Climatologie medicala

Clima:
Definitie
Climat:
Definitie
Climatologie:
Definitie
Aclimatizarea:
Definitie
Etape
Factorii generatori de clima:
Radiatia solara;
Circulatia generala atmosferica;
Suprafata activa a pamantului
Definitie: clima e mediul activ extern, cosmic, teluric si meteorologic in care se desfasoara viata..
Climatul se refera la fenomenele meteorologice care au loc intrun teritoriu, intro regiune pe o perioada
de ani.
Climatologia este o stiinta care se ocupa cu modificarile provocate de factorii climatici asupra
organismului.
!odificarile factorilor climatici pot fi folosite pentru profilaxia si tratamentul unor "oli.
#ariatiile factorilor meteorologici pot provoca "oli.
Aclimatizarea inseamna adaptarea omului la diferite tipuri de clima dupa o expunere prelungita la un
climat nou.
$entru adaptarea organismului la frig, la altitudine, la caldura e necesar de un interval de cel putin %
saptamani.
Aclimatizarea are loc in & etape:
'. Etapa reactiilor de aparare a organismului la climatul nou.
(. Antrenarea functiilor organismului in conditile noului climat.
&. Etapa aclimatizarii complete.
'. Etapa reactiilor de aparare, de protectie a organismului fata de noile conditii climatice. Aceste reactii au
rolul de a mentine )omeostazia organismului, adica rolul de a mentine ec)ili"rul organismului, de a
mentine constante: temperatura, glicemia, tensiunea arteriala, pulsul, respiratia. !odificarile tensiunii
arteriale, ale pulsului, ale respiratiei, modificarile sc)im"urilor meta"olice pe timp de calciu scad
capacitatea functionala a organismului.
(. Etapa a doua a aclimatizarii apare numai daca se prelungeste expunerea organismului la un climat. *n
aceasta etapa apar modificari de durata ale circulatiei, ale meta"olismului, ale respiratiei cu antrenarea
tuturor functiilor si aparatelor organismului.
&. Etapa a treia a aclimatizarii e etapa cresterii performantelor organismului in mediu climatic nou.
Aceasta etapa e etapa aclimatizarii complete.
Curele climatice tre"uie sa tina cont de etapele aclimatizarii, aceste cure tre"uie dozate corect pentru a nu
provoca reactii neplacute in prima faza si sa declansam aclimatizarea finala cu rezultate pe termen lung.
+n organism sanatos parcurge etapele aclimatizarii fara pro"leme, insa un organism "olnav nu isi poate
mo"iliza mecanismele de protectie si se decompenseaza su" forma acutizarii "olii de care sufera. De
aceea, indicarea curei climatice se face dupa consult medical care sta"ileste indicatiile si contraindicatiile
diferitelor climate.
Factorii generatori de clima:
Radiatia solara: actioneaza asupra pamantului prin intermediul atmosferei.
Definitie: Atmosfera e cadrul de desfasurare a fenomenelor climatice, e un invelis aerian care are rol
important in viata planetei.
Rolul atmosferei:
$astrarea caldurii solare la suprafata terestra. Fara atmosfera am avea variatii termice excesive intre zi
si noapte.
Atmosfera este filtrul natural prin stratul de ozon pentru radiatiile ultra violete, iar prin "ioxid de car"on
si apa e filtrul pentru radiatii inflarosii
Atmosfera are rol in indeplinirea ciclului apei pe pamant pentru ca atmosfera regleaza umiditatea de pe
suprafata pamantului.
Atmosfera furnizeaza )rana respira"ila pentru vietuitoare.
Atmosfera are o grosime de &,, de -ilometri. Ea e divizata in ( straturi:
'. Atmosfera .oasa meteorologica in contact cu pamantul care include stratul vietii. *n acest strat se
desfasoara fenomene meteorologice care intereseaza viata pe planeta, de asemenea fenomene optice
si fenomene electrice, refractia luminii. dea supra atmosferei .oase meteorologice se afla ozonosfera
care apara pamantul de radiatii nocice.
