INGRIJIREA PACIENTULUI CU

SIDA
ORIGINEA INFECIEI CU HIV
Originea virusului,discutat ndelung,rmne totui o
necunoscut,existnd varii ipoteze, ce au pus la ndoiala chiar i
rolul agentului cauzal(HIV) al sindromului de imunodeficien
dobndit,ipoteza infirmata de mai multe argumente ca spre
exemplu:aparitia SIDA dupa semnalarea HIV;izolarea virusului de la
bolnavi (100%);relaia dintre donorul de snge cu HIV i
transmiterea la cei transfuzai;reducerea drastic a cazurilor de
transmitere dupa screening-ul donorilor de snge;scderea
numrului de celule int TCD4 la toi bolnavii;izolarea virusului
simian (SIV),inductor de imunodepresie similar celei produse de
virusul uman HIV-2,puternic nrudit cu SIV.Izolarea virusului pune
capt disputei,origineasindromului retroviral fiind unanim
recunoscuta.
Ipoteza originii africane
Zairul a fost considerat locul de origine al HIV fiind prima ar
african care a invitat la cercetare n acest sens.
Ipoteza originii haitiene
Cnd au fost diagnosticai cu SIDA, emigranii haitieni din Statele
Unite aleAmericii, Haiti a fost citat ca loc de origine posibil pentru
SIDA.
Ipoteza originii americane
n anul 1985, SUA raportase 80% din cazurile de SIDA nregistrate
la OMS. Acestaa fost un motiv "serios" de a considera ca posibil,
originea american a HIV
Ipoteza originii naturale
Este posibil ca HIV s fi existat cu mult timp nainte de
recunoaterea SIDA.O revist medical american prezenta 28 de
cazuri de sarcom Kaposi raportate nSUA i Europa n perioada
1902-1966. Toi aceti bolnavi prezentau i infecii oportuniste i toi
au decedat n mai puin de trei ani.
Primele evidenieri ale infeciei cu HIV s-au obinut pn n
prezent, prin efectuarea testelor de detectare a anticorpilor anti-HIV
din eantioane de ser pstrate de-a lungul anilor.Astfel s-au
descoperit probe pozitive aparinnd unei colecii provenite din
Africa Central i care au fost prelevate n anul 1959. Se pare c
primele cazuri de SIDA au aprut n aceast zon n anii '60.Se
consider c primele locuri n care s-a rspndit virusul au fost
Europa Central si Haiti.
Ipoteza demografic
Aceasta pune totul pe seama unui scenariu la nivel planetar, de
reducere a unor categorii umane i este susinuta de statistici, care
arat c cea mai afectata este populaia african i n general
categoriile de populaie srace,utilizatorii de droguri, homosexualii,
prostituatele.

