CONSECINTE ALE SOMAJULUI

IN ROMANIA
CONSECINTE ALE SOMAJULUI IN ROMANIA
1. CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI
Cauzele principale ale acestui fenomen se situeaza in domeniul investitiilor, al crearii
de noi locuri de munca, al necorelarii corespunzatoare a pregatirii profesionale efectuate in
scoli profesionale si universitati si cerinte efective ale locurilor de munca create de diferiti
agenti economici.Cantoarea tineretului indeosebi, la aceasta categorie de populatie cu nivel de
pregatire scolara si profesionala mai ridicat, genereaza mari pierderi de potential creativ de
munca, indispensabil pentru restructurarea si relansarea dezvoltarii economiei, cu efectele
grave asupra comportamentului si integrarii tineretului in societate.
Daca tinerii ajung someri, aceasta este o carenta a mecanismului social, educational,
imobilizare a sistemului de alocare a mijloacelor de educare, de informare si utilizare a
informatiilor privitoare la cererea si oferta de munca. Este necesar ca pe piata
contemporana a muncii echilibrarea cererii cu oferta sa se faca institutionalizat, pe fondul
unui cadru legislativ cat mai cuprinzator si elastic.
Un aspect care constituie un element important in studierea somajului il
constituie durata sau perioada de somajde la momentul pierderii locului de munca, respectiv
terminarea studiilor, si pana la reluarea activitatii, sau pana la obtinerea primului loc de
munca, pentru cei care nu au mai lucrat. Acesta este si un criteriu de clasificare al somajului,
in somaj de scurta durata si de lunga durata.
Studiile internationale atesta somajul de lunga durata ca fiind un somaj continuu, mai
mult de 1 luni !dupa 1""# $ mai mult chiar de ani in tarile vest $ europene%.
&n prezent, in 'omania, ajutorul de somaj se acorda, in conditiile legii, pe o perioada
de (# de zile, iar in continuarea lor, daca nu s$a reusit reintegrarea in munca, se acorda
alocatii de sprijin. Somajul este considerat cu atat mai cronic, mai sever, cu cat este mai lung.
)rin somaj de lunga durata se intelege orice situatie in care perioada de somaj a depasit un an,
un an si jumatate.
Somajul de lunga durata este cel care cuprinde in special persoane mai in varsta, care
de regula au pierdut un loc de munca si care se recalifica, adaptandu$se dificil la un loc de
munca.
Se considera ca somajul de lunga durata are doua masuri speciale, si anume*
a% rata somajului de peste 1 $ 1,+ ani, ca procent din forta de munca,
b% somajul de peste 1 $ 1,+ ani, ca procent din somajul total !pondere%.
)ractica de scoatere din somaj, prin prepensionare, prin descurajarea cautarii de locuri
de munca, de trecere prin asistenta sociala etc., diminueaza proportiile si deci dimensiunile
absolute si relative ale somajului de lunga durata.
&n anul 1""- durata medie a somajului se situeaza in jurul valorii de 1( luni fiind mai
mare pentru femei decat pentru barbati si mai mare in mediul urban fata de cel rural. Cele mai
lungi durate ale somajului !1 luni% le au femeile cu varste cuprinse intre .+ $ /" ani, iar cea
mai mica durata a somajului se inregistreaza la tinerii !1+ $ / ani% din mediul rural.
&n anul ##. durata medie a somajului a fost de .,/ luni. Cea mai lunga durata s$a
inregistrat la persoanele din grupa de varsta +# ani si peste, de se0 feminin, iar cea mai
scazuta pentru persoanele de se0 masculin din categoria de varsta 1+ $ / ani. 1ediul rural se
caracterizeaza printr$o durata mai lunga a somajului comparativ cu mediul urban.
Distributia dupa durata somajului evidentiaza ca somerii se concentreaza in grupele
situate la e0tremitatea intervalului* 21,+3 dintre someri se aflau in somaj de 1 luni si peste,
iar .-,+3 erau in somaj de ani si peste.
Dintre somerii pe termen lung, +2,. erau barbati si locuiau in mediul urban. Somajul
pe termen lung se manifesta in randul mai multor categorii de persoane* +#,"3 dintre tineri,
21,"3 dintre somerii cu domiciliul in mediul rural, 2/,/3 dintre femei si (.,.3 de somerii de
+# ani si peste. Din categoria somerilor pe termen lung, doua treimi au studii liceale si
profesionale.415
&ncidenta somajului de lunga durata in randul tinerilor !ponderea somerilor in varsta
de 1+ $ / ani cu durata somajului de 2 luni si peste in totalul somerilor din aceeasi grupa de
varsta% a fost de (+,(3.
Somajul de lunga durata in 'omania detine o rata scazuta $ .,"3 $ mult mai mica in
comparatie cu alte tari !e0. Spania $ 11,.3, &talia $ -,13, 6etonia $ -,/3 etc.%. 1ult mai
relevant decat acest indicator este ponderea somajului de lunga durata. &n 'omania, aceasta
pondere a evoluat astfel* /+,.3 in 1""., /(3 in 1""( si /.,(3 in 1""".45Cu o asemenea
pondere, 'omania se afla sub ponderea somajului de lunga durata dintr$o serie de tari cum ar
fi* &talia $ 22,.3, 7elgia $2#,+3, 7ulgaria $ 2#,/3, Spania $ ++,+3, 8landa $ /",13,
9ermania $ /(,-3.6a cealalta e0trema, sub nivelul 'omaniei, se afla SUA cu -,(3, :orvegia
cu 1#,23, Canada cu 1,+3.
Un alt criteriu al somajului il reprezinta diferentierea somerilor dupa statutul
educational.'etine atentia faptul ca ponderea cea mai mare o au muncitorii !apro0imativ
(+3%, urmati de cei cu studii medii $ apro0imativ 3 din totalul somerilor, iar sub .3 sunt
cu studii superioare !in anul 1"""%.
;ermenul <munca< nu se refera la alt factor de productie ci la oameni. :eutilizarea in
totalitate a fortei de munca disponibile inseamna ca cineva este fara slujba. Aceasta poate fi
bine pentru o zi sau chiar o saptamana, dar daca nu este nevoie de un venit pentru a intretine
corpul, sufletul ori lungind somajul poti suferi. Acelasi lucru este adevarat pentru uzina si
echipament sau pamant. Daca masinile disponibile sau pamantul fermei nu sunt utilizate,
atunci venitul cuiva poate fi in pericol. Daca compania sau firma pierde din venit, ea se poate
inchide concediind multi oameni. E0tinderea acelei societati avand preocupare pentru
bunastarea indivizilor, utilizand in totalitate resursele productive $ locuri de munca total
ocupate $ este un adevarat scop social.
&mpactul imediat al somajului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca.
)entru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp, astfel de pierderi pot duce la
dezastrul financiar. &n acest caz, un somer trebuie sa se bizuie pe o combinatie de economii,
venitul altor membrii ai familiei si beneficiile somajului prin sprijinul financiar al guvernului.
Daca aceste surse de ajutor sunt epuizate, bunastarea publica este eventualul ajutor social.
Desigur, nu toti somerii cunosc astfel de dezastre financiare. Studentii care incearca sa
se angajeze vara, au posibilitati reduse sa termine semestrul urmator in bunastare.;ot alti
intretinuti vor suferi mari pierderi economice din cauza somajului. Cu toate acestea,
e0perienta somajului poate fi inca dureroasa. )e langa presupunerea unei pierderi de venit
multi oameni neangajati sufera importante efecte sociale si psihologice. :ereusind sa
gaseasca o slujba pe neasteptate se pot considera nefolositori.
)sihologii au observat ca multi oameni neangajati se simt concediati de adevarate
instituiri sociale in care ei au avut o singura data investita increderea.
Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor.De e0emplu un
studiu al Congresului S.U.A prevedea unele sugestii inspaimantatoare.
Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de
la 2 $ (3 conduce in medie la*
- "# sinucideri,
- 2/- omoruri,
- #/# atacuri mortale de inima si alte socuri,
- /"+ morti de ciroza hepatica,
- /( internari la spitale de nebuni,
- ../# intrari in inchisorile de stat.
Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice, uneori se
subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr$un adevarat pericol multi
indivizi.;homas Cottler, profesor la scoala medicala de la =arvard a enuntat acest apect mult
mai deschis* "acum sunt convins ca somajul este boala ucigasa in aceasta tara - raspunzator
de bataia pe care o ia sotia, nefertilitatea si de fiecare cadere umana"
)sihologii germani au observat de asemenea ca somajul poate fi primejdios pentru
sanatate. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot
reduce viata cu mai mult de + ani. )ierderile macro si microeconomice rezultate din somaj, cu
siguranta sunt o serioasa problema politica.
>ormele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar, de
asemenea, care grupuri sufera cel mai mult de somaj. &n mod tipic adolescentii tocmai intrati
pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabili de a fi someri.
Ca un rezultat, rata medie a somajului pentru adolescenti este deseori de trei ori mai mare
decat rata somajului la adulti. 'romii, de asemenea sufera de o rata a somajului mult mai
mare decat a romanilor.&n felul acesta pierderile rezultate din somaj nu sunt generate in mod
egal.