(. Atmosfera inalta intinsa pe mii de -ilometri care se caracterizeaza prin temperaturi foarte mari rezultate
din procese active de transformare a radiatiilor.
!odificarile atmosferice sunt influentate de radiatia solara si de furtunile magnetice, influentand la randul
lor atmosfera .oasa meteorologica. Radiatiile solare trec prin atmosfera si sufera transformari. Razele
luminoase difuzeaza prin atmosfera, razele inflarosii sunt a"sor"ite.t
$e teritoriul Romaniei radiatiile solare variaza de la '&, -ilocalorii pe centimetru patrat pe litoral, pana
la ',, -ilocalorii pe centimetru patrat la munte. *n sezonul cald se ating ',, -ilocalorii pe centimetru patrat,
iar in sezonul rece &, -ilocalorii. Radiatia e in iunie in luna solstitiului, iar mica e in decem"rie candputerea
soarelui e mica.
Circulatia generala atmosferica: *n contact cu suprafata pamantului aerul se incalzeste si se dilata,
ceea ce produce ridicarea lui si inlocuirea cu aer mai rece. Sc)im"ul acesta la scara planetara are loc intre
regiuni tropicale si polare, intre uscat si siuprafete oceanice
Exista mai multe zone termice pe pamant: o zona ecuatoriala, doua zone tropicale, doua zone temperate si
doua zone polare. Aerul are particularitati: de temperatura, de umiditate, de presiune, de incarcare electrica pe
mari intinderi care acopera aceste zone. Cand doua mase de aer cu particularitati diferite seintalnesc, ia
nastere frontul Atmosferic.Din .ocul fronturilor atmosferice rezulta permanenta sc)im"are a starilor de vreme.
#remea este mo"ila, este elastica, este in permanenta sc)im"are la intervale scurte in mai putin de (% de ore.
Spre deose"ire de vreme, clima e un fenomen constant rezultat dinsuccesiunea indelungata a starilor de
vreme si consemnate intro stare mi.locie.
Asupra Europei, influentand si tara noastra actioneaza periodic % centrii "alici.
$rimul e anticiclonul Azorelor: e un centru de mare presiune atmosferica aflat in oceanul Atlantic, in sud.
Al doilea centru "alic e anticiclonul Si"erian, tot un centru de mare presiune atmosferica care predomina mai
ales iarna.
Al treilea centru e depresiunea sau ciclonul islandez cu presiune atmosferica .oasa aflat in partea de nord a
oceanului Atlantic. E foarte extins iarna.
Al patrulea centru "alic e depresiunea mediteraneana, depresiune atmosferica .oasa ce actioneaza asupra
"azinului central al marii mediterane.
$rin interferenta lor se produc sc)im"ari succesive ale vremii intinse ca suprafata.
$rezenta Carpatilor influenteaza circulatia atmosferica modificand traiectorea ciclonurilor si a fronturilor
care despart masele de aer. De o parte si de alta a Carpatilor circulatia aerului nu e simultana. Si nu are
aceeasi intensitate, ceea ce determina sc)im"ari ale vremi////
+ltimul factor generator de clima e suprafata activa su"diacenta, e vor"a de suprafata pamantului care
participa la formarea climei prin transformarea energiei radiale solare in caldura si prin modificarea maselor de
aer in timpul deplasarii lor.
Romania are un teritoriu de (&01,, -ilometrii patrati si are o mare diversitate a formelor de relief. &, la
suta din suprafata sunt campii, &0 la suta sunt dealuri si podisuri de pana la 2,, de metrii altitudine si
&, la suta sunt munti de peste 2,, metrii altitudine. Altitudinea e importanta pentru ca modifica factorii
meteorologici in felul urmator: temperatura aerului, presiunea atmosferica, durata de stralucire a
soarelui scad in raport cu altitudinea, iar ne"ulozitatea, umezeala aerului, viteza vantului si stratul de
zapada cresc cu altitudinea. $ozitia muntilor modifica clima, astfel in vestul !untilor Apuseni unde
avem statiunile !oneasa, Stana de vale si in vestul Carpatilor orientali unde avem statiunile Sangiors
3ai si !oneasa circula aer umed din vestul continentului cu precipitatii mari, mai mari decat pe
versantii estici ai muntilor apuseni si ai carpatilor 4rientali. $e versantii estici ai carpatilor apuseni
avem: Ocna Mures, Baile Turda), pe versantii estici ai Carp Orientali (Slanic Moldova).
