emeni) a+i (tanar+tineri), a+e (teapan+tepeni) %. Alternante consonantice: s+s (sfios+sfiosi) t+t (lat+lati) d+ (crud+cru i) c+c(sarac+saraci) st+st (trist+tristi) #+# (lun#+lun#i)

Modificari dupa ca uri: 6bservatii:Ad(ectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul !.,and ad(ectivul sta dupa substantiv el nu se articulea a $.,and ad(ectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii mareste expresivitatea %.;nele ad(ective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu ad(ectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum ad(. [email protected] de alta parte ad(ectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv (pomul laudat) ).;nele ad(ective isi sc/imba sensul in functie de topica (are o parte buna-opusa lui rea+6 buna parte nu au-o parte dintr-un intre#) *.Ad(ectivele invariabile au o sin#ura forma pentru toate #enurile,numerele si ca urile. Din aceasta cate#orie fac parte ad(ectivele nume de culori (be(, crem),ad(ectivele terminate in -,7 (eficace) ad(ectivele cuvinte vec/i in limba (sadea, #ata,ditamai)

".Gra$ele $e com%aratie

"unt forme pe care le ia ad(ectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale1nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale Gra$ul %o,itiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)-cer senin. nor negru Gra$ul com%arativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de e#alitate sau ine#alitate) -$e su%erioritate (mai scum%) -$e egalitate (la !el $e scum%) -$e in!erioritate (mai %utin scum%) Gra$ul su%erlativ -relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai sca ut #rad, prin comparatie cu alt obiect) -$e su%erioritate (cel mai scum%) -$e in!erioritate (cel mai %utin scum%) -absolut (arata #radul cel mai inalt sau mai sca ut #rad,fara a compara obiectul) !oarte scum% &u uita< !.,omparativul se formea a de la #radul po itiv al ad(ectivului prin adau#area unor adverbe si prepo itii -comparativ de superioritate: mai bun $ecat -comparativ de inferoritate: tot asa $e= tot atat $e=la !el de bun ca si -comparativ de e#alitate: mai %utin bun $ecat $.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepo itionale (fata de+in comparatie+in raport cu) %.;neori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta) ).,omparativul de e#alitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca #/eata)

*."uperlativul se formea a de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adau#area lui ,73, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepo itiile $intre. $in. $e (cel mai bun dintre ei+ din clasa+ de acolo) B."uperlativul absolut se formea a de la #radul po itiv al ad(ectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun) C.Ad(ectivul poate sa-si sc/imbe valoarea #ramatica: -ad(ectiv -substantiv Mi(loace afective de formare a superlativului absolut -adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar,extrem,#ro av,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul) -adverbe,ad(ective substantive si locutiuni ce exprima notiuni de a#reabile, intensificand ne#ativ sau po itiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bo#at, atat amar de vreme) -repetitia ad(ectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca) -constructii exclamative (,at de mare e<) -procedee lexicale,prin derivarea ad(ectivului la #rad po itiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (ar/i-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim) -procedee fonetice prin lun#irea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca<) 6mul lenes lear#a mult 3enesul mai mult alear#a

Ad(ective fara #rade de comparatie -ad(ectivele care la ori#ine sunt vec/i comparative sau superlative (inferior, superior, ma(or, minor, oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem) -ad(ectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie (asemenea, complet, desavarsit, deplin,intre#,mort,unic,ultim,oral) -ad(ective din domeniul stiintei (adipoasa,/idrofila,acvatic,ener#etica) -unctii sintactice: -atribut ad(ectival (se intalneste in toate cele * ca uri): Mama $raga, iarta-ma<

-nume predicativ: -lorile sunt uscate. -complement indirect: Din rosie s-a facut #albena -complement circumstantial de timp: Il cunoasc de mic. -complement circumstantial de cau a: De lenes ce era ,nici mancarea n-o #usta.

