Metodologie Bragadiru

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 202

METODOLOGIE DE EXECUTIE

REABILITARE SI EXTINDERE RETELE


ALIMENTARE CU APA, RETELE DE CANALIZARE,
STATII DE POMPARE APA UZATA UAT 1 Bragadiru


TERASAMENTE
TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII
GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente. La
orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile
standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat,
sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor
Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului,
Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de
Sarcini, in conformitatecu toate reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare.
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Inginerul poate
cere intreruperea lucrarilor sisa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala
Antreprenorului.
La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile de sprijiniri descrise
in capitolele 6 si 9

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial
nr. 307/9mai 2007
STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor.
STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica
a terenului de fundare
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agricole
STAS 1913/4-86 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor
P 7-2000- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire;
NE-001-96- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe
pamanturi cu contractii mari;
C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;
NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice;
C-29-86 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice


MATERIALE
SOLURI SI ROCI

Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 14688-2:2005" Teren
de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel:
"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai
cu unelte deimpuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau
cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc
0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 inexcavatii vor fi considerate ca roci masive.
"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale
medii de celmult 150mm.
"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera conditii pentru
cresterea plantelor.
Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor
planta sau sadi.

LUCRARI DE UMPLUTURA

Definitii:
"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt
aduse si carepot fi compactate conform specificatiei.
"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:
o Materiale perisabile;
o Materiale care provin din zone mlastinoase;
o Busteni, butuci, noroi sau namol;
o Materiale susceptibile la combustie spontana;
o Materiale in stare inghetata;
o Argila;
o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;
o Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Inginer;
o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului
inmultita cu 1,1.

EXECUTAREA LUCRARILOR
TRASAREA

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in
concordanta cu proiectul.
Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar
restaurarea si relocarea lor.

LUCRARI PRELIMINARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare: defrisare; indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea stratului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor
existente; pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor
de terasamente.
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si radacinile,
asigurand si transportulacestora in concordanta cu normele in vigoare si pe propria sa
cheltuiala. Antreprenorul trebuie sa respecteformalitatiile legale privind indepartarea
vegetatiei.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, sau in cazul refolosirii
acestuia va fistocat indepozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.

LUCRARI DE EXCAVARE

Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale
fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
o Teren slab coeziv: 0.75m
o Teren mijlociu: 1.25m
o Teren tare si foarte tare: 2.00m
Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:
o Nisip, balast: 2:3;
o Nisip argilos: 1:1;
o Argila nisipoasa: 4:3;
o Argila: 3:2;
o Roca: 6:1;

Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este
cazul va reduce aceste limitedefinite mai sus, n special n cazul prezentei apei n aceste
zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operatiunile de
umpluturi si compactari;costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite n acest scop
vor fi prevazute n preturile unitare aleAntreprenorului.
La nceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul va verifica ncheierea si buna executie a
lucrarilor pregatitoare.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind
folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de
vedere tehnicoeconomic. n timpul executarii sapaturilor, trebuie avute n vedere
urmatoarele aspecte: mentinerea stabilitatii naturale a terenului n jurul gropii pe o distanta
suficienta pentru a nu periclitaconstructiile nvecinate; cnd turnarea betonului de fundatii
sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executareasapaturii, sapatura va fi oprita
la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a mpiedica modificarea
caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundatie; sapaturile de
lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa
fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata n zona
excavata; sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in
acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca
diferenta sa fie executata manual; pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a
solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili
daca natura terenului de fundare corespunde cu studiulgeotehnic, si pentru intocmirea
Procesului Verbal de verificarea naturii terenului de fundare; n cazul aparitiei pe fundul
gropii, a unor crapaturi n teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar
masurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului;
n cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat
sa se usuce,dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza
terenul de fundare de catre
Geotehnician, si apoi se poate ncepe turnarea betonului de egalizare. Cheltuielile
suplimentare datorate schimbarilor calitatii terenului de fundare ca urmare a conditiilor
meteo sunt in sarcina antreprenorului.


CONDITII PENTRU SANTIER
Antreprenorul:
Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe
baza unuiProces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer,
Proiectant si Antreprenor.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si
tipurilor detrasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.

EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL
Antreprenorul:
Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita de
Inginer. Vaexcava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se prevad
plantari si va pastramaterialul excavat pentru reutilizare;
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat
de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.
mprastierea si nivelarea unui strat de pamnt vegetal n grosime uzuala de 10cm sau
pna la 30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.

EXECUTAREA FUNDATIEI
Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri.
Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor n cazul
prabusirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face
umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton de
completare, n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor
implica modificari asupravolumului net de lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele
admise, conform STAS9824/1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor
civile, industriale si agricole".

STRATUL PORTANT
Daca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta
Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant
necorespunzator precum si rocile masive gasite inamplasament vor fi indepartate, iar
golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.

EVACUAREA APEI
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente, in acest
scop va lua urmatoarele masuri: drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la
lucrarile de terasamente; mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite
executarea lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie: sa preveda unde este necesar
canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul de
management al mediului (vezi cap. 2).
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a
apei. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform
indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale
subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.

ELIMINAREA MATERIALELOR
Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate
din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe
santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor (in masura in
care acesta corespunde acestui scop).

Daca sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi informati
att Proiectantul ct siInginerul , Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la
acestia.
Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.
Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri
imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform
legii.

LUCRARI DE UMPLUTURA
Imprastierea si nivelearea umpluturilor de pamant se executa in straturi afanate de cate
20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de
deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei
lucrarilor.
Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din
densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS
1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de
umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele
coezive.






LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in
caietul de sarcini.

EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROS
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel
incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de
turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma
gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie
.
Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare ,
buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se
de resturile de pamant.

TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe
sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator:
Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)
- 5 90
-10 60
-15 50

EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau
mecanice daca se respect urmatoarele conditii:
Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura masurata in timpul
Saparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat.
+1C executiei proceselor descrise
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este
inghetat.
Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat +1C Durata
de sapare +1C In momentul asternerii stratului
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste
luindu-se masuri deprotejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin
umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de
teren, activitate catrebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de
lucru portiunea de lucrare sa fie compterminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea
se va face in straturi subde 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de
ploaie sau ninsoare, umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.


VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR
Inaintea nceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:
Existenta PV predare primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si
posibpastrarea eventualelor trasee ingropate;
Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii
referitoare la:
o o stratificatia terenului;
o o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;
o o cota apelor subterane;
o o cota apelor subterane;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
o planul general de fundatii;
o planul de sapaturi (umpluturi);
o detalii de executie fundatii;
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte,
dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.

MATERIALE DE UMPLUTURA
Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului /
Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamnt coeziv granulat va cntari 25kg ct si
probele de pamnt necoeziv format din pietris grosier.
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:
Tipului de materiale de umplutura aprobate;
Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.

LUCRARI DE COMPACTERE
Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o
incercare la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi
acceptata o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu
testul standard Proctor.

ABATERI ADMISE
Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;
Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ;
Abateri dimensionale ale elementelor.
In plan orizontal:
o inaltimi pana la 2 m: 20 mm;
o pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;
nclinarea fata de verticala a muchiilor:
pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16 mm;
Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari
verticale : mediu 10 % ; minim 15 %; in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8
%; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;



TERASAMENTE PENTRU DRUMURI
GENERALITATI

Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor,transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte
standarde si normative in vigoare,la data executiei, in masura in care completeaza si nu
contravin prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun,
pe cheltuiala Antreprenorului.
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in: saparea,
incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte
elemente aferente drumului.
In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:
In rambleu sau umplutura
In debleu sau sapatura
In profil mixt
Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare,
si pregatitoare

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
SR EN 13450:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare.
SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea
de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea
si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamanturilor cu umflari si contractii mari.
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

MATERIALE
PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.



PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie
adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari
de drum.
In cazul in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu densitate in stare
uscata compactata mai mica de 1.5g/cmc) sunt folosite in conditii hidrologice locale
nefavorabile se vor lua masuri de inlocuire cu pamanturi de calitate sau vor fi stabilizate cu
var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea superioara a terasamentului.
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe
toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si
vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75%, precum si paminturile cu un continut mai
mare de 5% de saruri solubile in apa.
Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi
organice putrescibile (brazde,frunzis, radacini, crengi..)

APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din
spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.


EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar
varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului.
Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,
amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de mai sus.
In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o
distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung
de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului,
cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora .

LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare
in limita zonei expropriate:
defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea
pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si
adancime; demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor,
sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca
este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de
2 m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate
si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze
apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de
colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr. 5, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si
sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel
de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si
conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru
umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a
materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi,
in cadrul unui caiet de sarcini specialeTabloul de corespondenta a pamantului prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul
miscarii pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati
volum izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de
corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta
exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile
caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de incepere a lucrarilor.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect
sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile
de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru
sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina
Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevedeilor proiectului; crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei
prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci
decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de
rambleu. in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul
drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa
de imprumut;
- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea
de1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se
lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat,compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata
superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
-la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina
aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor natural nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile
de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catreInginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei
subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor
fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa
fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma
pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de
compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului,
Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata,
urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului
terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de
maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in
debleu.
In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile
(zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se
va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt
perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este
incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal,
pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa
explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte
cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea
suplimentara necesara.
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant,pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
Inginerul va prescrie caexecutarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: in perioada
ploioasa: extragere verticala; dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul
a carui continut in apa va fi superior cu 10puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza safie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa seinceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va
trebui sa mentina o pansuficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se
execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizornecesare evacuarii apelor in timpul
excavarii.

PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in
sectoarele de debleu cat si celode rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris
pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4%
spre exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta
scazuta se va executa compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime
minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad dcompactare Proctor normal conform tabelului

EXECUTIA RAMBLEURILOR
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatorconsemnata in Jurnalul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite
prin prezentul caiet d sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau,
sau la propunereaAntreprenorului.
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platform si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaglatime a profilului, urmarind ca
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimemaxima
impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau
a benzii de lucru) grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profiludefinitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o pantatransversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor dprezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau dibeton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea
lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin
2.00 grosime la partea superioara a rambleului.

La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umidilaboratorul santierului va face
determinari ale umiditatii la sursa si sin opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand ppentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din
coaduce la valoarea umiditatii optime.
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai
mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu
se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
care poate asigura obtinerea (dupa compactare) agradelor de compactare aratate in tabelul
5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu
poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce
va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit.
Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment
si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.

VERIFICARI SI TESTE
CONTROLUL COMPACTARII
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;
PROFILE SI TALUZE
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din
tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate
diconstituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt disp
sarcini speciale.
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de
compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la
maxim 12.00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar
pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fide 1:2.
In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1.31.5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
platforma fara strat de forma +/- 3 cm
platforma cu strat de forma +/- 5 cm
taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor
din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil;
un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de
apa..
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale
pentru evacuarea apelor.

PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0.80 m in corpul rambleului.
Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor
in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa.
Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport
E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos,
vezi tabel.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.

.4 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor,
in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE LUCRARILOR DE
ARTA (culei, aripi,ziduri de sprijin)
In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului,
cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei
lor de folosire.

PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai
puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai
apropiata statie pluviometrica.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.

FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
la latimea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;
+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
la cotele proiectului:
+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte
sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.

CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE
RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80 m in corpul rambleului.
Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor
in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel
putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.




Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor
in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.

RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor,
in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile
nisipoase.

RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI
DE SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului,
cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din
grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea
integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor
de folosire.

LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect
sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile
de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini,
cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentrugropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si
planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevedeilor proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile
gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota
practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;

Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea
de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se
lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata
superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele
taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de
scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea
terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor natural nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste
pagube.
-Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor
susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca
Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL

Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.

DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele
nu pot fi evacuate gravitational Responsablitatea pentru asigurarea
conditiilor de punere in opera cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.

SANTURI SI RIGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.

UTILAJE TERASIERE
LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE
(Cazul strazilor in general)
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi
sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si
sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita
eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi utilaje de mare
capacitate .
-NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi
compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.Utilajele folosite in lucru vor fi de
generatie noua si nepoluante.Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze
siguranta cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen
scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura
accesul cetatenilor la proprietati.
Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi
parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc.
Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si
bineinteles semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:
Posibilitatile de lucru ale utilajelor
Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament
Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de
transport
Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare
Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp

MATERIALE GEOCOMPOZITE
GEOGRILE
GENERALITATI
Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crapaturilor de la suprafata imbracamintii
vechi pe suprafata imbracamintii noi sau armarea imbracamintii asfaltice pe zonele de
franare din vecinatatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este
necesara folosirea geocompozitelor.Geocompozitele se vor folosi in
conformitate cu SR EN 15381/2009.
Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformarii
imbracamintii asfaltice la actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor
statice de lunga durata (date de vehiculele ce stationeaza).
In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in
vedere la punerea in opera a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte
tipuri de materiale similare.

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului.
Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max.
3, una peste alta si se vor aseza paralel.
PREGATIREA STRATULUI SUPPORT
Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport
nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica
de min. 2 cm.
Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari,
aceasta se va freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai
mari de 10 mm si vor fi curatate de materialul
frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile
transversale mai mari de 3 mm
precum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi
colmatate cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate).
Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant
bituminos care va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea
cu 0,1 kg/ m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte de asternerea
geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei se
recunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata
necorespunzatoare sau peste emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele
operatiunii de armare a imbracamintii asfaltice.

MONTAREA GEOGRILEI
Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru
saiba 36 mm). Pentru aceasta operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6
m. O alta fixare in lungul rolei nu mai este
necesara. Dupa fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice.
Derularea rolei se poate efectua mecanic sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe
toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre
stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta
este prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derularii rolei aceasta se va
indeparta. Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!
Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul
drumului) si 25 cm longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele
doua geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2). Suprapunerile de la capatul
rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului.
Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei
T). In curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat sa se adapteze la de
raza curburii.
O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara. Peste geogrila nu se va circula inainte
de a se turna primul strat de mixtura. Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune
peste imbinarile geogrilei
Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii
sau cilindrii compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei.
Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate
influienta negativ legatura intre straturile de asfalt.
Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei
prin intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se
recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi
asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura.
Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale,
montate pe camionul care in acest caz va merge cu spatele.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului
compactor de 2- 3 t. In final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt.
Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg
/ m U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 .
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru
compactor pe pneuri.


GEOTEXTILE
GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si
separare la fundatiile de drumuri. Geotextilele se vor folosi in conformitate cu SR EN
15381/2009.
Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la
drumuri. El cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare,
executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor
lucrari.
Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu
sau fara circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si
un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor
sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta
actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de
materiale aflate in prezenta.
In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant,
la drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere
rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza
deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului.
Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
o separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al
drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;
o filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie
atunci cand se misca apa;
o ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de
catre geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua
tipuri:
- cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor
cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar
eforturile si deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;
- ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este
supus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai
insemnata si cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare.
Este cazul drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si
determina formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai
solicitat la intindere.
Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat
suport, care prezinta si urmatoarele avantaje:
previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu
pamant din pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza
rezistenta acesteia,reducandu-i unghiul de frecare interioara.
actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra,
favorizeazaconsolidarea fundatiei; asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant,
determinand consolidarea in timp a patului.
La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele
in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de
sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati
specializate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator.
Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru
de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier emise de Inginer.
Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in
acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub -50C, se interzice.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de
executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren
efectuate Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata,
etc.).
In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini
Inginerul va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea
masurilor care se impun.

GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE.
Va avea urmatoarele caracterisitici:
Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N
Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m transversala : 21.5 kN/m
Elongatia la incarcare max longitudinala: 100%
transversala: 40 %
Dimensiunea porilor O90 : 95 m
Permeabilitatea la apa, normal pe plan (h = 50 mm): 70 l/m2s
Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s
Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamintului de fundare si temperatura
solului)

PUNEREA IN OPERA
Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor
producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate.
Pregatirea suprafetelor: Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la
instalare
Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextilului
Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde
dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va
tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de
basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si deposibilitatile de
evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat
sa avemrezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe
directia curgerii apei).
In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul,
acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu
material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la
margini, prin ingroparea lor.
Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face
tinand seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice
circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe
senile, carutele, camele, precum si circulatia animalelor.
De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In
acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,52 m, astfel incat sa nu
ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra.

COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI.
Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si
deasemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de
5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a
lungul suprapunerii din m in m.
Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se
asterne bine pe toateneuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala
blocurile de piatra.
Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.(
vezi Detalii coasere de mai
jos)
Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate
care insoteste produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si
instalare.

GEOMEMBRANE
Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena
de inalta densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele
de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b.

GENERALITATI
Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in
concordanta cu tabelul urmator:
Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca
acestea respecta conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod
echivalent cu etansarile cu geomembrane.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se
determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor
geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.
Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie
sa fie in conformitate cu SR EN 13257:2001 si SR EN 15381:2009 Geotextile si produse
inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la lucrari de drumuri si pentru straturi de
uzura asfaltice.


Suprapunerea materialelor geocompozite
15 - 20 cm
30 - 50 cm
10 cm
Nepericuloase

TRANSPORTUL SI MANEVRAREA
Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de
siguranta, descarcarea si stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie expediat
catre santier. Caietul de sarcini va include detalii legate de echipamentele care vor fi folosite
pentru a preveni deteriorarea geomembranei si de instruirea operatorilor.
La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor,
pentru a descoperi defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de
desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau se suspecteaza defecte sau
deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor Inginerului.
Antreprenorul va inlocui materialul deteriorat.

DEPOZITAREA
Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita
pentru depozitare,amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate
componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in
stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate de Inginer.

INSTALAREA MEMBRANEI HDPE
SANTURILE DE ANCORARE
Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii
din desene. Inainte de plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa
verifice urmatoarele:
Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati,
denivelari etc., pentru a evita eventualele deteriorari ale stratului.
Stratul de impermeabilizarea poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri
ascutite.
Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul.
Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii
stratului de impermeabilizare trebuie remediate imediat.

AMPLASAREA PANOURILOR
Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de
exemplu, un panou este o rola sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii,
Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest
cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de
teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile
folosite. Un desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor
si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal si transmis Inginerului.

PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA
GEOMEMBRANEI
Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii
prezentelor Specificatii va fi aprobata de Inginer. Orice masuri de remediere al stratului
impermeabil de baza din argila va fi stabilita de Inginer inainte de a fi executata de
Antreprenor.

