Argumente pro si contra castrarii chimice , solutie radicala

impotriva pedofililor si a violatorilor

Primul caz de castrare chimica a fost inregistrat in 1944 , in SUA.Mai
bine de jumatate de secol mai tarziu , in 1996 alifornia a de!enit "rimul
stat American care a introdus castrarea chimica dre"t "edea"sa "entru
infractiunile de natura se#uala.$ratamentul este obligatoriu "entru recidi!isti
si "entru cei eliberati conditionat, dar un judecator "oate dis"une
administrarea injectiilor cu %e"o&Pro!era si unui condamnat a carui "rima
!ictima are sub 1' ani. (n )lorida o "ersoana care a comis un delict se#ual
gra! risca o astfel de "edea"sa indiferent daca are sau nu antecedente.
*umarul mare de infractori se#uali recidi!isti im"inge +ccidentul
s"re masuri e#treme . astrarea chimica a !iolatorilor si "edofililor a de!enit
una dintre temele centrale ale !ietii sociale din )ranta .
,#em"lu in acest sens a fost dat de Polonia , unde -tratarea fortata a
acestor monstri - cum ii caracteriza "remierul %onald $us. a fost legalizata
cu "utin tim" in urma ,insa cea mai !ehementa "ozitie "e marginea acestui
subiect este ocu"ata de ehia , unde "edofilii sunt -tratati/ inclusi! cu
ajutorul castrarii chirurgicale.
(n )ranta ,dezbaterile "ri!ind tratarea fortata a !iolatorilor, inclusi! a
"edofililor , cu ajutorul unor medicamente s"eciale ce scad libidoul , au
ince"ut du"a o noua crima rasunatoare , "e temei se#ual. + crima oribila
"rodusa de un delic!ent recent eliberat din inchisoare. ,ste !orba des"re
cazul "ariziencei Marie&hristine 0odeau , amatoare de jogging , care a fost
!iolata si a"oi strangulata de Manuel %a ruz , tata a "atru co"ii , deja
condamnat "entru !iol si care fusese eliberat conditionat. (n !arsta de 41 de
ani ,ucigasul a fost condamnat la 11 ani de inchisoare in 2332 ,"entru
!iolarea si ra"irea unei fete de 1' ani,dar eliberat a"oi conditionat in 2331.
Potri!it unui sondaj realizat de 4e )igaro/ in zilele care au urmat
crimei din suburbia "ariziana , "este 5'6din cei 21.1'1 de cititori care au
!otat s&au e#"rimat in fa!oarea ado"tarii unei astfel de legi , doar 166
res"ingand demersul.
-,ste "rofound anormal sa "ermitem unor "ersoane bolna!e sa
"araseasca inchisoarea fara a le im"une reguli foarte stricte , in "rimul rand
un tratament medical/ a subliniat Sar.oz7 in inter!iul "entru -4e )igaro/.
*icolas Sar.oz7 a declarat ca "ersoanele condamnate "entru
infractiuni de natura se#uala si considerate un "ericol social ,risca sa ramana
in inchisoare si du"a is"asirea "ede"sei daca nu acce"ta un tratament chimic
"entru a le inabusi "ornirile. Aceasta "re!edere figureaza intr&un "roiect de
lege ce !a fi e#aminat de "arlamentul francez . *oul "roiect de lege este de
fa"t o actualizare a unui demers similar din noiembrie 2335. Pro"unerea
legislati!e , !a amendata o lege in !igoare inca din decembrie 2338 care
"re!ede diminuarea "ede"sei unui condamnat "entru delicate se#uale daca
acesta acce"ta castrarea chimica. %etinutul !a o"ta "entru tratamentul
medicamentos "entru a nu ramane du"a gratii si du"a is"asirea "ede"sei.
+ mare "arte din s"ecialistii francezi angrenati in dezbaterea "ublica
sustin "roiectul de lege , e#"licand ca "romiscuitatea si conditiile de detentie
, indiferent de durata "ede"sei , nu fac decat sa ii degradeze si mai mult "e
infractori. 9iscul este cu atat mai mare cu cat im"ulsurile se#uale
necontrolabile trebuie tratate. S"ecialistii au mai subliniat ca, desi este
uneori a"roa"e im"osibil ca "rimul delict se#ual sa fie o"rit, sicietatea are
res"onsabilitatea de a&l im"iedica "e al doilea. Pe de alta "arte castrarea
chimica este un "roces re!ersibil , care consta in administrarea unei injectii
la un inter!al care de"inde de dozajul substantei.
