CULTURA SUMERIANA

Cunoscut ca leagnul civilizaiei Mesopotamia a servit ca loc de apariie pentru unele dintre
cele mai timpurii aezri umane. Poporul sumerian s-a aezat pe teritoriul acesta i au nceput s
locuiasc n zonele fertile irigate de rurile Tigru i Eufrat.a nceput erau simpli fermieri care
cltoreau dinspre ! spre " dup care au nceput s construiasc orae-state.Erau de asemenea pescari
care locuiau dea-lungul vii Eufratului sau a Tigrului aa cum fac unii ara#i din zilele noastre. $ceast
cultur a contri#uit la o fuziune agrar cu agricultorii din ! . %ar cea mai important contri#u&ie a fost
ini&ierea agriculturii intensive n Mesopotamia antic. Printr-o munca tenace' sumerienii au asanat
mlatinile i au construit un sistem ingenios de canale de irigaii. a muncile campului foloseau plugul tras de
#oi' seceri de argil' piatr' aram sau #ronz. (rul' orzul au fost cultivate pentru prima dat la o scar
mare. "umerienii se ocupau i cu creterea animalelor )suine' ovine i #ovine *' cunoteau esutul i
olritul' fceau vase de lut colorate i ornamentate cu figuri umane de animale i psri.
Civilizaia sumerian ivit n zona pe la +,-- ..r. a construit primele orae-ceti ale omenirii.
/ntr-o epoca in care umanitatea traia in mici sate' sumerienii construiesc orase. Cel mai mare dintre ele'
a fost 0ru1 )2,- 3ectare* incon4urat de ziduri din caramida. $r3eologii au reusit sa faca portretul ro#ot
al unui oras tip5 era dotat cu un palat regal si constructii cu destinatie administrativa' temple' cartiere de
locuit' ateliere' gradini' port6 strazi' canale de irigatie... Materialele de constructie folosite erau
fragile)caramizi din lut nears pentru pereti si trestie pentru acoperis*si de aceea n-au rezistat pn
astzi. Casele erau mici i n interior e7istau doar rogo4ini.
"umerienii fceau comer n piee uriae. 8n 4urul anului ++-- ..r.' sumerienii foloseau nite
discuri de lut pentru a cumpra diferite #unuri. $ceste ndeletniciri au fcut ca populaia s creasc.
$stfel au aprut numeroase orae-stat )0r' 0ru1' aga' !ipur' 0mma*. "umerienii #ogai nu erau
nevoii s munceasc toat ziua' ci se rela7au ascultnd muzic sau 4ucndu-se.
8n centrul ora9elor se nal&au temple monumentale' construite pe terase din crmida' zidurile
fiind decorate cu plci din argil colorat n c3ip de mozaic' n mi4locul unui cartier nc3inat zeului
cruia i apar&inea ora9ul. 8n 4urul anului :--- ..r.' templele aveau forma unor piramide nalte cu
zidurile acoperite cu crmizi smluite diferit colorate 'denumite ziggurate. ;igguratul era mprit n
apte eta4e' deoarece sumerienii credeau c zeii co#orau din cer n apte zile. <aza era un patrulater cu
laturile de +-=>- metri' care se inalta in terase din ce in ce mai mici. Pentru a a4unge n vrful
ziguratului' unde se gsea 9i sanctuarul zeului' se folosea fie un drum nclinat' fie scri. ;iguratele
erau mai ales locuri de o#servare a #ol&ii cere9ti 9i a astrelor.?egele' care era i mare preot' oficia
1
ceremonii religioase i efectua sacrificii n templul situat n vrful turnului .!ici un ziggurat nu a fost
descoperit in intregime. "e presupune ca in <a#@lon' inaltimea unei astfel de constructii ar fi putut fi de
2- de metri.
Primul ziggurat a fost construit n timpul celei de a ///-a dinastii din 0r' de ctre 0r-!ammu. a
0r' 0ru1 au fost descoperite primele temple zigurate A sanctuare cu temelie din piatr' peste care se
ridic mai multe terase din ce n ce mai nguste' construite din crmizi. Pentru a mpiedica alunecarea
straturilor de crmizi' ele erau legate ntre ele printr-o rogo4ini m#i#ate cu #itum. 8n vrful acestui
sanctuar )ce avea' n faza clasic' B eta4e din ce n ce mai nguste' ca ni9te triung3iuri de piramid
suprapuse* se afla capela la care se a4ungea pe ni9te trepte )cum ar fi de pild' n <a#ilon' turnul <a#el*.
;iguratele sunt edificiile cele mai tipice ale ar3itecturii religioase .
