ABSOLVENT:

MITEA G.
EUGENIA


COORDONATOR:
STAICU OLGA
Prf. Gr. Did. I


RUJEOLA
DEFINITIE
Rujeola este o boala acuta infectioasa,
si extrem de contagioasa, uneori severa,
provocata de virusul rujeolic,
caracterizata clinic prin manifestari
prodromale catarale respiratorii, un
enantem bucal particular, urmat de o
eruptie caracteristica si insotita de
variate complicatii bacteriene.

CARACTERE GENERALE
Epidemiologie:
Raspandirea bolii este universala,
indicele de contagiozitate este mare
(peste 95%).
Izvorul de infectie:
Este omul bolnav.
Contagiunea:
Se face direct, aerogen, mai rar prin
obiecte de curand contaminate.
Patrunderea:
Se face prin mucoasa respiratorie superioara
si prin mucoasa conjunctivala.
Receptivitatea:
Este universala,dar se epuizeaza in primii
ani de viata,fie prin trecerea prin boala,care
lasa imunitate durabila,fie prin vaccinare.
In primele 3-6 luni de viata sugarul este
protejat prin transferul anticorpilor materni.

Rujeola:
se desfasoara endemo-epidemic;
este:
sezoniera;
anotimp rece;
multianuala.
Varsta incidentei maxime la 3-5 ani.
Perioada de incubatie:
este oarecum fixa- 10 zile (limita 8-11 zile);
se poate prelungi pana la 4 saptamani la cei
care au primit imunoglobuline.

Debutul bolii:
este gradat,mai putin brusc;
se imparte in 3 perioade:
Perioada preeruptiva sau catarala;
Perioada eruptiva;
Perioada de convalescenta.
1.Perioada preeruptiva sau catarala
dureaza 3 zile si are deci 3 simptome:
Febra moderata;
enantem;
Catar:
Oculo lacrimare si congestie conjunctivala;
Nazo stranut si rinoree;
Bronsic tuse.

rareori se asociaza al patrulea catar:
Cel intestinal manifestat prin scaune diareice.
Enantem pete albicioase pe mucoasa
jugala,constituind semnul Koplik cu mare
valoare diagnosticala. Roseata difuza a
mucoasei bucale,o dunga alba pe gingii
dunga Apper si limba saburala.

2.Perioada eruptiva
eruptia incepe la fata ( dupa urechi,pe frunte
si obraji) in prima zi exantem;
a doua zi cuprinde trunchiul si radacina
membrelor;
a treia zi se intinde si la extremitati;
Eruptia este maculo papuloasa,nu produce
prurit;
senzatia la pipait catifelata.

3.Perioada de convalescenta
dureaza 3 zile,daca nu apar complicatii;
dispar catarul si febra;
eruptia paleste din rosu devine galbena;
reluarea apetitului si reintrarea in normal;
este perioada unei susceptilitati crescute fata
de tuberculoza si alte infectii.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
inapetenta (lipsa poftei de mancare);
febra (39C);
agitatie, anxietate, indispozitie;
cefalee, ameteli, tuse;
diaforeza;
astenie;
dificultate de a dormi;
semne de deshidratare;
probleme de tranzit intestinal constipatie;
macule congestive situate retroauricular, pe gat, fata,
membre si trunchi;
prurit intens in zona gatului si retroauricular;

EPIDERMIOLOGIE
Caractere generale
Rujeola este cunoscuta ca boala de
aproximativ 2000 de ani, dar natura infectiei si
boala vor fi descrise mai bine in cursul ultimilor
145 de ani. Noi date despre rujeola au fost
aduse in 1954 de Enders si Peebles care au
reusit cultivarea virusului pe celule renale
umane. Acest succes este legat direct de
dezvoltarea vaccinului rujeolic, care in S.U.A.
a fost pus in uz din 1963.
Rujeola a fost descrisa in toate tarile din lume,
afectand 99,9 % din populatia respectiva.
Dupa introducerea vaccinului, epidemiile
de rujeola cu o durata de 3-;4 luni, ar fi
prezise la aproximativ 2-5 ani.
In populatia urbana apare endemo-
epidemic cu valori epidemice la 2-3 ani, in
timp ce in zonele rurale apare sporadic
sau in epidemii extinse la intervale mai
mari. Aspectul clinic al epidemiilor s-a
pastrat in general acelasi de-a lungul
secolelor, insa severitatea lor a scazut
mult in ultimele decenii, mai ales in tarile
dezvoltate cu nivel bun de nutritie si igiena
si accesibilitatea la ingrijiri medicale.


Gravitatea rujeolei in unele tari din Africa si
Asia se explica prin imbolnavirea
predominanta a copiilor de varsta mica (sub
3 ani) si prin malnutritia acestora, cu
rezistenta scazuta fata de evolutia bolii si
aparitia complicatiilor.
In regiuni cu totul izolate, in special in insule,
rujeola apare la intervale mari, de zeci de ani
cu ocazia importului unui caz contagios si
atunci cuprinde intreaga populatie receptiva
expusa, inclusiv varstnicii, in aceste situatii
epidemiile de rujeola fiind severe.


