CAIET DE SARCINI COLOANE FORATE

1. GENERALITI
2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO)
2.1. Fazele de execuie
2.2. Descrierea operaiunilor
3. MATERIALE UTILIZATE CONDIII DE CALITATE
3.1. Beton
3.2. Ciment
3.3. Agregate
3.4. Apa
3.5. Aditivi
3.6. Prepararea betonului
3.7. Transportul betonului
3.8. Armturi
3.9. Tolerane
4. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
4.1.Pe timpul execuiei lucrrilor
4.2. Dup execuie
5. RECEPIA LUCRRILOR
5.1. Recepia gurii forate, a carcasei i a betonului nainte de betonare
5.2. Recepia materialelor
5.3. Recepia coloanei dup betonare
CAP. 1. GENERALITI
Coloanele de beton (tip Benoto) 1080 mm prevzute n proiectul tehnic se execut
pentru consolidarea terenului instabil de la baza taluzului n loess. Pentru fiecare coloan se va
ntocmi FIA DE FORARE BETONARE, conform STAS 2561/4/90, document indispensabil la
recepia lucrrilor. Conform proiectului tehnic, coloane forate se vor executa pe dou rnduri. n
cazul constatrii unor abateri de la prezenta documentaie proiectantul i beneficiarul vor putea
dispune ntreruperea lucrrilor, antreprenorul fiind obligat la refacerea lucrrilor necorespunztoare.
Antreprenorul este obligat s efectueze toate ncercrile de laborator i verificrile prezentate n
acest caiet de sarcini, precum i ncercrile i verificrile suplimentare pe care, pe parcursul
execuiei, proiectantul sau beneficiarul le vor considera necesare. La execuie se vor respecta
prevederile standardelor i normativele n vigoare, n msura n care acestea din urm completeaz
i nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s organizeze
autocontrolul calitii lucrrilor pe toate fazele de execuie. Beneficiarul, prin consultant, este
obligat s supravegheze realizarea corect pe faze a lucrrilor i s semnaleze proiectantului
abaterile constatate. Documente de referin 1. 2. 3. 4. 5. 6. Legea 10/1995 STAS 2561/4/90 SR
667/2001 SR 662/2002 STAS 438/1/89 438/2,3,4-98 NP 067/2002 Legea privind calitatea n
construcii Teren fundare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie
i recepie Agregate naturale i piatr prelucrat pentru drumuri Agregate naturale de balastier i
Produse din oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Srm rotund trefilat. Plase
sudate Normativ departamental privind proiectarea lucrrilor de aprare a drumurilor, cilor ferate
i podurilor.
CAP. 2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO)
2.1. Fazele de execuie
1

Execuia platformei de lucru; Sparea coloanei; Armarea coloanei; Betonarea coloanei.

2.2. Descrierea operaiunilor
2.2.1. Execuia platformei de lucru
Limea platformei de va fi de 12,6 la nivelul pietrei sparte i de 12,0 m la nivelul
radierului de beton. Din punct de vedere al mbrcmintei, platforma de lucru se realizeaz din
piatr spart de 10 cm i beton simplu de 25 cm grosime. Platforma de lucru se execut n ordinea
operaiilor enumerate n continuare: trasarea i realizarea platformei de lucru, transportul
pmntului excavat n depozit; nivelarea i compactarea terenului; aternerea stratului de piatr
spart cilindrat n grosime de 10 cm; realizarea radierului din beton simplu C 6/7,5 n grosime de
25 cm.
2.2.2. Sparea (forarea) coloanei Coloanele de tip Benoto se vor executa cu tubaj
recuperabil astfel: se trasez axa rndului de coloane cu care se ncepe execuia i se stabilesc
reperii de nivelment; se fixeaz instalaia de forat pe poziie i se caleaz; se introduce tubajul cu
ajutorul jetului de ap sub presiune (luvoaiere); se sap n interiorul tubajului recuperabil cu cupa
tip greifer, pstrndu-se un dop de pmnt de cca. 1,0 la baza tubajului; ritmul de evacuare va fi
moderat, urmrindu-se ridicarea lin a greiferului de pe fundul forajului.
Intervalul de timp ntre ncheierea forrii i nceperea betonrii nu va depi 36 ore.