$antele sudice ale carpatilor 4rientali sunt expuse maselor de aer umed de origine mediteraneana.
!ai calde decat pantele nordice acoperite de aer polar si rece.
Formele concave de teren cum sunt: depresiunile, vaile favorizeaza stagnarea aerului rece cu cresterea
umezelii aerului, cu cresterea numarului zilelor de ing)et, zilelor cu "ruma si roua.
#ara in depresiuni avem cresteri insemnate de temperatura. Astfel avem oscilatii diurne si anuale de
temperatura maxime.
Statiuni aflate in depresiuni sunt: vatra dornei, "orsec, tusnad.
Formele convexe de teren cum sunt:: culmile, varfurile de deal si de munte sunt expuse vanturilor, ploilor,
miscarilor permanente ale aerului. Aerul nici nu se raceste, nici nu se incalzeste intens, astfel oscilatile de
temperatura diurne si anuale sunt mai reduse.
#egetatia si padurile modifica clima.
$adurea intretine umiditate ridicata, adaposteste de vant, reduce variatile termice.
3azinele de apa modifica clima. Astfel !area 5eagra influenteaza clima Do"rogei pe o //.. de (1 de
-ilometri. Crscand umiditatea, mentinand temperatura mai ridicata iarna si mai co"orata vara fata de zona de
campie aflata in afara influentei marine.
*n statiunile de pe litoral avem ne"ulozitate 6inourare7 redusa, durata maxima a stralucirii soarelui.
Aglomerarile ur"ane si industriale modifica si ele clima pentru ca cresc ne"ulozitatea, cresc
temperatura aerului si scad cantitatea de oxigen in aer.
Clima Romaniei:
Climatul Romaniei:
Definire
Elementele de clima
8emperatura medie anuala
+mezeala relativa
5e"ulozitatea
Durata de stralucire a soarelui
$recipitatiile
Stratul de zapada
$resiunea atmosferica
Regimul vanturilor
Regiunile climatice din Romania
'. Clima de campie
(. Clima litoralului !arii 5egre;
&. Clima de deal si podis;
%. Clima de munte.
3ioclimatul
!etodologia de cura climatica
Cura de repaus
Cura de aer
3aia de aer
3aia de lumina
3aia de soare.
8ara noastra se afla la intersectia paralelei %1 latitudine nordica cu meridianul (1 longitudine estica, De
aceea, climatul Romaniei e temperat continental moderat. Este un climat de tranzitie. *ntre climatul oceanul
oceanic al vestului Europei, climatul Excesiv al estului Europei, climatul mediteranean al sudului si climatul
"oreal din nord.
Arcul Carpatic, relieful variat determina climat diferentiat pe distante mici si sc)im"ari neasteptate de vreme.
Elementele de clima cu influenta terapeutica:
'. 8emperatura medie anuala a aerului: e intre '' grade pe litoral si minus ( grade pe varful muntilor. Cea
mai calda luna e iulie (& de grade la campie si 2 grade la munte. *n luna ianuarie avem , grade pe
litoral si su" minus ', grade la munte. 8oamna litoralul este cald. Diferentele de temperatura intre
iernile reci si calde sunt pana la '1 grade putanduse a.unge iarna la minus &, de grade, iar diferentele
de temperatura intre verile reci si calde sunt de 1, 0 grade, putanduse a.unge la %, de grade vara.
Diferentele de temperatura sunt mai mari in regiunile expuse vanturilor, in est si vest.
(. +mezeala relativa: e 0% la suta in campia romana, 2, la suta pe litoral si 29 la suta in munte.