Desi estimarile lunare provenite de la 1inisterul 1uncii si comisia nationala sunt o
importanta masura a somajului, ele nu cuprind in totalitate dimensiunile problemei. Cand
somajul persista, cautatorii de slujbe sunt in crestere anulandu$si eforturile de a obtine slujbe.
2. COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI
Costul social al acestui fenomen reprezinta efortul total pe care il suporta populatia,
economia si societatea care sunt afectate de somaj. 6a nivelul persoanelor, apar aspecte de
natura economica, dar si aspecte morale, social$culturale, chiar si politico$militare.
6a nivelul economiei si societatii, costul social are in vedere aspecte ca*
- irosirea cantitatii de forta de munca,
- diminuarea intensitatii dezvoltarii economice,
- scaderea veniturilor bugetului de stat,
- cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor
publice din domeniul inregistrarii somajului4.5.
Costurile mari se grupeaza in:
1. Costuri directe $ evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat
protectiei sociale.
. Costurile indirecte $ generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de
care ar putea beneficia intreaga populatie.
Aprecierea complexa a acestui fenomen impune
surprinderea:
Efectelor pozitive !apar pe termen scurt% *
$ incitarea angajatilor la perfectionarea profesionala,
$ o mai mare mobilitate si adaptabilitate a fortei de munca,
Efectele negative !apar pe termen lung%. Datorita acestora s$a ajuns la concluzia
ca somajul este un fenomen negativ, ale carui costuri depasesc cu mult avantajele.
Economistul american Arthur 1. 8?un formuleaza o lege ce ii poarta numele, si
e0prima intensitatea negativa dintre nivelul si dinamica somajului, pe de$o parte, si marimea
si modificarea in termeni reali ale Produsului National Brut, pe de alta parte. 8?un considera
ca ridicarea nivelului somajului trebuie sa fie insotita de reducerea volumului real al ):7,
deoarece persoanele ocupate participa la producerea bunurilor materiale ale serviciilor, iar
somerii nu produc bunuri economice.
POLITICI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA
'eprezinta un ansamblu de masuri elaborate de stat pentru a interveni pe piata muncii
in scopul stimularii, crearii de noi locuri de munca, diminuand dezechilibrele si
disfunctionalitatile de pe piata muncii.
Politicile pasive de ocupare $ pornesc de la nivelul ocuparii considerat dat si urmaresc
gasirea de noi solutii pentru angajarea e0cedentului de forta de munca.
E0emple de masuri adoptate de aceste politici*
$ reducerea duratei muncii,
$ diminuarea varstei de pensionare,
$ cresterea perioadei obligatorii de scolarizare,
$ cresterea locurilor de munca cu program zilnic redus ,
$ restrictionarea imigrarilor.
Politicile active de ocupare presupun masuri, metode, procedee de marire a nivelului
ocuparii.4/5
E0emple de masuri de politica activa*
$ amplificarea si stimularea investitiilor,
$ ameliorarea continutului invatamantului,
$ imbunatatirea orientarii scolare si profesionale a tinerilor,
$ stimularea mobilitatii persoanelor active spre alte locuri de munca,
$ incurajarea cercetarii stiintifice.
4. REMEDII ANTISOMAJ
&n conditiile in care omul, cu forta sa de munca, constituie resursa regenerabila cea
mai pretentioasa si practic nelimitata, folosirea sa la nivelul cel mai eficient si mai deplin
posibil s$a constituit si ramane o constanta a preocuparilor tuturor factorilor de decizie, altfel
spus, gasirea celor mai potrivite cai de lupta impotriva somajului constituie o necesitate
obiectiva.@arietatea si comple0itatea fenomenului, a formelor sale de manifestare, a
implicatiilor multiple, directe sau indirecte in aproape toate componentele organismului
economico $ social fac deosebit de dificila o asemenea sarcina. 9uvernele au cautat
intotdeauna remedii somajului.Solutiile preconizate s$au inscris pe o gama foarte variata asa
cum variata a fost si este manifestarea fenomenului.
&nainte de a ne referi la ele, cateva precizari prealabile gasim sa facem*
- n$a e0istat si nu e0ista o singura solutie, definitiv si peste tot valabila la
somaj, e0ista sau poate e0ista un sistem de solutii, producator de efecte intr$
un anumit conte0t istoric si in anumite cadre regionale, nationale ,
- nu putem vorbi de o solutie sau de solutii <pure<, valabile numai in terapia
somajului, ele trebuie corelate si integrate in sistemul de ansamblu al
masurilor anticriza, din care somajul nu este decat o dimensiune,
- e0perienta practica, suficient de indelungata, a scos in evidenta faptul, putin
imbucurator, ca terapeutica somajului nu s$a dovedit a fi radicala, istoria
evolutiei faptelor economice obliga la a admite ideea ca lumea va trebui sa se
invete cu somajul asa cum s$a invatat si cu inflatia,
- desi cu radacini in variate domenii si in sfere ale economicului, socialului,
politicului, psihologicului, somajul va ramane in principal un rezultat al
modului in care se deruleaza procesul reproductiei in ansamblu, el este strans
legat de cresterea economica si de aceea, cele mai multe solutii vizeaza acest
domeniu, cresterea si diversificarea productiei, modernizarea si reinnoirea sa
continua, corelata cu o pregatire corespunzatoare a fortei de munca se degaja
a fi astfel calea principala de limitare a somajului.
&n conceptia ?eAnesista, raspunzatoare deci pentru gradul de folosire a fortei de munca
a ramas cresterea economica.
Desi s$a dovedit si se dovedeste prin natura sa inflationista relansarea si impulsionarea
cererii efective ramane in continuare o masura antisomaj, ce$si pastreaza valoarea, completata
insa cu serioase amendamente si conditii specifice*
- investitiei, sursa principala de locuri de munca, trebuie sa i se acorde o
atentie speciala, ea devine oportuna numai in baza unor temeinice analize
prospective, nu poate fi facuta decat pentru debuse viitoare cunoscute, astfel,
beneficiul ei efect de multiplicare in planul locurilor de munca se transforma
intr$un efect de multiplicare,
- trebuie gasita in functie de necesitatile, conte0tul si perspectiva economiei,
relatia optima dintre <investitia de productivitate< $ creatoare, prin efectul de
multiplicarea a unor locuri de munca, in alte ramuri, dar pe termen lung $
<investitia de capacitate< $ creatoarea unor locuri de munca noi si in
momentul efectuarii ei,
- relansarea cererii efective, ca masura antisomaj, se justifica numai in tarile
care nu sunt dependente de e0terior pe linia aprovizionarii cu factori de
productie, importuri masive cerute de o anumita situatie inseamna
deteriorarea balantei de plati, si, in ultima instanta, locuri de munca nu
pentru intern, ci pentru furnizori,
- investitia in productie trebuie corelata cu cea in om, pregatirea si formarea
sa profesionala,
- stimularea consumului, cea de$a doua componenta a cererii efective, trebuie
facuta in limitele pe care relatia salariu $ productivitatea muncii le permite,
solutia era <inghetarea< sau chiar diminuarea salariului nominal.
)entru a lupta impotriva somajului trebuie sa tinem seama ca*
- folosirea fortei de munca nu este un obiectiv politic, ci unul economic,
deoarece piata fortei de munca este o piata ca oricare alta a carei functionare
nu trebuie cu nimic perturbata,
- cel putin pe termen scurt, moneda trebuie sa ramana neutra, aceasta pentru
ca miscarile ample si manipulatiile masei monetare perturba anticipatiile si
destabilizeaza economia,
- decorsetarea intreprinderilor, de orice marime, de povara sarcinilor fiscale,
aceasta ar fi de natura sa dea un nou impuls activitatii economice, care in
virtutea acestui fapt vor crea noi locuri de munca,
- reducerea cheltuielilor publice si in general <reducerea statului <, slujbe
fictive, < birocratice<, fara motivatie, trebuie sa dispara,
- inlaturarea oricarei piedici in calea liberei initiative,
&n ansamblul teoriilor si politicilor antisomaj un loc aparte il ocupa acelea care pun pe
primul plan principiile echitatii. Se pleaca de la ideea ca numarul de locuri de munca pe
ansamblul economiei ca si timpul total de lucru, socotit in om $ ore este dat si, de aici, solutia
impartirii <echitabile< a acestuia dat prin* reducerea orarului de lucru al celor care au <prea
mult< pentru a <face loc< unor potentiali solicitatori, colaborat cu o gestiune mai buna a
timpului total, reducerea duratei active de lucru, inlaturarea orelor suplimentare, pentru a crea
posibilitatea noilor veniti.
&ndemnizatia de somaj constituie doar o solutie temporara, subsidiara si care se
sprijina si vizeaza indeosebi domeniul socialului si mai putin pe argumente si motivatie
economica.De aceea, mai presus de toate, asupra gradului de ocupare isi vor pune amprenta
faptele de munca, disciplina riguroasa, fara de care, progresul in planul productiei, al cresterii
economice si deci al gradului de folosire raman simple himere.