2.2.3. Armarea coloanelor Armarea coloanelor Benoto se face cu carcase circulare i
comport urmtoarele operaii: confecionarea carcaselor de armtur i transportul lor la locul de
punere n oper; lansarea lent a carcasei n interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale care va
prinde carcasa de armtur n 3 puncte pentru a evita desprinderea acesteia i producerea de
accidente.
n cazul n care carcasa se execut din mai multe tronsoane, n cursul operaiei de nndire,
tronsoanele coborte anterior se suspend la faa superioar a tubulaturii.
2.2.4. Betonarea coloanei Modul n care se execut betonarea unei coloane Benoto este n
funcie de prezena sau absena apei din gaura de foraj, existnd astfel dou tehnologii de turnare: sub ap; - n uscat. Ambele tehnologii comport urmtoarele etape de realizare a betonrii: turnarea betonului C 18/22,5 de consisten fluid:
n uscat cu lucrabilitate la locul de turnare T4 (tasare 10 15 cm) pentru betoanele
pompate cu pompa hidraulic de beton cu piston de 20 mc/or;
sub ap cu lucrabilitate la locul de turnare T4/T5 (tasare 15 18 cm) pentru betoanele
turnate cu plnia prin cdere liber a betonului prin burlane de dirijare. - retragerea n avans a
tubulaturii de turnare fa de tubajul recuperabil al instalaiei de foraj, odat cu avansarea betonrii.
La betonarea n uscat captul de jos al furtunului de betonare va trebui s nu fie la mai mult de
1,5 m deasupra nivelului betonului la un moment dat. La betonarea sub ap se vor folosi burlane
de dirijare cu diametrul minim 20 cm, betonarea fcndu-se continuu cu un debit de betonare de
minim 4 mc/or. Adncimea n beton a coloanei de betonare va fi cuprins ntre 2 4 m, iar baza
tubajului coloanei va fi cu cel puin 2 m mai jos dect nivelul betonului turnat. La terminarea
betonrii capul coloanei betonate va trebui s fie mai sus fa de cota din proiect cu cca. 1,0 m.
Materialul n surplus, care nu ndeplinete condiiile de calitate necesare, va fi ndeprtat ulterior, iar
suprafaa rezultat va fi curat cu jet de aer comprimat.
CAP. 3. MATERIALE UTILIZATE CONDIII DE CALITATE
3.1. Betonul
3.1.1. Tipul betonului Betonul pentru coloanele forate va fi C 18/22,5. Pentru determinarea
clasei de beton si a cimentului folosit s-a tinut seama de normativul NE 012-99, dupa cum urmeaza:
clasa de expunere a constructiei in conditii de mediu - este 2.b (mediu umed sever) - cerinte minime

de asigurare a durabilitatii pentru beton in functie de clasele de expunere (pentru clasa de expunere
2.b): - clasa de beton C 18/22,5 - gradul de impermeabilitate P 810 - cimentul utilizat - dozajul de ciment - raportul A/C maxim - agregate rezistente la nghedezghet - grad de gelivitate - granula maxima
H II/A-S 32,5 325 kg/mc 0,45 da G 100 31 mm
La alcatuirea retetei de betonare se va tine seama de prevederile din Cod de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 01299,
tiparit in Buletinul Constructiilor vol. 8 9/1999.
3.2. Cimentul
Inlocuirea tipului de ciment nu este admisa dect cu avizul proiectantului, cu un ciment cu
calitati similare. La alegerea tipurilor de ciment pentru prepararea betoanelor s-a tinut seama de
conditiile din NE 012-99. Verificarile obligatorii care vor fi efectuate pentru ciment sunt
urmatoarele: - la aprovizionare, conform prevederilor Codului NE 012-99 din Anexa VI.1 pct. A.1 inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa VI.1 pct. B.1 din acelasi cod Metodele de
ncercare sunt reglementate prin SREN 196 1/95,SR EN 196/2-3/97 si cod NE 012-99. Depozitarea
cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Durata de
depozitare a cimentului nu va trebui sa depaseasca 45 zile si se va intrebuinta in ordinea datelor de
fabricatie. Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de + 50 C sau pentru care
s-a depasit termenul de garantie prescris de producator. Cimentul ramas in depozit un timp mai
indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dup verificarea starii de conservare. Daca se constata
alterarea cimentului din depozit, acesta va fi evacuat, fiind interzisa utilizarea lui la prepararea
betoanelor. Nu se admite amestecarea cimenturilor, ci utilizarea lor ca atare. Laboratorul santierului
va tine evidenta calitatii cimentului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate
emise de fabrica furnizoare; - intr-un registru vor fi inscrise rezultatele determinarilor de laborator.
