Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6
Argumente pro si contra castrarii chimice , solutie radicala
impotriva pedofililor si a violatorilor
Primul caz de castrare chimica a fost inregistrat in 1944 , in SUA.Mai bine de jumatate de secol mai tarziu , in 1996 alifornia a de!enit "rimul stat American care a introdus castrarea chimica dre"t "edea"sa "entru infractiunile de natura se#uala.$ratamentul este obligatoriu "entru recidi!isti si "entru cei eliberati conditionat, dar un judecator "oate dis"une administrarea injectiilor cu %e"o&Pro!era si unui condamnat a carui "rima !ictima are sub 1' ani. (n )lorida o "ersoana care a comis un delict se#ual gra! risca o astfel de "edea"sa indiferent daca are sau nu antecedente. *umarul mare de infractori se#uali recidi!isti im"inge +ccidentul s"re masuri e#treme . astrarea chimica a !iolatorilor si "edofililor a de!enit una dintre temele centrale ale !ietii sociale din )ranta . ,#em"lu in acest sens a fost dat de Polonia , unde -tratarea fortata a acestor monstri - cum ii caracteriza "remierul %onald $us. a fost legalizata cu "utin tim" in urma ,insa cea mai !ehementa "ozitie "e marginea acestui subiect este ocu"ata de ehia , unde "edofilii sunt -tratati/ inclusi! cu ajutorul castrarii chirurgicale. (n )ranta ,dezbaterile "ri!ind tratarea fortata a !iolatorilor, inclusi! a "edofililor , cu ajutorul unor medicamente s"eciale ce scad libidoul , au ince"ut du"a o noua crima rasunatoare , "e temei se#ual. + crima oribila "rodusa de un delic!ent recent eliberat din inchisoare. ,ste !orba des"re cazul "ariziencei Marie&hristine 0odeau , amatoare de jogging , care a fost !iolata si a"oi strangulata de Manuel %a ruz , tata a "atru co"ii , deja condamnat "entru !iol si care fusese eliberat conditionat. (n !arsta de 41 de ani ,ucigasul a fost condamnat la 11 ani de inchisoare in 2332 ,"entru !iolarea si ra"irea unei fete de 1' ani,dar eliberat a"oi conditionat in 2331. Potri!it unui sondaj realizat de 4e )igaro/ in zilele care au urmat crimei din suburbia "ariziana , "este 5'6din cei 21.1'1 de cititori care au !otat s&au e#"rimat in fa!oarea ado"tarii unei astfel de legi , doar 166 res"ingand demersul. -,ste "rofound anormal sa "ermitem unor "ersoane bolna!e sa "araseasca inchisoarea fara a le im"une reguli foarte stricte , in "rimul rand un tratament medical/ a subliniat Sar.oz7 in inter!iul "entru -4e )igaro/. *icolas Sar.oz7 a declarat ca "ersoanele condamnate "entru infractiuni de natura se#uala si considerate un "ericol social ,risca sa ramana in inchisoare si du"a is"asirea "ede"sei daca nu acce"ta un tratament chimic "entru a le inabusi "ornirile. Aceasta "re!edere figureaza intr&un "roiect de lege ce !a fi e#aminat de "arlamentul francez . *oul "roiect de lege este de fa"t o actualizare a unui demers similar din noiembrie 2335. Pro"unerea legislati!e , !a amendata o lege in !igoare inca din decembrie 2338 care "re!ede diminuarea "ede"sei unui condamnat "entru delicate se#uale daca acesta acce"ta castrarea chimica. %etinutul !a o"ta "entru tratamentul medicamentos "entru a nu ramane du"a gratii si du"a is"asirea "ede"sei. + mare "arte din s"ecialistii francezi angrenati in dezbaterea "ublica sustin "roiectul de lege , e#"licand ca "romiscuitatea si conditiile de detentie , indiferent de durata "ede"sei , nu fac decat sa ii degradeze si mai mult "e infractori. 