NU-64ALUL Partea de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica a obiectelor, ordinea sau distributia lor prin numarare. ,lasificarea numeralului: a)car$inal# -%ro%riu-,ise- exprima un numar abstract sau un numar de obiecte. Pot fi simple (unu, doi)sau compuse (unspre ece) -colective# exprima insotirea,ideea de #rup (amandoi, tustrei) -multi%licative: atata de cate ori creste o cantitate sau se mareste o actiune (indoit,intreit) -$istributive:exprima reparti area si #ruparea numerica a obiectelor (cate unul) -a$verbiale (de repetitie):indica de cate ori se indeplineste o actiune (o data, de doua ori) -!ractionare:o ecime, miime b)or$inal:exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire (intaiul, primul, secundul) 1.Numeralul car$inal %ro%riu-,is Poate fi -simplu (numerele de la unu la ece:suta, mie, milion, miliard, trilion, bilion) -compus: mod de formare-de la unspre ece la nouaspre ece, unitatea se lea#a de ece cu a(utorul prep. "P57

-de la doua eci la noua eci, unitatea se lea#a direct de pluralul ?,eci> (patru eci) iar ecile se lea#a de unitati cu a(utorul con(unctiei "I (patru eci si doi) -de la o suta in sus numeralul care exprima numarul sutelor, al miilor se asa a inaintea unitatilor imediat inferioare Atentie< !."e scriu intr-un cuvant numeralele compuse de la unspre ece la nouaspre ece si cele care exprima numarul ecilor (trei eci) toate celelalte sciindu-se separat (trei sute patru eci si trei) $.Pronuntari #resite:paispe, cinspe, cin eci %.&umeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale)poate aparea sin#ur in comunicare, ca in care are valoare substantivala(si functii sintactice corespun atoare acestuia), poate, insoti substantivul, cand are valoare ad(ectivala, sau poate insoti verbul, cand are valoare adverbiala si functia de complement circumstantial ).&umeralele unu si $oi varia a in functie de #en *.De la doi, raporturile de la '-D se exprima astfel: la ' cu prep A sau cu a(utorul articolului demonstrativ ,731 la D se foloseste prepo itia 3A sau articolul demonstrativ ,73 (caitele a doi elevi+celor doua fete1s-au impartit carti la trei eci de copii+celor trei eci de copii) B.&umeralele ece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a substantivelor, dupa numar si ca si pot fi articulate.6monimia dintre numeral si pronume ne/otarate sau ad(ective pronominale ne/otarate sau articole se re olva in context. &umeralele se identifica cu intrebarile ,A.I4 , ,A.74 C.Prin articulare, numeralul devine substantiv (a luat un ece la matematica) D.&umeralele unu si doi intra in componenta unor locutiuni si expresii cu valoare ad(ectivala sau adverbiala (tot unul si unul, de unul sin#ur, nici una, nici douua, cu una, cu doua) .Numeralul colectiv Mod de formare-de la trei la opt, numeralele colective se formea a cu -.;" (provenit din toti) sau cu ,A.7("I) (catesipatru, catesitrei) ultimele forme fiind folosite in limba(ul popular sau familiar

6bservatii: !.-orma amandoi, care exprima o colectivitate alcatuita din doua unitati, are flexiune de #en si ca (amandoi+amandoua+amandurora) $.,and sta inaintea unui substantiv,aman$urora isi pierde A-ul final de la 'D(caietele amanduror copii) %.Aman$oi are ca sinonim forma ambii,cu forme distincte pentru #en si '-D (ambele+ambilor+ambelor) ).Toti. toate : numeral cardinal au sens de numeral colectiv (.oti sase au plecat) *..ot sens de numeral colectiv are si substantivele %erec'e si $u,ina B.-olosit sin#ur, numeralul colectiv are valoare substantivala, iar cand insoteste un substantiv are valoare ad(ectivala si functie de atribut ".Numeralul multi%licativ Mod de formare: se formea a de la numeralul cardinal prin derivarea cu prefixul I&- si sufixul -I. (intreit,in ecit) 6bservatii: !. ,and insoteste un substantiv (cu care se acorda in #en, numar si ca )are valoare ad(ectivala si functie de atribut1lan#a un verb, are valoare adverbiala si functie de complement circumstantial, iar prin articulare se substantivi ea a $.In$oit si intreit au sinonime neolo#ice pe $ublu si tri%lu. *.Numeralul $istributiv Mod de formare:din adverbul ,A.7 : numeralul cardinal (cate doi, cate trei) &u uita< !.&umeralele formate cu unu si $oi au forme distincte de #en(cate unul+cate una)si la '-D(cate unuia+cate uneia) $."i numeralul distributiv poate avea valoare substantivala, ad(ectivala sau adverbiala, cu functii sintactice corespun atoare 2.Numeralul a$verbial