LOCATIA
Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului
pentru pozitionarea panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite
cu Inginerul.

IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN
Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest
cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi
cat mai simplu si mai logic posibil.

PROGRAMUL DE INSTALARE
Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa
amplasare (pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va
inregistra codul de identificare, locatia si data instalarii pentru fiecare panou de
geomembrana. Inginerului i se va transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include,
fara sa se limiteze la, urmatoarele:
Numele personalului de pe santier.
Detalii legate de evolutia lucrarilor.
Detalii legate de panourile de teren instalate.
Detalii legate de testele de teren si de reparatii.
VERIFICARI
Antreprenorul va face urmatoarele:
Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul manipularii
acesteia, de trafic, caldura excesiva, scurgere de hidrocarburi sau prin alte modalitati.
Va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana
nu a fost deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare
acceptabila imediat inainte de aplicare.
Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza,
poarta incaltari adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora geomembrana.
Toate persoanele care vor merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE
vor purta incaltaminte cu talpi usoare.
Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de
argila.
Se vaacorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac rolele pentru
a fi plasate pe suprafete inclinate.
Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales
cutele de la imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la
aceeasi temperatura cu panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.

Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a stratului de pietris pe
membrana,
Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in
asa fel incat sa nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa fie ridicata de
vant.
Sarcinile temporare sau ancorarea vor fi indepartate inainte de aplicarea geotextilului
si/sau a stratului de pietris.
Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii
specificat a fost finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata.
Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau
mijloacelor de transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a materialului
pentru stratul de pietris si va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv.
Antreprenorul va informa Inginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus nu
poate fi indeplinita.

DETERIORARI
Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de
operatiunile de sudare, pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista
Inginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar trebui reparata sau acceptata.
Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fost
respinse vor fi marcate si indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata
de Antreprenor.

REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE
DISPUNEREA SUDURII

In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. In
colturi si locatii geometrice cu forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o
sudura nu va trebui sa aiba mai putin de 1,5m de la extremitatea inferioara a taluzului sau
de zonele cu potentiale concentratii de tensiune, cu exceptia cazurilor cand se autorizeaza
astfel. Atunci cand intreaga lungime a rolelor nu se intind dincolo de extremitatea inferioara
a taluzului, capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care capatul panoului este taiat la un
unghi mai mare de 45o pentru a diminua tensiunea sudurii.
Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi
stabilit intre Antreprenor si Inginer.
Imbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm
pentru sudarea cu electrod (extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact (fuziune).

ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE
Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea.
Procesele alternative propuse vor fi sustinute cu documente si transmise Inginerului spre
aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare vor fi prevazute cu dispozitive de
masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatul
pentru sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat care produce o
dubla sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu
dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile.
Antreprenorul se va asigura ca:
Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana.
Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de sudare,
pana cand tot extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor.
Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu
fie deteriorata.
Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu
este necesara pentru sudarea prin fuziune).
O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald
dupa utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat.
Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens.



PREGATIREA PENTRU SUDARE
Antreprenorul va verifica ca:
Inainte de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si
material straine de orice tip.
Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa afecteze
sanatatea umana si sa polueze mediul.
Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.

CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE
Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau
dupa precipitatii, in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau
vant excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi executata in perioade cand temperatura la
suprafata a HDPE este sub -5oC sau peste 35oC.
Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele:
Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa
afecteze personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme
provocate de conditiile de vreme.

SUDURI DE TEST
Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca
respectivele conditii de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland
toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei, mijlocul zilei, dupa momentul in care
echipamentul este inchis si lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit.
Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele de pe teren.
Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ 1,0m si late de 300mm
(dupa sudare) cu sudura centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare
nominala de 100mm; 75mm minim.
Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de
sudura de catre sudor.
Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manual sau prin folosirea unui
tensiometru de teren, pentru a verifica daca sudura rezista. Daca mostrele prezinta zone
nesudate sau cu rezistenta mica, atunci echipamentul va fi reajustat, iar testele vor fi
repetate. Daca mostrele dau din nou rateuri, aparatul de sudura si operatorul nu vor fi
acceptati si nu vor fi folositi pentru sudare, pana cand deficientele sunt corectate si doua
teste de sudura consecutive reusite vor fi efectuate.
Inginerul va fi prezent la efectuarea testelor.




PROCEDURA GENERALA DE SUDARE
Cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, procedura generala de sudare folosita de
Antreprenor va fi urmatoarea:
Rolele de geomembrana vor fi suprapuse cu minim 100mm pentru sudarea prin fuziune
si 75mm pentru sudarea prin extrudare.
Cutele formate la suprapunerea sudurii vor fi taiate de-a lungul cutei pentru a obtine o
suprapunere plata. Cutele taiate vor fi sudate si oricare portiune pe care suprapunerea este
inadecvata se va aplica pe ea o bucata ovala sau rotunda din aceeasi geomembrana, care
se va extinde cu minim 150mm dincolo de taietura, in toate directiile.
Sudura se va extinde in susul panourilor de pe peretii celulei si cel putin la baza santurilor
de ancorare.

Toate sudurile transversale vor fi efectuate prin extrudare la locul de intersectare. Borul
superior al membranei este indepartat in zona care urmeaza a fi sudata prin extrudare, iar
zona de sudura va fi paralela cu solul inainte de sudare.
In cazul sudarii prin fuziune pe un teren ud sau namolos, un strat protector mobil din
plastic ar putea fi necesar pentru a fi aplicat direct sub membranele care sunt sudate.
Aceasta masura este luata pentru a preveni aparitia umezelii intre foliile care urmeaza a fi
sudate si/sau pentru a furniza o viteza potriva pentru dispozitivul de sudura.

TESTAREA NEDISTRUCTIVA A CONTINUITATII SUDARII
Antreprenorul va testa intr-o maniera nedistructiva toate sudurile pe intreaga lor lungime,
folosind un aparat de testare cu vacuum, incercarea materialului cu scantei, testul cu aer
sub presiune sau alte metode aprobate.
Scopul testelor nedistructive este de a verifica continuitatea sudurii. Acestea nu ofera
informatii despre trainicia sudurii.
Testarile de continuitate se vor desfasura pe masura ce lucrarile de sudura avanseaza si
nu la finalizarea tuturor sudurilor pe teren.
Inginerul va primi o instiintare corespunzatoare inainte de desfasurarea oricaror teste.
Toate rezultatele testelor vor fi transmise Inginerului.

TESTUL CU VACUUM
Acest test este de obicei efectuat in cazul sudurilor prin extrudare si poate fi folosit in
cazul sudurilor prin fuziune atunci cand geometria sudurii face testarea cu aer sub presiune
imposibila or nepractica sau cand se incearca localizarea precisa a unui defect in urma
testarii cu aer sub presiune.
Echipamentul va cuprinde urmatoarele:
O cutie de vid care va fi o incinta rigida, cu o fereastra transparenta de vizionare, o
garnitura de neopren moale aplicata pe fund, hublou sau ansamblu de vane si un dispozitiv
de masurare care sa indice vidul din cutie.
Un rezervor de vid din otel si un ansamblu de pompe prevazute cu un regulator de
presiune si cu legaturi ale conductelor.
Un furtun de cauciuc sub presiune/in vid, cu garnituri si conexiuni.
O galeata si o perie lata, un spalator pentru podele sau un spray.
O solutie de sapun.
Testul trebuie desfasurat la minim 35 kPa vid si intre 10 si 15 secunde. Toate zonele in
care apar bule de sapun vor fi marcate si reparate in conformitate cu Specificatiile.
Testul nu trebuie executat la mai putin de o ora dupa sudura.
Sudurile testate la vid vor fi consemnate in Raportul Zilnic.

INCERCAREA MATERIALULUI PRIN SCANTEI
Echipamentul va cuprinde:
Bobina de inalta frecventa cu un voltaj ajustabil intre 15 si 30 kV.
Fir de cupru.
Testarea cu scantei se va desfasura cu folosirea urmatoarelor proceduri:
Un fir continuu de cupru va fi introdus in sudura pe toata lungimea sa. Sudura va fi
pregatita prin polizare.
Dupa finalizarea sudurii prin extrudare, aceasta va fi lasata sa se raceasca.
Echipamentul pentru testarea cu scantei va fi ajustat pentru un voltaj de aproximativ 10
kV pe milimetru de grosime geomembrana testata.

LUCRARI DE DRUMURI
STRATURI DE FORMA
GENERALITATI SI STANDARDE

Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS
12253-84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor
rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Prezentul capitol se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive: pamanturi necoezive; impietruiri existente sau suprafete de teren
cu pietris in grosime de minim 10 cm.
b. materiale coezive: pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83); pamanturi
coezive tratate cu var;pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor
utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt
indeplinite conditiile tehnice.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si
aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de
forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor,
ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca
lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite,
executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate
alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este
de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se
obtine o grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea
terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3.5 - 4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12% pe ultimii 80
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.

MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA.
PAMANTURI

Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform SR EN ISO 14688-2:2005 in functie de compozitia
granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
Loess cu fractiunea: 0.01 ... 0.1 mm > 60% si greutatea volumica de 12-16 KN/mc
Pamant loessoid cu fractiunea 0.01 ... 0.1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si
difera numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin
granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.

Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
var nehidratat macinat, conform SR 9310:2000; var pentru constructii, tip CL 90 sau CL
80 conform SR EN 459-1:2003.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr. 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane
cisterna sau cisterne auto,iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare
a calitatii care se va pastra in registrul de santier.

6.1.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
6.1.4.1 PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic;
cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant
coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.


6.1.4.2 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de 4.0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul
de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.
In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de
min.98% pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de min.
95% in toate punctele de masurare.
Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson
experimental de min. 30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:
grosimea optima de compactare;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare ;
numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea
gradului de compactare.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau
indepartare de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.

6.1.4.3 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se
executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel
putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele de masurare.

6.1.4.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%; echivalentul de nisip EN 30%;
granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6; umiditatea optima de
compactare Wopt conform STAS 1913/13-83; continutul in elemente moi si gelive, max
5%; sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare
conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de
inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental.
Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu
ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va
controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea
umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea
lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede,
cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la
realizarea unui grad de compactare de 98% din densitate in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel
putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu
placa vibratoare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR

Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4% raportat la masa
pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului.
Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de
umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W
Opt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13,
corespunzatoare domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr. 7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.

MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de
forma din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care
ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate
prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu
placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.

In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va
executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea
portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma dupa receptia pe faza a acestuia.

RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de reeceptie pe faze,
intocmit in timpul executiei lucrarilor.

RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

FUNDATII DIN BALAST
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal
din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii
tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere
cu acordul proprietarului acestor drumuri.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si
30 cm.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Antreprenorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat.
Antreprenorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor
receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite,
executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau
sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in
acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul
la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu
se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin
15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra
terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu
se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor
fi consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o
latime de cel putin 3.40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor
de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea
eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea
de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-
unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile
de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din
nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta
sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice
care trebuie sa fie indeplinete de material folosite si stratul de fundatie realizat.
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fi substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa
cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de
substrat drenant,
asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de
evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite,
executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a stratului de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte
lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa
folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi
umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri
sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se
compacteaza din nou.

Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile
aratate in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute
prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterile limita la grosime pot fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m. de suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
strat executat sau la 1500 m
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10 mm.

CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 98%100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice
I-III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m. lungime
astfel;
In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de 9 mm.
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de 5 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.

RECEPTIE FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.

IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate,
executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor
publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor
de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturi:
stratul superior(de uzura sau de rulare)
stratul inferior (de legatura)
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta
poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de
uzura.
Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din
mixturi bituminoase cu agregate
naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Antreprenorul va trebui sa asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii
prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie
a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite,
executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de
legatura) si materialele utilize la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il
face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator
autorizat.
Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
- stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component;
- proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului
de mixtura asfaltica studiat;
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform
STAS
alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de
Antreprenor.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.
Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr 2.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1-84 si SR EN 12697-23:2004 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in
tabelul nr. 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin
studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in
limitele SR 174-1:2009 si Normelor tehnice specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele
de 0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0.3% = 4.7 %;
limita superioara = 5% + 0.3% = 5.3%.

CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE EXECUTATE
Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anume: gradul de compactare, uniformitatea suprafetei, rugozitatea
suprafetei
Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator
pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2:1997.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1-84 si SR EN 12697-23:2004.
Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana
conform SR 174-2:1997 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV

Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu
prevederile SR 174-1-2009.





EXECUTIA LUCRARILOR
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura
incat sa nu avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la
terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Lucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este
cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare
din mixtura asfaltica sau prin frezare;
- se remediaza defectiunile existente, conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor; se curata temeinic stratul suport prin degajarea
acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile;
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se
realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru
asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa
obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de
trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0.3 - 0.5 kg/mp
bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile
fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se
respecte urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere;
grosimea constanta a stratului asternut; parametrii geometrici ai stratului depus (inaltime,
latime) trebuie respectati conform documentatiei de execuie;
- senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca
inainte de inceperea lucrului;
- incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie, dar nu mod excesiv (15 - 30 min.
inainte de inceperea turnarii);
- trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material, deoarece grinda nivelatoare
se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
C, in perioada martieoctombrie,inconformitatecu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de
grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de
sarcini;





Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este
posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de
la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de
material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura
pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de
legatura sau in stratul de baza, realizat din mixture asfaltica sau dintr-un material tratat cu
liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa
fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.

COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici
tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri
pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de
asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor,
pe un sector experimental

REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se
verifica in conformitate cu
prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile
se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Bitum penetratia la 25C SR EN 1426:2007;
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR EN 1427:2007;
ductilitatea la 25C, SR 61:1997, AR 754 (ptr. drumuri cls. th. I si II).
Criblura natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea SR EN 13450:2003, SR 667:2000; forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, SR EN 13450:2003; SR 667:2000.
Pietris natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea SR EN 13450:2003, SR
662:2002;forma granulelor SR EN 13450:2003, SR 662:2002;
parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natura lnatura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80; SR EN 13450:2003; SR 662:2002; parte levigabila STAS
4606-80; continut de impuritati corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera;
echivalent de nisip SR EN 13450:2003.
Nisip de concasaj natura petrografica si mineralogica:
SR EN 932-3:1998 (pentru roca);
SR EN 13373:2003 (pentru produse);
granulozitatea:
SR EN 13450:2003;
STAS 4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80;
coeficient de activitate SR EN 13450:2003;
Filer
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-88; umiditate STAS 539-79; granulozitate
STAS 539-79; coeficient de hidrofolie STAS 539-79.
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la
compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si
absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum,
filer, amestecuri etc.).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu
are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia
unui tronson experimental folosind formula reteta
propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin
metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote -o placa de min. (40 x 40) cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m de suprafata executata.
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului
executat.

CONTROLUL COMPACTARII
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise
atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand
Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie
ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune
noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii
sunt hotarate.

CONTROLUL DENIVELARILOR
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la
- verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal, verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta
facindu-se la distanta de max. 50 m. verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana in sensul transversal
denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect
si lungimea egala cu latimea imbracamintei.
- Rugozitatea stratului de uzura. Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin
masuratori cu pendulul
SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2010.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu
HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora)
in doua etape la terminarea lucrarilor finala, la expirarea perioadei de garantie)
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.



RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de
suprafata si anume:
-santuri la marginea platformei
-santuri de garda
-rigole la marginea platformei
-rigole la bordura trotuarului
-rigole de acostament
-casiuri
-lucrari de canalizare
-canale de evacuare
- puturi absorbante

El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive
si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele
-lucrari de amenajare si corectare a torentilor
-lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite,
executie, etc.

PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelo
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.

Executarea sapaturilor
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei
lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea
taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia
taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente
acestea cad in sarcina
Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o
distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul
de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu
interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste
15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar
nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95%
din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
Zidarii din piatra bruta sau bolovani
In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile
de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe
platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura
. Este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite
prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile.
Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si
stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite
in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu
vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa
care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca
pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru
patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie
rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o
perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se
face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu
mistria si netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,
Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip
de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si
reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia
vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
Prescriptii generale de amenajare
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei,
natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor
si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi: 0.25% in teren natural 0.1% in cazul santurilor si
rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.

DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI
Prescriptii generale
Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de
scurgere prin:
drenuri transversale de acostament
strat drenant continuu
dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 2530 cm si adancime de
3050 cm situate la o distanta de 1020 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 35% si se executa normal pe axa
drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu
inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se
recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor
executate din pamanturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala
a drenului va fi de minimum 0,3%.
Realizarea drenurilor de acostament
Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul
acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile,
inclinarea fata de axe si distanta intre ele prevazute prin documentatie.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenant
din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota
inferioara a fundatiei.
Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si
drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel
putin 15 cm.
Realizarea stratului drenant continuu
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
Realizarea drenului longitudibal sub acostament sau rigola
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
pentru H = 1.00-1.50 latimea = 0.60 m
pentru H = 1.50-2.00 latimea = 0.80 m
pentru H = 2.00-4.00 latimea = 1.20 m
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 46 m lungime din
aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor
colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel
putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea
si executatrea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
1.00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
1.50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se vor
sapa taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare
de 0.50 m.
In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din
beton C 6/7.5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta
longitudinala de 0.2-10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau
balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform
prevederilor din proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare.
Stratul, drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 3040 cm grosime si pe
masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in situatii care pot periclita lucrarile executate,
stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.

CANALIZAREA
DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea
optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o
cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin,
nisip sau balast.
Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie
cu ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe
amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este
executat cu mortar pe loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi
executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60
mm, in straturi succesive de 0.20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o
densitate uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora
indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt
M50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50
si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7.5. Pe ultimii
20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metallic de inventar care se monteaza pe tub.



BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
Montarea bordurilor
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0.20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima (Proctor normal).
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand
lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim
10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat
sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de
cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.


RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita
sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt
lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia
de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
Pentru drenuri tasarea si amplasarea caminelor
executarea sapaturii la cota realizarea radierului si pozarea tubului drenant la realizarea
umpluturii
Pentru canalizare tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de
vizitare executarea sapaturii, la canal si camine
pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota
finala
Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
Trasare executia sapaturilor la cote executarea cofrajului montarea armaturii
Drenuri transversale de acostament la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.

RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se concordanta cu prevederile prezentului caiet de
sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie daca verificarile prevazute in
prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate daca au fost efectuate receptiile pe
faze si rezultatul acestora conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si
constatarile consemnate In cursul executiei de catre organele de control (Beneficiar,
Inginer, etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.


PODETE
GENERALITATI SI STANDARDE
Piesele principale pe baza carora Antreprenorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu
precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile
tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele component ale
lucrarii de arta;
Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva; graficul de esalonare a excutiei
lucrarii.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de
sarcini. De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei. Se
precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate
face dect cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare .
Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica
sau egala cu 5,00 m.
Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in conformitate cu
Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si podetelor.
Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre
coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare
cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure
continuitatea.
Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS
1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 Poduri de sosea.
Convoaie tip si clase de incarcare.
Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete
deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul
rampei la o adncime de minimum 50 cm sub nivelul caii.
Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din
elemente prefabricate sau monolite.
Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al
exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de
proiectare si se aproba de catre beneficiar.
Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi
reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare,
betonare, descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac
obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier,
acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor
aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor
face pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza Inginerului.
Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu
Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru
drumuri, indicativ P 19-2003.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a
podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati.
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol sunt redate si in subcapitolele
referitoare strict la acestea.

INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE
(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise)
Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:
in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;
cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale,
pamnturi sensibile la umezire, pamnturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini
speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate
din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o
fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de
conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza
existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pnzei subterane, gradul
de agresivitate naturala sau artificiala.

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine : masurile ce se propun privind dimensionarea incintei,
conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior,
masurarea eventualelor deplasari orizontale; justificarile necesare privind
nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; compozitia si caracteristicile betoanelor;
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie
in timpul sapaturilor pna la cota propusa, tinnd seama de tolerantele ce se vor aproba de
Inginer.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Inginerul, in timpul util, pentru a-i
permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea
in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta
Inginerul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba
inceperea betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor
executate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in
proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface
conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor plnii prin metoda Contractor
astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii.

INFRASTRUCTURI CULEE (radiere, elevatii, ziduri intoarse)

Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac
racordarea cu rampele.
Executia culeelor nu se poate face dect pe baza de proiect.
Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facnd obiectul prezentei
documentatii tehnice.
Adncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77
Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii
de proiectare si-n prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adncimea de inghet prevazuta in STAS
6054.-
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate
sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta
dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice
nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea
avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala
si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
lungimii suprastructurii.
Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul
beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face dect pe baza de proiect.
Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta
sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adncime, cel putin adncimea
de inghet.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar
sau se vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale
cu spatii limitate pentru racordari.
In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.


SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructuri si anume: grinzi simplu rezemate din beton armat; placi turnate monolit din
beton armat; elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si
elemente tip cornisa pentru parapeti); monolitizarea elementelor prefabricate.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate
de calitate si daca respecta conditiile prevazute in Normativ pentru executarea lucrarilor
din beton si beton armat indicativ NE 012.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde
detaliile de executie ale suprastructurii.
Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si
modul de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele
geometice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi
partiale si lungimi totale).
Planurile vor contine explicit : calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis,
sudabilitatea) tolerantele de pozitionare in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura
ancorelor incorporate pentru manipulare.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect,
normativul NE 012 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din
prezentul caiet de sarcini.

Lucrari provizorii
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele
si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate inct sa garanteze ca lucrarile
definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca
rezistenta si aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6
Schele, esafodaje si cintre.
Cofraje.
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta
conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri :
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
- cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi);
-cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale,
cornisa de trotuare, parapeti, etc.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de
prevederile din normativul NE 012 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 Cofraje.

EXECUTIA LUCRARILOR
LUCRARI PREGATITOARE SCHELE SI ESAFODAJE
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in :
-esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;
- schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
-dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de
catre beneficiar.
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni :
-sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de
priza sau intarire;
- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
- sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :
-masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor;
- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si
a elementelor pe care sprijina;
-sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
-dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, decofrare, demontare;
- tolerantele de executie;
-modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub
efectul contractiei si precomprimarii.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :
- specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
- instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor

Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii. Calitatea materialelor, materialelor de inventar
si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii att cnd se folosesc produse noi ct si cnd se refolosesc materiale
vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi.
Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata att timp ct deformatiile lor
sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In
acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta
justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.

Executie, utilizare, controale
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la
lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori fata de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
Prescriptii complementare privind esafodajele. Proiectul esafodajelor ct si montajul
acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se
admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare
cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.

COFRAJE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ att cofrajele
propriu zise ct si dispozitivele pentru
sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii
formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel
alcatuite inct sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in normativul NE 012.
- sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
--sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
-sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
-sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene sau praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit
cofrajul
-a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a apelor uzate, inainte
de inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si
urmatoarele conditii specifice :
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
- sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de
capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);
- sa permita compactarea ct mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armaturile
postintinse;
-sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in
conformitate cu
prevederile proiectului;
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul;
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cnd
aceasta este inscrisa in proiect.


Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare.

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea ct si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cnd spalarea se face in
amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet
de aer) tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel :
- preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
-in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale,
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
-Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul
intaririi.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
-incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor,tinnd seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere,
astfel inct sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va
face astfel inct sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

ARMATURI
Controlul calitatii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul
de calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a
calitatii. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii
lucrarilor de constructii din beton, beton armat si
beton precomprimat. Otelul pentru beton precomprimate sub forma de srma SBP se va
aproviziona in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de srma SBP va avea
eticheta metalica, care sa contina printre altele
numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul
de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si
numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul
colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului
de torsiuni la care se rupe srma. Aceste caracteristici se determina pe cte o
epruveta luata de la fiecare capat al colacului.
Srmele care prezinta corodari pronuntate sau adncituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fascicolelor.
Cablele de srma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de srma inainte de a fi
puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in
STAS 6482 si normativul C
56.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul
calitatii se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va
consta din: constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
verificarea dimensiunilor sectiunii, tinnd seama de reglementarile din normativul NE 012,
anexa III.1; examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece.

Transport si depozitare
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu
prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de
coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie
deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a
se preveni :
- zgrierea, lovirea sau indoirea;
- murdarirea, suprafetelor cu pamnt, materii grase, praf etc.
- contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau -
incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel inct sa se evite contactul cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de srma pentru beton precomprimat
tinnd seama de agresivitatea mediului.
De asemenea depozitarea se va face astfel inct sa asigure posibilitati de identificare
usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate ct mai drept iar
eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.

Confectionarea armaturilor
a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile
proiectului, tinnd seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si
de aspectele tehnologice de betonare si compactare.
Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor
de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor
indeparta :
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de srma in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa
depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda
la taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea
maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inct sa se evite
confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pna in momentul montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile
constructive privind
alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2 si in cap. 3
din normativul NE 012.
b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura; in
lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a
calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile
fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si
se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau
mortarul de injectare;
- otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate dect pe baza
unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-
mecanice;
- armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe ct posibil din acelasi
lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramnnd deformate nu se vor utiliza,
fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii,
barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la
temperaturi de cel putin +10oC pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va
stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605
Incercarea la tractiune a otelului, a srmei si a produselor din srma pentru beton
precomprimat
- in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina
pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea
armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile
constructive cuprinse in STAS 10111/2, cap. 7.9.
BETOANE
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in standardele in vigoare .
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din
normativul NE 012, si prevederile din STAS 10111/2 si SR EN 1799.
6.6.8.4.1 Materialele utilizate la prepararea betoanelor

Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt precizate in SR EN 197-1 si normativul NE 012.

Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hrtie, insotit de un certificat de
calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane
acoperite.

Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate
tipului respectiv de ciment sau in incaperile specialamenajate.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in
stive, lasndu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrnd imprejurul lor
in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapusi. In
fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator
pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de
beton si beton armat dect dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu
prevederile din normativ NE 012.
Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE
012;
Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.

AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500
kg/mc se folosesc aggregate grele, provenite din sfarmarea naturala sau/si din concasarea
rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avnd 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3)
cu 8-16 mm; si (4) cu 16-25 mm.

Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante si rigole de evacuare a
apelor.

Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avnd
inaltimea corespunzatoare inct sa se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele
de consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si
impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un
spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face : la aprovizionare conform anexa VI.1;
inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2;
Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.

APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.

ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in
medii aggressive obtinerii unor betoane de rezistenta superioara imbunatatirii comportarii
la inghet-dezghet repetat reglarii procesului de intarire, intrziere sau accelerare in functie
de cerintele tehnologice cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii
betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul
NE 012. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite
numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de
specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012.

Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate
cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora sunt
conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o
comisie acceptata de beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora sunt
subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul
beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se
diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv
adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si
obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.1
NE 012.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului
in conformitate cu anexa 1.4 - NE 012.
Stabilirea compozitiei se va face :
la intrarea in functiune a unei statii de betoane ;
la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de
cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile de
betoane se vor aproba de Inginer.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate,
aditivi sau adaosuri altele dect cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE
012, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de laboratoare
de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul
beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cntarire, abaterile inscriindu-se in
urmatoarele limite :
3% la agregate;
5% pentru aditivi;
2% pentru ciment si apa;
3% pentru cenusa de termocentrala;

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere
cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile
cartii tehnice a utilajului respectiv, dar incepnd cu sortul de agragate cu granula cea mai
mare.
Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in
perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare
de o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a
betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata
libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si modificarea
caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1 din
normativul NE 012.

Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea
urmatoarelor conditii : compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul
betoanelor de clasa egala sau mai mare deC 20/25 se dispune de incercari preliminare;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare
(agregate, ciment,piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile
necesare ;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la montarea
si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa
a ruginei neaderente, armature se va demonta iar dupa curatire si remontare se va proceda
la o noua receptie calitativa;
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane
nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile
(ger,ploi abundente,furtuna etc.);
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii,
astfel inct acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata
transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in
denivelari se va evacua;
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in lucrare;
-daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite
imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superpastifiant dar cu acordul
beneficiarului ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime max.
de 1 m, respective 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de
tip placa;
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediu uni furtun sau tub avnd capatul inferior la max. 1,5 m de zona ce se
betoneaza;
-betonul se va raspndi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de max.50 cm inaltime;
-se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola;
daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire prevazuta in proiect;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului;
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii;
-se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor acestora,
lundu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate inct sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
-betonarea se va face continuu pna la rosturile de lucru prevazute in proiect;
-in cazul cnd s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii
este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului.

Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in
cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de
curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pna la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa,
grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la
compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia
astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cnd rosturile de lucru
nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin proiect .
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie
se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejnd suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
-aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei
betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, att timp ct prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu
respectarea termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012.

Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor
incadra in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta
urmatoarele prevederi pentru :
betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012.
betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012.
executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ;
masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona litoralului Marii
Negre;
- turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012.
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini
speciale elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.

RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in
proiect. Aceste incercari
se executa in prezenta beneficiarului.
Refacerea lucrarilor cu defecte
In cazul cnd o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din
caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa
recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul
propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :
- inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule
suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea
unor parti sau a intregii lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si
capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
- defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un
program de remediere care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Fisurile deschise care pot compromite att aspectul ct si durabilitatea structurii se
colmateaza prin injectie.
La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a
structurii.

HIDROIZOLATII
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea
hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete si ziduri de sprijin.
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS
5088. Lucrari de arta.
Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie,
captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura
de rezistenta.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
sapa care se executa in cmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care
se hidroizoleaza;
- dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea
sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
stratul de amorsare;
strat de lipire;
strat de baza;
strat suplimentar, de la caz la caz;
strat de protectie.
In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei
freatice, hidroizolatiile pot fi :
- hidroizolatii impotriva umiditatii pamntului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin,
elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;
- hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura
podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta
executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu
diferite materiale,respectndu-se insa prevederile din STAS 5088 tabelele 1,3-6.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinnd seama de prevederile
din STAS 5088 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de
importanta lucrarii, adoptndu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform
standardelor si normativelor in vigoare.

MATERIALE SI STANDARDE
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS
5088.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinnd seama si de precizarile de la paragraful 10.1
se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088.
Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de produse,
precizate in tabelul 1 din STAS 5088.
In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse in
STAS 5088, capitolul 3.Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind
racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza.

PRESCRIPTII DE EXECUTIE, VERIFICARE SI RECEPTIE
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2
mm, suprafata neteda realizndu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton,
petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu
peria de srma;
-se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasndu-se sa se usuce in vederea aplicarii
stratului hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier.
Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa coarte cizme de cauciuc, circulnd numai pe
pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai
mare de +5oC.
In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de
protectie se vor lua masuri pentru:
- interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hrtie impotriva actiunii razelor solare sau a
temperaturilor ridicate.
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel inct stratul
de protectie sa se aplice in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se
hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.
Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii, fata de
proiect, antreprenorul nu le poate face dect cu acordul proiectantului si al beneficiarului.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin
certificate de calitate emise de unitatea producatoare si aprobate de inginer inainte de
inceperea lucrarilor. Executantul lucrarilor de hidroizolatie verifica calitatea materialelor pe
baza acestor certificate, efectund si incercari in caz de dubiu.

TESTE SI RECEPTIE
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de
lucrari ascunse;
- la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste
lucrari;
-odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul
unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si
asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre
beneficiar.
In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se poate
dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.


APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini are aplicabilitate la lucrarile de aparari de maluri, executate
conform prevederilor proiectului tehnic si detaliilor de executie.
Solutia tehnica adoptata
Solutia adoptata n cadrul acestei lucrari prevede executia debleelor si apararilor de mal
din gabioane.
Dimensiunile sectionale ale apararilor, ca si alcatuirea constructiva (de ex. dimensiuni
carcase pentru gabioane), sunt prevazute n detaliile de executie. Se propune ca lucrarile
sa fie executate n 2 etape: pe malul stng mai nti si apoi pe malul drept.
Executia se va face la adapostul digurilor de deviere a cursului apei dar si acolo unde sunt
necesare la debleele pe partea dreapta a drumului.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TRASARE
Trasarea amplasamentului apararilor de mal se va executa pe baza planului de trasare.
Inainte de a ncepe lucrarile pregatitoare de terasamente (sapatura) se stabileste
amplasamentul n plan al lucrarii, care se materializeaza cu reperi.
Reperii se vor amplasa n afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a
materializa conturul n plan si cotele de nivel ale fundatiei de beton.

NATURA, CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE
Piatra bruta pentru gabioane trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare
fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene n ceea ce priveste compozitia
mineralogica, sa aiba o structura omogena compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
rezistenta la compresiune pe epruvete
- n stare uscata, N/mm2 min80
rezistenta la nghet-dezghet
- coeficient de gelivitate, la 25
- cicluri de piatra sparta, % max.0,3
- coeficient de nmuiere, pe epruvete, % max. 25.

Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera, avnd dimensiunea minima de
cel putin 199 mm si o greutate cuprinsa ntre 25 kg si 50 kg, pentru a putea fi manevrata
manual.
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite:
forma - neregulat
a, apropiata de un trunchi de piramida sau prisma
naltimea (mm) - 140-180 dimensiunile bazei, mm lungime naltimea latime - 80-150

CONTROL DE CALITATE SI RECEPTIE
Controlul calitatii
Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea n toate fazele de executie a
amplasarii corecte a partilor componente ale tronsoanelor de ziduri de sprijin din gabioane.

RECEPTIA LUCRARII
Receptia pe faze se face atunci cnd lucrarile prevazute n documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate. n urma verificarilor se ncheie proces verbal
de receptie pe faze care confirma posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza de
dirigintele de santier si antreprenor.
La receptia preliminara, comisia examineaza lucrarile si verifica ndeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organelle de control.
Astfel, se ncheie "Procesul verbal de receptie preliminar".
Se vor verifica n cadrul acestei operatii de receptie urmatoarele:
-amplasamentul lucrarilor conform proiectului de executie;
- calitatea materialelor conform standardelor respective;
- natura pamnturilor (conform STAS 1243-88), pentru verificarea concordantei cu studiile
geo;

-dimensiunile, pantele si calitatea executiei lucrarilor.
Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face n conditiile
respectarii prevederilor legale n vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL
GENERALITATI
Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se
executa pe taluzuri stabile cu p=1:1, cu inaltimi de max.10 m ce pot fi erodate si ravinate de
ape de suprafata.
Protectia taluzurilor in aceasta situatie cuprinde urmatoarele operatiuni care vor fi
aprobate de inginer inainte de a fi executate:
Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal.
Insamantarea suprafetei taluzului.
Protectia contra ravinarilor, pana la refacerea vegetatiei, iar in cazul terenurilor aride
stancoase, acoperirea cu geotextil din fibre vegetale care sa contina si seminte de iarba.

DESCRIEREA OPERATIUNILOR
Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe taluz cu
o grosime a stratului peste muchia treptei de minim 20 cm. Stratul de pamant vegetal se
aduce fie din depozite aprobate de inginer cu auto, fie din depozitul intermediar de unde se
transporta cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata
taluzului.
Stratul de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se
finiseaza manual pentru crearea unei suprafete plane.
Insamantarea suprafetei taluzului se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu
pamant vegetal.
Insamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:
scarificarea manuala a pamantului vegetal;
imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural);
stropirea suprafetei insamantate cu ajutorul autocisternei a unui amestec de apa,
seminte, aracet <2% si ingrasaminte chimice, in proportii comunicate de organele agricole
din zona.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente functie de
zona si natura terenului.
Protectia contra ravinarilor se face prin:
Dirijarea apelor de suprafata prin rigole si casiuri din elemente de beton prefabricat sau
din material plastic.


Completarea cu pamant vegetal a ravenelor si insamantarea suprafetelor degradate.
Protectia cu geotextil
Peste suprafata insamantata se asterne un geotextil format din fibre putrescibile cu greutate
cuprinsa intre 200 - 400
g/mp.
El se fixeaza la capete cu ancore de consolidare si se asterne incepand de sus in jos.
Pentru o mai buna fixare el se acopera cu 5 cm. de pamant vegetal.