Ziguratul din Ur, reconstituire
/n pictura mural la nceput au utilizat doar culorile5 al#' negru 9i ro9u' ulterior fiind adugat
gal#enul' apoi al#astrul' verdele 9i cafeniul .Culorile erau dizolvate n ap amestecate cu cear 9i
aplicate pe stratul de tencuial uscat sau c3iar pe un strat fin de argil.
"umerienii cunosteau si metoda topirii metalelor.Ei confectionau in special o#iecte religioase
incrustate uneori cu pietre semipretioase5 cristale de stanca' lapis-lazuli' 4asp etc. Cierul era considerat
un metal pretios'fiind de ,-D ori mai scump decat argintul. $rtizanii faceau din el #i4uterii #atandu-le
cu ciocanul. Cor4area uneltelor sau a armelor presupunea topirea fierului' un procedeu pe care nu-l
stapaneau. /n necropola regala de la 0r au fost descoperite multe o#iecte din aur si lapislazuli ) o piatra
pretioasa de culoare al#astra intens*'dintr-un alia4 de aur si argint )electrum* sau din os si lapislazuli.
2
"umerienii au inceput prin a numara cu 4etoane din pamant ars de marimi diferite' in functie de
valoarea lor. Mai apoi' calculele' asemenea scrisului' erau notate cu semne cuneiforme. Matematica se
invata in scoli unde se rezolvau pro#leme practice' precum repartizarea ratiilor de grau' impartirea unui
teritoriu etc.
Ei foloseau scrierea pe t#li&e de lut pentru a &ine o eviden& a #unurilor 9i materialelor. $cestea
au constituit primele sisteme de conta#ilitate. %iferite tipuri de mrfuri au fost reprezentate prin
sim#oluri diferite' iar cantit&ile multiple au fost reprezentate de repeti&ie. Trei unit&i de cereale au fost
notat cu trei nsemne a cerealelor' cinci vase de ulei de au fost notat cu cinci reprezentri a semnului
ulei 9.a.
$veau cuno9tin&e destul de largi n domeniul aritmeticii 9i geometriei' de care se foloseau la
construirea canalelor de iriga&ie' a templelor sau la msurarea ogoarelor. %e asemenea' ei au sta#ilit
unit&ile de msurare a timpului' a lungimilor 9i a greut&ilor' care au fost folosite de ntreaga lume
antic 9i care s-au pstrat n parte pn n zilele noastre.
%enumirea' n sumerian' a primelor , numere 9i a zecilor dovede9te c sistemele de numrare
cincinal i esimal dateaz din vremuri strvec3i. Cuvintele B' D' 2 sunt formate din unirea cuvntului
care red numrul , cu cuvntul care red numrul corespunztor suplimentar' adic ,EFG >' ,E:GB
etc.
Te7tele matematice descriu ridicri la putere' e7tragerea rdcinilor ptrate 9i cu#ice dup
anumite formule. Ma4oritatea inscrip&iilor de natur matematic' mai ales aritmetice' sunt ta#le
numerice care dau rezultatul unei nmul&iri sau al unei mpr&iri.!o&iuni de alge#r care au fost folosite
sistematic la rezolvarea unor ecuatii cu una sau mai multe necunoscute.
"istemul numeric se7agesimal mparte durata zilei ):H ore' >- minute' >- secunde* 9i cercul
)+>-I*. %upa ,--- de ani' folosim inca sistemul lor de #aza pentru a diviza orele si minutele sau
cercul.
!o&iuni primare de geometrie privind dreptung3iul' triung3iul 9i c3iar ale corzii pentru o
sgeat dat erau cunoscute 9i aplicate n pro#lemele privind loturile agricole.
"umerienii au fost primii astronomi care au creat o prim 3art a stelelor i a constelaiilor.
Multe din aceste lucrri sumeriene vor fi ntlnite apoi n astronomia (reciei antice. Primele , planete
care se vd cu oc3iul li#er poart nume sumeriene.
3
Imagine a unui artefact sumerian cu o reprezentare antica a horoscopului
Teoriile general acceptate astazi' despre cunostintele de astronomie ale sumerienilor' spun ca
acestia remarcasera' inca de la inceputuri' prezenta pe #olta cereasca a celor cinci planete vizi#ile cu
oc3iul li#er 5 Jenus' "aturn' Kupiter' Mercur si Marte' cele care' alaturi de "oare si una' vor da' in
ma4oritatea culturilor lumii' sistemul saptamanal de sapte zile.
%escoperirea unei placute de lut sumeriene )vezi figura *' a uimit lumea oamenilor de stiinta.