(n "arlamantul 9us a fost deja inaintat un "roiect de amendamente la
odul Penal , conform carora "edofilii au dre"tul sa aleaga intre castrare
"lus un termen lung de detentie si inchisoare "e !iata.
Parlamentarul Anton :el7a.o! argumenta necesitatea unei "ede"se
mai se!ere in cazul "edofililor si a !iolatorilor ,"rin fa"tul ca 916dintre
acestia recidi!eaza in decurs de 2 ani de la eliberare.
(n 9omania ,un sondaj comandat de $rans"arenc7 (nternational si
realizat de (MAS a aratat ca "este 836 dintre romani ar dori o astfel de
"edea"sa in odul Penal , dar ideea a fost res"insa de "oliticieni. (n tara
noastra sunt a"roa"e 1833 de condamnari definiti!e "entru !iol ,unii fiind la
a doua condamnare "entru aceeasi fa"ta. 9iscul de recidi!a in cazul acestora
este s"un "sihologii foarte mare.
(n ,uro"a dezbaterea des"re a"licarea obligatorie a tratamentului a
fost redeschisa recent de decizia amerei inferioare a "arlamentului "olonez
de a !alida un "roiect de lege , !izand "ersoanele care isi !ioleaza rude
a"ro"iate sau co"ii cu !arsta sub 18 ani.
Totusi argumentele impotriva introducerii acestei masuri nu
intarzie sa se faca auzite.
ehia a starnit ingrijorare in urma cu doi ani. omitetul "entru
Pre!enirea $orturii din cadrul onsiliului ,uro"ei a "us la indoiala modul in
care autoritatile cehe obtin consintamantul delic!entului , in conditiile in
care singura lui alternati!a este internarea "e !iata intr&un centru "sihiatric.
%in 2333 cand legea a intrat in !igoare , in ehia au fost castrati chimic '33
de infractori.
(m"otri!a acestei solutii radicale sta si a!ertismentul ca injectiile risca
sa s"oreasca agresi!itatea delic!entilor .astrarea chimica im"lica
tratamentul cu antiandrogenice , care administrate barbatilor , inhiba
hormonii care stimuleaza indirect "roducerea testosteronului. Unii e#"erti
a!ertizeaza insa ca injectiile cu %e"o&Pro!era ;o !ersiune sintetica a
hormonului feminin "rogesteron< , utilizate in s"ecial in SUA , unde
castrarea chimica a fost a"licata in cel "utin noua state , sunt ineficiente si
nu !or "re!eni recidi!a. %aca tratamentul este intreru"t sau nu este
administrat "eriodic , ni!elul testosteronului re!ine la cel de dinainte si astfel
-"acientul/ nu este !indecat.
Se !a inlocui un ti" de abuz cu un altul. Si nu in ultimul rand , "oate fi
o scuza "erfecta a gu!ernelor "entru a initia anumite masuri antiumane fara
a starni re!olte "o"ulare.Se !or im"une a"oi "entru tot mai multi oameni
,e#em"lu lu"tatori antisistem.
In urma acestor dezbateri am putea extrage urmatoarele
puncte de vedere :
Argumente pro
Argumentul 1= astrarea chimica "re!ine infractiuni
+ "ersoana care ajunge "edofil o face din moti!e "sihologice dar si
biologice. Abuzul se#ual al co"iilor este de multe ori rezultat in urma
absentei relatiilor se#uale normale. Putem considera astfel ca "arte din
"roblema si necesitatea biologica a "edofilului. %e aceea inde"artand
aceasta necesitate "rin castrarea chimica "utem elimina o cauza a "roblemei
si im"licit "utem diminua semnificati! "roblema. A!and in !edere
beneficiul societatii eliminand de fa"t un "osibil "ericol "entru aceasta
,castrarea chimica este o metoda care ar trebui a"licata "edofililor inainte de
a fi eliberati.
Argumentul 2= astrarea chimica este o "edea"sa "e masura
Pentru o "ersoana care a folosit in mod gresit o anumita "osibilitate
,este o "edea"sa "otri!ita sa inde"artezi acea "osibilitate. %in "unct de
!edere "sihologic "ersoana in cauza !a constientiza ca nu s&a folosit cum
trebuie de "osibilitatile sale si ar trebui sa incerce sa gaseasca "entru fiecare
lucru utilizarea aferenta si naturala. %e aceea a!and in !edere consecintele
"ede"sei este cea mai in masura "entru a determina "ersoana care a incalcat
legea ,sa constientizeze raul facut si sa incerce sa se indre"te a"oi cu ajutorul
"sihologilor. + astfel de "edea"sa a"licata asigura "e langa nerecidi!area
acelei "ersonae si "osibilitatea grabirii !indecarii "sihologice a "ersoanei in
cauza ,si de aceea ar trebui a"licata "edofililor si !iolatorilor inainte de a fi
eliberati.