MATERIALE UTILIZATE
Pamant vegetal va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din ampriza
drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de 5 cm
sau alte corpuri straine, uleiuri minerale etc
. Lapunerea in opera, pamantul vegetal va avea o umiditate de 18-32%.
Apa Trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute in SR EN 1008, daca nu provine din
reteaua publica.
Semintele achizitioneaza de la societati agreate in acest domeniu si vor fi aprobate de
inginer. Trebuie sa fie specifice zonei in care se folosesc si functie de natura terenului .
Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:
Lolium perena iarba de gazon;
Poa pratensis firuta;
Festuca rubra paiusul rosu;
Festuca amudinaceea paiusul inalt;
Bromus inermis obsiga;
Agropyum cristatum pirul crestat.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie
de zona si natura terenului.
Geotextil de protectie format din fibre vegetale biodegradabile cu greutatea cuprinsa
intre 200-400 g/mp , alungire la rupere- max 70%.
Conditia: sa fie suprafata continua si sa permita asternerea geotextilelor pe taluz.

VERIFICAREA CALITATII
Asternerea pamantului vegetal se va verifica prin sondaj (1 sondaj la 100 m2)
incadrarea in prevederile punctului 2.a de mai sus .
Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 10 cm,
pentru corectarea suprafetelor se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant
vegetal a gropilor.
Insamantarea suprafetelor verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii se face vizual
de catre Inginer si se urmareste realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. Daca se
observa ochiuri neinierbate se trece la suprainsamantarea si la repetarea operatiunilor
prevazute la pct.2.b, pana la obtinerea unui gazon uniform.
Protectia cu geotextile se verifica daca este acoperita toata suprafata iar rosturile sunt
suprapuse pe min. 20 cm, se verifica fixarea geotextilului in ancore de consolidare pe
versant.
Geotextilele va trebui sa respecte conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini,
acestea vor fi testate si verificate inainte de punerea in opera si pe parcursul executiei de
laboratoare specializate si aprobate de inginer.
Pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, pe santier probele de
control se vor lua din fiecare lot aprovizionat de catre Constructor in prezenta
Consultantului.
Ele se vor transmite la un laborator specializat aprobat de inginer fara sa se specifice
provenienta, doar cu un numar de ordine pentru a se efectua incercarile conform
normativului NP 075 -,,Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
constructii si a standardelor in vigoare.
Rezultatele se vor compara cu cele de pe fisa tehnica a furnizorului si daca performantele
sunt in limita a 10% fata de cele prevazute, geotextilul se poate pune in opera. Daca
rezultatele sunt in afara limitei 10% se va consulta proiectantul pentru a stabili in ce
conditii pot fi puse in opera.

RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.



MARCAJE
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in
conformitate cu prevederile
Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.

MATERIALE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;
Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer
(fara solventi organici)
Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare .Marcajele vor fi aplicate cu
mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute
manual in functie de tipul de marcaj.
Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni .
Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada
de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura
Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-
plastic.
Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu
BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.

CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla.
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare al vopselei.
Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
linie simpla sau dubla continua;
linie discontinua simpla sau dubla;
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
- Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie
singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.
-Marcaje de delimitare a benzilor
linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului
-Marcaje de delimitare a partii carosabile.
- Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor
periculoase ;
- Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
- Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de
benzile principale de circulatie.
-Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile
avertizeaza ,,intrarea pe banda.
-Marcaje pentru supralargirea in curbe
Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei;
Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar
banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
-Marcaje transversale de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in
locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie;
de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un
triunghi .
de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm
iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai
mica de 50 km/h nu mai mare de50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi
completate prin sageti indicnd semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.

Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in
traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie
continua realizate .
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
- transversala pe axa sau marginea caii;
- inclinata fata de aza sau marginea caii;
- paralela cu axa sau marcinea caii;
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje
de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
Lucrarea de aplicare a marcajelor poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite
urmatoarele operatiuni preliminare:
Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a drumurilor si
de la Politia
Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de
circulatie pentru
dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
S-a obtinut aprobarea Inginerului.
Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :
o Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi
curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea
materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul
de marcaj,conform instructiunilor fabricantului;
o Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul,
inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
o Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si
uscate.
Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe
untraseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare.
Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare
corespunzatoare; Trasarea va fi inconformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului,
Suprafetele marcate in prealabil
vor fi curatate mecanic. Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor
producatorului.

TESTE
In vederea aplicarii marcajelor se vor efectua urmatoarele:
Testare care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita
inainte de aplicare;
Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
SEMNALIZARE VERTICALA
GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari,
folosite la semnalizarea rutiera.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si
alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru
semnalizarea rutiera a drumurilor europene din Administratia Nationala a Drumurilor.
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective aflate in vigoare.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare
fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor
cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va
dispune refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel inct sa se realizeze cu precizie
formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele
in forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm,
avnd conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avnd latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se
executa din profile speciale.
Calitatile aluminiului sunt urmatoarele:
Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor romnesti)
Pentru profile - ALMGSI-0,5F 22 (conform DIN)
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire. Suruburile utilizate trebuie protejate
anticoroziv.
O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor
si sistemul de prindere pe stlpi. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa
cum urmeaza:
-degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la
temperatura de aproximativ 25oC;
- inlaturarea urmelor de praf cu o crpa moale curata si stergerea cu o crpa inmuiata in
alcool;
- dupa zvntare se aplica folia reflectorizanta.
Aplicarea foliei reflectorizante
Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe
celelalte trasee folie tip engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile
trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionatein cap. "Metode de testare a foliei
reflectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cnd se foloseste folie cu adeziv la
presiune sau "la cald" atunci cnd se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin
imprimare cu metoda serigrafica.
In cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura
incaperii trebuind sa fie cuprinsa intre 20oC si 25oC. Inainte de aplicare att folia ct si
indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de 20-25 gr C.
Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de
preferinta orizontal cu folia in sus.

DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Avertizare, reglementare si obligare
a) Indicatoare triunghiulare
Indicatorul "Cedeaza trecerea"
latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
latura = 900
latimea chenarului = 75
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
latimea chenarului = 75
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
latimea chenarului = 12
d) Indicator de forma patrata
latura= 650
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator "Curba periculoasa"
lungime = 1200
latimea = 650
Indicator "Trecere la nivel cu CF"
lungime = 1000
latimea = 300
Indicatoare de orientare (si informare)
Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2 si
2,5.
In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua
in consideratieDimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri.
Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stnga"
lungime = 650
latime = 500
Indicator "Identificarea drumurilor"
lungime = 550
latime = 330
Indicator "Deschis traficului international"
lungime = 550
latime = 330
a) Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni", "Politia" si "Post prim ajutor"
b) lungime = 650
c) latime = 500
d) Indicator "Sens unic"
e) lungime = 1200
f) latime = 330
g) Indicatoare "Autostrada"
h) lungime = 650
i) latime = 500
j) Indicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" ,
"Restaurant" ,"Bufet sau Cofetarie" ,
k) "Teren pentru champing", "Teren pentru caravane", "Teren pentru camping si
caravane", "Cabana pentru turisti",
l) "Parcarea".
m) lungime = 650
n) latime = 500
o) Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala"
p) lungime = 450
q) latime = 200
r) "Indicarea lungimii unui sector periculos" si "Trecerea la nivel cu calea ferata"
s) lungime = 600
t) latime = 200
u) "Directia drumului cu prioritate"
v) lungime = 600
w) latime = 600

a. METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
b. Generalitati
x) Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa
1 si clasa 2.
y) Foliile retroreflectorizante din clasa 1 sunt constituite din microbile de sticla,
incluse in interiorul unei rasini transparente care are o suprafata exterioara
neteda.Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil,
care poate fi utilizat prin aplicare la cald sau prin presiune usoara.
z) Foliile care apartin clasei a 2-a detin o inalta performanta de retroreflexie.
Aceste folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica,
incapsulate de catre o suprafata plana la exterior.
aa) Clasificarea vizuala. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt
marcate astfel de catre producatorul lor.
bb) Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi
indepartate prin metode fizice sau chimice,
cc) fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
dd) Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite
identificarea producatorului si numarul anilor
ee) de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi
vizibile la lumina retroreflectata, cnd
ff) suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
gg) Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de
testare a caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive.
hh) Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare
separat, pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante.
ii) Folii retroreflectorizante. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2
destinate realizarii indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se pregaresc,
se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform
urmatoarelor proceduri:
jj) Pregatirea mostrelor. Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se
aplica pe placute de aluminiu cu
kk) grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu
Al2MG2MnO3.
ll) Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de
testare trebuie sa fie in concordant cu testul care se executa si recomandarile
facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta.
mm) Conditionarea mostrelor. Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din
clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona timp de 24 ore la temperatura de 23oC
2oC si 50 RH + 5%.
nn) Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei
determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.

a. Analize fotometrice - Coeficient de retroreflexie
oo) Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate
al vizibilitatii pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant.
Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu
aparate special denumite retroreflectomere.
pp) Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe
suport din aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5o, 30o,
40o in raport cu normala si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o,2o, in
raport cu fascicolul incident. Coeficientul de retroreflexiune R se masoara
conform "CIE PUBLICATION" nr.54
qq) Retrireflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de
2856oK).
rr) Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate
in diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile
minime pentru foliile retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori diferite,
destinate semnelor de trafic, sunt date in tabelul A
ss) Culoare. Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avnd
dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe placate de aluminiu.
tt) Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2
colorimetry, 1986, proba fiind iluminata
uu) cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata
normala si cu o directie de masurare
vv) de 0o (Geometrie de masurare 45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite
culori, domeniile de culoare se determina din coordonatele punctelor de colt a
diagramei CIE 1931.
ww) Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi
sunt inscrise in, iar pentru foliile retroreflexive in utilizare.
xx) Foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt specificate printr-
un domeniu nehasurat, pe cnd aceleasi folii aflate in utilizare sunt specificate
printr-un domeniu hasurat.

Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea
prin jupuire neputnd fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avnd dimensiunile de 10x15 cm,
conditionate conform 4.2. Cu un cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel
ca pe suport sa ramna prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm.
Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mna. Daca aceasta nu este posibil fara
distrugerea foliei, testul de
yy) adeziune a foliei este considerat corespunzator.

Teste de verificare a rezistentei la mediu
Rezistenta la coroziune
Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC 2oC, a unei
solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata.
Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la
min. doua cicluri de cte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval
de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare,
mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o psla in vederea examinarii.
zz) Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca
mostrele testate din materiale clasa 1 si clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata
de tip fisuri, decolorari, etc., iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele
cromatice corespund valorilor inscrise in Tabel A si Tabel B.
Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in
diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic,
este permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru indepartarea pulberilor depuse
din atmosfera.
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu crpa moale sau burete si apoi se
spala cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport
Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33o si unghi = 5o, nu trebuie sa
fie mai mic dect valorile inscrise in Tabel A astfel:
Materiale clasa 1: 50%
Materiale clasa 2: 80%
Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat, iar
factorii de luminozitate nu trebuie sa fie mai mici dect factorii prescrisi
Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in
laborator.
Mostrele de testat avnd dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata de
sus in jos, acoperita cu un film de apa.
Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe
suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim
90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A, determinat la unghi = 0,33o si
unghi = 5o.


CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
CONFECTIONARE
Stlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se
confectioneaza dupa cum urmeaza:
Pentru stlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru
cele in forma de patrat sau dreptunghi avnd latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste
teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm
Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se
foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului,
pe raspunderea ofertantului.
Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.

VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si
se vopsesc in culoare gri.

CONTROLUL CALITATII PANOURILOR
Verificarea va fi facuta de reprezentantii autoritatii contractante..
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator international, competent
in domeniu.
Cheltuielile vor fi integrate in costul antreprizei.
Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii,
cuprinznd toate testele ce se vor efectua in uzina.
In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele
pe care le doreste.

CONTROLUL CANTITATILOR
Controlul cantitatilor va fi facut de autoritatea contractanta care va avea ca
sarcina: receptia marfii
- verificarea marfii la sosirea acesteia controlul testelor furnizate odata cu panourile
respectarea programului de livrare prevazut.

DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI
PIETONAL)
GENERALITATI SI STANDARDE
Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice de calitate si amplasare a
dispozitivelor de protectie la drumuri ( parapete directional si parapet de siguranta
pentru pietoni) pentru sporirea sigurantei circulatiei pe drumuri confor standardelor
in vigoare SR EN 1317,1,2.
Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de
vedere al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de
pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului
Caiet de Sarcini.In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de
specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de Inginer.
La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se
constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale
folosite, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI
Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:
- Dispozitive de protectie a vehiculelor
- Extremitati /racordari
- Parapete de siguranta ;
- Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta;
- Atenuatori de soc;
- Paturi de oprire;
Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de
proiectare sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN
1317/1,2,3 ; STAS 1948/1-91 .



MATERIALE
Parapetele de siguranta se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si
foarte greu conform proiectului de executie.
Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau
ghidarea in lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si
sunt compuse din:
- Lisa din tabla ambutisata;
- Etrier din profil metalic ambutisat;
- Amortizor de soc din tabla neagra;
- Stalpi metalici IE10;
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena
din elemente metalice , protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa
permita refacerea periodica a protectiei tuturor suprafetelor si anume :
Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Stalpi din teava rotunda;
Zabrelute din teava, platbanda;
Placute pentru prindere stalpi;
Placuta inglobata in betonul lisei de parapet;
Ancore di OB37 filetata la capete ;
Piluite hexagonale;
Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente
constructive de forme sidimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor
impactului accidental al vehiculelor usoare, inconformitate cu standardele de referinta SR
EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu aprobareaInginerului.

AMPLASARE
Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri:
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul
latimii acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie.
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
Elementele geometrice ale traseului;
Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
Impadurirea terenului inconjurator;
Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
Vecinatatea unor ape;
Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
In unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare
dintre capete, lungimile prevazute in STAS 1948/. In cazul cand sectoarele pe care trebuie
montate parapetele sunt situate la distante mai mici de 25m intre ele, se prevad parapete
continui.
Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele
situate pe drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se
prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale stalpilor de ghidarela distante prevazute in
STAS 1948/2 si in proiect.
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de
executie in conformitate cu SR 1948/2 tinand seama in principal de :
Clasa tehnica a drumului;
Elementeel geometrice ale drumului;
Elementele sectiunii Transversale a podului;
Inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
Alte conditii locale.


CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea conformitatii instalarii
Inainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor
trebuie sa se verifice urmatoarele aspecte de conformitate;
Distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superiare a grinzii (lisei) asa cum
este prevazut in proiectul de executie;
Lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie;
Strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale dispozitivelor
de protectie la drumuri;
Respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare.
Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte
clasele de performanta si
criteriile de acceptare din SR EN 1317/2,2,3 .

RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .

RECEPTIA FINALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de
receptie la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

PLANTATII RUTIERE
GENERALITATI
Prezentul capitol stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca Plantatiile rutiere realizate in zonele ce marginesc drumul in scopul
indeplinirii de catre acestea a unui complex de functiuni cu predominarea celor tehnice,
rutiere, ecologice si peisagere.
Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu
experienta in domeniu, agreati de Inginer.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice
in zilele cand se fac plantarile.
La executia plantatiilor se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate
conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).

MATERIALE
Specii de arbori. Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se face functie de:
- conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic;
- scopul pentru care se realizeaza plantarile;
- longevitatea speciilor de arbori si arboret sa fie aceeasi cand sunt plantati in grup;
alte conditii;
-exigentele speciilor fata de conditiile de clima si sol;
- tipul sistemului radicular;
- variatiile de micro climat;
EXECUTAREA PLANTARILOR
Aceste faze sunt urmatoarele:
- pregatirea terenului si a solului fertil;
- alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate;
pichetarea gropilor;
saparea gropilor;
asigurarea de material saditor;
ambalarea si transportul materialului saditor;
stratificarea materialului saditor;
aprovizionarea cu tutori;
pregatirea materialului saditor pentru plantare;
taierea pentru formarea coroanei.

Pregatirea terenului
Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor,
strangerea si indepartarea pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu
pamant vegetal (daca este cazul).
Alegerea speciilor pentru plantare
La alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate se vor avea in vedere prevederile
proiectului si prezentului Caiet de Sarcini.
Pichetarea gropilor
Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie,
pozitionarea locului prin baterea tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite,
facute cu sapa sau cazma.