9iscul este cu atat mai mare cu cat im"ulsurile se#uale necontrolabile trebuie tratate. S"ecialistii au mai subliniat ca, desi este uneori a"roa"e im"osibil ca "rimul delict se#ual sa fie o"rit, sicietatea are res"onsabilitatea de a&l im"iedica "e al doilea. Pe de alta "arte castrarea chimica este un "roces re!ersibil , care consta in administrarea unei injectii la un inter!al care de"inde de dozajul substantei. (n "arlamantul 9us a fost deja inaintat un "roiect de amendamente la odul Penal , conform carora "edofilii au dre"tul sa aleaga intre castrare "lus un termen lung de detentie si inchisoare "e !iata. Parlamentarul Anton :el7a.o! argumenta necesitatea unei "ede"se mai se!ere in cazul "edofililor si a !iolatorilor ,"rin fa"tul ca 916dintre acestia recidi!eaza in decurs de 2 ani de la eliberare. (n 9omania ,un sondaj comandat de $rans"arenc7 (nternational si realizat de (MAS a aratat ca "este 836 dintre romani ar dori o astfel de "edea"sa in odul Penal , dar ideea a fost res"insa de "oliticieni. (n tara noastra sunt a"roa"e 1833 de condamnari definiti!e "entru !iol ,unii fiind la a doua condamnare "entru aceeasi fa"ta. 9iscul de recidi!a in cazul acestora este s"un "sihologii foarte mare. (n ,uro"a dezbaterea des"re a"licarea obligatorie a tratamentului a fost redeschisa recent de decizia amerei inferioare a "arlamentului "olonez de a !alida un "roiect de lege , !izand "ersoanele care isi !ioleaza rude a"ro"iate sau co"ii cu !arsta sub 18 ani. Totusi argumentele impotriva introducerii acestei masuri nu intarzie sa se faca auzite. ehia a starnit ingrijorare in urma cu doi ani. omitetul "entru Pre!enirea $orturii din cadrul onsiliului ,uro"ei a "us la indoiala modul in care autoritatile cehe obtin consintamantul delic!entului , in conditiile in care singura lui alternati!a este internarea "e !iata intr&un centru "sihiatric. %in 2333 cand legea a intrat in !igoare , in ehia au fost castrati chimic '33 de infractori. (m"otri!a acestei solutii radicale sta si a!ertismentul ca injectiile risca sa s"oreasca agresi!itatea delic!entilor .astrarea chimica im"lica tratamentul cu antiandrogenice , care administrate barbatilor , inhiba hormonii care stimuleaza indirect "roducerea testosteronului. Unii e#"erti a!ertizeaza insa ca injectiile cu %e"o&Pro!era ;o !ersiune sintetica a hormonului feminin "rogesteron< , utilizate in s"ecial in SUA , unde castrarea chimica a fost a"licata in cel "utin noua state , sunt ineficiente si nu !or "re!eni recidi!a. %aca tratamentul este intreru"t sau nu este administrat "eriodic , ni!elul testosteronului re!ine la cel de dinainte si astfel -"acientul/ nu este !indecat. Se !a inlocui un ti" de abuz cu un altul. Si nu in ultimul rand , "oate fi o scuza "erfecta a gu!ernelor "entru a initia anumite masuri antiumane fara a starni re!olte "o"ulare.Se !or im"une a"oi "entru tot mai multi oameni ,e#em"lu lu"tatori antisistem. In urma acestor dezbateri am putea extrage urmatoarele puncte de vedere : Argumente pro Argumentul 1= astrarea chimica "re!ine infractiuni + "ersoana care ajunge "edofil o face din moti!e "sihologice dar si biologice. Abuzul se#ual al co"iilor este de multe ori rezultat in urma absentei relatiilor se#uale normale. Putem considera astfel ca "arte din "roblema si necesitatea biologica a "edofilului. %e aceea inde"artand aceasta necesitate "rin castrarea chimica "utem elimina o cauza a "roblemei si im"licit "utem diminua semnificati! "roblema. A!and in !edere beneficiul societatii eliminand de fa"t un "osibil "ericol "entru aceasta ,castrarea chimica este o metoda care ar trebui a"licata "edofililor inainte de a fi eliberati. Argumentul 2= astrarea chimica este o "edea"sa "e masura Pentru o "ersoana care a folosit in mod gresit o anumita "osibilitate ,este o "edea"sa "otri!ita sa inde"artezi acea "osibilitate. %in "unct de !edere "sihologic "ersoana in cauza !a constientiza ca nu s&a folosit cum trebuie de "osibilitatile sale si ar trebui sa incerce sa gaseasca "entru fiecare lucru utilizarea aferenta si naturala. %e aceea a!and in !edere consecintele "ede"sei este cea mai in masura "entru a determina "ersoana care a incalcat