Mod de formare: din prepo itia D7:numeral cardinal:65I, cu exceptia primului termen al seriei, ?o $ata>, format din numeralul cardinal cu valoare ad(ectivala 6 si substantivul DA.A 6bservatii: !.Ideea de repetare a actiunii se poate reda si printr-o constructie numerala sinonima formata din numeralul ordinal : substantivul 6A5A (a venit a doua oara) $.&umeralele $e $oua ori si $e trei ori au ca sinonime neolo#ice bis si tert. 3.Numeralul or$inal Mod de formare: de la doi in sus numeralul ordinal se formea a din numeralul cardinal insotit de secventele al>lea, la masculin si a>a la feminin 6bservatii: !."eria numeralului ordinal incepe cu intai(ul), care are flexiune de #en, numar si ca si poate fi articulat cand apare sin#ur sau in fata substantivului pe care il determina. "inonimul %rim are un comportament morfolo#ic si sintactic identic (primul+prima1primului+primei) $..oata seria numeralului ordinal are forme deosebite de #en %.-ormele de '-D se exprima prin cel de:numeral ordinal, marca de ca fiind preluata de cel (,elui de-al doilea) ).&umeralel al doilea si al treilea au sinonime neolo#ice pe secund si tert *.Dintai este o forma a numeralului ordinal in care prepo itia $e s-a contopit cu numeralul I&.AI B.In limba contemporana vorbitorii au tendinta de a inlocui numeralul ordinal prin cel cardinal (trimestrul doi+ al doilea). "e recomanda folosirea doar in ca ul numerelor mari C.Ad(ectivele primar si ultim, ca si locutiunea ad(ectivala cel (cea) $in urma, au valoare de numeral ordinal Functii sintactice# -subiect: A raspuns al treilea din catalo#. -nume predicativ: Voi sunteti $oi. -atribut ad(ectival: Maine vor veni trei invitati. -atribut exprimat prin numeral cu valoare substantivala: Interventia a $oi dintre ei a fost salutara. -complement direct: 3-a c/emat pe al doilea.

-complement indirect: Vorbeam $es%re $oi dintre ei. -complement de a#ent: A fost a(utat $e trei dintre cole#i. -complement circumstantial de mod: A fost rasplatit insutit.

A$verbul
Partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei insusiri sau a unei stari, indicand impre(urarea in care are loc actiunea.Poate determina un verb, un adverb, un ad(ectiv, o inter(ectie cu valoare verbala

1.+lasi!icarea a$verbului a)dupa inteles:-adverbe de loc (acolo, afara,aproape,departe) -adverbe de timp (asta i, atunci, curand) -adverbe de mod (asa, bine, anevoie,de#eaba) -adverbe de afirmatie (da, bineinteles, fireste) -adverbe de ne#atie (nu, ba, nici, dimpotriva) b)dupa forma: -adverbe simple (lesne, aici, aproape) -adverbe compuse (asta-vara, oriunde, oarecum) c)dupa ori#ine:-adverbe primare (cam, foarte, aici, apoi, bine) -adverbe provenite din alte parti de vorbire: -prin derivare cu sufixe (realmente, pieptis, taras, frateste) -din ad(ective-participii (tare, clar) -din substantive ( iua, noaptea, vara) -din pronume relativ-intero#ative (cand,unde,cum) -din alte promune-ne/otarat, demonstrativ, ne#ativ (candva, undeva, nicicand) 6bs.: 7xista si alte adverbe corelative corespun atoare intr-o re#enta pre entei in subordonata a unui adverb relativ

.Gra$ele $e com%aratie Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con(u#a, dar in sc/imb are #rade de comparatie, se spune despre el ca se afla la #ranita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibile 'radele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad(ective: -'radul po itiv: bine -'radul comparativ -de superioritate: mai bine -de e#alitate: la fel de bine -de inferioritate: mai putin bine -'radul superlativ -relativ -de superioritate: cel mai bine -de inferioritate: cel mai putin bine -absolut : foarte bine &u uita< !.&u toate adverbele au #rade de comparatie, iar unele au doar #radul po itiv si #radul comparativ (incolo,inainte) $.3a formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa cand la ad(ectiv se acorda cu re#entul sau %.Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare a(uta la formarea #radelor de comparatie ".Locutiuni a$verbiale 'rupuri de cuvinte cu sens unitar si cu rol de adverb -3ocutiunile adverbiale sunt: de loc, de mod si de timp -In structura lor pot intra substantive, ad(ective (participii), numerale, adverbe precedate de prepo itii (in fata, peste tot, din loc in loc, din vreme ce, pe insrate, cu de-a sila, de asta seara) -Pot fi formate prin repetarea unor adverbe (ora de ora, din an in an, asa si asa) *.Functii sintactice