Saparea gropilor
Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor.
Gropile vor fi astfel sapate, incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru
groapa respectiva.
Saparea gropilor se va face mecanic sau manual.
Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt:
Saparea mecanica:
pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 0.80 m;
pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m;
Saparea manuala gropile au sectiune patrata:
pentru arbori, 0.50 1.00m X 0.50-1.00m X 0.40-0.80 m;
pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m.
Peretii gropilor trebuie sa fie perfect netezi.
La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel
rezultat din restul sapaturii va
fi asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii (functie de natura materialelor
separate).
Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe
fundul gropii si in zona radacinilor (la plantare).
O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele
insectelor vatamatoare, in special cele de carabusi si de coropisnite.
Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare.
Asigurarea materialului saditor
Aprovizionarea cu pamant saditor se va face de la pepiniera producatoare, cu cateva zile
inainte de plantare; imediat dupa ce a fost ales, va fi depozitat provizoriu, in conditiile de la
art.10 pana ce va fi transportat la locul de plantare.
Ambalarea si transportul materialului saditor
Puietii vor fi livrati din pepiniera, ambalati corespunzator.
Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi,
iar numarul de puieti se va stabili in functie de marimea acestora, astfel incat greutatea
unui ambalaj de puieti fara balot de pamant sa nu depaseasca 50 kg.
Este obligatoriu ca pe fiecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de
zinc, rezistenta la intemperii, purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si
varietatea (denumire stiintifica si nume romanesc), categorie, STAS 5971-2004; un al doilea
exemplar al etichetei se introduce in ambalaj. Fiecare transport de puieti,
atat pe calea ferata, cat si cu mijloacele auto va fi insotit de avizul de transport al
materialului saditor si certificatul fitosanitar, eliberat de organele competente.
Transportul puietilor se va efectua in max. 2 zile de la data verificarii calitatii.
Depozitarea provizorie a materialului saditor
Depozitarea provizorie a puietilor in santier se va face in santuri dinainte executate pe o
durata scurta de timp cel mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratificare.
Puietii se aseaza in legaturi de 5-100 buc, in functie de grosimea lor, iar cei din speciile cu
radacini voluminoase se aseaza cate unul.
Puietii se aseaza pe fundul santului (de aproximativ 45 cm) in pozitie verticala sau putin
inclinata, iar radacinile puietilor vor fi acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de 10-
15 cm, tasat deasupra radacinilor; deoarece pamantul trebuie sa umple golurile dintre
radacini, daca este uscat va fi umezit cu apa.
Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite
amplasate in locuri umbrite, ferite de vanturi si intemperii, pentru a se evita deshidratarea,
uscarea, inundarea, degerarea, incingerea sau roaderea de catre animale.
Aprovizionarea cu tutori. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si
aprovizionarea cu tutorii necesari.
Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul
de 4-8 cm, iar lungimea se stabileste astfel:
0.20 cm partea care se infinge in pamant;
0.80 m adancimea gropilor;
lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului
sistematizat pana la prima ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara coroana),
aceasta parte este de cel putin 1.80 m.
In cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore
ingropata in pamant, se va unge aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a
fost fiert timp de o ora.
Pregatirea materialului saditor. Aceasta consta in urmatoarele operatii:
Verificarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suferit de
uscaciune, de ger sau au radacinile vatamate.
Toaletarea radacinilor la puietii sanatosi se face suprimandu-se radacinile zdrelite si
scurtandu-se cele ce depasesc dimensiunile gropii.
Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant vegetal, balegar proaspat de vaca si apa,
care trebuie sa fie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire a
radacinilor.
Taierile pentru formarea coroanei
Taierea pentru formarea coroanei se va executa odata cu plantarea. Operatia de taiere se
va executa in felul urmator:
-se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniform in jurul axului si care se gasesc
aproape si la distante
-cat mai egale, unele de altele;
se scurteaza la o lungime de 35-45 cm de punctul de insertie, in asa fel incat taierea sa se
faca deasupra unui mugur plasat in afara; celelalte ramuri se vor taia de la punctul de
insertie;
In cazul unei coroane mai dezvoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m,
scurtarea ramurilor se executa la lungimea de 0.60-0.80 m; Axul de prelungire a trunchiului
se va scurta prin taiere 25-30 cm deasupra planului de taiere a ramurilor de baza ale
coroanei.
La nuci nu se executa nici o taiere pentru formarea coroanei.
La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica fasonarea coroanei. La arbusti se va
reduce proportional, pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si
necesarul de hrana al coroanei.
Prinderea si dezvoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor
tehnice de plantare, dupa cum urmeaza.
Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se infing in mijlocul gropilor la
o adancime de cel putin 20 cm, in asa fel, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia
prevazuta pentru plantare, la plantatiile in randuri sau in amplasamentele stabilite prin
planul de plantare la celelalte plantatii.
Groapa se umple pana la o adancime de 1/3 1/2 din adancimea ei, in functie de
lungimea radacinilor puietului ce se va planta; pamantul astfel pus in groapa, in jurul
tutorelui se va tasa bine prin calcare cu piciorul.
Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respective, se va aseza
in groapa pe partea de nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu fie plantat la o adancime mai
mare decat aceea la care a fost plantat in pepiniera; fac exceptie de la aceasta regula
salciile si plopii, care se planteaza, astfel incat sa fie acoperiti cu pamant pana la circa 20
cm cm deasupra coletului.
Pentru plopii altoiti, plantarea se face obligatoriu cu punctul de altoire la suprafata solului.
Radacinile se vor aseza in pozitia lor normala si se vor acoperi cu pamant bine maruntit,
fara a se lasa goluri printre ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul.
Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se vor efectua
mici palnii (ligheane) cu diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-10 cm.
Plantarile se vor face atat primavara, cat si toamna (din repaos vegetativ), cu conditia ca
solul sa nu fie inghetat. La plantarile de primavara, cat si la cele de toamna in teren uscat,
fiecare puiet se uda cu 10-20 l de apa.
Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de
seceta, se recomanda folosirea de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face
cu cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel putin 10 l apa pentru fiecare
arbust si 20 l apa pentru fiecare arbore.
Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului.
Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de 8 de capatul
superior al tutorelui, care nu trebuie sa depaseasca nivelul coroanei.
Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi
de vite vor fi protejate impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si
prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune de materiale, protejarea se face prin ingradire,
formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril trunchiului si prinsi intre
ei cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la
jumatatea inaltimii lor.
La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si
tutorii se varuiesc pana la inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna
conservare.









CONSTRUCTII
STRUCTURA DIN BETON
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a elementelor din
beton si beton armat.
Lucrarile de construcii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau
precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele NE
012-99 aprobat de MLPAT prin Ordananta 59/N din august 1999 si prevederile STAS 1799-
92 si CP 012/1-2007(pentru capitolul de alegere si producerea betonului).
Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia conform CP 012/12007.

Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:
Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie
determinate pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului.
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta cilindru sau
cub, conform tabel 7 din CP 012/1-2007.
Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc
compozitia betonului si alegerea materialelor.
Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu CP 012/1-2007 (in
mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic
agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele
minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate
in CP 012/1-2007 tabelul 1. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii
betonului, acelasi cod in tabelele F1.1 si F1.2.
Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic.
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator
si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina
impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.
Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul:
- sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;
- sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
armaturii;
- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate);
- sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.




CERINTE DE BAZA
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:
amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborator autorizat;
supus aprobarii Proiectantului/Inginerului;
amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si controlat de un
laborator autorizat.
Amestecul de beton proiectat:
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata
avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului CP 012/1-2007.
In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind
compozitia betonului:
- clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);
dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)
Amestecul de beton prescris:
n proiect se specifica urmatoarele date de baza n concordanta cu standardele si
reglementarile tehnice n vigoare, mentionate mai sus la capitoul 3.3:
Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;
Tipul si clasa cimentului;
Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
Tipul de agregate;
Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de
expunere, stabileste conform CP 012/1-2007 (anexei F si tabelelor F1.1 si F1.2.).
Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii
agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%.
Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:
Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect.
Antreprenor, in urmatoarele cazuri:
-Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este
prevazut prin proiect;
-Executarea lucrarilor in alte conditii dect cele normale (pe timp calduros sau friguros);
-Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.
Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta,
imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.
Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in
conformitate cu prevederile tabelului 3 din CP 012/1-2007, astfel incat betonul sa poata fi
transportat si pus in opera in conditii optime.

NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
Pentru betonul proaspat:
Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform tabelelor 4,5,6 din
CP012/1-2007 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de
compactare si raspandire;
Continutul de aer poate fi determinat conform SR EN 12350-7/2009 si ASTMC173
folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune.
Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350-6.
Pentru betonul intarit:
REZISTENTA LA COMPRESIUNE Clasa betonului este definita pe baza rezistentei
caracteristice fckcil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mmp determinata pe
cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei
valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
REGULI GENERALE PENTRU BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al
Antreprenorului sau a Inginerului.
Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la betonare conform normativului
NE 012-99. Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea
timpului maxim de transport si modificarea consistentei betonului.
Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:
Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 3 ore inainte de
turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura.
Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in cofraje.
Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va fi
interzisa.
Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant, conform prevederilor din CP012/1-2007.
Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in
cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (fundatii, grinzi, placi, etc).
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica),
avand capatul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea
prizei betonului din stratul turnat anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor in consola.
Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
vibratorului pe armaturi.
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In
cazul ca, aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al
betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.
Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine,
astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat..
Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura
deexecutie.
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului. In lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la
prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul
cimenturilor fara adaosuri.
In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.
Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele
betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa
numai dupa 24 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si
tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura peste 20C si ciment de tip I
de clasa mai mare de 32.5).





PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile
urmatoare:
Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauza de catre Antreprenor si
acceptarea acesteia de catre Inginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si
de control a calitatii, tinand seama de cerintele impuse prin proiect, de posibilitatile de
dotare si organizare a executiei, precum si de prevederile din NE 012-99 si CP 012/1-2007.
In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt
aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri,
armaturi, piese inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile
necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie.
Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului,
in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului.
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie,
precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu
contractul. De mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o
perioada indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o
comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor,
Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea
expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune
efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente,
armatura - dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea
minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie
calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat
sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa
prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea necesara
asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea:
- statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;
- sursei sumplimentare de energie electrica;
- materialele pentru protejarea betonului;
- vibratori aditionali, echipamente de compactare;
- conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi
abundente, ger, furtuna, etc.). Sunt
prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se
acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii
probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul
proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport. Este stability locul de dirijare a
eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt
refuzate.
In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna
aprobarea inceperii betonarii, prin intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii
lucrarilor respectiv faza determinanta armare elemente-de
catre:
Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului;
Proiectantul lucrarii
Diriginte de Santier (reprezentantul beneficiarului)
Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii, in conformitate cu prevederile
programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in
cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data
aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.);
betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportul local si compactare a betonului.

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
Fundatii
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare,
conform proiectului.
Elemente Verticale
La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul elementelor cu
inaltimea de maximum 3.00 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si
betonarea pe la partea superioara a elementului, daca vibrarea betonului nu este stanjenita
de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor. Primul strat de
beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va
depasi inaltimea de 30 cm.
Grinzi si stalpi
La betonarea grinzilor si placilor se vor respecta urmatoarele precizari suplimentare:
Grinzile si planseele aceluiasi nivel se vor turna obligatoriu in acelasi timp. Se admite
crearea unui rost de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a
acesteia, numai in cazuri exceptionale (suprafete foarte mari de plansee - sute, mii de mp);
La turnarea planseelor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pentru a se
asigura
respectarea grosimii prevazute prin proiect, si implicit planeitatea placii de planseu.

COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va
avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Compactarea manuala
Se admite compactarea manuala (cu vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor),
cu aprobarea Inginerului, n urmatoarele cazuri:


-introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
- intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.), caz
in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Compactarea mecanica
In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee
de vibrare:
- vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator);
- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.
-Vibrarea interna
Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si
aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea
capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in
functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia)
printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma
elementului si desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5
secunde si maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si
tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de
interior este de maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si
desimea armaturilor.
Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din
lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa
patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la
suprafata betonului.

Vibrarea externa
Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese,
la elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in
care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor
compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin
marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi
elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare
minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata
Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta
betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20
mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ...
60 secunde.
Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la
prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte
de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului
compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute in
paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara
pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru
ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de
minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.


LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE
BETOANE TURNATE PRIN POMPARE

Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie
dozate, amestecate si controlatecorespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui
beton optim tehnologiei de pompare
. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de
refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu
de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25.
Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai
dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca
aplicabilitatea procedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua
urmatoarele masuri:


Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in conducte;
Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie maxim 0.50 m
Grosimea stratului de beton sa fie maxim 40 cm
Betonul sa fie compactat prin vibrare.
Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date in codul
NE 012-99 si CP 012/1-2007.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS
Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura
aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol
si la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie. Zi friguroasa se numeste ziua in
care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de + 5C si nu are tendinte de
urcare. Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este
Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile
respective.
Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in
continuare, acestea urmand a fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C 16-84:
Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0C, cu
exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o
valoare specifica ce rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja
cu materiale termoizolante.
La executie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice
si in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Aplicarea substantelor care
usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea prealabila
a suprafetei cofrajului; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere
a cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a
terenului, si anume:
- pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe terenul
nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal;
- pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se vor
aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe
fundatii existente.
-Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat.
Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin
zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei
rezultate.
Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista
certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este interzisa
dezghetarea cu ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi
pozitive. La prepararea betonului se va adopta o
cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele trebuie
dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si
aduse la temperatura minima de + 5 C.
Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive.
La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu
date privind:
Temperatura minima a apei si agregatelor la introducerea in malaxor;
Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului;
Durata totala de malaxare;

Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor si temperatura betonului la
locul de punere in opera.
La transportul betonului la obiectiv, la punerea lui in opera si in perioada de maturizare se
vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin:
protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu folii de
polietilena sau prelate;
reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana la
aducerea la locul de punere in opera;
protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cadrul masurilor
de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare
mecanica.
La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84.
Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in
aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea
corespunzatoare a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera
trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt.
Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu
folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia
termica si sa se inchida si un start de aer stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul
de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu:
Temperatura betonului la livrare;
Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;
Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84);
Modul de protejare a betonului dupa turnare;
Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare.
Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99.
Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton
pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie, conform NE
012-99.

ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia
astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi
de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect
sau prin procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in
comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate necorespunzator.
De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in
reducerea gradului de protective impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi
localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul
exploatarii.
La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele
reguli:
La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza;
La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in
regiunea de moment minim;
In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se lasa
la 30 - 50mm sub nivelul inferior al placii;
La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii;
La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in
zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;

La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul
se va facezona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale.
Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la
placi si pereperpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:
Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub
presiune, se spacu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment aparuta pe
suprafata rostului, in urmvibrarii betonului);
Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa,
dupa regubeton saturat dar cu suprafata zvntata .
Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul
rosturilor netehnologice, ce aaparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor
defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.


DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta.
Trebuie avute in vede conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost
supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonuneprotejat). Elementele de constructii pot fi
decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentruputea prelua integral
sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordata atendeosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta
aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. Serecomanda urmatoarele valori ale
rezistentei la care se poate decofrara:
- partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2N/mm , astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate
(orientativ 2 zile pentrutemperatura de +5C si respectiv o zi pentru o temperatura de
+15 cofrajele fetelor inferioare ale placilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau
remontand popii siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de clasa
pentru elementele cu deschidede maxim 6.00 m. Si 85% pentru elementele cu
deschideri mai mari de 6.00 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face
prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in
conditii similare elementelor in cauzconform prevederilor din SR EN 12350-1. In cazul in
care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor epruvete se recomanda incercari
nedistructive.

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei
trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii,
elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada
de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa
compactare. Acoperirea cu materialede protectie se va realiza de indata ce betonul a
capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la
suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular,
datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenire a
urmatoarelor efecte:
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare;
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
- temperaturii scazute sau inghetului;
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- mentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie.
betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata
acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa
incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura
mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta
operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat
suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste
conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in
care temperatura mediului este mai micadecat (+ 50C) nu se va proceda la stropirea cu
apa, ci se aplica materiale de protectie.
Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp
ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat
timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de
actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.


EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE
La executarea betoanelor / mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului
C130/78.
Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de folosire
ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer
comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta,fara pulsare.
Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de
torcretare. Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar
torcretat si aceasta va fi curatata, periata si umezita. Intre momentul prepararii mixturii pana
la aplicarea mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de
torcretat va fi perpendicular pe suprafata de suport.
Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5 m si 2.00 m, depinzand de
presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare se va face prin miscari
circulare ale ajutajului.
Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor lua masurA pentru a impiedica patarea
suprafetei netorcretate inca. Straturile de beton / mortar torcretat vor fi armate cu plase
de armatura ce vor fi ancorate intr-un numar suficient de puncte (min.4 pe m) de elementul
de zidarie sau de beton armat pe care se aplica torcretarea.
Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din
doua elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de
intarire de 2 ore.
Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si
beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere
ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care lucreaza
fara ulei. Dupa curatarea gaurii se aplica o amorsa de rasina epoxidica, dupa care se
introduc ancorele. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea :
se decoperteaza tencuiala existenta
se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de srma
se adncesc rosturile zidariei pe cca. 1,5-2cm
se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa
se dispun plasele de armatura
-plasele de armatura se sustin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp ) n gauri
date n rosturile zidariei (n cazul placarii pe ambele fete agrafele traverseaza zidaria, altfel
ele pot fi ancorate n grosimea zidariei, min 28cm) se aplica mortarul prin torcretare

CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE
1 GENERALITATI
Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare
controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si
deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile
tehnice specifice pentru satisfacerea cerintelor respective.

SISTEME DE CONTROL
Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Antreprenor, fiecare in domeniul
sau de activitate; acestcontrol este exercitat:
- din initiativa proprie (proceduri interne de control);
in conformitate cu reguli externe stabilite de Beneficiar sau de catre o organizatie
independenta, la cererea Beneficiarului.
-Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent
de aceasta. Controlul extern poate consta din:
- verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de control
extern);
- procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau
a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate
este in general o parte din controlul extern si se efectueaza de catre organisme
independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii
produselor folosit in constructii conform HG 728/94.
Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile
erori in diferitele stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin
programe de control ale factorilor implicati. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se
adopta in cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile
sunt specificate in Codul NE 012-99 si CP 012/1- 2007. Controlul calitatii lucrarilor de
executie are la baza Legea
123/2007 privind calitatea in constructii, H.G. 272/94, H.G. 925/95 si H.G. 766/97completat
cu HG 1231/2008.


CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE, PRODUCEREA BETONULUI
Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in
sistem de control interior, cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili
tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). In ambele
cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal)
pentru realizarea inspectiilor si determinarilor. Datele relevante asupra controlului procesului
de executie / productie a betonului trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau
in alte tipuri de documente.
Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea,
betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc, trebuie consemnate si raportate
responsabililor cu executia lucrarilor.
Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocmite de
Antreprenor vor fi verificate de Inginer si/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului
de conformitate. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului
procesului de executie/productie a betonului pot fi luate in considerare la receptie, pentru
controlul de conformitate.
Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu
prevederile din Codul NE 01299 si CP 012/1-2007 respectand si urmatoarele:

-nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal
referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa;
in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si
daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare;
- daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor
stabili si consemna masurile necesare de remediere.
-Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces
verbal.



CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE DECOFRARE
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate,
astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;



STRUCTURA METALICA
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a
elementelor si structurilor metalice.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 505/2-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
EN 10025/2004 Otel laminat la cald. Otel U.
STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in
constructii. Conditii tehnice generale de calitate STAS 767/2-78 Constructii civile, industriale
si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi pentru structuri din otel. Specificatii de executie
SR EN ISO 4014/2003 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B
STAS 5540/6 -77 Testarea imbinarilor C 150 -99 Normativ privind calitatea imbinarilor
sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente.
SR ISO 4016 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial
SR ISO 4032 Piulita hexagonala tip A si B

PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
Dimensiunile si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca
conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: Conditii generale tehnice", SR EN 10021 "Oteluri
si produse siderurgice.
Conditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", STAS 424
" Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale", STAS 505/2-86 "Otel laminat la cald.
Table groase. Conditii tehnice de calitate". Sudarea metalelor.
Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de
sudura. STAS 1125-2"Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon
si slab aliate. Conditii tehnice." Bolturile
hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4032
"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4032 "Piulite hexagonale stil 2
grade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca
cerintele SR EN 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si
B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B", STAS 4242 "Suruburi cu cap
hexagonal.
Clase de executie A si B". La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai
materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni
semifabricat) se va face numai cu avizul scris al Proiectantului/Inginerului si se vor anexa la
documentatia de insotire a produsului.
Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia
chimica, caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul
de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambleaza si va fi de
asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori.
Materialul de adaos va fi stabilit de Antreprenor functie de procedeul de sudare adoptat.
Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce depasesc limitele de admisibilitate
prescrise in standardele respective.