&. 5e"ulozitatea: e minima pe litoral, creste pe dealuri, fiind maxima la munte.
%. Durata de stralucire a soarelui: a.unge la (&,, de ore pe litoral, '2,, ore pe munte.
1. $recipitatii: cresc de la est spre vest, de la altitudini reduse spre altitudini mari. Cantitatile medii anuale
sunt mici pe litoral %,, milimetri si mari la munte de ',,, milimetri. $recipitatiile sunt varia"ile. Cea mai
ploioasa luna mai iunie, cea mai putin ploioasa fe"ruarie martie. *n sud est avem 0, 2, de zile de
precipitatii pe an, in munte '0, de precipitatii. 8oamnele sunt uscate. Stratul de zapada are grosime
maxima in fe"ruarie martie la munte la peste (,,, metri altitudine putem avea zapada in orice zi a
anului. 5umar de zile de zapada: (1 de zile pe litoral si (,, zile pe munte.
9. $resiunea atmosferica: in campia romana si pe litoral '', mili//. Ea scade cu altitudinea, a.ungand
pana la 21, mili"ari. *n cursul zilei maximul de presiune atmosferica e intre orele '' si
///////..
0. Regimul vanturilor: este teterminat de activitatea centrilor "arici in actiune si e modificat de/////.
*n moldova predomina vantul din nord est si nord vest. *n campia romana in est avem vanturi din nord
vest, iar in vest avem vanturi din sud vest si vest. *n campia de vest avem vanturi din nord sau sud . *n
transilvania regimul vanturilor e variat din cauza fragmentarii///.. in general predomina vantul din
vest. *n depresiuni avem //// atmosferic. #iteza vanturilor e mare pe litoral % 1 metri pe secunda
si e mare la altitudine 0 metri pe secunda; maxima iarna si primavara. Exista vanturi locale in tara
noastra cum este crivatul. Acesta "ate in moldova si campia romana din nord si din est. Este un vant
rece, uscat care "ate iarna. Austrul vine din vest. E un vant uscat care "ate vara. Feonul e un vant
descendent care "ate de pe pantele carpatilor in sud. 3rizele de munte vale, cand aerul rece de la
munte co"oara noaptea la vale, iar aerul cald urca ziua de la vale spre munte. 3riza marina racoreste
si umezeste aerul pe mare. :iua "ate din spre mare spre uscat si noaptea invers.
Regiunile climatice ale Romaniei:
Clima de campie: temperatura medie anuala ridicata de '' grade celsius. $recipitatii reduse %,,, pana
la 9,, milimetri, umiditate redusa 0% 2, la suta, durata mare de stralucire a soarelui, pana la (&,, de
ore pe an. Datorita acestor elemente de clima clima din campia romana are contraste termice
pronuntate cu continentalism accentuat. *n vest trasaturile sunt mai moderate.
Statiuni in campia romana: amara, lacul sarat. *n aceste statiuni avem un "ioclimat excitant, solicitant.
*n campia de vest avem statiunile: felix, lipova, "uzias. *n aceste statiuni avem un "ioclimat sedativ
indiferent.
Clima litoralului !arii 5egre: iarna are temperaturi mai crescute decat 3araganul, vara are
temperaturi mai scazute decat 3araganul. +mezeala aerului e de 2, la suta. Durata maxima a
stralucirii soarelui, precipitatii putine, cele mai putine. #anturi persistente, de aceea, "io clima litoralului
e excitant solicitanta de litoral marin.
Clima de deal si prundis: altitudinea in aceste zone e pana la 2,, metri, temperatura medie
anuala 0 ', grade cu veri racoroase, ierni "lande. $recipitatii medii 9,,, 2,, milimetri. Dealurile vestice
si sudice si podisul 8ransilvaniei au un "ioclimat sedativ indiferent de crutare datorita influentelor
oceanice moderatoare, iar podisul moldovei si do"rogea au un "ioclimat excitant solicitant.