!u numai ca sistemul solar' gravat in detaliu' arata toate planetele cunoscute astazi ) inclusiv
retrogradata de la stadiul de planeta' Pluto*' #a mai mult' alaturi de cele FF corpuri ceresti recunoscute
astazi : "oarele' una' Mercur' Jenus' Terra' Marte' Kupiter' "aturn' 0ranus' !eptun si Pluto' apare
reprezentata' la o distanta considera#ila' o alta planeta' numita in mediile academice' si nu numai,
Planeta L sau !i#iru.
4
Celebra VA-243, aflata in prezent la Muzeul de Istorie din Berlin
0nii cercetatori sunt' insa' sceptici cu privire la desenul sumerian' a carui autenticitate' de altfel'
se afla dincolo de orice #anuiala. Conform acestora' desenul nu ar reprezenta sistemul solar ci' mai
degra#a' ar fi sim#olul ;eului "oare' incon4urat de stele. "i totusi' asezarea respectivelor stele=planete'
identica cu cea a planetelor din sistemul solar' lasa loc' pe mai departe' speculatiilor de orice natura.
Misterul s-a adancit in momentul in care s-a descoperit ca in religia sumeriana e7istau F: zeitati
ma4ore' numar identic cu cel al corpurilor ceresti de pe J$-:H+' zeitati numite in lim#a4ul a11adian
drept Anunnaki )Cei de sange regal*. Mai mult' sumerienii credeau ca originea zeitatilor lor se afla in
spatiu' mai precis pe enigmatica laneta !, acolo de unde acestia co#orau pe Terra pentru a crea din lut
primii oameni' intr-un loc numit "#den )legatura mai mult decat evidenta cu mitul #i#lic al creatiei*. %e
altfel' zeul creator al oamenilor' Marduk' era asociat in religia sumeriana cu !i#iru' planeta considerata
a fi' pe de o parte' Kupiter sau' pe de alta parte' ipotetica planeta reprezentata pe placuta de lut.
?eligia avea caracter politeist. "umerienii puneau n mormnt alturi de cel decedat unelte'
o#iecte de valoare ceea ce denot credina lor ntr-o viaa dup moarte. $r3eologii au e7plicat c toat
societatea era construit pe o cultur i religie animist. Ciecare ora a avut propriul su zeu suprem.
Temple nc3inate zeilor sunt ntlnite n toate oraele sumerienilor. Ciecare ora avea un templu cu un
mare preot n frunte i o zeitate suprem. E7istau i alte temple pentru celelalte zeiti dar templul
principal caracteriza zeitatea suprem din acel ora. 0nele dintre aceste orae au adoptat mai trziu aa
numitul cult al regelui. Mamenii credeau n ;/ )spirite* crora le slu4eau organiznd tot felul de
ceremoniale pgne. Profesorul KastroN spunea c zeii erau personificarea soarelui i a lunii' putere
manifestat n vegetaie' ap i furtun. Cei din "umer vedeau n ap elementul divin primordial n care
se afla nceputul vie&ii. Profesorul ?o#ert ?ogers a alctuit astfel o list cu >- de nume de zeiti. El
5
spunea c muli din aceti zei erau aceiai' dar aveau nume diferite. $nu era zeul cerului i era
considerat zeul-zeilor. Enlil A zeul aerului- el era a4utorul regilor i un mare viteaz. !anna)"in* era zeul
lunii. Ea A zeia apei' "3amas3 A zeul soarelui. !in3ursag A zeia-mama' /nanna A zeia fertilitii i a
dragostei. ?ugciunile erau deseori nsoite de sacrificii animale. Mamenii aduceau ca 4ertf uneori
vegetale' legume' parfumuri' m#rcminteO ;eia fertilitii era foarte respectat deoarece ea era cea
care aducea fertilitatea n ar.
/nfluena culturii sumeriene pornete din cele dou mari centre cultural-religioase5 Eridu n "ud
i !ippur n !ord. !ippur se pare c era centrul religios i cultural al civilizaiei sumeriene dar nici
Eridu nu era mult inferior. tim c fiecare ora-stat avea propriul lui zeu care era principalul idol al
oraului. $stfel Eridu a avut-o pe E$' zeia apei' iar !ippur pe E!./ zeul furtunii n . ;eia E$
era principala responsa#il de #inecuvntri' zeia apelor curate terestre i de su# pmnt. Era prietena
oamenilor nvndu-i pe oameni tiina' arta i scrisul. Mamenii din Eridu aveau astfel de la zeia E$
un set de reguli care tre#uia respectat de ntregul ora. Eridu era un ora-port care' fcnd comer cu
alte popoare' a avut astfel posi#ilitatea de a le cunoate mai #ine. $cest ora prezint un aspect foarte
interesant5 cosmologia susinut de cetenii si afirma c pmntul a ieit de su# apele cele mari
formnd uscatul de azi. Mraul !ippur nu i-a impus niciodat 3egemonia politic' ci a dominat
celelalte orae pe plan spiritual.