5. POLITICI ANTISOMAJ
Socurile si perturbatiile din economie, daca se manifesta o perioada suficient de lunga,
fac ca industrii intregi sa devina redundante, in sensul ca sufera un declin permanent al
productiei. Drept urmare, sunt disponibilizati muncitorii, acestia nu$si gasesc slujbe in alte
industrii, deci apare un somaj masiv, facand ca rata somajului sa creasca mult peste rata de
echilibru :A&'U.
8biectivul principal al politicilor antisomaj este acela de a proteja veniturile obtinute
de gospodarii de fluctuatiile inacceptabil de mari determinate de trecerea in somaj a unuia sau
mai multor membrii din cadrul unei gospodarii.
)oliticile antisomaj pot fi impartite in doua mari categorii*
- politici pasive,
- politici active.
Politicile pasie sunt acele politici prin care statul sustine nivelul de trai al indivizilor
ale caror sanse de angajare in munca au scazut considerabil prin plata directa a somerilor.
)rincipala deficienta a politicilor pasive consta in aceea ca ele sunt adoptate dupa ce o
persoana a devenit somer.
Adeptii unor astfel de politici motiveaza necesitatea acordarii ajutoarelor de somaj
prin doua argumente*
- acoperirea costurilor sociale ale somajului pentru care, pana la urma, somerii
nu sunt vinovati,
- evitarea distorsiunilor pe care le$ar introduce pe piata fortei de munca
interventia directa a statului.
Cu toate acestea, tot mai putine tari, mai ales dintre cele mai bogate, sunt dispuse sa
acorde usor ajutoare de somaj. Ajutoarele de somaj pot fi facute mai putin atractive prin
micsorarea valorii lor, prin reducerea duratei lor sau prin ambele masuri.Cu toate acestea, nu
s$a pus inca problema renuntarii complete la astfel de politici.
)oliticile active in domeniul pietei muncii sunt acele politici prin care se intervine
direct pe aceasta piata cu scopul declarat de a reduce rata somajului, astfel incat ea sa se
stabilizeze in jurul ratei de echilibru a somajului.
Aceste politici active sunt de trei tipuri principale*
a% eforturi pentru a inlesni intrarea in contact a ofertantilor si doritorilor de
locuri de munca prin plasare, consultanta si orientare profesionala, cursuri de pregatire si
consultanta intensiva pentru cei dezavantajati, asistenta pentru a inlesni mobilitatea
geografica,
b% programe de recalificare a somerilor * programe de pregatire a somerilor
adulti in noi meserii sau programe orientate catre cei amenintati cu pierderea locului de
munca,
c% crearea de noi locuri de munca * crearea directa de locuri de munca in
sectorul productiv prin acordarea de subventii pentru pastrarea anumitor muncitori sau
angajarea de someri cu stagiu indelungat, alocatii pentru intreprinderile care angajeaza tineri,
crearea de locuri de munca temporare in sectorul public s.a.
)oliticile active pot ajuta somerii prin recalificare, cresterea mobilitatii, sa se intoarca
in randurile fortei de munca ocupate, dar pot stopa si abuzurile, cum ar fi solicitarea de
ajutoare de somaj de catre cei care nu cauta asiduu locuri de munca. Astfel, prin plata
conditionata a ajutoarelor de somaj se pot promova mai usor politicile active, de e0emplu prin
solicitarea unor dovezi de participare fara norma intreaga la o activitate sau includerea intr$o
schema de recalificare.;otusi, pentru a aplica acest tip de politici trebuie sa dai raspunsuri la
doua intrebari destul de dificile* pe cine sa ajuti si ce fel de ajutor sa dai.
De e0emplu, pentru o rata data a celor care devin someri, se poate reduce somajul intr$
o masura mai mare daca gasim locuri de munca pentru someri care nu au mai avut servicii pe
o perioada mare de timp.
Acest lucru se poate realiza, insa, daca sunt indeplinite doua conditii*
- costul angajarii a doi someri este acelasi,
- probabilitatea ca fiecare individ sa devina somer este aceeasi.
Daca aceste doua conditii nu sunt indeplinite simultan, este mai bine sa fie ajutate
persoanele care au stat o perioada de timp mai redusa in somaj.
S$a observat ca majoritatea celor care au devenit mai recent someri au perioade mici
de ramanere in aceasta stare in timp ce persoanele cu o durata mare de ramanere in somaj au
un timp de asteptare mai mare decat media.Acest lucru constituie principalul argument in
favoarea concentrarii ajutorului spre persoane ce au fost someri o perioada mai mare de timp.
Daca se iau insa in considerare costurile si ratele de reangajare, rezulta ca este foarte costisitor
sa ajuti persoanele care au fost someri o perioada mare de timp si ca, odata ajutati, ei tind sa
redevina someri intr$o perioada mai scurta de timp decat ceilalti muncitori.
De regula, prin politicile antisomaj, se incearca sa se stabilizeze nu rata somajului,
lucru e0trem de dificil, ci rata iesirii din somaj si durata medie a ramanerii in somaj.Ambele
marimi sunt influentate de ceea ce se numeste starea de dependenta a somerilor, care este
interactiunea reciproca dintre scaderea moralului muncitorilor, care au cunoscut somajul pe
termen lung si comportamentul economic fata de acestia.4+5
>actorii principali care determina starea de dependenta sunt urmatorii*
- presiunea salariala creste atunci cand proportia somerilor pe termen lung in
totalul somerilor creste,
- locurile de munca libere sunt mai multe atunci cand proportia somerilor pe
termen lung este mai mare,
- rata totala a iesirilor din somaj se apropie de rata iesirii din somaj a celor care
si$au pierdut de curand slujba daca proportia somerilor pe termen lung in totalul somerilor
este mai mare.
De aici opozitia angajatilor si, uneori chiar a sindicatelor in angajarea unor someri pe
termen lung, fapt ce face ca politicile active sa fie mai putin eficiente. &n orice caz, in
domeniul politicilor antisomaj, lucrurile care trebuie inca studiate si fundamentate sunt
numeroase, observandu$se ezitari si asociatii nu numai in practica politica, dar si in teoria
economica.425
)oliticile antisomaj pure pot fi completate cu politici de venit si politici de impozitare.
Astfel, politicile !e e"it sunt aplicate atunci cand e0ista forme de control guvernamental
asupra salariilor, ca de e0emplu, un procent ma0im permis de crestere a ratei salariilor,
stabilirea unui salariu minim pe economie, acordarea de inde0ari si compensari pentru toti
salariatii s.a.Aceste politici de venit sunt considerate vinovate de introducerea unor distorsiuni
pe piata fortei de munca, si aceasta din doua motive.
)rimul ar fi acela ca ele incalca principiul liberei negocieri intre angajati si patronii
lor. 1ulte grupuri salariale au pornirea instinctiva de a incalca acest principiu.1ai poate
aparea si cazul in care negocierile sunt purtate de sindicate si patronat, iar indivizii pot
accepta sau nu aceste negocieri.De aceea, politicile guvernamentale de venit care sunt
acceptate atat de sindicate, cat si de patronat, sunt mai bine acceptate.
Al doilea motiv este ca o politica de venit centralizata este inerent infle0ibila, ducand
la rigiditatea structurii salariilor respective.Astfel, anumite categorii de angajati obtin,
conjunctural, salarii mai mari decat cele ale altor categorii.
Aplicarea, in continuare, a unei politici de venit centralizate poate perpetua acest
decalaj, ceea ce duce la distorsiuni grave ale pietei fortei de munca, crescand cererea de
munca pentru slujbele din sectorul avantajat si diminuand oferta de munca in alte sectoare.
8 politica de venit, de regula, se aplica pe perioade scurte, atat timp cat conduce la
obtinerea unor efecte scontate. De e0emplu, o politica temporara de venit poate fi cea mai
buna cale pentru a stopa inflatia si a reduce somajul spre :A&'U.
Politicile !e i#po$ita%e &ta'a%e( sunt politici de venit bazate insa pe mecanisme
indirecte.Astfel, daca piata libera genereaza o presiune prea mare asupra salariilor, solutia cea
mai eficienta este marirea impozitarii acestora.Se pot aplica impozite asupra cresterii e0cesive
a salariilor sau impozite progresive asupra nivelurilor salariilor. &n acest mod, lasandu$se
negocierea salariala libera, se tempereaza tendinta muncitorilor ! sindicatelor% de a cere
cresteri e0cesive de salarii.
)oliticile de stabilizare macroeconomica cuprind componente din toate cele trei tipuri
discutate mai sus* politici anticiclice ! de stabilizare a outputului%, antiinflationiste si
antisomaj. &mbinarea lor in mi0uri politice, eficiente necesita studierea atenta a efectelor pe
care le au asupra economiei prin utilizarea de modele de stabilizare.