Argumente contra
Argumentul 1= astrarea chimica nu rezol!a "roblema
Pedofilii si !iolatorii sant "ersoane care au "robleme "re"onderent
"sihologice si nu fizice . %aca "roblema "edofililor ar fi doar de ordin fizic
ar !iola femei si nu fetite. %e aceea aceasta forma de "edea"sa nu afecteaza
decat intr&o mica masura modul de !iata al "edofilului. (m"actul mic asu"ra
cauzelor "roblemei nu "ot rezol!a "roblema in sine. Mai mult castrarea
chimica este tem"orara si odata ce iese din inchisoare !iolatorul "oate cauta
solutii "entru a sca"a de "edea"sa cu ajutor medical. Astfel nu numai ca
"edea"sa nu afecteaza "rea mult infractorul dar este si usor de inde"artat.
A!and in !edere acestea "utem s"une ca intr&ade!ar castrarea chimica nu
rezol!a "roblema , ba chiar o atinge la modul su"erficial si atunci nu ar
trebui a"licata.
Argumentul 2= A"licarea unei "ede"se fizice "entru castrarea chimica
nu este justificata
Multa !reme diferite organizatii au lu"tat "entru res"ectarea
dre"turilor omului si au militat "entru eliminarea torturii si a altor "ede"se
fizice din tratamentele a"licate "rizonierilor din inchisori tocmai "entru ca
acestea nu sunt justificate. S&a ajuns de mult la concluzia ca o "edea"sa
fizica nu este eficienta si ca o alta abordare trebuie incercata "entru
reabilitare. %e aceea consilierea "sihologica si incarcerarea au ramas astazi
"ede"sele "entru infractori. (n societate ,unde este si is"ita unei noi
infractiuni ,este mai greu ca o "ersoana sa se reabiliteze intrucat nu "oate fi
su"ra!egheata si ajutata "ermanent .A!and in !edere ineficienta "ede"selor
fizice si deci si a castrarii chimice ele nu sunt justificate si atunci nu ar trebui
a"licate. Prin urmare castrarea chimica nu este o baza buna "e care sa fie
eliberat un !iolator.
Argumentul ' = -Argumentul monstru/
Premierul "olonez justifica idea castrarii chimice s"unand ca acesti
indi!izi nu sant oameni ci monstri. Atunci cand cine!a a facut ce!a groaznic
,foarte gra! du"a orice morala ,se afirma de obicei ca -nu e om ,ci monstru/.
Aceasta justificare e folosita atat "entru a ne alina dureroasa stu"efactie ,cat
si "entru a justifica mai bine "edea"sa. Poate curand "ede"sele juridice !or
"utea sa se "ronunte la de"lasarea cui!a din categoria om in categoria
monstru. )otografiile de la Ausch>itz ii arata "e nazisti cum se rela#au du"a
atrocitatile din fiecare zi ,zambind si "etrecand. *azistii nu erau oameni
erau monstrii. Si totusi luati ca atare erau oameni. %ureros este -omenescul
-lor. ,ste un ade!arat risc sa s"ui des"re toti acesti indi!izi ca sunt monstrii
si nu sunt oameni. Multi !or gandi ca = -eu nu sunt monstru,deci eu nu !oi
"utea face asa ce!a/. %e ce din contra sa nu se s"una - erau si ei
oameni,oare e "osibil ca intr&un conte#t asemanator sa fiu si eu la fel de
marsa!?/ . Pe scurt insusirea de monstru este inclusa in cea de om si nu este
o categorie se"arata. ,ste ciudat cum un substanti!e oarecare "oate adormi
constiinte si e#"lica lucruri ,cand de fa"t nu justifica nimic.
Bibliografie:
-$he benefits and %isad!antages (ntrinsic to injecting Male Pedo"hiliacs >ith %e"o&
Pro!era by Katherine Amlin
-astration >or.s by !usan "einstein
-astrarea chimica,solutie radicala im"otri!a !iolatorilor/ = +rizontul
UNIVERSITATEA PITESTI
FAU!TATEA "E STIINTE S#I#$U%ANE
SETIA PSI&#!#'IE $ ANU! II
PR#IET !A PSI&#!#'IA PERS#NA!ITATII
$ PSI&#(I#'RAFIE %I&AE! )A*S#N$
S$U%,*$A=
(A*U4,SU 9(S$(*A
'RUPA +,SU('RUPA -