VERIFICAREA CALITATII
Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Legii
123/2007, STAS 767/0-88 si C150- 99, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se
documentele legale ce vor insoti furnitura la Beneficiar.
Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional
de catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele
verificari:
- identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta
derogarile avizate de factori autorizati;
- starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe
desenele de executie sau mentionate;
Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului
si gradului de precizie cerut;
Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar
abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de
produse.
In lipsa acestor certificate Antreprenorul trebuie sa faca probele necesare conform
standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.





LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA
Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in
conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea,
descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua toate masurile pentru a se
asigura evitarea producerii deformatiilor.
Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.

EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de
lucrari, coordonat tehnic.
Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigura si masurile de
securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari.
Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului/Inginerului pentru
a fi avizate si introduse in documentatie.
Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane,
balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor
folosite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese verbale.
Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza
tolerante la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile,
industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale
de calitate."
Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre
constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de
sarcini.


PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE
Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii
tehnologiei de executie.
Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate. Suprafata
profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi indepartate
cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele
prevazute in standardul pentru tolerante.
Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la
dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice.
In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient
pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele
prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi
de maxim 25m.

SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate, functie de
grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor. Documentatia
tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza
elementele din otel si trebuie sa cuprinda:
- pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia
rosturilor;
- tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si
dispositive de lucru;
- programul de control calitativ;
- indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru
transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport.

FABRICATIE
Generalitati
Tot otelul structural trebuie fabricat n conformitate cu STAS 500/2 "Oteluri de uz general
pentru constructii.
Conditii generale tehnice, SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice
generale de livrare" n afara de cazul n care se specifica altfel. nainte de a fi livrata pe
santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct n conformitate cu desenul
de montaj. nceperea fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris prealabil de
o saptamna.
Elemente de rezemare
Placile de reazem ale stlpilor si grinzilor, prin care se face transmiterea efortului de
compresiune, se realizeaza astfel nct fetele de mbinare sa fie n contact perfect, cu
exceptia unor zone mici, care nu trebuie sa depaseasca 20% din suprafata totala, n care
caz spatiul ntre doua piese nu trebuie sa depaseasca 0,15mm.
Fabricatie - placute de rigidizare - debavurare, mbinare.
Antreprenorul va efectua urmatoarele:
-se vor taia
si se vor poliza placutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor ce se vor suda;
-se vor ndeparta toate bavurile si muchiile ascutite;
-se va folosi o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul caruia i s-a facut
tratament anticoroziv, nainte de a fi livrat pe santier
-nu se executa alte mbinari dect cele din planurile de detalii





MONTAJ
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor
component
. Montajul se va executa conform planselor de executie. Intreprinderea care monteaza
structura metalica va intocmi urmatoarea documentatie (conform STAS 767/0-88):
masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport
si ridicat ce se folosesc;
-verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;

-pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
-verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj;
-metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
- tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare;
- programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si protectia
anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C 150-


DISPOZITIVE DE FIXARE
Bolturile hexagonale, suruburi si piulite brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4016
"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grad C"; ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grad
A si B. Bolturile hexagonale, suruburi si piulite de precizie. Bolturile hexagonale, suruburi si
piulite de precizie trebuie sa satisfaca cerintele SREN ISO 4014/2003"Suruburi cu cap
hexagonal partial filetate grad A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grad A si B.



PREGATIREA SUPRAFETEI
Decaparea si perierea cu peria de srma. Se nlatura prin daltuire, decapare si perierea
cu peria de srma, de pe suprafetele de otel, rugina si cojile izolate, zgura de sudura si
stropii. Se curata cr apaturile. Se ndeparteaza uleiul, grasimile si murdaria.


MONTAREA STALPILOR METALICI
Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri:
-cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj.
-se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii.
-se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii.
-se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul.
-se executa imbinarea conform proiectului.
-se desprinde stalpul din macara.

MONTAREA FERMELOR METALICE
Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri:
-Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii;
-se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate;
- se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului;
-se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor;
-se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice;
-se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare;
-se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si
inaltimea de montaj;

-se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei
tehnologice;
-se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie
perpendiculara pe planul ei;
-se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma.
Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.

ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI
Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de
depozitare, anterioara montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune.
Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si
trebuie aprobat de Inginer. Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate
suprafetele.
Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de
protectie la incendiu) se va face conform instructiunilor furnizorului.
Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite pe perioada transportului sau la
depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care scop se va livra o cantitate
suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile). Suruburile,
saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de vaselina sau unsoare
minerala.

CONTROLUL CALITATII
Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767-2-78 "Constructii civile,
industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pentru:
- conditii de calitate;
- controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura;
- remedierea defectelor de sudura;
- controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare;
- controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare;
- controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate.

-toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata,
corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati.
Se va prezenta la cerere o copie a cerificatului de aptitudini;
daca sudorii nu poseda cerificate de aptitudini aprobate, se prezinta spre aprobare probe in
conformitate cu STAS 9523/1-1974 "Examinarea si autorizarea sudorilor" privind aptitudinile
sudorilor pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate.
unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si
verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR;
- autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2ani de la verificarea
calificarii sudorului in conditiile STAS 9532/1 "Examinarea si autorizarea sudorilor".
Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata
absenta urmatoarelor defecte:
- crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente;
- incluziuni de zgura;
- porozitate;
- lipsa lipirii la marginea sudurii;
- unghi interior;
- profil concav al sudurii;
- cordon de sudura excesiv de convex;
- o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate;
- lipsa alinierii intre componentele imbinarii;
- lipsa de penetrare a radacinii sudurii;
- un cordon de penetrare excesiv.
Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a
de calitate.
Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa
remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.








ARHITECTURA
GENERALITATI
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau
completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu
este suficienta oriunde sunt implicate problem contractuale. In aceste cazuri deasemenea
este necesar acordul in scris al Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru
intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate
pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi ConditiileGenerale ale Contractului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate n proiect.
Orice propunere de nlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant
si Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta
include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie
aprobata si inregistrata de el.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor
urmari performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o
evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe
intreaga durata de functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de
masurare, conform previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor
tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii.

OPERATIUNI PREMERGATOARE

Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra
procesului tehnologic a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform
vol.1 NTSM.
Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde
este cazul, si se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor
neautorizate (vizibile si noaptea).
Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate
sculele, utilajele si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate.
Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu
Standardele ISO.



PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU
La executie se vor respecta prevederile normativelor republicane de protectia muncii,
aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.110/77 si 39/1977 si cu
celelalte prescriptii din normativele mentionate la conditiile generale, respectiv :
Legea protectiei muncii nr.319/2006 HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii protectiei muncii 319/2006
Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind securitatea la incendiu
in timpul executiei lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul
nr.20N/11.07.1994.

LUCRARI DE TENCUIELI
GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a
tencuielilor descrise in paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa pozitia lor in constructii:
- Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
- Tencuieli exterioare pe fatade.
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
- Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe
suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit,
grund si strat vizibil);
- Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit
sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi
(sprit si tinci - strat vizibil).
Dupa modul de finisare al fetei vazute:
- Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli
sau tapete.
La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
- Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in
stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
- Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip
fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si
publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
- Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in
care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop,
coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau
spalati cu apa.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator
necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din
proiect.
- Tencuieli subtiri
Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi.
Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca n corpurile mari (la fatade),
tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de
nuanta suparatoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea
prealabila a suprafetelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se permite
uscarea lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu
se afecta calitatea lucrarilor, n special n cazul tencuielilor exterioare:
conditii de iarna: tmin = +10C;
conditii de vara: t = +10C +30C;
umiditate 65%
Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia.
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a
se asigura:
uscarea n limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare;
limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.

EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au
fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este
insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa
corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
Pentru sprit:
- aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;




OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se
intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu
influenteze aderenta tencuielilor;
- terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea
provoca deteriorarea tencuielilor;
-suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine
intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
- suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai
mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de
sarcini;
- rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
- verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti metalici,
coltari;

EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o
latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale
(la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor
executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.


EXECUTIA AMORSARII
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3
(ciment, var, nisip);
Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.



EXECUTIA STRATULUI DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore
de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca
suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda
cu apa in prealabil executarii grundului:
Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue.
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care
se va preciza in piesele desenate.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va
executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata
suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu
nisip fin de pana la 1 mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu
nisip de 0-1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m de var pasta.
Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate
in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de
la executia zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din
pasta de ciment.
Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau
actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se
vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor
pe timp friguros indicativ C 16-79.

PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
PREGATIREA SUPRAFETELOR
SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede,fara
desprinderi si fisuri.
Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala
sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.
Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu
pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata
n volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) n cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se
prepara pasta ipsos-var, 1 parte 1 si 1 parte lapte de var folosita n cel mult 20 minute de la
preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hrtie de slefuit, peretii de sus n jos, si
se curata cu perii sau bidinele curate si uscate.

SUPRAFETE METALICE
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea
veche, noroi etc.
Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de srma, spacluri de otel,
hrtie sticlata sau solutii decapante, etc.).
Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina
auto.
Tmplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator
vopselelor de ulei.


EXECUTIA LUCRARILOR
Zugraveli si vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, n mediu
ambiant, de cel putin +5C.;n cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine n tot
timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa
executarea lor.
Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un
interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii si nici pe timp de vnt puternic sau arsita
mare.
nainte de nceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se
va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8%
suprafetele gletuite. n condi tii de umiditate a aerului de pna la 60% si temperatura +15-
20C, acestea se obtin n 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire.
Umiditatea se verifica prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica
umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica,
daca se coloreaza n violet sau roz, stratul respective are umiditate mai mare de 3%).
Diferenta de temperatura ntre aerul nconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie
sa fie mai mare de 6C, pentru evitarea condensarii vaporilor.

Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot
folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor
vopselelor n limitele standardelor si normelor de fabricatie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a
vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n
ncaperi cu umiditate relativa a aerului pna la 60, la pereti si tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu
glet de ipsos
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza n urmatoarea ordine:
- n prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce n vasul de pregatire un volum de vopsea
lavabila si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este
de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza aplicnd doua straturi de vopsea diluata cu apa
n proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte de
folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor nchide etans de fiecare data cand se intrerup
lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata .
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica n mod special de catre Inginer (dirigintele de
lucrare):
- ndeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse n executie, conform standardelor si normelor
interne de Fabricatie;
- respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vopsea;
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate n fiecare subcapitol si gasite
necorespunzatoare se vor reface sau remedia;
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Vopsirea tamplariei din metal
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare
dupa cum urmeaza:
- aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si
pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;
- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;
- indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din metal se va face la o temperatura a
aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei
lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.
Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti
puternici de aer.


LUCRARI DE PARDOSELI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment
sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru salile de
sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.

ALCATUIREA PARDOSELILOR
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
Stratul suport va fi din mortar M100T.
Stratul de uzura va asigura:
- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
ABATERI ADMISIBILE
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;
max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din
ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu
prevederile Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent
instalatiilor, C 56/85, capitolul 8 Pardoseli.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
- apa pentru constructii, conform SR EN 1008/2003
- Nisip conform SR EN 12620/2003;
- Ciment Portland, conform SR 388/95;
- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
- Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96;
- Agregate Naturale, conform cu SR EN 12620/2003;
-
Placi ceramice glazurate;
- Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare);

- Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton;
Placari sintetice continue pentru pardoseli;
- Finisaje din PVC in special pentru salile de sport.
Accesorii
- Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub
parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;
- Folie PE ca bariera pentru vapori;
- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;
- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
- Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 80
- Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-84
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84
- Acidul oxalic, conform STAS 4992-68
- Oxizi de vopsire
- Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
- Adeziv pentru pardoselile din salile de sport
- Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
- Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
- ceara pentru parchet, conform NII 1564 69.
- Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
- Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;
- Rosturi de separare metalice;
- Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
- Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;
Echipamente
- Masina pentru lustruit mozaic.
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si
normelor tehnice folosite in constructii .

TRANSPORT SI DEPOZITARE
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se
constate daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se
asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor
tehnice in vigoare.
Trebuie verificate urmatoarele lucruri:
Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite,
uscate, curate si nchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face n locuri uscate
si acoperite, la temperature cuprinse ntre + 5C+35C, ferite de actiunea luminii solare
directe, n pozitie verticala.
Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea
dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea
de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor, temperatura de depozitare
va fi ntre + 15C si + 20C.


EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
REGULI GENERALE
In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli,
care se executa n ncaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului
grosimii foii usii n pozitie nchisa
Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari n aceeasi ncapere si la trecerea dintr-
o ncapere n alta.
Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute n proiect.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea
stratului precedent si constatarea de catre Inginer ca
acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura ct mai perfecta ntre
straturi.


LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub
pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de ncalzire, etc) si
efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea n ncaperea respectiv a tuturor
lucrarilor de constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora
pardoseala.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau srmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau
ndoite.

Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment n grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau
de ncalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se
exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu
ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient
de ntarit cnd se va aseza peste el mbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare
tip de pardoseala n parte, n functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.

EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel nct sub ncarcarile din
exploatare sa nu se taseze, provocnd degradarea mbracamintii pardoselii. In cazul
sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara conform
standardelor si indicatiilor din proiect .
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare M100T, aplicata direct pe suprafata
respectiva.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plan a si neteda. In zonele suprafetei unde
apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin
spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avnd
acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost
terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avnd consistenta de 5 cm (la
testul standard cu con) pentru pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si
udata.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va ntinde pe suprafata respectiva si se
va nivela cu dreptarul tras pe fsii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj,
fixate n prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara
cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase n relief sau
adncituri);
- sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm.
pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din
poliuretan sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa
nu apara punti fonice.
In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua
masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorata
sau murdarita spre a nu se mpiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului
suport.
De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de
ciment de actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge:
acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic,
acid formic, etc);
alcalii si lesii;
produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.);
produse zaharoase;
saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata saramura etc.);
substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.);


EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ
Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmeaza.
PARDOSELI DIN PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante detrafic
intens.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC este alcatuita din:
sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100 T;
sapa autonivelanta;
mbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice, montat
cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste sapa de egalizare;
plintele vor fi executate din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala;
Pardoselile cu mbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rosturilor prin
sudura cu snur din PVC plastifiat.
Executarea finisarilor pardoselilor
Materiale utilizate
Pardoseli polivinilice de trafic intens ;
Adezivi-conform SR EN 1372/2002_Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pt.
imbracaminte de pardoseala si tapete.Incercarea la desprindere si SR EN
1373/2002_Adezivi.
Metode de incercare a adezivilor pt. imbracaminte de pardoseala si tapete.Incercarea la
forfecare ;
Snur plastifiant :
Sapa autonivelanta ;
Cuie din srma de otel conform STAS 2111/90;
Nisip, conform SR EN 12620/2003;

Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii
din PVC .
Structura pardoselii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment;
plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi;
Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In
incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la
pardoseala cu o banda din PVC.
Executarea finisajului pentru pardoseala
In ncaperile n care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, nainte de
montarea mbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16oC si umiditatea
relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine n tot timpul executarii mbracamintii pardoselii si cel putin 30
zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca ntre timp nu s-a trecut la regimul de
exploatare normala a ncaperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, n cazul lipirii covorului sau
dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie sa depaseasca 3 % (n procente
de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatelor de
masura omologate.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata
stratului suport, o solutie de fenolftaleina n alcool, n concentratie de 1 %, daca portiunea
respectiva se coloreaza n violet sau n roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare
de 3 %;
Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru
nlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul
cnd dupa aceasta operatie ramn bavuri sau urme n relief, acestea se vor ndeparta cu o
piatra abraziva.

Praful se va nlatura, cu matura, din ntreaga ncapere, acordndu-se o atentie deosebita
colturilor intrnde. Pentru ndepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o
perie cu parul scurt.
Din acest moment ncaperea n care se lucreaza se nchide, interzicndu-se accesul
persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta ncaltaminte curata cu
talpa moale; este interzisa folosirea acestei ncaltaminti n afara ncaperilor respective.
Atunci cnd suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, ntreaga
suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire
(maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adncituri izolate este suficienta o chituire locala.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi n conformitate cu un plan de montaj, ntocmit n
prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii:
- fsiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii ncaperii, cu rosturile dintre ele
orientate n directia de circulatie maxima si daca este posibil si n directia principalei surse
de lumina naturala;
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada n dreptul
golului usii;
- daca n cele doua ncaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fsia nu se va
ntrerupe n dreptul usii;
-cnd n doua ncaperi alaturate fsiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala
de alta natura, atunci rostul dintre fsiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua
tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii;
-se va urmari repartizarea cea mai economica a fsiilor de covor n ncaperea cu minimum
de rosturi si de fsii mai nguste de 50 cm;
Covorul va fi adus n ncaperile n care va fi montat, se va derula sulul si se va taia n fsii,
cu 23 cm
mai lungi dect dimensiunea respectiva a ncaperii.
Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fsiilor la dimensiunile
necesare, se admite ca o fsie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o
ncapere. Fsia nnadita se va amplasa lnga perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si
cu rostul de nnadire ntr-o pozitie ct mai putin expusa circulatiei.
Fsiile taiate se vor aseza n pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de
minimum 24 ore, pentru aclimatizare si n acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne
aparute n material datorita sederii n sol a covorului.
Dupa aclimatizare, fsiile de covor vor fi croite definitiv cu 23 mm mai scurte fata de
profilul peretelui;
La nise, radiatoare, sobe, spalet
i de usi, n dreptul tevilor de instalatii etc, fsiile covor se vor taia si ajusta dupa
conturul respectiv, utiliznd un cutit pentru croit.
Lipirea covorului cu adeziv
Inainte de aplicarea adezivului, att suprafata stratului suport, ct si capetele fsiilor de
covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei crpe. De asemenea, se
va curata bine ncaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea n afara ncaperilor n
care se lucreaza.
Fsiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) n pozitie de montaj, cu margini
longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm ncepnd cu ultima fsie asezata se apuca
unul din capetele fsiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale
fiecarei fsii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel
formate.
Pentru lipirea cu adeziv se va ncepe cu fsia de covor de lnga peretele cel mai apropiat
de usa de acces din nca pere.
Se va aplica cte un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, att pe jumatatile
fsiilor de covor ntoarse ct si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita;
de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fsiilor de covor ct si a marginilor
nnaditurilor se va lasa cte o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a
mpiedica, n aceasta faza, lipirea covorului n dreptul marginilor.
La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fsiilor de covor, pentru a putea urmari
curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de
covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului att pe stratul suport ct si pe spatele fsiilor de covor din PVC se
va face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage n contact cu suprafata pe care se
aplica adezivul, astfel ca n urma lui sa ramna numai cantitatea de adeziv care trece
printre dinti; spaclul se va tine nclinat fata de directia de ntindere a adezivului
n asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe lnga marginea spaclului, spre partea nca
neunsa cu adeziv.
Adezivul se va aplica n strat subtire si ct mai uniform; nu se admit aglomer
ari (cuiburi) de adeziv.
Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adica cte circa 0,350 Kg/mp, att
pentru stratul suport ct si pentru fsia de covor.
Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fsiile de
covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul
suport.
Lipirea covorului se va face dupa 2040 minute de la aplicarea adezivului, interval de
timp necesar pentru zvntarea excesului de solvent din adeziv, care variaza n functie de
umiditate si gradul de ventilatie a ncaperii.
O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului
uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cnd degetul nu
mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta.