3.3. Agregatele
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in SR
12.620/2003, SR 662-2002 si SR 667-2001 (0; 1; 2; 4; 8; 16; 31.5 (32); 63)). Sorturile utilizate sunt
urmatoarele: nisip sortat de rau si lacuri cu granule 0 4 mm pietris cu granula 4 8 mm i 4 31
mm balast cu dimensiunea 0 - 63 mm.
Agregatele trebuie sa fie curate, sa provina din roci stabile, sa fie inerte si sa nu conduca la
efecte daunatoare in reactie cu cimentul. Sorturile utilizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: - sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua; - continutul de granule care ramn pe
ciururile care delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10 %, cu conditia ca agregatele
necorespunzatoare dimensiunilor sa reprezinte maxim 15 % din masa; - dimensiunea maxima a
granulelor ce ramn pe sita superioara sa nu depaseasca 1,5 Dmax. Verificarile obligatorii privind
calitatea agregatelor sunt urmatoarele: - la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct. A.2, din Cod
NE 012-99 - inainte de prepararea betonului, conform Anexei VI.1 pct. B.2, din acelasi normativ
Din punct de vedere al formei, granulele de agregate avnd Dmin. 7(8) mm, trebuie sa fie
caracterizate pentru pietris prin: - valori medii - b/a min. 0,66 - c/a min. 0,33 - continut de granule
plate si aciculare: max. 25 % Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606-80.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse
certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare; -intr-un registru vor fi mentionate rezultatele
determinarilor de laborator efectuate.
3.4. Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, cu conditia sa indeplineasca prevederile din SREN 1.008/2003. Verificarile se fac inainte de
inceperea prepararii betonului si rezultatele se inscriu in evidenta laboratorului.
3

3.5. Aditivii
Aditivul utilizat este Disan A ce trebuie sa ndeplineasca conditiile SR EN 934/2/2003.
Se vor efectua urmatoarele verificari: - la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct.A.4, din Cod NE
012-99 - inainte de utilizare, conform Anexei VI.1 pct. B.3, din acelasi cod Aditivul se utilizeaza
sub forma de solutie avnd concentratia de 20 % 1 % substanta uscata n unitati de masa. Aditivul
va fi insotit de certificatul de calitate al lotului respectiv.
3.6. Prepararea betonului
Este interzisa prepararea in instalatii care nu asigura un grad de omogenitate I sau II sau la
care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte. Antreprenorul raspunde permanent
de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin
o data pe saptamana. Personalul care deserveste statia de betoane sa fie instruit corespunzator in
conformitate cu prevederile din Anexa I.6 din Codul NE 012-99 Dozarea materialelor folosite la
prepararea betoanelor se va face gravimetric, fiind admise urmatoarele abateri: - 2 % pentru
ciment si apa - 3 % pentru agregate - 5 % pentru aditivi Cantitatea de apa corespunzatoare unui
amestec se va corecta tinand seama de umiditatea agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul
A/C. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor
Cartii tehnice a utilajului respectiv. Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic
privind lucrabilitatea. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata
mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris. Se va evita golirea
malaxoarelor in cazul betonului preparat in instalatii centralizate, direct in mijloacele de transport,
folosindu-se buncare intermediare. Golirea malaxoarelor, in cazul betonului preparat in instalatii
necentralizate, se va face direct in cuvele pentru turnarea betonului. Nu se admite mentinerea
betonului in buncar si cuve mai mult de 15 min. Laboratorul va tine evidenta privind calitatea
betonului preparat prin urmatoarele: - compozitia betonului realizat; - caracteristicile betonului
proaspat (lucrabilitatea, continut de aer, densitatea, temperatura); - confectionarea epruvetelor de
beton pentru determinarea rezistentelor mecanice si inscrierea rezultatelor obtinute. Seful punctului
de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formulare tip, unde se vor consemna zilnic: cantitati de
betoane turnate; elemente; confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice
pe betonul intarit.