&n acest sens nu putem trece cu vederea principalele obiective descrise in masurile
ce au ca drept prioritate"Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si
combaterea ecluziunii sociale" au fost stabilite pornindu$se de la necesitatile identificate in
'omania in aceste domenii4(5. Ele corespund liniilor directoare si principiilor cuprinse in
documentele europene precum !Agenda 6isabona revizuita, 6iniile directoare integrate pentru
dezvoltare si ocupare ##+$##-, )roiectul Comisiei Europene privind 6iniile Directoare
Strategice Comunitare in domeniul politicii de coeziune, pentru crestere si ocupare ##($
#1., documentul intitulat <1odernizarea sistemelor de educatie si formare in conformitate
cu obiectivele comune stabilite pentru #1# si sprijina realizarea obiectivelor comune
europene* ocuparea deplina, imbunatatirea adaptabilitatii persoanelor ocupate si a
intreprinderilor si fle0ibilitatea pietei muncii, cresterea investitiilor in capitalul uman prin
educatie si formare profesionala, promovarea invatarii pe tot parcursul vietii, dezvoltarea unei
piete a muncii fle0ibile si inclusive.
&n conte0tul general al promovarii coeziunii economice si sociale, realizarea
obiectivelor strategiei aferente prioritatii, <Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului
de ocupare si combaterea e0cluziunii sociale< se fundamenteaza pe actiuni intreprinse in doua
domenii cheie* educatia si formarea profesionala initiala si continua !plasate in conte0tul mai
larg al invatarii continue% si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, fle0ibile si inclusive.
;otodata, in elaborarea acestei strategii au fost avute in vedere aspecte transversale privind
egalitatea de sanse, dezvoltarea durabila si societatea informationala. &n acest sens puten face
referire si la programul intitulat <Dezvoltarea resurselor umane" si integrarea durabila
in piata muncii fiind posibila in conditiile promovarii invatarii pe tot parcursul vietiica
principiu si cadru general de restructurare si dezvoltare a sistemelor de educatie si formare, de
asigurare a competentelor cheie si a coerentei intre conte0tele formale, nonformale si
informale de invatare si de sustinere a dezvoltarii capitalului uman. Asigurarea competentelor
de baza implica, in primul rand, cresterea accesului si ratei de participare la educatia initiala.
Din acest punct de vedere, sistemul educational romanesc se
conrunta cu o serie de provocari si diicultati! Astel desi
rata de participare la educatie a populatiei de "#$%& de ani
inre'istrea(a un trend ascendent, de la )*,+*, in
"+++-%... la &*,//, in %..)-%..&, rata de a0andon
scolar ramane totusi la un nivel ridicat, in intervalul %...$
%..& inre'istrand o crestere de aproape ) ori 1.,*,
%...-%..", ",%,%.."$%..% si %..%-%..) si ",2, in anul
scolar %..)-%..&3! 4onderea celor care parasesc de
timpuriu sistemul de educatie a crescut de la "+,2, la
%),%,, valoarea acestui indicator iind mult peste nivelul
statelor mem0re 1UE "# $ "/,.,5 UE %# $ "#,+,3!
Analiza realizata a evidentiat discrepante semnificative pe medii de rezidenta in ceea
ce priveste participarea la educatie* rata bruta de participare era de -",.3 in mediul urban si
+2,23 in rural, in anul scolar ##B##
@aloarea redusa a ratei de cuprindere corespunzatoare mediului rural poate fi
considerata un punct critic al sistemului, in conditiile masurilor de generalizare a
invatamantului obligatoriu de 1# ani. )rincipialele cauze care determina aceste situatii sunt de
natura sociala, care afecteaza capacitatea de asumare a costurilor colaterale ale educatiei
copiilor de catre familii, precum si oferta educationala redusa si infrastructura fizica si umana
in mediul rural si zonele dezavantajate.
)ersistenta acestei tendinte afecteaza semnificativ atat obiectivul asigurarii
competentelor de baza pentru toti, cat si obiectivul promovarii coeziunii economice si sociale.
)romovarea invatarii pe tot parcursul vietii si, implicit, achizitia continua de cunostinte si
competente nu pot fi limitate e0clusiv la conte0tele formale de educatie si formare
profesionala initiala si continua, ci trebuie sa cuprinda si conte0tele nonformale si informale.
:u au fost inca dezvoltate mecanisme functionale de asigurare a transferabilitatii rezultatelor
si competentelor dobandite in diferite conte0te educationale. Elaborarea unui cadru european
al calificarilor asigura premisele pentru dezvoltarea acestor mecansime si pentru cresterea
relevantei educatiei si formarii la cerintele pietei muncii.
Definirea unui Cadru :ational al Calificarilor se inscrie printre masurile de reforma ce
trebuie implementate pana la finele anului #1#, dezvoltari si ajustari ulterioare fiind posibile.
&n prezent nu putem vorbi despre un sistem articulat de formare continua si de un cadru
coerent al calificarilor aplicat atat in formarea profesionala initiala, cat si in cea continua, care
sa permita certificarea calificarilor partiale.4-5
&ntegrarea durabila a tinerilor in piata muncii depinde in mod esential de capacitatea
sistemului de educatie initiala si continua de a furniza competente si calificari relevante si
adaptate cerintelor manifestate pe piata muncii. Sistemul de educatie si formare initiala este
insuficient adaptat la cerintele pietei muncii. 8 consecinta directa a acestei situatii o
reprezinta rata ridicata si in crestere a somajului in randul tinerilor in varsta de 1+ $ / ani,
valoarea acestui indicator crescand de la 1(,+3 in ##1 la 1-,+3 in ## Chiar daca in cifre
absolute numarul somerilor tineri a scazut in comparatie cu anii precedenti, aceasta grupa de
varsta se confrunta cu cele mai mari dificultati de insertie pe piata muncii. Corelarea redusa a
ofertelor educationale din invatamantul liceal si superior cu cerintele pietei muncii poate fi
e0plicata prin gradul redus de implicare a partenerilor sociali in fundamentarea planului de
invatamant !curriculei% si a activitatilor educationale, absenta unor studii sistematice de
prospectare si prognozare a pietei muncii, insuficienta dezvoltare a sistemelor de monitorizare
a insertiei absolventilor si a parteneriatelor dintre scoalaBuniversitate si intreprindere.
Anali(a reali(ata evidentia(a un 'rad ridicat de adapta0ilitate a
invatamantului proesional si te6nic 1comparativ cu
invatamantul liceal si superior3 datorat 'radului ridicat de
implicare a partenerilor sociali, la nivel national, re'ional si
local, in undamentarea curriculei si activitatilor
educationale si de ormare proesionala! In ceea ce priveste
ormarea proesionala continua, oerta tinde sa se
concentre(e pe pro'rame pentru caliicari complete sau pe
pro'rame pentru de(voltarea competentelor 'enerale si se
adresea(a, cu precadere persoanelor si nu companiilor,
orientandu$se pe cereri punctuale ale pietei muncii!
E7ista o oerta redusa de pro'rame pentru caliicarile care
necesita investitii importante din partea urni(orilor de
ormare! Sistemul este a7at in special pe urni(area de
certiicate si mai putin pe de(voltarea de competente
necesare pentru ocuparea ortei de munca!
Durata mare a programelor de >)C !)rograme de >ormare )rofesionala Continua% le
face inadecvate pentru persoanele incadrate in munca. Deoarece formarea profesionala
continua trebuie sa ofere posibilitatea unei adaptari rapide la cerintele in continua schimbare
ale pietei muncii, diversificarea si cresterea calitatii ofertei de formare profesionala trebuie sa
fie o preocupare permanenta. )romovarea parteneriatului in educatie, formare si in ocupare
devine o conditie pentru asigurarea coerentei intre educatia si formarea initiala si continua si
piata muncii.
In pre(ent Romania se conrunta cu o investitie sca(uta in
ormarea proesionala continua, ormarea proesionala iind
considerata, cu precadere de catre
firme, mai mult o cheltuiala si nu o investitie. Desi e0ista un interes declarat, atat din partea
angajatorilor, cat si a angajatilor, pentru formare profesionala continua, totusi, in 1"""
intreprinderile romanesti au investit in medie doar #,+3 din cheltuielile de personal pentru
cursuri de formare profesionala continua, aceasta reprezentand cea mai redusa rata la nivelul
tarilor candidate.
In acelasi an, Romania a ocupat ultimul loc in ceea ce priveste
c6eltuielile totale pe an'a8at pentru cursuri de ormare
proesionala continua, iar participarea la pro'ramele de
ormare proesionala continua ramane sca(uta! In anul %..)
numai ",", din populatia cuprinsa in 'rupa de varsta %# si
*& de ani a participat la educatie sau ormare ata de o
medie a UE $%# de +,! Situatia actuala plasea(a Romania la
o distanta semniicativa ata de o0iectivul European de
"%,#, pentru %.".!