Jumatate de fsii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective
ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data, exact
pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fsiilor de covor nu mai pot fi facute fara
a provoca deteriorari ale adezivului.
Aceasta asezare a fsiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si n mod
succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fsia de material. Antreprenorul va presa
manual fiecare fsie n parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fsiei de covor
catre marginile ei si din axul fsiei de covor catre marginile sale.
In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fsiilor de covor se
vor aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi
plasate cu fata n jos; aceste benzi au rolul sa mpiedice lipirea fsiilor cu adezivul din
dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului.
Dupa lipirea tuturor fs iilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va
presa cu un rulou metalic (cu mner lung), avnd greutatea de 2530 Kg, lungimea de
4050 cm si diametrul de 1215 cm; ruloul este mbracat la exterior cu un bandaj elastic
din cauciuc moale, avnd grosimea de 1,52 cm (pentru lipirea covorului).
In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mna prin
intermediul unei crpe.
Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor ndeparta imediat, dupa
fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o crpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face
imediat, suprafata covorului va ramne patata.
Lipirea fsiilor de covor n cea de-a doua jumatate a ncaperii se va face conform
instructiunilor aratate mai sus.
Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fsiilor de covor
ramase nelipite, se vor taia si lipi.
Taierea se va face ncepnd din apropierea unui perete si se va executa prin tragere,
avndu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent n contact cu muchia covorului.
La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se
va face cu ajutorul cutitului pentru croit.
Dupa taiere se vor nlatura straifurile, se vor ridica (rasfrnge) marginile fsiilor, se va
curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, att pe stratul
suport si pe marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pna la linia de ntlnire covor strat suport pentru a
nu se produce aglomerari de adeziv.
Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrnte marginile covorului timp de
2040 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul
suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de
circa 20 cm lungime sau n lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan
de 5001000 gr.
Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate
urmele de adeziv nou aparute.
In cazul ncaperilor pentru care fsiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m,
aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face ntr-o singura etapa pe ntreaga suprafata
a pardoselii; fsiile asezate anterior pe stratul support pentru aclimatizare, se vor ridica si
depozita ntr-o ncapere alaturata cu fata n jos si peste hrtii curate, pentru a se putea
aplica adezivul pe ntreaga suprafata a stratului suport si a fsiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,
modul de taiere a marginilor longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi
aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de ncapere.
Montarea plintelor
Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform
instructiunilor producatorului.
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o crpa aspra si uscata. In timpul acestei
operatii se vor tine ferestrele deschise.
Pentru ndepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o crpa moale,
umeda si bine stoarsa, dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un
strat subtire si uniform din ceara.
Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta crpa moale,
curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din pvc pna la lustruirea completa;
n cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie
apoasa, aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire.
Curatarea si ndepartarea prafului se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor
inflamabili, ntruct exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii
unor incendii.
Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executarii lucrarilor Antreprenorul si Inginerul vor verifica n mod special
respectarea urmatoarelor conditii:
0covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de
zidar sa prezinte un sunet plin, nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi;
- fsiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm latime
la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi;
- suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda, nu se admit portiuni n relief
sau adncituri;
- suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete;
- racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc
trebuie sa fie bine pasuite la croire.



PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.
Executia lucrarilor de pardoseli
Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica,
va fi:
La ciment sclivisit:
- stratul suport format din mortar M 100T, simplu sau armat conform prevederilor
proiectului;
- mbracamintea de minim 30 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip;
- plinte cu margini drepte sau rotunde.
La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica:
- sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- mbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica;
- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit
Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de
0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta n
ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vagris (nivel) prin fsii de beton B 100
executate la distante sub 2 m. Betonul turnat ntre fsii se va nivela cu dreptarul rezemat pe
fsiile de ghidaj; n ncaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante
de 1 pna la 1,5 % spre punctul de scurgere.
Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa
turnarea stratului support dupa terminarea prizei betonului, nsa nainte de ntarirea
acestuia, spre a asigura o buna legatura ntre mbracamintea si stratul suport.

Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit

Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de
ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu
dinti).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La nceput
se va amesteca nisipul uscat si cimentul pna la obtinerea unui amestec omogen si de
culoare uniforma.
Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se
ntinda, usor cu mistria, fara sa fie nsa prea fluid. Mortarul de ciment se a prepara n
cantitatile strict necesare care pot fi puse n lucrare nainte de nceperea prizei.
Daca n ncaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor
prevedea pante de 11,5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. Inainte de
aplicarea mbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din
beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var,
vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abudenta cu apa.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata n proiect se va face prin
turare ntre sipci de reper (martor).
Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proasp
at asternut cu mistria (pna la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului
de mortar de ciment, nainte de nceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea
acestuia prin trecere cu mistria.
In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata mbracamintii din mortar
de ciment, imediat dupa sclivisirea ei.
Dupa executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor
puternici de aer, mbracamintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dupa
terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apa timp de 7
zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu mbracaminti
din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca
proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci mbracamintea din mortar de ciment
sclivisit se va executa n panouri cu laturile de 2,02,5 m.
Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poza
clasa C 7.5/10 de 30-50 mm grosime, se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max.
la 2-2,5 m distanta n ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci
de repere asezate la 1,5 2 m, n intervalul dintre sipci se va turna si ndesa mortar care se
va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar,
suprafata fiind rugoasa, se recomanda ca mbracamintea de mozaic turnat sa se execute
imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, nsa nainte de ntarirea acestuia.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra
de mozaic, de marirea si la culoarea comandata cum se specifica in proiect.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate
continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori
diferite.
Cnd se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora
trebuie sa fie egala.
Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru coloarea
stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau
cimenturi colorate n proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.

Cnd pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pna la 15%
din greutatea cimentului), se vor face ncercari prealabile, pentru a se stabili amestecul
optim, care sa nu conduc a la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de
mozaic.
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecnd nti bine, n
stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de
mozaic asezata n prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a
se asigura raspndirea uniforma a granulelor de mozaic n masa.
Apoi se va adauga apa necesara pna se va obtine un mortar care sa se
ntinda usor, fara a fi prea fluid.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In ncaperi prevazute
cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, mbracamintile din mozaic turnat se vor
executa cu pante de 11,5 %, spre punctele de scurgere.

Dupa ntinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot ntre sipci de reper,
mortarul de ciment cu piatra de mozaic ntr-un strat standard de 15 mm grosime.
Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va ntinde cu mistria si nivela cu
dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pna va apare laptele de
ciment la suprafata.
Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va ndesa cu
cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La ntinderea mortarului de ciment cu piatra de
mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a
granulelor.
Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa ntr-o singura culoare sau cu desene
(carouri, figuri) n mai multe culori, n conformitate cu detaliile din proiect.
Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua
ncercari preliminare.
Cimentul obisnuit se utilizeaza mpreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor:
rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru.
La mbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla
de forma desenului cerut.
In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic
de alta culoare pe locurile din suprafata mbracamintii ramase neumplute cu mortar.
Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei,
pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a
actiunii soarelui (cnd mbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior terase,
balcoane), mbracamintea din mozaic turnat se va proteja n primele zile de la
turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hrtie sau rumegus de brad n grosime de 2040
mm), care se vor uda
periodic cu apa, asigurndu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va
mentine pna la frecarea mbracamintii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata
imbracamintii.
Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avnd o
alta culoare dect cmpul mbracamintii.
Finisarea suprafetei mbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire,
ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cnd aceasta operatie este prevazuta n
graficul pentru finisaje al proiectului.
Predarea se va face n mod obligatoriu dupa 46 zile de la turnarea mortarului de ciment
cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca
piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa
operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe mbracamintea
de pardoseala respectiva.
Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se
nlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine
aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, nlaturndu-se toate asperitatile de pe
fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata mbracamintii din mosaic turnat se mentine
umeda.
A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina,
pna la netezirea perfecta, udndu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.
In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea n vedere ca operat ia de frecare sa se
faca n mod uniform pe ntreaga suprafata a pardoselii, astfel nct o portiune sa nu fie
frecata mai mult dect cealalta.
Dupa ce mbracamintea din mozaic turnat este slefuita supfrafata se va curata de pasta
rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee,
apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu
ceara de parchet si se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu),
cu ajutorul unei bucati de psla.
In ncaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se prentmpina fisurarea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna n panouri cu suprafete de maximum 2
m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de
ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In
locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla
asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul mbracamintii de pardoseala.

In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si
1525 % ciment obisnuit (n volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor
datorita contractiilor.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din
beton sau pe un planseu de beton armat.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul
de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avnd dozajul de
300350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30
50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din
gresie ceramica se vor mentine n apa timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, ntre ansamblul de
pardoseala mbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza
cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat ct
si conturul peretilor adiacenti, stlpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea
acestora independent.
In cazul n care se aplica mbraca mintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza
direct pe planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile
sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la
turnare.
Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila
preumezire a placii de beton.
In cazul n care se aplica mbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi
suport din beton, ntre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de ntrerupere a
aderentei hrtie, folie de polietilena, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu nmuiere normala de
tipul Pa 35 si nisip 03 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) n
amestec cu 1 parte ciment la 3,54 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntarire rapida
(P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va
prepara la fata locului, n cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vrtoasa,
factorul apa ciment fiind de maximum 0,5.
Asezarea placilor se va face montndu-se la nceput placile reper. Placile se vor monta n
patul de mortar astfelpregatit, n rnduri regulate, cu rosturi de 23 mm ntre placile din
gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a minii
muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se
scoate local din mortarul de ciment de poza.
Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele
suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior,
ndesndu-se atent placile n mortarul de ciment de poza, prin batere
usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele placilor sa patrunda n
masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se continua n acest mod pe toata suprafata care se executa ntr-o zi de lucru.
Apoi ntreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine n
rosturi, hidratnd si mortarul de poza
.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar n
intervalul de la montare si pna la rostuire pardoseala nu va fi data n circulatie si se va
umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea mbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va
face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de
ciment si prin maturarea rumegusului.
Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa
curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu crpe nmuiate n apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din
proiect cum este indicat de Proiectant si Inginer.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de
510 mm care se vor umple cu un material elastic.

In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp
sau 6m, functie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La mbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150 mm
naltime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si n conditiile tehnice indicate la
aceste mbracaminti.
La mbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau
vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe
perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si n conditiile
tehnice indicate in paragrafele privind mbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus).
Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita
nct sa depaseasca fata tencuielii de 58 mm.
La mbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare
(colturi speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti
si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct sa depaseasca fata tencuielii cu 58
mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul
superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.



Conditii tehnice de calitate
In timpul executarii mbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face
urmatoarele verificari:
se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n betoniera
pna la terminarea punerii betonului n opera), acest interval de timp nu trebuie sa
depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa.
Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de con
avnd naltimea de 30 cm.
Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute n STAS 2560/3-84.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare, Inginerul va da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere.

CONTROLUL CALITATII
VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de
calitate a constructorului;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa
pentru stratul suport);
Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi;
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea
si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie
verificat ca straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie
bine compactate si udate;

TAMPLARIE DIN LEMN
Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea
mai buna metoda posibila si cu aprobarea Inginerului si Beneficiarului.
Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum
este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.
Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori
inaltimea elemntului cel mai mare.
Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de
lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat.
In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise
decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element
structural nu va fi taiate fara directionarea lor.
Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe
aceeasi deschidere.
La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi
grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite.


ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN
Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor
si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate, este de
preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac
alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor.
Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de
revopsit pe santier.
Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva.
Pentru tamplaria din lemn, nu se vor folosi panouri din fibra cu densitate medie cu
placare cu vopsea pentru ca nu sunt suficient de robuste si durabile, se vor folosi placi
aglomerate cu placare din rasini de melamina sau lemn masiv (furniruit sau lacuit).
Feroneria, deasemenea, va fi de calitate institutionala. Se vor folosi balamale legate cap
la cap ori de cate ori este posibil.
Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu capacitatea de incarcare
adecvata pentru scopul propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere,
dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o
problema comuna pentru tragerea sertarelor joase).
Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si usor de gasit in
Romania.
Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa
fie disponibila si in viitor.

CONTROLUL CALITATII
Toate elementele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor.
Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie
sa fie in concordanta cu:
Continutul maxim de umiditate max.19%;
Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu STAS 1928-90
si 1949-86 pentru orice sortiment;
Originea cherestelei
Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna .
Tratamente de conservare
Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu
cerintele aplicate conform STAS 2925-86.
Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si
siguranta.
Conservarea pentru panourile din lemn tratate structurile pentru acoperis care probabil vor
intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn
trebuie aprobate de Inginer si de producatorul sistemului de acoperis.
Produse de ignifugare
Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge
conform standardelor in vigoare.

IZOLATII
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si
a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a
apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de
constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico mecanice ale
materialelor care compun constructiile .
Capitolele inrudite:

Reabilitare termica;
Lucrari de tinichigerie

MATERIALE SI STANDARDE
MATERIALE
Materiale cu membrane gudronate:
Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS 7064-78;
Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76;
Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-1991;
Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79;
Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
(SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85;
(CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.
Materiale auxiliare:
Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolante.
LIVARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele
in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.
Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le
deteriora, pe distante cat mai scurte.
Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor
fi ferite de lovituri.
La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.


EXECUTIA LUCRARILOR
LA TERASE, ACOPERISURI SI GRUPURI SANITARE
La lucrarile de hidroizolatii se vorfolosi membranele hidroizolante.
La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.

LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa
se respecte prevederile STAS 2355/2 87, ale normativului C 112 86 cap. 4.8 si ale
detaliilor respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia
hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm
grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de
executie ale proiectului.


INSTALATII INTERIOARE
LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare.
Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii proiectare.
SR 1343/1-06 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si
rurale.

STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale
de proiectare.
STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Captari izvoare.
SR 1846/1-06 Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape
uzate de canalizare.
SR 1846/2-07 Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape
meteorice.
NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere
a incendiilor.
NP003/96 Normativ pentru proiectarea,executia si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare
si tehnologice cu
tevi din polipropilena.
NTPA 002/97 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale
localitatilor.
C 42/85 Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de
instalatii.
STAS 1504/85 Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si
accesoriilor.

STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare
STAS 4165/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa
STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de
vizitare
STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice
ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei

EXECUTIA LUCRARILOR
Faze de lucru:
Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de
canalizare ;
Montarea conductele de apa si obiectele sanitare;
Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;
n retelele instalatiilor interioare de apa, comune pentru incendiu si consum menajer se vor
folosi numai tevi din OL Zn,
n cazul n care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care
se utilizeaza materiale plastice, acestea se vor separa din exteriorul cladirii. n caminul de
ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un organ de nchidere care se va
nchide n caz de incediu.
n aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot executa din
PEHD dar instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu
diametrul de 2.
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad
tevi zincate in conformitate cu prevederile I9-1995.
La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate
si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si
canalizare prevazute in proiect.
La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 .
Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii
(termice, electrice).
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul
de rezistenta pe care Antreprenorul are obligatia de a le executa.
In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare dupa aprobarea de catre Inginer
cu masuri speciale de mentinerea rezistentei structurii
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari.
Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior.
Pe coloanele de canalizare se vor monta piesele de curatire.

INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente. Vor fi dezafectate numai acele
instalatii prevazute in proiect a se dezafecta. Se va prezenta modul de evacuare a
materialelor dezafectate.
Montarea conductelor Conductele de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost
prevazute din tuburi de polietilena de inalta densitate si polipropilena pentru alimentare cu
apa.

SUDURA CAP LA CAP CU REZISTENTA
Procedeul consta din pregatirea si apoi ncalzirea pieselor de asamblat
(conducta/conducta, conducta/racord, racord/racord) n zona de sudura la temperatura
necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni necesare, sudura realizndu-se
omogena, fara aport suplimentar de material.
Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca n conditiile verificarii temperaturii de
sudare si prin utilizarea aparatelor de sudura, care permit controlul valorii presiunii
aplicate.De regula, factorul de sudura este egal cu 1.
SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANSOANE, COLIERE DE
PRIZA)
Procedeul consta din pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mans
oane, coliere de priza) pe tub, cu ajutorul rezistentelor ncorporate n piese. De regula,
factorul de sudura este > 1.
n cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregatirea, sunt mai importante dect
aparatul de sudura.
MBINAREA CU FLANSE


La mbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse, (gt) se va avea n vedere
corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetelor, dupa standardele ISO, n
functie de presiune.
Procedeul de mbinare cu flanse este cel clasic, folosindu-se suruburi si piulite din otel
cadmiat si garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat
Armaturi
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:
de trecere pentru montaj aparent sau ingropat,
de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
de golire
de retinere
de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Se vor monta armaturi de golire n toate punctele de minim.
Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp din alama turnata AMT 1 si
mufa filetata pentru racordarea la tevi de otel la un capat si racord olandez pentru
racordarea piesei portfurtun la celalalt capat.
Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lant pentru protectia racordului
pentru portfurtun.
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
usor accesibile usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Montarea obiectelor sanitare
Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efectuat
proble de presiune ale retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au
terminat lucrarile de finisare din ncaperi, pentru a se evita degradarea lor.
Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; naltimea
de montaj prevazuta n proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor
sanitare se va face prin intermediul consolelor, suruburilor cu dibluri, dupa caz.
Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip.
Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se
verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.
Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a
aduce vasul in pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb
si locul se umple cu ciment alb.
Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc.
Protectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea.
Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de
pamant, ipsos etc.

INSALATIILE DE CANALIZARE
Conducte de canalizare
Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate in vigoare printre care se
mentioneaza STAS 1515/87 si STAS 1694/95.