"crierea cuneiform este prima scriere datat n istorie )depasita ca vec3ime doar de placutele
de la Tartaria 4ud. $l#a *..rimul sistem de scris' conceput de sumerieni' consta n reprezentri stilizate
ale o#iectelor cunoscute su# numele de pictograme )+,-- ..r.*. "im#olurile' ini&ial rudimentare' erau
folosite n principal pentru consemnarea tranzac&iilor agricole 9i a o#serva&iilor astronomice. %rept
urmare' primele cuvinte atestate au fost cele ce desemnau su#stantive' n mod deose#it animale 9i stele.
8n perioada urmtoare' scri#ii sumerieni au nceput s com#ine pictogramele de o#iecte cu ad4ective
calificative' o#&innd sim#oluri pentru e7presii caP#izon micP 9i Pstea strlucitoareP. Mndri n mod
evident de noua inventie' scri#ii au continuat s-9i modifice sistemul de scriere' iar n prea4ma anului
+:-- ..r.' acest sistem con&inea de4a sim#oluri pentru ver#e6 de e7emplu' cuvntul Pa adormiP era
reprezentat de un om culcat. $ceste caractere mai ela#orate sunt numite ideograme. Era ns nevoie de
un grad mai nalt de rafinament' deoarece domeniul comunica&iilor interumane con&inea de4a idei
a#stracte. $ceste idei 9i-au fcut apari&ia n sistemul de scriere sumerian n 4urul anului +F-- ..r.' prin
folosirea direct a omonimelor. 8ns m#oga&irea voca#ularului ngreuna scrierea' iar folosirea
pictogramelor limita numrul de idei ce puteau fi e7primate. $ceste dezavanta4e au fost dep9ite de
sumerieni prin simplificarea sim#olurilor scrise 9i prin predarea acestor caractere com#inate genera&iei
urmtoare su# forma unor cuvinte de sine stttoare' numite fonograme.
Primele scrieri sunt de fapt tone de ar3ive5 ta#le de piatra pline cu numere ce reprezentau
distri#utia #unurilor. $cest scrieri timpurii )cu e7ceptia numerelor* erau de fapt poze sau sc3ite'
"umerienii zgaraiau cuvintele in stuf sau pe lut umed ce urma sa se usuce in ta#le de piatra dura' ceea
ce a facut aceste scrieri dura#ile si permanente. Ma4oritatea cartilor scrise pe 3artie au disparut' insa
ta#lele sumeriene s-au pastrat de-a lungul timpului.
6
8ncercrile ulterioare de mrire a vitezei de scriere 9i a cursivit&ii te7tului s-au materializat n
folosirea sim#olurilor a#stracte' fiecare dintre acestea reprezentnd un sunet dintr-un cuvnt' mai precis
o sila#. $cest tip de scriere' numit cuneiform$ din termenul latin Pcuneus A pan' cui' era folosit de
scri#i cu a4utorul unui o#iect de scris de forma unei pene pe t#li&e de argil moale. "im#olurile
cuneiforme puteau reprezenta 9i o#iecte 9i concepte.
"pre sfr9itul celui de-al treilea mileniu ..r.' sistemul de scriere sumerian devenise suficient de
#ogat 9i de fle7i#il pentru a nregistra cele mai comple7e evenimente istorice 9i crea&ii literare. 8nscrise
pe t#li&e pe F: coloane' aceste compuneri literare variaz de la imnuri scurte 9i mituri mai lungi la
fa#ule pentru copii 9i eseuri 9colare 9i la poeme de dimensiuni epice' unele a4ungnd la lungimi de pn
la F--- de rnduri. $stfel' cu peste F--- de ani inainte ca vec3ii evrei s-9i ela#oreze Biblia' iar grecii
s creeze Iliada i %diseea' sumerienii aveau de4a o cantitate semnificativ de literatur scris.
Corpusul literar "umerian' este de fapt un corpus care numai la origini este "umerian' aproape
tot ce e7ista in prezent sunt copii tarzi de origini multiple inclusiv "umeriene dar nu numai. Corpusul
"umerian este in mare' compus din , lucrari diferite5 (1) Mitul Creatie si a Potopului6 (:) egendele lui
Enmer1ar6 (&) egendele lui ugal#anda6 (') Ciclul (3ilgames3 ) (ilgames3*6 (() Plangerile pentru
0r.