ETIOLOGIE
Virusul rujeolic face parte din genul
Morbillivirus, familia Paramyxoviridae si
difera de celelalte paramixovirusuri prin
lipsa activitatii neuraminidazice.
Prezinta un invelis extern lipoproteic si o
nucleocapsida interna cu simetrie
elicoidala.
Virusul este inactivat de caldura,
ultraviolete, solventi lipidici, ph-uri extreme.
Este inactivat la 56 grade Celsius in 30
minute, dar se poate conserva la 70 grade
Celsius ani de zile.

PATOGENIE
Poarta de intrare a virusului este mucoasa naso-
faringiana si conjunctivala. Virusul se multiplica la
nivelul mucoasei respiratorii de unde in cadrul
viremiei primare trece in sange localizandu-se in
leucocite si sistemul reticulo-endotelial.
Se produce necroza celulelor reticulo-endoteliale
infectate cu eliberarea virusului si o noua viremie
(viremia secundara) urmata de reinvazia leucocitelor.
Dupa faza viremiei secundare intreaga mucoasa
respiratorie este afectata de boala cu aparitia tusei
ca semn clinic din rujeola. Pot aparea in formele
severe crup, bronsiolita si pneumonie.

Afectarea tractului respirator prin edem si alterarea
activitatii ciliare predispuse la invazii secundare
bacteriene, rezultand complicatii ca otite medii si
pneumonii. La primele zile dupa generalizarea
afectarii tractului respirator apare Koplik urmat de
eruptie acestea avand mecanisme patogenice
similare (la examinarea microscopica a pielii si
membranelor mucoase, celule gigante
multinucleate sunt observate atat in epiderm cat si
in epiteliul oral).
Este de mult recunoscut ca aparitia eruptiei
rujeolice coincide temporal cu aparitia anticorpilor
serici si reducerea contagiozitatii bolii.
Explicatia actuala a eruptiei este hipersensibilizarea
mediata mai degraba celular decat prin imunitate
umorala.

Pacientii cu gamaglobulinemie care contacteaza rujeola,
fac eruptia.
Pacientii cu deficienta in imunitatea mediata celular pot pe
de alta parte sa dezvolte pneumonia rujeolica cu celule
gigante (Hechts) fara eruptie dupa expunerea la rujeola si
vaccinul rujeolic.
In ultimele 24-48 de ore ale perioadei prodromale, apare
semnul lui Koplik, patognomonic pentru rujeola, dar este
prezent numai in 80-90% din cazuri: micropapule
albicioase, izolate sau grupate, dispuse pe o zona rosie,
de cativa milimetri. Este localizat pe mucoasa jugulara,
gingivita, in dreptul ultimilor molari sau in jurul
gingivomaxilra. Elementele sunt aderente de mucoasa si
persista inca 2-3 zile dupa eruptie. Sunt inlocuite apoi de o
mica depresiune hemoragica inconjurata de o zona
congestiva (rest de Koplik).

IMUNITATEA
Imunitatea dupa boala este solida si de
lunga durata. Nou-nascutul este protejat in
primele 6 luni de anticorpii materni pe care
il primeste pasiv transplacentar. Rujeola
induce imunodepresie care debuteaza cu
1-2 zile inaintea eruptiei si persista 1-6
saptamani. Aceasta imunodepresie
favorizeaza suprainfectiile oportuniste
bacteriene, inclusiv tuberculoase,
parazitare,micotice si virale, adesea grave,
mai ales la copiii malnutriti din tarile
subdezvoltate.
STUDII DE CAZ
febra (39 C);
diaforeza;
cefalee;
tuse;
ameteli;
indispozitie;

astenie;
inapetenta;
iar la nivelul fetei,
trunchiului si
membrelor, prezinta
macule congestive.

Cazul I T.C. de sex masculin, in varsta de 13 ani, elev la
scoala nr. 7, Fetesti, de religie ortodoxa cu o situatie materiala
buna, se prezinta in data de 01.04.2010 la Camera de Garda
a Spitalului Municipal Fetesti acuzand:


Cazul II D.E. de sex feminin, in varsta de 8 ani,
eleva in clasa a II-a la scoala nr. 3 Fetesti. Se
prezinta in data de 06.03.2010 la Camera de
Garda a Spitalului Municipal Fetesti insotita de
parinti. In momentul culegerii de date, pacienta
prezinta:
eruptie cutanata alcatuita din macule de diferite
marimi situate retroauricular si la nivelul gatului;
prurit intens in zina gatului si retroauricular;
inapetenta, consuma doar fructe;
anxietate, agitatie;
diaree (scaune lichide 3 pe zi).

Cazul III E.C. de sex masculin, in varsta de 5 ani si
3 luni, frecventand gradinita nr. 2 din comuna
Borcea, judetul Calarasi, se prezinta in data de
23.03.2010, insotit de mama sa, la Camera de
Garda a Spitalului Municipal Fetesti manifestand
urmatoare simptome:



febra (38,4 C);
agitatia copilului;
probleme de tranzit intestinal constipatie;
inapetenta (lipsa poftei de mancare);
semne de deshidratare (piele aspra la atingere);
cateva macule situate retroauricular.