Cresterea adaptabilitatii fortei de munca, facilitarea insertiei absolventilor pe piata
muncii, imbunatatirea ratelor de tranzitie din invatamantul obligatoriu catre cel post$
obligatoriu si reducerea ratei de abandon scolar pot fi realizate si prin masuri de imbunatatire
a serviciilor de orientare si consiliere &n sistemul de educatie si formare initiala. 'eteaua si
activitatile de orientare si consiliere nu sunt suficient de dezvoltate la nivelul institutiilor de
invatamant si nu asigura cadrul necesar pentru definirea unor trasee personalizate de formare
care sa asigure o pozitionare cat mai adecvata pe piata muncii, una din cauze fiind aceea ca
aceste servicii nu fac obiectul unui demers separat de consilierea psiho$pedagogica. Serviciile
de orientare si consiliere in cariera se desfasoara la nivelul Agentiilor Cudetene de 8cupare a
>ortei de 1unca !AC8>1% si vizeaza somerii si persoanele aflate in cautare unui loc de
munca, si intr$o masura scazuta persoanele ocupate, iar calitatea acestora ramane redusa.
Sistemele private de orientare si consiliere scolara si in cariera sunt insuficient dezvoltate.
Dezvoltarea si consolidarea unor sisteme eficiente de orientare si consiliere scolara si in
cariera care sa acompanieze elevii incepand cu ciclul secundar superior, precum si persoanele
active neocupate, in cautarea unui loc de munca sau ocupate se inscrie printre actiunile care
trebuie intreprinse in viitor.
Rigiditatile pietei muncii si capacitatea redusa a economiei
romanesti de a crea noi locuri de munca, mai ales in ramuri cu valoare
adaugata ridicata, contribuie la mentinerea unui nivel ridicat al somajului.
Pentru incurajarea crearii de locuri de munca mai multe si mai bune, se
impune promovarea spiritului si culturii antreprenoriale, atat prin
sustinerea educatiei si formarii profesionale initiale in obtinerea de
competente manageriale si antreprenoriale, cat si prin formarea
profesionala continua care sa faca din antreprenoriat o optiune de cariera
pentru toti.
Sistemul formal de educatie si formare initiala abordeaza educatia
antreprenoriala ca parte a competentelor transversale la nivelul
invatamantului preuniversitar, dar constituie un demers mai putin
sistematic si redus ca dimensiune comparativ cu statele U la nivelul
invatamantului superior. Actiunile intreprinse in sistemul formal de
educatie si formare initiala trebuie insotite de initiative si programe
extrascolare de educatie antreprenoriala, precum si de initiative specifice
de formare continua pe piata muncii. Persoanele aflate in cautarea unui
loc de munca pot beneficia in cadrul masurilor de formare profesionala
continua de un mod de formare pentru stimularea liberei initiative. Cu
toate acestea, actiunile pentru promovarea spiritului si culturii
antreprenoriale intreprinse in afara sistemului formal de educatie s!au
concentrat asupra crearii unui cadru institutional, legislativ, financiar
favorabil dezvoltarii "##!urilor si initiativei private si stimulativ pentru
investitii, in timp ce masurile specifice vizand resursele umane au fost
plasate intr!un plan secundar.
Piata muncii din 'omania a suferit transformari semnificative, in perioada 1""#$
##., manifestate in special prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, pe fondul
unui proces lent, dar continuu, de imbatranire a populatiei.
'educerea ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca cu +,( puncte procentuale a
fost insotita de modificari importante pe sectoare, domenii de activitate, regiuni, forme
de proprietate, varsta, statut profesional. Evolutiile inregistrate plaseaza 'omania, in anul
##., la o distanta semnificativa de obiectivele 6isabona #1#, respectiv* rata generala de
ocupare la o distanta de 1, puncte procentuale fata de obiectivul de (#3, rata de ocupare a
femeilor la o distanta de -,+ puncte procentuale fata de obiectivul de 2#3, rata de ocupare
pentru grupa de varsta ++$2/ de ani la o distanta de 11," puncte procentuale fata de obiectivul
de +#3. &n ceea ce priveste promovarea formelor fle0ibile de ocupare in 'omania, in anul
##., ponderea persoanelor cu program partial pentru populatia feminina a fost de ,+ ori mai
mica decat in UE$+. Astfel, in anul ##., ponderea populatiei ocupate in sectorul agricol era
de .+,(3 in 'omania, fata de 1,/3 in :S1$1# si +,3 in UE$+.
8cuparea supradimensionata in agricultura, in conditiile restructurarii si tehnologizarii
acestui sector, generaza somaj sau forme de ocupare precare. 8cuparea in sectorul &11 a
crescut, procentual, de la +3 in 1""" la +/,/3 in ##., insa, in cifre absolute, aceasta
crestere a fost modesta si insuficienta pentru a compensa disparitia locurilor de munca pe
ansamblul intregii tari. )este jumatate din numarul somerilor sunt someri de lunga durata !rata
somajului de lunga durata este de /,.3%.
'ata somajului in randul tinerilor este, comparabila cu cea inregistrata in ##. in UE$
+, dar mai mare decat cea din UE$1+, e0primand insuficienta locurilor de munca nou create,
si mai ales a locurilor de munca atractive pentru tineri.Evolutiile de pe piata muncii trebuie
plasate in conte0tul unei evolutii demografice negative, 'omania fiind confruntata cu un
proces continuu si lent de scadere a populatiei cauzat de sporul natural negativ si soldul
negativ al migratiei e0terne.
&mpactul pe termen scurt va fi reducerea numarului populatiei active si imbatranirea
fortei de munca, ceea ce va crea o povara pentru sistemul de asigurari sociale si de pensii.
Este de asteptat ca procesul de restructurare economica sa continue si sa genereze o crestere a
numarului de someri.
>enomenul saraciei afecteaza grupuri sociale care sunt supuse riscului de e0cluziune
sociala, fiind considerate grupuri vulnerabile* copiii aflati in sistemul de stat de protectie a
copilului, tinerii de peste 1- ani care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului,
familiile cu mai mult de copii si cele monoparentale, populatia rroma, persoanele cu
handicap. ;oate aceste categorii defavorizate se confrunta cu numeroase probleme legate de
integrarea lor sociala, determinate de discriminarea in ceea ce priveste accesul la educatie si,
ulterior, pe piata muncii.
In ca(ul copiilor alati in sistemul de protectie, pro0lemele
identiicate vi(ea(a9 reinte'rarea sociala a copiilor stra(ii cu
toate aspectele secundare5 delicventa 8uvenila5 protectia
copilului impotriva e7ploatarii prin munca5 prevenirea
emi'ratiei copiilor, protectia si repatrierea acestora! In ceea
ce priveste pro0lema tinerilor de peste "/ ani care parasesc
sistemul de stat de protectie a copilului, acestia se
conrunta cu lipsa accesului la o locuinta si inte'rare redusa
pe piata muncii, in special datorita lipsei caliicarii
proesionale adecvate!
Segmentul populatiei de etnie roma se confrunta cu o gama variata de probleme cum
ar fi* educatie scazuta, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formala,
numar mare de copii, lipsa locuintei, lipsa actelor de identitate, conditii mizere de locuit, stare
de sanatate inferioara restului populatiei, lipsa proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii
de la tara, stoc educational scazut, deficit de calificare si de e0perienta pe piata muncii.
)opulatia roma este victima unui
adevarat cerc vicios* marginalizarea produsa de deficitul multiplu de conditii sustinute de
prejudecati si atitudini discriminatorii care agraveaza e0cluziunea sociala, afecteaza
participarea la educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii. >enomenul
de incluziune scolara a copiilor cu handicap are inca dimensiuni reduse, in anul scolar ##.$
##/ circa .#3 din copiii cu handicap !2$1- ani% erau integrati in scoli publice desi s$au
promovat masuri si alternative de asigurare a accesului egal la educatie. :umarul de persoane
cu handicap ocupate este scazut, atat din cauza ofertei de locuri de munca care nu este in
concordanta cu calificarile si nevoile persoanei cu handicap, cat si a slabei pregatiri scolare,
profesionale si vocationale a acestora. Se manifesta inca fenomene de discriminare la angajare
pe motivul handicapului, iar accesul la mediul fizic si la informatie este redus.
Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor
discrepante de gen. Astfel, rata de ocupare a femeilor din grupa de varsta
$%!&' ani a scazut, in perioada &((&!&((), cu ),) puncte procentuale
comparativ cu o reducere de & puncte procentuale a ratei de ocupare a
barbatilor. Salariul realizat de femeile din Romania *luandu!se in
considerare populatia feminina salariata in toate ramurile economiei
nationale+ a reprezentat intre ,&- si ,)- din cel al barbatilor, in perioada
$...!&((
Analiza repartizarii salariatilor pe grupe de salarii brute de baza
realizate pe activitati ale economiei nationale in &((), indica faptul ca
/&,.- dintre femeile salariate au avut salariul sub salariul mediu brut,
aceasta situatie fiind determinata de doua elemente: femeile sunt
ocupate, cu precadere, in ramuri cu valoare adaugata scazuta cum sunt
industria alimentara, textila care ofera, in general, salarii mai mici0
numarul femeilor este preponderent, mai ales, in zona salariilor mici.