Ipoteza originii de laborator.
Literatura european a avansat ipoteza c acest virus a fost produs
de om, n laborator.Armata american a sponsorizat numeroase
cercetari n acest sens, dar rezultatele acestor cercetri nu au
aprut n literatura tiinific, care nu accepta aceast
posibilitate.HIV nu are caliti de arm biologic: se transmite cu
dificultate, evolueaz lent i se pare c este foarte greu de eliminat.
Ipoteza vaccinurilor
Orice vaccin care urmeaz s fie administrat la om este "asigurat",
respectiv este sterilizat. Astfel, vaccinul nu poate transmite dect
agentul imunizant omort sau viu
Cercetrile strnite de SIDA au dus la descoperirea unor virusuri
care determin imunodepresie i la animale, provocnd confuzie i
chiar panic.
Exist o familie larg de virusuri care au aceeai structur a
complexului genomic,homologia fiind de 40-50%.
Maimua i SIV au fost considerate din punct de vedere biologic
paralele cu omul i HIV.Infectnd experimental cu HIV diverse specii
de maimue, s-a constatat c doar cimpanzeul manifest semne de
boal. Oricum, cimpanzeii nu fac SIDA, dar prezint mrirea de
volum a ganglionilor limfatici, manifestare care se ntlnete i la
omul bolnav de SIDA
Dac omul "se trage" din maimua este posibil ca i virusul imunodeficienei
umane (HIV) s se "trag" din virusul imunodeficienei maimuelor (SIV).
CLASIFICARE:
n prezent se cunosc dou virusuri umane HIV-1 i HIV-2 i ase virusuri
animale:FIV, BIV, SIV, EIAV,CAEV i Visna Maedi).
Morfologia si structura HIV:
Microscopia electronica a demonstrat c virionul HIV are o structura
icosaedric coninnd numeroi spiculi externi alctuii din dou proteine
anvelop majore.
Virionul nmugurete de la suprafaa celulei infectate,ncorpornd o mare
varietate de proteine preluate de la aceasta, inclusiv complexul major de
histocompatibilitate (MHC) de clasa I si II, ntr-un bistrat lipidic.HIV-1 i HIV-
2 sunt asemntoare din punct de vedere morfologic i al compoziiei
chimice.
HIV este un virus ARN a crui intrigant i uimitoare particularitate este
revers-transcripia propriului ARN genomic la ADN cu ajutorul enzimei
revers transcriptaza.
Activarea celular joac un rol important n ciclul de via al HIV i este
vital n patogeneza bolii. Urmnd legrii i internalizrii iniiale a virionului
la nivelul celulei int,structurile intermediare incomplet revers-
transcripionate sunt labile n celulele inactive i nu se vor integra eficient n
genomul celulei gazd dect dac activarea celular se produce imediat
dupa infecie.
Rezistena la agenii fizici si chimici este semnificativ, HIV fiind un virus
foarterezistent.Acesta este sensibil la caldura umed(121C, 15) i distrus la 60C ,
dup 10 ore de expunere sau 100C (fierbere) n 20.n lichidul de cultur i la
temperatura camerei,supravieuiete 15 zile, i 11 zile la 37C.
STADIILE INFECIEI HIV/SIDA :
1.Infecia primar acut.
Perioada de incubaie este de la cteva zile la 3 luni. Debutul poate fi complet
asimptomatic sau de tip infecios nespecific (sindrom retroviral). n general, la 50-
70% pacieni se constat febr, oboseal, artralgii i mialgii, faringit, erupii maculo-
papulare,redoarea cefei, limfadenopatie generalizat sau sindrom mononucleozic cu
sau fr alte manifestri. Rar se pot observa mielo- sau encefalopatii. Perioada acut
nu dureaz mai mult de 2-3 sptmni, remisiunea fiind complet.
2.Perioada de infecie latent, asimptomatic (starea de purttor de HIV)
Aceast perioad este nsoit de replicare viral permanent, cu creterea
ncrcturii virale i distrugerea permanent de limfocite TCD4+.Aceasta este
echilibrat prin rennoirea constant a limfocitelor, de aproximativ 5%.Trecerea de la
forma asimptomatic la forme clinic manifestate se face n interval de 2 ani
(5%pacieni) pn la 10 ani (50% pacieni).
3. Perioada de stare - Dupa infectia HIVse poate trai multi ani fara nici un semn de
boala. Candsimptomele reapar, ele pot fi vagi si greu de descris (desi unii oameni
acuzaoboseala sau dureri cu diverse localizari). Medicul specialist poate
suspectainfectia HIV daca simptomele persista sau daca nu poate fi identificata o
cauza asimptomelor .
De asemenea se poate suspecta infectia HIV in prezenta urmatoarelor simprome:
- Stari confuzionale
- Diaree sau alte modificari de tranzit intestinal (constipatie/diaree)
- Dificultate de concentrare


- Tuse uscata
- Fatigabilitate
- Febra
- Lipsa poftei de manare
- Ulceratii la nivelul mucoase bucale
- Modificari ale unghiilor
- Transpiratii nocturne
- Cresterea in volum a ganglionilor la nivelul gatului , axilei si abdomenului
- Disfagie
- Tulburari de personalitate
- Infectii repetate cu virusul Herpex Simplex
- Respiratie dificila
- Parestezii, amorteala, slabiciune la nivelul membrelor
- Scadere inexplicabila in greutate
- Afte.
4.Stadiul final corespunde stadiului de SIDA instalata, iar clinic se
inregistreaza:
1.Febra persistenta cu scadere in greutate fara cauze aparente (10%).
2. Aparitia infectiilor oportuniste cu agenti bacterieni, virali, sau paraziti care la
gazdele normale nu determina imbolnaviri sau determina forme de boala
controlabile, manifestarile oportuniste apar cand limfocitele TCD4+ scad sub
200/mm3, unele dintre acestea se asociaza cu infectia HIV in fazele timpurii de
boala (herpesul).
3.Neoplaziile din timpul sarcomului Kaposi, leucoplazia cu celule paroase
survine devreme, fiind uneori primul indicator de infectie HIV.
4.Tulburari neurologice, ca manifestari tarzii ce debuteaza cu : deficite de
concentrare, cognitive, de memorie, disfunctii motorii, agitatie psihomotorie.