Clima de munte: temperatura medie anuala e de 9 grade. *n muntii mi.locii avem statiuni: #atra
dornei, predeal, paltinis, "orsec. Avem precipitatii de 2,,, pana la '(,, milimetri, zile de iarna intre'(,
si 1, zile anual, iar in muntii inalti, in zona su" alpina si alpina avem o clima aspra, temperaturi
scazute, precipitatii "ogate si vanturi puternice. ;a munte avem "io clima tonicostimulanta.
Definitie: Bioclimatul este caracterizarea unei zone climatice in functie de influenta
elementelor ei componente asupra organismului sanatos si bolnav.
Este importanta la"ilitatea factorilor atmosferici care o"liga organismul la un efort de adaptare in
perioade scurte de timp.
4rganismul sensi"il face fata greu acestor sc)im"ari a factorilor metorologici, e meteorolotrop pentru
ca la sc)im"arile de vreme acuza: irita"ilitate crescuta, o"oseala, adinamie 6lipsa de energie7,
insomnie, depresiune psi)ica, tul"urari neurovegetative, iar la "olnavi se exacer"eaza tul"urarile de
vreme.
*n indicatia unui "ioclimat tinem cont de modificarile "ruste ale fronturilor atmosferice latrecerea de la
clima de acasa la clima statiunii si la modificarile de clima din statiune. 8recerea "rusca de la un climat
la altul poate produce *ncidente.
E importanta diferenta de clima intre acasa si clima statiunilor. Aceasta diferenta de clima poate sa
produca reactii din partea organismului. Sunt sensi"ili si tre"uie acordata atentie: cardiatilor,
coronarienilor, astmaticilor, spasmofilicilor, )iper tensivilor si "olnavilor cu tendinta la )emoragii. Acesti
"olnavi cand sc)im"a domiciliul tre"uie prote.ati cu medicamente.
Exista o metodologie de cura climatica pe care medicul o indica De la caz la caz.
Cura climatica se incepe cu o etapa de introducere de ( zile care se numeste cura de repaus care
poate fi: repaus la pat la care se adauga plim"ari de o .umatate de ora, pana la ( ore pe teren plat.
Efectul e de relaxare psi)ica si musculara.
Cura de aer se incepe in camera cu ferestrele larg desc)ise, se continua pe terasa in aer li"er. Cura
de aer actioneaza asupra termoreglarii stimuland receptorii cutanati daca miscarea aerului si vantul
sunt puternice.
3aia de aer: se face la "olnavul dez"racat, se incepe cu plim"ari in camera si se continua in aer li"er
cu durata de la 1 minute, pana la ( ore. Se face la um"ra, se intrerupe cand apare senzatia de rece,
poate fi o procedura de introducere la "aia de soare. Se poate alterna cu "aia de soare.
3aia de lumina: adauga la "aia de aer radiatia solara indirecta. Actioneaza asupra corpului
temperatura aerului, umiditatea si miscarea. E o procedura usor stimulanta si tonica cu efect de
fortificare a organismului.
3aia de soare: foloseste radiatia solara cu efect puternic excitant pentru organism. 3aia de soare
necesita dozare, se incepe cu expuneri partiale pe durate progresiv crescande. E precedata de ',
minute de "aie de aer si se inc)eie cu odi)na la um"ra, frictiuni, dus. Cura de "aie de soare este
alcatuita de (1, &1 de expuneri zilnice.
Contraindicatiile "aii de soare: cancerul si starile precanceroase, 8 3 C pulmonar evolutiv, focare de
infectie in evolutie, ulcer gastroduodenal, afectiuni endocrine cu )iper functie cum e <ipertiroidia,
afectiuni cardiovasculare cronice decompensate, tendinta la )emoragii: digestive, pulmonare si
genitale.
Aeroterapia si )elioterapia sa nu depaseasca o ora pe zi in prima saptamana. Dupa ce eritemul cutanat
se inc)ide la culoare se poate prelungii pana la ( ore, iar saptamana a treia & ore. De preferat prima
parte a zilei. *ndividualizarea procedurii se face in functie de confortul termic al "olnavului. ;a senzatia
de frison se opreste expunerea.