Situatia actuala a sistemului de asistenta sociala se poate caracteriza prin elaborarea
unui cadru legislativ care favorizeaza incluziunea sociala si accesul la drepturile fundamentale
!asistenta sociala, loc de munca, sanatate, educatie, etc.%. Au fost dezvoltate programe
destinate sustinerii familiei, copiilor si altor categorii de persoane defavorizate !alocatii
familiale, ajutoare sociale, servicii sociale, etc.%. Cu toate eforturile depuse, sistemul actual
inregistreaza o serie de aspecte vulnerabile care trebuie remediate, si anume* multiplicarea de
structuri institutionale cu atributii similare care genereaza confuzii si produc o fragmentare a
sistemului, lipsa mijloacelor necesare populatiei pentru a acoperi toate nevoile din domeniul
asistentei si al serviciilor sociale, incapacitatea sistemului actual de servicii sociale de a
rezolva nevoile persoanelor aflate in dificultate.
Serviciile sociale, componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta masuri de
suport tintite asupra unor nevoi strict individualizate, avand drept rezultat solutionarea mai
rapida si cu mai mare eficienta a situatiilor de risc social.
Sistemul de servicii sociale actual se poate caracteriza printr$o dezvoltare inegala si
fragmentara, cu un numar redus de organizatii neguvernamentale ca principali furnizori ai
acestor servicii.
). MASURI DE PROTECTIE SOCIALA IN CONTE*TUL INTE+RARII
EUROPENE
Temeiul 8uridic
;emeiul juridic al definirii si aplicarii politicii sociale europene se regaseste in
dispozitiile ;ratatului instituind Comunitatea Europeana referitoare la asigurarea liberei
circulatii a persoanelor !articolele ."$/% si dreptul de stabilire !articolele /.$/-% in conte0tul
pietei unice.
)rin adoptarea, in 1"", odata cu ;ratatul de la 1aastricht, a )rotocolului privind
politica sociala !ane0at ;ratatului instituind Comunitatea Europeana%, statele membre si$au
e0primat dorinta ca Uniunea sa continue eforturile in domeniu. 1ai mult, conform
protocolului, Uniunea putea "recurge la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de
!ratat in scopul adoptarii actelor si deciziilor necesare pentru a pune in practica acest
acord". &n urma intrarii in vigoare in 1""" a ;ratatului de la Amsterdam, )rotocolul privind
politica sociala a fost incorporat in ;ratatul instituind Comunitatea Europeana.
Ca urmare a acestor modificari, in prezent, baza legala a politicii sociale europene se
regaseste in ;ratatul instituind Comunitatea Europeana, in primul rand sub forma unor
dispozitii cu caracter de principiu si <orizontal< $ trebuind sa fie respectate de oricare din
celelalte politici comunitare si de actele normative care le materializeaza. Ele sunt completate
de dispozitii speciale privind politica sociala, care se regasesc in ;itlul D&, Capitolul 1
!articolele 1.2$1/+% ale aceluiasi tratat.
Astfel, art. arata ca intre obiectivele Comunitatii, si deci si ale Uniunii in ansamblul
sau, se numara <un nivel inalt de ocupare a fortei de munca si de protectie sociala, si
asigurarea egalitatii intre barbati si femei<, iar art. . prevede ca $ in vederea realizarii
scopurilor aratate $ in toate activitatile sale Comunitatea va urmari eliminarea inegalitatilor si
promovarea egalitatii intre barbati si femei. Art. 1 al ;ratatului interzice discriminarea pe
baza de cetatenie, in timp ce art. 1/1 intareste principiul nediscriminarii dintre barbati si
femei. De asemenea, art. 1. da posibilitatea institutiilor Uniunii sa intreprinda actiuni de sine
statatoare pentru combaterea diverselor forme de discriminare. Articolele 1.2 si 1.( vizeaza
promovarea masurilor de combatere a e0cluderii sociale. )romovarea egalitatii privind
persoanele cu deficiente este impusa de art. "+, in timp ce art. 11" impune principiul platii
egale pentru munca egala.
'olul partenerilor sociali este recunoscut in ;ratatul de la Amsterdam prin art. 1.(,
prin care statele membre trebuie sa asigure un dialog intre angajati si angajatori. 6a nivelul
Comunitatii, Comisia Europeana are sarcina de a promova consultarile cu patronatele si
sindicatele si sa ia masurile considerate necesare pentru facilitarea dialogului prin acordarea
unui sprijin echilibrat partilor !art. 1.-%.
O0iective
)olitica sociala se numara printre competentele partajate intre statele membre si
Uniune, in unele dintre componentele acesteia, Uniunea fiind chemata sa asigure numai o
coordonare a politicilor nationale, in timp ce in altele poate initia masuri ale caror modalitati
de aplicare concrete sunt lasate in seama statelor membre. Carta Sociala Europeana !atat in
forma sa initiala, semnata la ;orino in 1"21, cat si in cea revizuita in 1""2%, Cartea Alba
<)olitica Sociala Europeana< !1"".%, precum si <Carta comunitara privind drepturile sociale
fundamentale< !1"-"% au stabilit obiectivele politicii sociale. 8biectivele se refera la*
promovarea ocuparii fortei de munca,
imbunatatirea conditiilor de viata si de munca,
protectie sociala corespunzatoare,
asigurarea unui dialog intre angajati si angajatori,
dezvoltarea resurselor umane in vederea obtinerii si mentinerii unei rate inalte
de ocupare a fortei de munca,
combaterea e0cluderii sociale.
8biectivul referitor la obtinerea si mentinerea unei rate inalte de ocupare a fortei de
munca se va face fara subminarea concurentei. )entru atingerea acestui obiectiv, Comunitatea
si statele membre au dezvoltat Strategia Europeana de 8cupare a >ortei de 1unca, strategie
a0ata pe urmatoarele linii directoare*
masuri si actiuni de ocupare a fortei de munca,
spirit antreprenorial,
adaptabilitate,
sanse egale.
Adoptarea directivelor se face de catre Consiliu in procedura de codecizie cu
)arlamentul European, dupa consultarea prealabila a Comitetului Economic si Social si a
Comitetului 'egiunilor !art. 1.(%. Aceasta procedura se aplica in domenii ca* sanatate si
securitate in munca, conditii de munca, integrarea persoanelor e0cluse de pe piata fortei de
munca, informarea si consultarea angajatilor, sanse egale pentru barbati si femei cu referire la
accesul si mentinerea pe piata muncii si tratament egal la locul de munca ca si la incurajarea
combaterii e0cluderii sociale. Consiliul adopta actele normative in aceste domenii cu
majoritate calificata.
)entru alte domenii, Consiliul are nevoie de unanimitate in adoptarea actelor
normative. Aceste domenii se refera la* protectia sociala, protectia angajatilor in momentul
incheierii contractului de munca, reprezentarea si apararea intereselor colective ale
angajatilor, conditiile de angajare a persoanelor din terte tari cu resedinta pe teritoriul
Comunitatii, ca si contributiile financiare pentru promovarea ocuparii fortei de munca si
crearea de locuri de munca.
Statele membre au competente in reglementarea drepturilor la asociere, la greva,
precum si a conditiilor de salarizare.
Ocuparea ortei de munca
6a Consiliul European de la Essen !1""+% au fost identificate cinci domenii prioritare
de actiune pentru ocuparea fortei de munca*
$. promovarea investitiilor in invatamantul profesional,
&. reducerea costurilor indirecte ale fortei de munca,
). cresterea economica bazata pe ocuparea intensiva a fortei de
munca,
'. cresterea eficientei utilizarii fortei de munca,
%. intarirea masurilor de ajutorare a grupurilor expuse riscului
excluderii de pe piata muncii.
Acestor prioritati Comisia Europeana le$a raspuns prin comunicarea sa privind
<Dezvoltarea sistemelor de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana progrese recente
si tendinte<.
8cuparea fortei de munca a fost declarata ca obiectiv prioritar al Uniunii prin
modificarile aduse tratatelor constitutive prin ;ratatul de la Amsterdam. Ca urmare, guvernele
statelor membre au hotarat sa sprijine dezvoltarea unei strategii coordonate la nivel comunitar
privind ocuparea fortei de munca. Dezvoltarea strategiei se bazeaza pe*
$ luarea in considerare a ocuparii fortei de munca in formularea si implementarea
politicilor si activitatilor la nivelul Comunitatii,
$ introducerea la nivelul Comunitatii a mecanismelor de coordonare, cum ar fi*
un raport anual comun al Consiliului si al Comisiei privind ocuparea fortei
de munca, pe baza caruia Consiliul European sa adopte concluzii,
adoptarea de catre Consiliu, la propunerea Comisiei, a unor linii directoare
privind ocuparea fortei de munca si care sa ia in considerare politica economica,
un sistem de monitorizare privind implementarea liniilor directoare, din
care sa poata fi facute recomandari statelor membre asupra politicilor privind ocuparea fortei
de munca,
crearea unui Comitet pentru ocuparea fortei de munca care sa promoveze
coordonarea politicilor statelor membre privind ocuparea fortei de munca si piata muncii, si
care sa formuleze opinii pertinente fata de aceste subiecte,
adoptarea de catre Consiliu a unor masuri de incurajare, sub forma unor
proiecte pilot.