Pe masura ce medicii si pacientii au cstigat experienta
legata de boala, s-au nregistrat imbunatatiri in ngrijirea
pacientilor, si tratarea bolilor si afectiunilor provocate de
SIDA. De exemplu, unele tipuri de pneumonii declansate
de SIDA pot fi tratate cu medicamente antibiotice si
antivirale.
In prezent nu se cunoaste un leac mpotriva SIDA si nici
un tratament eficient pe termen lung.
De asemenea, nu exista vaccin (imunizare) pentru a
mpiedica evolutia si raspndirea virusului HIV, cum
exista mpotriva poliomelitei, pojarului si altor boli
similare. In ciuda eforturilor continue de cautare de
medicamente si vaccinuri anti-SIDA si a succeselor
ocazionale, progresele s-au dovedit a fi lente si dificile.
CAZUL I
1. CULEGEREA DATELOR
Informaii sociale:
Numele i prenumele :D.F.
Vrsta: 44 ani
Sex: masculin
Starea civil: necstorit
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: contabil
Localitatea de domiciliu: Tulcea
Diagnosticul la internare: SIDA. HVB, Hepatocarcinom

2. OBISNUINTELE DE VIATA
a.Consumator de: Alcool - nu; Cafea da; Tutun DA; Drog nu
b.Dieta/regim alimentar -alimentaie normal; fara grasimi
c.Alergii cunoscute - nu
3. ANTECEDENTE PATOLOGICE:
Antecedente personale: hepatocarcinom - 2010, ciroza hepatica cu virus b -2008,HDS-
manifestata prin hematemeza -2010, MTS- osoaseAntecedente heredo-colaterale: NEAGA
Motivele internrii:- varsaturi, febra,
- greata; inapetenta
- scadere ponderala, tegumente icterice, fatigabilitate, adenopatie cervical posterioara
4. EXAMEN CLINIC GENERAL:
Tegumente i mucoase: tegumente icterice

Greutate: 52 Kg

nlime: 1,68 m
esut celular subcutanat: slab reprezentat.

Sistem ganglionar: palpabil in regiunea cervical posterioara, nedureros.

Sistem osteoarticular: aparent integru

Sistem muscular: hipoton, hipokinetic, hipotrofic

Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice bilateral
murmur vezicular fiziologic bilateral
Aparat cardio-vascular: oc apexian spaiul V intercostal stg. TA =160/90 mmHg,
AV= 120/ minut.

Aparat digestiv: abdomen marit de volum, mobil cu miscarile respiratorii, dureros la
palparea superficiala, ficat la 5 centrimetri sub rebordul costa ( hepatomegalie),
tranzit intestinal fiziologic

Aparat renal:loje renale nedureroase, miciuni fiziologice, urini hipercrome
5. INVESTIGATII:
a)Examenul sangelui:Hb =9,7g%; Creatinina=1mg/dl;Ht=36%;
TGO=89U/L;GA=13500/mmc; TGP=125U/L;VSH=10mm/h; Colesterol=120mg/ dl;
Glicemie=85mg/dl; Trigliceride=120mg/dl; Uree=36mg/dl; Bil. T=5,2mg/dl, BD=3,2
b)Examenul urinei:-sumar de urin: albumin absent, glucoz absent, sediment cu
rare
leucocite, rare celule epiteliale.
c)Alte examene de specialitate:
Examen radiologic: - normal pleuro-pulmonar,
Ecografie abdominal: hepatomegalie
PROCESUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SIDA

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
TA=160/90mmHgT=39,20C,P=120b /min,R=24r min
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - hipertensiune-tahicardie- polipnee- febra

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a bea si a manca
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Inapetenta si deshidratare

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a elimina
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Miciune fiziologica;Scaun zilnic

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Amplitudine diminuata a miscarilor, se
mobilizeaza greu

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se odihni
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Insomnie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Insomnie

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Autonom in satisfacerea nevoii

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a fi curat si a avea tegumente integre
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Tegumente uscate, icterice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Necesita ajutor

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Febra
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: T=39,2 C