Determinarile care se vor efectua asupra betonului proaspat si intarit vor fi conform Anexa
VI.1 pct. C.1, D1, C2 si D2, din Cod NE 012-99.
3.7. Transportul betonului
Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fie etanse
pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Durata maxima la transport a betonului va fi de o
ora de la descarcarea betonului in mijlocul de transport, dar cu conditia sa nu depaseasca timpul de
inceput de priza. In cazul in care intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a
autoagitatoarelor depaseste o ora, acestea se vor spala. Fiecare transport va fi insotit de o fisa in care
se vor inscrie orele de incarcare descarcare, tipul betonului transportat si temperatura betonului la
locul de incarcare.
3.8. Armturile
Otelurile trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 si
438/2,3,4-98 se utilizeaza urmatoarele tipuri: - OB 37 armaturi de rezistenta sau constructive; PC 52 armaturi de rezistenta. Pentru oteluri din import, este obligatorie existenta certificatului de
calitate, n care se va mentiona tipul de otel echivalent din STAS 438/1,2,3. In cazul cand exista
dubiu asupra modului in care s-a facut echivalarea, otelul se va putea utiliza pe baza ncercarilor de
laborator, nsusite de proiectant. Livrarea Se realizeaza conform prevederilor n vigoare, nsotita de
certificatul de calitate. Cand livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, trebuie insotita de
4

certificate de garantie, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Depozitarea Depozitarea se face

separat, pe tipuri si diametre, n spatii amenajate, asigurandu-se: - evitarea conditiilor care
favorizeaza corodarea otelului; - evitarea murdaririi cu pamant; - asigurarea identificarii usoare a
fiecarui sortiment. Controlul calitatii Operatia de control consta, conform anexa VI.1A.5 din NE
012, din: - constatarea existenei certificatului de calitate; - verificarea dimensiunilor; - examinarea
aspectului; - verificarea prin ndoire la rece. Fasonarea armaturilor Se face n stricta concordanta cu
proiectul. Se trece la fasonarea armaturilor, de catre executant, dupa analizarea posibilitatilor
practice de montare, fixare, betonare si compactare.
Daca se considera necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea pozitiilor de armare.
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, n care scop se vor ndeparta eventualele
impuritati si rugina de pe suprafata barelor, cu ajutorul periei de sarma. Dupa indepartarea ruginei,
reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita, din anexa II.1 din
NE 012. Otelul beton, livrat in colaci si bare indoite, inainte de taiere si fasonare, va fi indreptat prin
intindere cu troliul, fara a se depasi o alungire de 1 mm/m. Barele taiate si fasonate, vor fi etichetate
si depozitate, astfel incat sa nu fie confundate si sa li se asigure pastrarea formei, pana in momentul
montarii. Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizata, se recomanda montarea si
betonarea armaturilor in max. 15 zile de la fasonare. Armaturile se termina cu ciocuri, conform
proiectului. Pentru armaturile netede, avand diametrul d, ciocul se ndoaie la 180, cu raza
interioara de min. 1,25d si portiunea dreapta de capat de min. 3d. Pentru armaturile cu profil
periodic, ciocul se ndoaie la 90o, cu raza interioara de minim 2d i portiunea dreapta de capat, de
minim 7d. ndoirea barelor inclinate se face dupa un arc de cerc, de raza cel puin 10d. Capetele
barelor inclinate, trebuie sa aiba o portiune dreapta, cu o lungime de cel putin 20d, in zonele intinse,
si cel putin 10d, n zonele comprimate. n cazul etrierilor, raza cercului de ndoire va fi 2d.
Fasonarea cercurilor si indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta, fara socuri. Se interzice
fasonarea armaturilor la temperatur sub 10oC. Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de
25 mm, se vor fasona la cald. Montarea armaturilor Montarea armaturilor, incepe numai dupa: receptionarea cofrajelor; - acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare. Armaturile
vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia
in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre etc.). La fasonarea si montarea barelor de
armatura nu se vor depasi urmatoarele abateri: - distanta intre axele barelor: - lungimea barelor fata
de proiect: 5 mm 5 mm pentru barele cu lungimea mai mica de 1 m 20 mm pentru barele cu
lungimea mai mare de 1 m Stratul de acoperire cu beton a armaturilor este de 70 mm.