legea ,sa constientizeze raul facut si sa incerce sa se indre"te a"oi cu ajutorul "sihologilor. + astfel de "edea"sa a"licata asigura "e langa nerecidi!area acelei "ersonae si "osibilitatea grabirii !indecarii "sihologice a "ersoanei in cauza ,si de aceea ar trebui a"licata "edofililor si !iolatorilor inainte de a fi eliberati. Argumente contra Argumentul 1= astrarea chimica nu rezol!a "roblema Pedofilii si !iolatorii sant "ersoane care au "robleme "re"onderent "sihologice si nu fizice . %aca "roblema "edofililor ar fi doar de ordin fizic ar !iola femei si nu fetite. %e aceea aceasta forma de "edea"sa nu afecteaza decat intr&o mica masura modul de !iata al "edofilului. (m"actul mic asu"ra cauzelor "roblemei nu "ot rezol!a "roblema in sine. Mai mult castrarea chimica este tem"orara si odata ce iese din inchisoare !iolatorul "oate cauta solutii "entru a sca"a de "edea"sa cu ajutor medical. Astfel nu numai ca "edea"sa nu afecteaza "rea mult infractorul dar este si usor de inde"artat. A!and in !edere acestea "utem s"une ca intr&ade!ar castrarea chimica nu rezol!a "roblema , ba chiar o atinge la modul su"erficial si atunci nu ar trebui a"licata. Argumentul 2= A"licarea unei "ede"se fizice "entru castrarea chimica nu este justificata Multa !reme diferite organizatii au lu"tat "entru res"ectarea dre"turilor omului si au militat "entru eliminarea torturii si a altor "ede"se fizice din tratamentele a"licate "rizonierilor din inchisori tocmai "entru ca acestea nu sunt justificate. S&a ajuns de mult la concluzia ca o "edea"sa fizica nu este eficienta si ca o alta abordare trebuie incercata "entru reabilitare. %e aceea consilierea "sihologica si incarcerarea au ramas astazi "ede"sele "entru infractori. (n societate ,unde este si is"ita unei noi infractiuni ,este mai greu ca o "ersoana sa se reabiliteze intrucat nu "oate fi su"ra!egheata si ajutata "ermanent .A!and in !edere ineficienta "ede"selor fizice si deci si a castrarii chimice ele nu sunt justificate si atunci nu ar trebui a"licate. Prin urmare castrarea chimica nu este o baza buna "e care sa fie eliberat un !iolator. Argumentul ' = -Argumentul monstru/ Premierul "olonez justifica idea castrarii chimice s"unand ca acesti indi!izi nu sant oameni ci monstri. Atunci cand cine!a a facut ce!a groaznic ,foarte gra! du"a orice morala ,se afirma de obicei ca -nu e om ,ci monstru/. Aceasta justificare e folosita atat "entru a ne alina dureroasa stu"efactie ,cat si "entru a justifica mai bine "edea"sa. Poate curand "ede"sele juridice !or "utea sa se "ronunte la de"lasarea cui!a din categoria om in categoria monstru. )otografiile de la Ausch>itz ii arata "e nazisti cum se rela#au du"a atrocitatile din fiecare zi ,zambind si "etrecand. *azistii nu erau oameni erau monstrii. Si totusi luati ca atare erau oameni. %ureros este -omenescul -lor. ,ste un ade!arat risc sa s"ui des"re toti acesti indi!izi ca sunt monstrii si nu sunt oameni. Multi !or gandi ca = -eu nu sunt monstru,deci eu nu !oi "utea face asa ce!a/. %e ce din contra sa nu se s"una - erau si ei oameni,oare e "osibil ca intr&un conte#t asemanator sa fiu si eu la fel de marsa!?/ . Pe scurt insusirea de monstru este inclusa in cea de om si nu este o categorie se"arata. ,ste ciudat cum un substanti!e oarecare "oate adormi constiinte si e#"lica lucruri ,cand de fa"t nu justifica nimic. Bibliografie: -$he benefits and %isad!antages (ntrinsic to injecting Male Pedo"hiliacs >ith %e"o& Pro!era by Katherine Amlin -astration >or.s by !usan "einstein -astrarea chimica,solutie radicala im"otri!a !iolatorilor/ = +rizontul UNIVERSITATEA PITESTI FAU!TATEA "E STIINTE S#I#$U%ANE SETIA PSI&#!#'IE $ ANU! II PR#IET !A PSI&#!#'IA PERS#NA!ITATII $ PSI&#(I#'RAFIE %I&AE! )A*S#N$ S$U%,*$A= (A*U4,SU 9(S$(*A 'RUPA +,SU('RUPA -