6a Consiliul European e0traordinar de la 6u0emburg din 1""( au fost adoptate liniile
directoare ale politicii in domeniul ocuparii fortei de munca*
&. imbunatatirea masurilor si actiunilor de ocupare a fortei de munca. Dintre aceste
masuri se pot enumera cele referitoare la*
$ ajutorarea tineretului a si a adultilor ce nu a avut un loc de munca in ultimele luni
prin programe de formare profesionala,
$ revizuirea sistemelor de asistenta prin care somerii sa poata accede la un loc de
munca sau la un curs de formare profesionala,
$ revizuirea sistemelor de invatamant, care sa duca la reducerea numarului de tineri ce
parasesc scoala si introducerea de programe scolare care sa fie in concordanta cu cerintele
pietei muncii.
&&. dezvoltarea spiritului antreprenorial.
&n acest sens, statele membre au fost chemate sa adopte o legislatie clara, stabila si
previzibila pentru crearea de noi afaceri, sa reduca barierele administrative pentru
intreprinderile mici si mijlocii.
De asemenea, au fost chemate sa ia masuri in vederea reducerii impozitarii fortei de
munca, in special a celei necalificate, si a reducerii cotelor de ;@A aplicate serviciilor ce
folosesc munca intensiva.
&&&. incurajarea adaptabilitatii in afaceri. )artenerii sociali negociaza acorduri care sa
duca la modernizarea organizarii muncii prin care sa se ajunga la un echilibru intre
fle0ibilitate si securitate, cum ar fi* numarul anual de zile de munca, e0tinderea sistemului
timpului partial de munca sau a muncii cu jumatate de norma, reducerea numarului de ore de
munca. Statele membre iau in considerare posibilitatea includerii in legislatie a unor tipuri de
contracte fle0ibile care sa diversifice formele de ocupare a fortei de munca.
&@. intarirea politicilor privind sansele egale. )rin aceste politici, statele membre
urmaresc sa reduca diferenta dintre ratele de angajare dintre barbati si femei, incurajand
angajarea femeilor. De asemenea, sunt puse in aplicare masuri care au in vedere imbunatatirea
relatiilor dintre viata de familie si munca, cum ar fi * intreruperea temporara a muncii,
acordarea de concedii pentru ingrijirea copiilor, contracte de munca cu durata fractionata.
Aceste linii directoare au fost transpuse in politici nationale prin planurile nationale de
actiune pentru ocuparea fortei de munca, elaborate de statele membre si supuse spre
e0aminare Comisiei si Consiliului.
Consiliul European de la EFln din 1""" a imbunatatit Strategia europeana de ocupare
a fortei de munca, hotarand ca acesta trebuie sa tina seama de toti factorii economici ce
afecteaza situatia fortei de munca. 'euniunea a declansat asa$numitul <)roces de la EFln< de
urmarire si ameliorare continua a strategiei de ocupare a fortei de munca, e0presie a
importantei acesteia pentru Uniune, si a incurajat dialogul dintre toate partile implicate in
politica economica si intarirea increderii in raporturile lor, in vederea asigurarii cresterii
economice si a crearii de locuri de munca, obiectivul major al <)actului european de ocupare
a fortei de munca<, adoptat de Consiliul European de la EFln !1"""%.
Elementele esentiale ale )actului sunt*
$ coordonarea politicii economice si imbunatatirea relatiilor dintre dezvoltare si
politicile monetare, bugetare si fiscale, avand ca scop o dezvoltare economica neinflationista
!procesul Eoln%,
$ dezvoltarea in continuare si o mai buna implementare a strategiei coordonate de
ocupare a fortei de munca !procesul 6u0emburg%,
$ o ampla reforma structurala care sa duca la imbunatatirea capacitatii si eficientei
pietei muncii si a pietei bunurilor, serviciilor si capitalului !procesul Cardiff%.
6iniile directoare pentru anul ### constau intr$un pachet de documente ce cuprind, in
afara de liniile directoare, si Decizia Consiliului de infiintare a Comitetului privind ocuparea
fortei de munca !Decizia nr. ###B"-BCE% si recomandarile Comisiei privind implementarea
politicilor in statele membre. &n politicile pe anul ### se subliniaza intarirea rolului
serviciilor de ocupare a fortei de munca in domeniul public !)ES%.
)rezentarea obiectivelor strategice pe perioada ###$##+ a avut loc cu ocazia
Consiliului European de primavara de la 6isabona !###%.
Consiliul a luat in vedere schimbarile profunde ce au loc in societate, globalizarea
reprezinta pentru Europa o intensificarea a concurentei in toate sectoarele economice in timp
ce dezvoltarea si diversificarea tehnologiilor informationale poate duce la o schimbare
radicala a intregului sistem de invatamant si educatie, deschizand perspectivele posibilitatii de
a invata si a acumula cunostinte pe tot parcursul vietii.
Consiliul a stabilit ca obiectiv strategic fundamental ca, pana in anul #1#, UE sa
devina cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere.
S$a considerat ca cea mai importanta problema a majoritatii statelor membre o
reprezinta somajul. Eradicarea somajului poate fi facuta daca vor avea loc reforme consistente
in domeniul ocuparii fortei de munca, vor fi inlaturate obstacolele e0istente si se vor folosi
resursele necesare.
Eradicarea somajului pana in anul #1# a fost definita ca o alta prioritate a Uniunii
Europene.
Daca pana la reuniunea de la 6isabona, strategia europeana se baza pe masuri luate la
nivel national si comunitar, odata cu publicarea liniilor directoare pe anul ###, ocuparea
fortei de munca capata o dimensiune locala. 6a nivel local se pot dezvolta strategii care sa tina
cont de particularitatile locale si de avantajele comparative oferite de aceste particularitati.
Dintre aceste avantaje se pot enumera*
! proximitatea ! autoritatile locale sunt cele mai in masura sa
evalueze problemele si sa dea solutii0
$ putere economica $ autoritatile locale au la dispozitie un buget ce poate fi folosit
in crearea directa de locuri de munca, ca raspuns la cerere,
$ puterea de a lua decizii $ avand la dispozitie bugetul, autoritatile locale pot
stimula forta de munca prin intermediul intreprinderilor locale,
$ contact strans cu societate informationala $ datorita legaturilor cu institutiile de
invatamant si cu firmele de tehnica de calcul, autoritatile locale pot furniza accesul la
informatii si la tehnologii de comunicare.
Dintre masurile si actiunile intreprinse pentru punerea in aplicare a strategiei pot fi
amintite urmatoarele acti,"i c, ca%acte% -e"e%al*
$ &nitiativa Comisiei din 1""2 intitulata <Actiuni pentru ocuparea fortei de munca in
Europa* )actul de &ncredere<, avand ca obiective majore implicarea tuturor partilor, a face din
forta de munca o problema pan$europeana si a lupta impotriva somajului intr$o perspectiva pe
termen mediu si lung.
$ &ncheierea de <pacte teritoriale pentru ocuparea fortei de munca<, avand ca obiectiv
capacitatea autoritatilor locale de a crea noi locuri de munca in zone cu somaj ridicat.
$ &nitiative de dezvoltare si ocupare a fortei de munca la nivel local,
$ Analize, cercetari si cooperari care sa duca la o politica activa de informare si la
identificarea si diseminarea celor mai bune practici,
! Asistenta financiara acordata intreprinderilor mici si mijlocii ce
creeaza noi locuri de munca0
$ &n vederea e0ploatarii si utilizarii eficiente a surselor posibile de creare de locuri de
munca, in 1""2, Comisia a lansat comunicarea <Sa utilizam serviciile<. Comunicarile din anii
urmatori se refereau la locurile de munca create de intreprinderile mici si mijlocii si de
industria turismului.
$ )osibilitatea crearii de noi locuri de munca in societatea informationala a fost
studiata in 'aportul privind oportunitatile de ocupare a fortei de munca in societatea
informationala* <E0ploatarea potentialului revolutiei informationale<, raport urmat de
comunicarea Comisiei din anul ### <Strategii de creare de locuri de munca in societatea
informationala<,
$ Comunicarea Comisiei C81 !1""-% 1" privind munca ilegala. Ca urmare a acestui
comunicari a fost adoptata rezolutia referitor la codul de conduita privind cooperarea dintre
autoritatile statelor membre in vederea combaterii obtinerii de beneficii transnationale de pe
urma securitatii sociale si care contribuie la frauda si combaterea muncii la negru ca si la
angajarea fortei de munca din alte tari. S$a decis astfel asupra unui program de cooperare si
asistenta administrativa reciproca.
$ Adoptarea Directivei nr. ""B-+BCE prin care, pe baza e0perimentala, pentru serviciile
ce folosesc munca intensiva se aplica cote reduse de ;@A .
$ <1odernizarea serviciilor de ocupare a fortei de munca in domeniul public< !)ES%
care sa vina in sprijinul Strategiei Europene de ocupare a fortei de munca !Comunicarea
Comisiei din anul 1""-%. &n acest comunicat sunt cuprinse concluziile consultarilor rezultate
in urma lansarii Cartii @erzi din 1""(,
$ 6ansarea in anul ##1 a <)lanului de Actiune privind 1obilitatea si >orta de munca
calificata< 4C81 !##% (5. )rin planul de actiune Comisia promoveaza obiective care sa
conduca la o piata a muncii mai deschisa si usor accesibila, punandu$se accentul pe
promovarea resurselor umane.