3.9. Tolerane admisibile
Abaterile limit admise fa de cotele i dimensiunile aflate n proiect sunt: - la poziia n
plan a coloanelor la nivelul bazei radierului; 7,5 cm la coloanele dispuse pe un rnd; 10 cm la
coloanele dispuse pe mai multe rnduri; - la nclinarea axei coloanei - la dimensiuni - la cot 2% 2
cm pentru diametrul coloanei 20 cm pentru cota bazei coloanei 5 cm pentru cota capului
coloanei.
CAP. 4. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
4.1. Controlul calitii pe timpul execuiei
4.1.1. Platforma de lucru Realizarea platformei de lucru se va verifica n mod continuu de
la caz la caz, vizual i prin metode topografice. Verificarea calitii pietrei sparte (SR 662/2002) se
face pe loturi de acelai fel de agregate prin metoda verificrii de lot urmrindu-se:
granulozitatea, condiiile de filtru invers, corpuri strine, pri levigabile. Se va verifica gradul de
compactare a platformei.

4.1.2. Sparea coloanei La fiecare faz de execuie se va verifica: natura terenului spat;
cota i adncimea gurii spate (s corespund celei din proiect); nclinarea axei tubulaturii nu
trebuie s fie mai mare de 2% fa de cea prevzut n proiect.
4.1.3. Armarea coloanei La aceast faz a execuiei se fac urmtoarele verificri:
verificarea execuiei carcasei de armtur conform proiectului (carcasa trebuie s aib asigurat
rigiditatea la transport i manipulare); verificarea armrii coloanei conform proiectului (s nu fie
inversate carcasele amonte cu cele din aval la lansare); verificarea distanierilor astfel nct s
asigure centrarea corect a carcasei de armtur i stratul de acoperire cu beton ct mai unirform pe
conturul coloanei.
4.1.4. Betonarea coloanei - Verificarea ca betonarea coloanei s se realizeze imediat dup
armarea ei, continuu i fr ntrerupere; - Verificarea cotei superioare de betonare a coloanei; Verificarea ca temperatura betonului la punerea n oper s fie mai mare de +50C; - Verificarea
calitii betonului proaspt prin probe recoltate:
la locul de punere n oper la fiecare 10 mc de beton pus n oper se preleveaz 3 probe
de beton i se determin consistena i clasa lui prin metoda tasrii conului conform STAS 1.759/88
i SR EN 12.350/2,4/2002;
la staia de betonare o prob pe schimb i tip de beton. - Verificarea fiei de forare
betonare a coloanei, completat de constructor.
4.2. Controlul calitii dup execuie Dup execuia coloanei: - controlul calitii betonului
pus n oper; - verificarea continuittii corpului coloanei:
la coloane cu deficiene la spare i rsturnare;
la un numr de coloane stabilit anterior prin proiect. Controlul se face prin metoda
nedistructiv a carotajului sonic de ctre instituii specializate. Prin aceast metod se va controla 1
coloan la fiecare 50 coloane executate.
CAP. 5. RECEPIA COLOANELOR
Receptia gurii forate, a carcasei i betonului, inainte de betonare Receptia gaurii forate
inainte de betonare consta in: stabilirea pozitiei in plan; stabilirea verticalitatii; verificarea cotei de
fundare; verificarea terenului de la baza si concordanta cu datele din studiul geotehnic. verificarea
documentelor de control a calitatii efectuata prin incarcarile pe cuburi; verificarea certificatului de
calitate ale cimentului; verificarea otelului beton; verificarea alctuirii carcaselor.
Recepia materialelor Pentru fiecare coloana se va completa fisa de forare betonare anexata prezentului caiet de
sarcini. Aceste fise servesc ca document de receptie a lucrarilor ascunse si vor fi atasate Cartii
Tehnice a Constructiei. Receptia coloanei dupa betonare consta din stabilirea pozitiei in plan si a
inclinarii, din verificarea datelor referitoare la betonare si din examinarea documentelor.