-,ea mai frecventa functie sintactica a adverbului si locutiunii adverbiale este cea de complement circumstantial de loc+ de mod+ de timp -Adverbul (locutiunea adverbiala) mai poate indeplini functia de atribut adverbial(Am desc/is fereastra de (os) -;nele adverbe (locutiuni adverbiale) pot fi predicate, de ele depin and propo itii subordonate subiective, in ca ul in care adverbele sunt urmate de elementele de relatie ca, sa, ca sa, daca, de (bine, adevarat, fireste, si#ur, ne#resit, posibil, pesemne, probabil, fara indoiala, de buna seama, poate, cu si#uranta) 6bservatii: !.Adverbele c'iar. $oar. mai. nici. nu. numai. macar nu au functie sintactica, intrand in componenta partilor de propo itie pe care le insotesc $.Adverbele (locutiunile adverbiale) pot fi si numite predicative, cand intra in componenta unui predicat nominal (Asa sunt toti parintii) 2.5rtogra!ia a$verbelor si a locutiunilor a$verbiale a)"e scriu intr-un cuvant (adverbele compuse cu fu iune desavarsita) -prepo itie : adverb (deasupra, de#eaba, deplin) -ad(ectiv:substantiv (bunaoara, deseori) -adverb: fie-+oare-+ori-+va- antepus sau postpus (fiecum, oricum, candva, cumva) -ad(ectiv pronominal : adverb (alaltaieri) -adverb : adverb (nicicand, nicicum, niciodata) -adverb: con(unctie (asadar) b)"e scriu cu cratima: -ad(ectivul asta : substantiv (asta-vara, asta-seara, asta-noapte) -prepo itia $u%a : substantiv (dupa-amia a, dupa-masa) -prepo itia intru=$intru : adverb (dintr-adins, intr-adancime)

-prepo itie compusa $e-a din locutiunile adverbiale (de-a busilea, de-a berbeleacul, de-a valma) -locutiunile adverbiale formate din : -doua substantive (calea-valea) -un substantiv: un adverb (caine-caineste) -doua verbe (treaca-mear#a) -doua adverbe (incet-incet) c) "e scriu in cuvinte separate locutiunile adverbiale alcatuite din cuvinte care-si pastrea a intelesul si pot exista independent in vorbire (de obicei, de (ur impre(ur, la maximum, la o parte, in afara, intre timp, in van, pe ne#andite)

0re%o,itia
Partea de vorbire neflexibila care lea#a atributele si complementele de cuvintele pe care le determina 1.+lasi!icarea %re%o,itiilor a)dupa forma -simple (a, contra, cu, spre, sub, din, de) -compuse (despre, de la, de pe la, inspre, de sub, de pe lan#a) b)dupa ori#ine -prepo itii propriu- ise (de, din, la, pe, lan#a) -provenite din -substantive (#ratie, multumita) -participii (datorita) -adverbe (impotriva, deasupra) c)dupa re#imul ca ual: -prepo itii care cer ca ul acu ativ: cu, din, de, despre, dinspre, inspre, pentru, prin, sub etc. -prepo itii care cer ca ul #enitiv:asupra, contra, impotriva etc. (aici intra cate#oria prepo itiilor provenite din adverbe cu aspect articulat)