$ Crearea retelei <EU'ES<, care vine in ajutorul persoanelor in cautarea unui loc de
munca. 'eteaua faciliteaza mobilitatea in interiorul Comunitatii fiind constituita de /+# de
consilieri pe probleme de ocupare a fortei de munca.
6a randul sau, >ondul Social European reprezinta principalul instrument financiar
pentru actiuni structurale al Uniunii Europene ce prevede mijloacele de punere in aplicare a
obiectivelor Strategiei europene de ocupare a fortei de munca* protectia si promovarea fortei
de munca, combaterea somajului, a discriminarii si a e0cluderii sociale.
>ondul finanteaza acele actiuni ale statelor membre pe perioada ###$##2
!'egulamentul nr. 1(-/B1"""% care au ca scop prevenirea si combaterea somajului,
dezvoltarea resurselor umane si integrarea sociala pe piata muncii, sanse egale pentru barbati
si femei, dezvoltare durabila si coeziune economica si sociala. Asistenta este acordata pe baza
prioritatilor nationale stabilite in planurile nationale de actiune pentru ocuparea fortei de
munca a fiecarui stat.
&mbunatatirea conditiilor de lucru si a respectarii drepturilor muncitorilor sunt unele
din cele mai importante obiective ale Uniunii, prin care aceasta urmareste ca dezvoltarea
pietei unice sa nu fie insotita de scaderea standardelor de lucru si de distorsiuni. )rioritatile
Comunitatii in domeniul legislatiei muncii se indreapta spre definirea cerintelor minime de
lucru si nu spre armonizarea legislatiei.
&n cea mai mare masura, imbunatatirea acestora este de competenta statelor membre,
prin intermediul legislatiilor nationale. Comisia Europeana considera ca este util sa defineasca
cerintele minime la nivel european sau cel putin sa e0amineze principalele probleme in
domeniu.
&n acest conte0t, chiar daca fi0area salariilor se face de catre partenerii sociali,
Comisia si$a e0primat opinia fata de drepturile muncitorilor la un venit echitabil 4C81 !".%
.--5.
6a protejarea angajatilor au contribuit cele trei directive adoptate referitoare la
concedierile colective de personal !Directiva nr. "-B+"BCE%, transferul intreprinderilor
!Directiva nr. ##1B.BCEE% si insolvabilitatea angajatorilor !Directiva nr. -#B"-(BCEE%. 1ai
mult, Consiliul a adoptat si Directiva nr. "1B+..BCEE, prin care angajatorii au obligatia de a$si
informa angajatii asupra conditiilor aplicabile contractului de munca, ca si Directiva nr.
"1B.-.BCEE referitoare la contractele de munca pe durata fi0a sau nedeterminata.
Alte directive adoptate au fost cele privind protectia femeilor insarcinate !Directiva nr.
"B-+BCEE%, a protectiei tinerilor angajati !Directiva nr. "/B..BCEE%, Directiva nr. "2B(1BCE
referitoare la conditiile de lucru aplicabile angajatilor detasati pentru a presta servicii
temporare intr$un alt stat. &n ceea ce priveste organizarea timpului de lucru au fost adoptate
decizii care sa protejeze sanatatea si siguranta angajatilor din diferite sectoare !transport
rutier, naval%, cum ar fi directivele nr. ".B1#/BCE, ""B2.BCE si ""B"+BCE.
Comisia a introdus procedura de consultare si informare a angajatilor 4C81 !"+% +/(5
prin care se doreste ca un numar de propuneri ce contin prevederi referitoare la participarea
angajatilor sa$si gaseasca rezolvare.
&n acest sens, in ## a fost adoptata Directiva nr. ##B1/BCE a )arlamentului
European si a Consiliului ce stabileste cadrul general de informare si consultare a angajatilor
in Comunitatea Europeana ca si Directiva nr. ##1B-2BCE si 'egulamentul nr. ##1B1+(
privind statutul societatii comerciale europene.
)rioritatile Comunitatii se indreapta spre un acord privind standardele sociale minime
in care sa fie luate in considerare atat schimbarile rapide din domeniul muncii cat si de
diferentele dintre statele membre.
Sistemele de securitate sociala din statele membre nu au la baza
acelasi model, dat fiind traditia, istoria si cultura specifice fiecarei tari.
1in acest motiv, nu se poate vorbi de armonizarea acestor sisteme, dar
trebuie avute in vedere masuri si actiuni care sa nu aduca prejudicii
drepturilor fundamentale, in special a liberei circulatii a persoanelor, si la
agravarea disparitatilor regionale. Acestea au fost motivele lansarii, in
anul $..(, a programului 2#"SP2, ce are ca obiectiv promovarea
sc3imburilor de informatii privind sistemele si politicile de protectie
sociala din statele membre.
Chiar daca politica privind protectia sociala este responsabilitatea fiecarui stat,
Comisia a considerat ca poate veni in ajutor, prin promovarea unor masuri de cooperare si
actiuni comune. Astfel in 1""+, a fost lansata <Comunicarea privind viitorul protectiei
sociale<, ce propune un cadru european de dezbatere a acestui domeniu. Drept urmare, in
1""(, comunicarea <1odernizarea si imbunatatirea protectiei sociale in Uniunea Europeana<
prezinta propuneri specifice de sprijin la nivel european. 6a baza comunicatului sta conceptul
prin care protectia sociala trebuie privita ca un factor productiv si cel privind intarirea
legaturilor dintre protectia sociala si politica de ocupare a fortei de munca. &n 1""- este
publicat <'aportul privind protectia sociala in Europa< !1""(% in care sunt revazute masurile
adoptate de statele membre si analizate tendintele sistemelor de protectie sociala.
&n anul ###, Consiliul a hotarat constituirea Comitetului pentru )rotectie Sociala
!Decizia nr. ###B/.2%, cu responsabilitati in urmarirea evolutiei politicilor de protectie
sociala si schimburi de informare si de e0perienta intre statele membre si este adoptata
<Agenda privind politica Sociala< 4C81 !###% .("5 care, printr$o serie de actiuni si
initiative, sa duca la modernizarea modelului social european.
Avand in vedere prevederile art. 1" alin. !.% din :ormele metodologice de aplicare a
6egii nr. (2B## privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca, aprobate prin =otararea 9uvernului nr. 1(/B##, cu modificarile si completarile
ulterioare, in temeiul prevederilor art. 1( din =otararea 9uvernului nr. (.(B##. privind
organizarea si functionarea 1inisterului 1uncii, Solidaritatii Sociale si >amiliei, cu
modificarile si completarile ulterioare, Mi"ist%,l M,"cii. Soli!a%itatii Sociale si Fa#iliei.
Da" Mi%cea Popesc,, emite urmatorulordin:
Art. 1.$ Se aproba )rocedura privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei
nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Art. . $ )e data intrarii in vigoare a prezentului ordin, 8rdinul ministrului muncii si
solidaritatii sociale nr. .#B##/ pentru aprobarea )rocedurii privind declararea lunara de catre
angajatori a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, publicat in 1onitorul
8ficial al 'omaniei, )artea &, nr. 1# din #. februarie ##/ se abroga.
Art. $ Dispozitiile prezentului ordin se aplica incepand cu declaratia lunara
corespunzatoare lunii in care prezentul ordin intra in vigoare.
Art. /$8rdinul va fi publicat in 1onitorul 8ficial al 'omaniei, )artea &
415 4rogorescu, C ,Nivelul dezvoltarii economico - sociale in context
European, d. xpert, &((), p. %/.
45 milia Ungureanu, Piata muncii in context european,d. 1idactica si
Pedagogica, 5ucuresti, &((%, p. /.!,..
4.5 4rigorescu C., Imbatranirea demografica in Romania - trecut, prezent
si perspective, in conomistul ,"unie $..6.
4/5 7alus, Radu Procesul de imbatranire a populatiei si evolutia populatiei
varsnice in ultimele decenii, Revista Romana de Statistica nr. $(, C8S,
5ucuresti, $..%.
4+5 #i3aescu, C. Populatie & ocupare . 9recut, Prezent, :iitor. d.
conomica, 5ucuresti, &(($, p. &'.
425 Pret, Steliana Piata munciii in Romania, ! ocupare, flexibilitate si
dezvoltare umana. "8, 5ucuresti, $../, p. 6/.
4(5 Pret Steliana Piata muncii in Romania in perioada de tranzitie.
Mecanisme si politici de ocupare a fortei d emunca si combatere a
somaului. Academia Romana, C"1, 5ucuresti, $..&, p. $&%.
4-5 Piata muncii in colectia 2conomia Romaniei2 . volutii pe termen scurt
nr. $;$..&, C"1, 5ucuresti, $..6, p. &'.
http*BBGGG.rasfoiesc.comBbusinessBmanagementBresurse$umaneBC8:SEC&:;E$A6E$
S81ACU6U&$&:$'81+.php