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a evita pericolele
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Autonom

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a comunica
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: normala

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se realiza
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Autonom

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se recrea
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:Tristete, se recreeaza citind carti si
ascultand radio

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a invata
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:Cunostinte insuficiente despre boala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Educatie precara


NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a-si practica religia
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:cooperant

Planul de ingrijire al pacientului cu SIDA

Probleme de dependenta: Dificultate in alimentatie, inapetenta,
varsaturi, greata
Obiective: Combaterea greturilor si varsaturilor
Interventii autonome si delegate:Asigur pacientului o pozitie
antalgica-asez bolnavul in pozitie semisezanda;-linistesc bolnavul
din punct de vedere psihic;-aerisesc salonul;-pastrez temperatura si
umiditatea;-masor functiile vitale;-administrez Metoclopramid i.v-
pregatesc materialele necesare pentru a ajuta pacientul in timpul
varsaturilor, sustinandu-l in pozitie de decubit lateral, sustinandu-I
capul, colectez lichidul de varsatura in tavita renala, patul fiind
protejat de musama si aleza si apoi aduc la cunostinta medicului;-
ofer pacientului un pahar cu solutie aromata pentru a-si clati gura;-
institui o perfuzie cu ser glucozat 5% si electroliti pentru hidratarea
pacientului (la indicatia medicului), pe o durata de 6 ore, dupa care
incerc hidratarea si alimentatia orala;-invat bolnavul cum sa faca
exercitii pentru a diminua senzatia de greata (inspire si expir adanc);
Evaluare:-obiectiv realizat, dispare varsatura, greata si inapetenta;-
pacientul este mai linistit din punct de vedere emotional


Probleme de dependenta: Circulatie inadecvata manifestata
prin tahicardie
-120batai/min HTA, TA=160/90mmHg
Obiective: -prevenirea complicatiilor;-bolnavul sa aiba TA in
limite normale si FC normala
Interventii autonome si delegate: -aerisesc salonul;-pastrez
temperature si umiditatea;-administrez O2 umidificat cu
intermitenta;-se reduce aportul de lichide pana la 120ml/ kgc/zi;-
masor functiile vitale:TA,puls, respiratie si le notez in foaia de
observatie la fiecare 30 min., pana la normalizarea valorilor;-
recoltez analizele prescrise de medic;-recoltez sange pentru
analizele de laborator;-insotesc pacientul la EKG si efectuez
electrocardiograma;-administrez la indicatia medicului medicatia
antihipertensiva (Nifedipin 10mg s.l., Furosemid 1cp, Prestarium
10mg/zi, Tertensif SR 1,5 mg/zi);-sfatuiesc bolnavul sa nu
manance cu sare;-mai explic bolnavului ca tratamentul pentru
tensiune trebuie luat continuu si evaluat la intervalele stabilite de
medic;
Evaluare: Pacientul colaboreaza cu echipa de ingrijire

Probleme de dependenta: Alterarea nevoii de a dormi
Obiective: Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator
cantitativ si calitativ



Interventii autonome si delegate: -am observat si am notat in foaia
de observatie calitatea somnului, gradul de satisfacere a celorlalte
nevoi;-am familiarizat pacientul cu mediul spitalicesc;-i-am favorizat
legatura cu familia;-am linistit pacientul, explicandu-I ca este in
siguranta si ca ingrijirile si tratamentul il vor ajuta sa-si recapete
starea de bine fizic si psihic;-asigur confortul bolnavului prin
adoptarea unei pozitii comode, relaxante;-discut cu bolnavul,
explicandu-I ca aceste fenomene vor disparea pe masura ce
tratamentul va fi instituit;-administrez la indicatia medicului
tratamentul prescris (Alprazolam 0,25mg la ora 21.00)
Evaluare: Obiectiv realizat

Probleme de dependenta: Reducerea febrei datorate procesului
inflamator manifestat prin febra:-T=39,2C
Obiective: Pacientul sa nu orezinte complicatii ale febrei
Interventii autonome si delegate: -am administrat la indicatia
medicului antibiotic conform antibiogramei;-am administrat
antitermice la indicatia medicului;-se asigura conditii de confort
termic in salon;-schimbarea pacientului dupa fiecare val de
transpiratii produse;-asigur hidratarea corecta;-masor pulsul, TA si le
notez in foaia de observatie
Evaluare: Reducerea febrei