"posul )"popeea* lui +hilgame, este una din cele mai vec3i scrieri literare a umanit&ii' datnd
de la nceputul mileniului al ///-lea ..r. apar&innd culturii sumero-#a#iloniene. "-a pastrat' lacunar' pe
F: ta#lite de lut' n #i#lioteca regelui asirian $ssur#anipal' de la !inive 9i poveste9te faptele eroice ale
legendarului rege al cet&ii 0ru1. Poemul a fost descoperit a#ia n secolul al L/L-lea. Pro#a#il de
origine sumerian' dar a#sor#it 9i adaptat de civiliza&iile succesive ale Mediteranei orientale' poemul
7
con&ine multe elemente mitologice care vor aprea n literaturile 9i traditiile mitologico-religioase ale
civiliza&iilor ulterioare.
im#a "umeriana a rezistat aproape F--- de ani dupa ce poporul "umerian de facto si-a incetat
e7istenta fizica. a fel ca E#raica si atina a devenit lim#a sacra si a fost scrisa )si nu vor#ita* pana in
prea4ma primelor decenii crestine. "crisul cuneiform logografic a evoluat din scris sila#ic intr-un scris
alfa#etic-fonetic pentru utilizarea lui in e7primarea lim#ilor /ndo-Europene. .ititi ).ittites* au
imprumutat cuneiformele "umero-$11adiene' pentru e7primarea lingvistica propice.
"umerienilor li se mai atri#uie descoperirea rotii olarului )mai tarziu roata carului* 'precum si
inventarea5 calendarelor' sistemelor de irigatii' armurii' carului de lupta' sa#iilor' #arcilor'
3arnasamentului cailor' cuielor' morilor' sandalelor' 3arponului' daltii' inelelor' seilor sau acului.
/nfluena sumerian n perioada nceputurilor civilizatiei egiptene este recunoscut azi de
egiptologi5 construciile din crmid' forma corpului navelor' folosirea sigiliilor cilindrice' temele
artistice preluate de ctre egipteni de la sumerieni. $ceast influen a fost de scurt durat i c a avut
doar un rol stimulent' de catalizator. /nfluenele suferite nu au devenit insa imitaii. Temele artistice
sumeriene - cum o#serva istoricul $. To@n#ee au disprut curnd. 8n cile comerciale pe care le-au
desc3is i au continuat s le parcurg ' ei i urmaii lor ' sumerienii s-au artat mult mai ndrznei n
special ca navigatori dect egiptenii sau alte popoare. Putem astfel continua ideea lui To@n#ee i
spunem c pe plan economic sumerienii s-au dovedit superiori' n sc3im# egiptenii i-au ntrecut pe plan
politic realiznd aproape c3iar de la nceputul istoriei lor unificarea economic i administrativ'
politic i cultural a rii lor.
M analiza o#iectiva a contri#utiei civilizatiei sumeriene in istoria umanitatii ar constitui' cu
siguranta' un proiect de amploare pentru orice istoric.. "i daca inventiile enigmaticilor sumerieni
depaseau cu mult cunostintele si te3nologia vremii' punand #azele culturilor ce aveau sa le urmeze' o
parte insemnata a mostenirii lor nu isi gaseste nici astazi e7plicatia in randul oamenilor de stiinta.
/n fapt, istoria omenirii incepe cu sumerienii. Ei sunt cei care' practic' au facut trecerea de la
preistorie catre istorie' prin inventarea scrisului si mentionarea' in premiera' a tuturor cunostintelor si
credintelor pe care le aveau. Ma4oritatea istoricilor considera "umerul drept prima mare civilizatie a
lumii. %incolo de remarca#ilele realizari ale sumerienilor' intr-o epoca in care marile culturi ale lumii
erau' cel mult' intr-o faza incipienta' misterele care incon4oara stravec3ea civilizatie sunt departe de a-si
gasi o e7plicatie' c3iar si in epoca moderna.
Pana in momentul in care descoperirile ar3eologice vor arata ca au e7istat si alte civilizatii mai
vec3i de sase milenii' tre#uie sa acordam credit cercetatorilor si sa ii consideram pe sumerieni drept
intemeietorii primei civilizatii pe Terra.

?eferat realizat de5
!/CM$E Madalina-Cristina
!/CM$E Miruna-!icoleta
Clasa a /L-a C
8
9