-prepo itii care cer ca ul dativ:#ratie, multumita, datorita, conform, potrivit, contrar,aidoma si asemenea (aici intra prepo itiile provenite din substantive, verbe la participiu sau adverbe) &u uita< Prepo itia si locutiunea prepo itionala nu au functie sintactica. 7le se anali ea a impreuna cu atributele sau complementele pe care le lea#a de cuvantul determinat .Locutiunile %re%o,itionale 'rupuri de cuvinte cu inteles unitar si cu rol de prepo itie 7le sunt alcatuite din una sau doua prepo itii si o alta parte de vorbire a)un substantiv (in fata, in spatele, din cau a, in loc de) b)un adverb cu sau fara aspect articulat (in (osul, in afara de) c)ad(ectivul ?tot> (cu tot cu) &u uita< 3ocutiunile prepo itionale cer #enitivul sau acu ativul acu ativul, cand ultimul termen este o prepo itie (alaturi de, afara de, conform cu, relativ la) #enitivul, cand ultimul termen este un substantiv articulat sau un adverb cu aspect articulat (in fata, in urma, de-a latul) Inter/ectia Partea de vorbire neflexibila care exprima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau volitionale, ori reproduce (aproximativ) sunete si #omote din natura Inter(ectiile pot fi alcatuite din:-un sunet (o< a<) -mai multe sunete (ooo< a/<) -doua sau mai multe silabe (aoleu<) -un cuvant repetat (mac-mac<) -din mai multe cuvinte (trosc-pleosc<) Inter(ectiile pot reda: -stari sufletesti:-durere (au< vai<),teama (aoleu<),nemultumire (o/<),dispret (/alal<),de nade(de

(vai<),ciuda (uf<),indoiala (/m<),mirare (aaa<),admiratie (a< o<),entu iastm (ura<) - #omote din natura sau din lumea incon(uratoare (trap< poc< fas< scart<) -sunete care insotesc acte fi iolo#ice umane (/apciu< /ac<) -sunete emise de animale, pasari, insecte (/am< cucu< b Functii sintactice# -pot fi folosite cu valoare de predicat (inter(ectii predicative): Aai in casa< -subiect: De afara se au ea mereu: trosc! -complement direct: 7i au eau: %oc! -nume predicativ: 7 vai de ei. -atribut: Indemnul mars! ii era cunoscut. +on/unctia
Partea de vorbire neflexibila care lea#a, in fra a doua propo itii sau in propo itie, doua cuvinte cu aceeasi functie sintactica

<)

1.+lasi!icarea con/unctiilor a)dupa forma -simple (si, iar, dar, ca, sa, daca) -compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa) b)dupa functie:-coordonatoare-copulative (si, nici) -adversative (dar, iar, ci, ba, insa) -dis(unctive (sau, ori,fie) -conclusive (deci, asadar, va sa ica) -subordonatoare-cau ale (caci, deoarece, fiindca) -de scop (sa, ca sa) -conditionale (daca, de)

-concesive (desi) -de loc (unde) -consecutive (incat, ca, de) -de mod (precum, ca) &u uita< "i alte parti de vorbire pot avea valoare de con(unctie: -pronumele relativ (care, cine, ce) -adverbele relative (cand, cum, unde, cat, precum, incotro) -alte adverbe (asadar, doar) Atentie< Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste procedeul corelativelor. In coordonare, procedeul consta in repetarea con(unctiei ori?ori=sau? sau In subordonare, con(unctiei din propo itia subordonata ii corespunde in propo itia re#enta un adverb sau un cuvant cu valoare adverbiala (desi, totusi) .Locutiuni con/unctionale: 'rupuri de cuvinte cu inteles unitar si rol de con(unctie. In alcatuirea lor intra totdeauna o con(unctie sau o alta parte de vorbire cu valoare de con(unctie

3ocutiuni con(unctionale: -coordonatoare-copulative (cat si, precum si, ci si, nu numai) -adversative (numai ca, in sc/imb) -conclusive (prin urmare, de aceea) -subordonatoare-cau ale (din cau a ca, din pricina ca) -de scop (pentru ca sa, cu scopul sa) -conditionale (cu conditia sa, in ca ca) -concesive (macar ca, cu toate ca, c/iar daca, c/iar de) -de loc (de unde, pana unde)

-consecutive (asa ca) -de mod (asa cum, ca si cum, ca si cand, fara ca sa) -de timp (pana ce, pana sa, in timp ce, ori de cate ori) 6bservatii: !.6 conunctie sau locutiune con(unctionala poate introduce mai multe tipiuri de subordonate, in functie de context (cu exceptia celor pre entate) $.7xista locutiuni con(unctionale care pot introduce numai anumite subordonate: de loc, de timp, de mod, concesive.