La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor
respecta urmatoarele:
reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45;
se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90;
se vor evita traseele pe sub utilaje.
La conducte se vor monta sustineri astfel:
la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu;
Pentru conducte de canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate omologate sau cele
propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse
aprobarii inginerului.
Scurgerea si colectarea apelor pluviale
Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD mbinate cu mufe cu
electrofuziune sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin
receptoare de terasa din Ol inox cu folie de contact si ncalzire electrica.

Scurgeri de la pardoseli
Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la
curatenie in pozitiile prevazute
in proiect, dupa cum urmeaza:
in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;
La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile
furnizorilor.
Ventilarea conductelor de canalizare
Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute
prin proiect:
ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau
nivele
diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare,
ventilare secundara:
- separata pana deasupra invelitorii,
- prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata,
- prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.


Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub
un unghi ascutit cu varful iin jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat,
asamblate si montate conformI.1/1978 sau din fonta de scurgere.

IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii
zgomotelor si anume:
Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 -
0,8mm),
Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,
Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice,
de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).
Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice
la care serefera acesta.
TESTE SI VERIFICARI
Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:
Incercarea de etanseitate la rece;
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda;
Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la
cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la obiectele sanitare,
extremitatile conductelor fiind obturate de dopuri.
Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari.
Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest interval nu se admite
scaderea presiunii.
Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare.
Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum.
Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:
Incercarea de etanseitate
Incercarea la functionare
Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.
Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pna la nivelul de
refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare.
Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare,
verificndu-se conditiile de
scurgere.
ABATERI ADMISIBILE
La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici
scurgeri de apa la canalizare.
VERIFICARI
Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului



INSTALATII TERMICE
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii.
STAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni.
STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate.
STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie.
STAS 564 -86 Otel laminat la cald.
STAS 7132-86 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire
centrala cu
apa avand temperatura maxima de 115C.
EN 1057 Tevi de cupru pentru instalatii.
STAS 11754 Armaturi industriale din otel. Supape de siguranta cu arc. Tipuri, diametre
nominale si
presiuni nominale.
I13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.
STAS 1733 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane. Dimensiuni.
STAS 7277 Garnituri din cauciuc de uz general nerezistente la produse petroliere.
STAS 4377 Compensatoare de dilatare. Compensatoareplane in forma de U, L, Z.
Prescriptii de
calcul.
STAS 9154/80 Armaturi pentru instalatii sanitare si de incalzire centrala. Conditii tehnice
generale de
calitate.
NP 058 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.
NP 059 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala.
SR EN 15287-1:2008 Cosuri si canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile.
Prescriptii generale

GP 051 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici.
STAS 2250 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni
de lucru
maxime admisibile.
STAS 1181 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete cu ventil. Conditii tehnice de
calitate.
I25 Instructiuni tehnice pentru efectuarea probelor hidraulice si pneumatice la recipiente.
I12 Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conducte.
NGPM Norme generale de protectia muncii.
STAS 8420 Termometre tehnice cu rezistenta.

VERIFICAREA MATERIALELOR
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund
cerintelor proiectului.
Antreprenorul se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre
personalul specializat propriu.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu vizual
pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic
(deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor,
stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc
aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse
controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.
La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se
verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala
(BRML).

DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului,
cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu
instructiunile furnizorului.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila
pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate
sau balastate, special amenajate in acest scop,cu respectarea normelor specifice de
securitatea muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se
depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri,
aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice
precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii
muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor
casante sau usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate,
etc.)
PROBE
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Proba la rece;
Proba la cald;
Proba de eficacitate.
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02.
Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din
punt de vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele
care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate
va fi a personalului de executie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va
atesta calitatea de catre laboratoare autorizate.

Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea
eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire,
vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile
estetice si organizatorice.
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil,
conform prescribtiilor Art.din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de
asamblarea in constructii.
Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de
executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune.
Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR
si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune.
Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si
trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune.
Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale
ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.


PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea
elementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii.
Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt
conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de
conducte, unitatile de consum (radiatoare, agregate si arii de incalzire).
In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie
conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a
instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din
stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur-retur.
Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie
termica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in
palsee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisarea constructiei.
Proba se face cand temperatura aerului este mai mare de +5C.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de
executie al instalatiei astfel:
o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile
montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;
dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se
mascheaza sub finisaje deosebite;
presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in
elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate
numai cu tevi trase);
la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse
prevederii acestor prescriptii.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea
ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile
sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul
liber.
Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub
presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de
precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei,
manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri,
crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se
procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul
verbal al instalatiei.

Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus
solutii antiinghet.
PROBA LA RECE
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea
elementelor
. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a
robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la
arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de inceperea probelor.
Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de
presiune trebuie sa fie de 6 bari.
Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina
vizual.
Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la
presiune, cu ajutorul unui manometru.
Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test
de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri,
crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.


PROBA LA CALD
Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 pentru proiectarea si
executarea instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 23.10 - 23.17. o data cu aceste
probe se regleaza si instalatia.
Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de
regim.
Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de ncalzire se
ncalzesc uniform si nu se constata pierderi.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor.
Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-
contractare si la circulatia apei in instalatiile de incalzire.
Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la
cea mai ridicata temperatura de regim (90C).
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-
contractare si a circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a
instalatiei.
Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa
inchiderea completa a cladirii.
Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5C.
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se
constata eventualele pierderi.
Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de
asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei.
Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile.
In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va
proceda la remedierea defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea
instalatiei este obligatorie.
Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate n procese verbale, semnate att de
executant ct si de beneficiar, n care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele
nregistrate, constatarile facute, precum si toate eventualele
operatii de remediere care s-au efectuat.

PROBA DE EFICACITATE

Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza
in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in
functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.
Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind
temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0C si valoarea
lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de 3C fata de temperatura
exterioara medie a celor doua zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se
incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei,
agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2C. pe
timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele
cladirii sa fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere
si intoarcere, verificinduse corelarea acestor
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in
mijlocul incaperii, la o inaltime
de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile
se vor face pe zone
cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 m
, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea
temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la
peretele incaperii si la o
inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea
temperaturii aerului din incaperi si durata probei.
Daca cladirea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi
efectuate intre orele 7 si 11.

Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii
corespunzatoare si anume:
pentru temperaturi exterioare 1/5C;
pentru temperaturi interioare 1/5C;
pentru temperaturile agentului termic 1/2C.
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor
fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de
asemenea, alte camere dupa apreciere;
la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere;
la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele.
La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare
nivel.
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se
fac pe langa masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei
aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului
pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.
Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului
interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5C pina la +1C, in cladirile
civile si de la -1C pina la +2C in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface
prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in
procesul verbal al instalatiei.
In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta
specifice:
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;
masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor
de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului;
pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei
termomecanice si de automatizare adoptate;



INSTALATII DE VENTILATIE
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 4369 /81 Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie.
STAS 6648/1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din
exterior. Prescriptii fundamentale.
STAS 6648/2 -82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori.
STAS 10750 -88 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si
tipizare.
STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor
de racire cu apa.
STAS 12795-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale
bateriilor de incalzire si de racire.
STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni.
STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din
otel cu rezistenta la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni.
STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale.
Dimensiuni.
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si
social-
culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica.
I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
P 118 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea
Focului


RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE

Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si
de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri,
realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.
Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe
canale prin nituri.
La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.
Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.

IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE
Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si
a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord
nituite sau prin alte tehnologii agrementate.
Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace
mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca:
la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel
putin un punct de reazem sau de suspendare la tubulatura verticala, prin modul de
montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile.
Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime
de tabla.
La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare
transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de
250 mm.
Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata
interioara a canalului sa fie cit mai neteda.
Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa,
partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor,
dupa cum urmeaza:
la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90
la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe
fiecare din laturile verticale adiacente.
Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare
din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si
se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.
Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu
dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).
Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a
pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer
proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele
din aer au forma granulara.
Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:
la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura
flexibila, etc) la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire,
filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele
tehnologice la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame,
talas, etc
- la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70C
- in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.


Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu
flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau
cu cerintele specificate ale instalatiei.
Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate,
etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau
latura mare peste 600 mm.
Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor
stabili in functie de dimensiunile canalelor.
Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie
perpendicular pe axa canalului.
Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si
confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4
mm.
Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a
gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar.
Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul
canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea
acestei conditii.
Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin
flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.

PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ
La montarea instalatiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79.
Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii; trebuie sa fie
practicate toate golurile n fundatii, pereti, plansee prevazute n proiect. Daca unele goluri
lipsesc, spargerile care trebuie efectuate se vor face de catre antreprenor numai cu avizul
Inginerului.
Introducerea n centralele de ventilare a apratelor si masinilor care se monteaza pe
postamente , fundatii , console platforme, etc. se va face numai dupa executarea acestora
si ntarirea betonului.
Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si nsemnarea tuturor
elementelor componente.

MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE
Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala,
fara sageti sau devieri.
Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m
inaltime.
Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de
lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal
avind forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.
In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile
longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.
La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe
alta a tronsoanelor consecutive.
La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor
asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.

MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE
nainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor nscrise pe placutele
de identificare datele proiectului, controlul exterior generat al starii agregatului, existentei
vaselinei de ungere n casetele rulmentilor , starea izolatiei motoarelor electrice.
naiante de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ventilatorului si
motorului.
Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lua
urmatoarele masuri:
legarea la pamnt a motorului electric:
verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel nct sensul de nvrtire
a rotorului ventilatorului sa fie corect.
Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee,
pe console fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de
plansee.
La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la
sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor.
Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli
pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii
transmiterii vibratiilor in intreaga cladire.
Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de
constructie ale cladirii.
Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului
sau caldurii.
MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE
Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o
functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor
respecta urmatoarele masuri:
axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie
bine fixate in perete sau pe canalul de aer;
sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla
de 3-5 mm grosime;
sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre
orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre
sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de
paralelizare a vinelor de aer daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu
praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer
sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o
lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului
ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin
jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.




INSTALATII ELECTRICE
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

I 7 - 02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la
1000 Vca si 1500 Vca;
I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din
cladiri de locuit;
I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a\ sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;
I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra
trasnetului a constructiilor;
P 118/99 Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor;
NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice;
PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice;
PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari;
PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul
artificial si in utilizari casnice;
PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice;
NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea
instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie;
NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in
cladiri;
C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
STAS 2612 -87- Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise;
STAS 3184/3 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la
250 Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate.
STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe;
SR EN 60529 - Grade de protectie asigurate prin carcase;
STAS 7656 - Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii ;
STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice;

INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE
Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie
si comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat.
Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si
comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele
necesare functionarii in regim automat (senzori, presostate, manometre, termostate,
controlere, etc.).
Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice
fixate de structura de rezistenta a constructiilor.
Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY
montate ingropat in santuri sau aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele
interioare vor fi realizate, in principal din cabluri CYY, montate aparent pe pod de cabluri din
OLZn, coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn.
Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii
consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele
(forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la
suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz.
Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva.
Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile
echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.

INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE
Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor
respecta prevederile normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici
luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui
obiectiv.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie,
cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002.
Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si
caracteristicile lor sunt descries in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de
specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.

INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea
conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform
prevederilor I7-2002 si nu se va intrerupe.
Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica
se utilizeaza platbanda din otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de
sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de
sectiune echivalenta.
Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua puncte prin intermediul
pieselor de separatie PS.
Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce
necesita aceasta, se utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima
de 16 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda
toate partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de
cablu, grinzi, ferme principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza
pardoseala sau altele asemenea, etc.)
Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este
necesar cu o priza artificiala.

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi
pentru instalatii electrice si de maximum 1 Ohm pentru priza comuna instalatii electrice si
paratrasnet.
Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava
OLZn 2 , l=3m.
Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele
din zona.

INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI
La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta normativele I
20-2000, I.7-2002.
La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:
caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate: inaltimea,
tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;
caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT; amplasamentul
(izolat sau neizolat) al obiectului; categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de
vedere al pericolului de incendiu si dupa gradul de rezistenta la foc;
valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate;
vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)
indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.
La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta
sau dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din
tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc), daca acestea indeplinesc simultan
urmatoarele conditii:
- au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate in tabelul 1 din I 20;
- prezinta continuitate electrica sigura in timp (realizata conform art. 3.14 ... 3.22 din I 20);
sunt protejate la coroziune (conform art. 3.25 ... 3.30);
au rezistenta mecanica necesara;
- sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii vantului etc.
Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate
in tabelul 17 din I 20-2000.
Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor
componente ale IPT numai in cazuri exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand
trebuie reparate IPT existente executate din astfel de materiale si nu este posibil sau nu se
admite imbinarea lor cu elemente executate din otel.
La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate
(tije de captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).
In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare
de legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice
utilizarea conductelor pentru fluide comestibile.
Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru
masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 2,5m de pamant,
la care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul
utilizarii in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la
electrocutare prin atingere etc.
Legaturi electrice la instalatia I.P.T.
Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea
legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc)
cu conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a unei legaturi electrice
corespunzatoare, cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si
cu protectie la coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.
Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de
contact se pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele
de contact, pe cat posibil, se netezesc.
Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se
executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10cm si cu 2 suruburi de
min. M8 sau prin lipitura tare.
Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea
aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile.
Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale
conductoarelor ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari,
sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu
raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat.
Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de
constructie din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar
suprafata legaturii este de cel putin 10cm.
In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt,
lipitura, sudura, suruburi, nituri.
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale
elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura.
Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor
accesibile pentru control si eventuale reparatii.
Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate
pe elemente din material combustibile.
Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura, luandu-se masuri de protectie
in timpul lucrului.
Protectia anticoroziva
Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv.
Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se
asigura prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se
prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139, corespunzator clasei de agresivitate in
care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 1012888).

Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum.
Pregatirea suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In
cazurile in care se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea
se aplica dupa terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare
supraterane si aflate pana la 30cm, sub nivelul solului.
Elementele de montaj executate din otel se protejeaza anticoroziv in aceleasi conditii ca
si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se protejeaza anticoroziv prin
zincare la cald.
Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin
vopsire.
Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.
Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate
portiunile de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole.
In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se
asigura:
- in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare
mecanica si pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica;
in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.
Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din
tabla de otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari
metalice).
Se interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor metalice care realizeaza sectiuni inchise,
pentru protectia mecanica a conductoarelor IPT.
Elementele de captare ale IPT de pe coperisurile cu pante, se amplaseaza sau se
protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin alunecarea zapezii sau a ghetii.
Dispozitive de captare pentru IEPT izolate de constructie.
Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a
rezistentei de dispersie.
Controlul se va face de catre un organism agreat.
Inainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si
biroul de studii trebuie sa aprobe materialele.
Antrepriza va realiza:
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de paratrasnet;
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de legare la
pamant
Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare,
conductoare de captare, coborare, piese de separatie, etc.;
Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de
control agrementat;
Livrarea si aprobarea de catre Inginer, birou de studii a dosarului instalatie de protectie
la trasnet in care pe langa planuri, vor fi atasate si atestarile necesare.
Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de
masura, elemente de protectie mecanica.
Instalatia de compune din :
Stalpi metalici /beton;
Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton;
Conductor de coborare OLZn 30x3mm
Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant
Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de
trecere minima.
Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de
captare sau de coborare vor fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum,
burlane de ploaie, etc.).
Coborarile vor fi prevazute la maxim 20m pe perimetru si vor fi protejate mecanic pe o
distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La fiecare coborare se va prevede piesa de
separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie.
Conductoare
La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform
normelor de buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.
In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.
Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de
directie la mai putin de 90 grade.
Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de
Antreprenor clientului si biroului de studii.
Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.
Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde
legaturile sunt inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de
trecere minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone.


EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE
INSTALATII INGROPATE
Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor
monta in doze de aparat.
Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In
doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se
vor proteja.
Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice Antreprenorul va lua masuri pentru
protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.
Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se
vor monta pe aceeiasi verticala.
Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7.
Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in I.7/2002 cap.3.5 (3.5.1. tabel
3.1; 5.1.225.1.26;
5.1.615.1.83).
Montarea tuburilor de protectie
Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost
indicate in tabelul 3.1. al I.7/2002 si art. 5.3.24.
Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe,
curbe; adeziv CCEEZ- 100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540)
etanse si etichetate.
Trasee

La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale
incaperilor (cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele
de incalzire, cuptoarele etc) - distante conform I.7
cap.4.
In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa
se utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc).
In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor.
Prinderea conform I.7.
Dozele si cutiile de derivatie
Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se
interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.
Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu
conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se
prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul
conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in
cazul conductelor din cupru.
La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite
trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele
acestora.
INSTALATII APARENTE
In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu
pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de
constructie ale cladirii.
In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri
pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa
aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului.
In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la
trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre
cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa
uscare excesul de spuma se va indeparta.
In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material
similar cu al tevii sau tubului.
Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze
izolatia conductelor electrice introduse in ele.
Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai
mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot
monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intr-un tub de
protectie se monteaza numai un singur cablu.
Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca.
Se va respecta normativul NTE 007/08/00 si precizarile din I.7/2002 .
Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta
cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care
este posibila deteriorarea cablurilor.
Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale
cablurilor de energie.
Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de
trasee diferite;
in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la
distante si separari.
La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la
capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale.
Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor.
La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri,
cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.
Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al
cablului.
Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori
diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia.
Capetele tevilor se vor berclui.
Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea
cablurilor.
In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile
de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de
temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de
cabluri.
Se va respecta I.7/2002 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.138 si NTE 007/08/00.
La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru
manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC .
In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste
limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu
temperatura de +20 ...+25C pana ce atinge aceasta temperatura.
In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta
fiind un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor.

MONTAREA APARENTA A CABLURILOR
Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua
puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru
cele nearmate.
Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.
De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10 cm, dar in
conformitate cu NTE 007/08/00 cap.4.2


CURBAREA CABLURILOR
Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de
indicatiile Furnizorilor.
PROTEJAREA CABLURILOR
La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton.
Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a
agentilor corozivi etc).
Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea
compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura.
Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi
metalice.
In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate
aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.

MONTAREA CABLURILOR PE STELAJE SI PODURI DE CABLURI
La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in
general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea
cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor.
Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor.
Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie
din aceleasi profile executate din tabla de otel.
Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt
consola, montantul si lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de
2mm.
Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:

varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de
energie, cu sectiuni mari);
varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in
special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).
La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru
console si pentru montanti, eclise, traverse etc.
Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale,
care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod.

DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE
Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade
Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade
Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele)
distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide
incombustibile).
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente
la temperatura respective si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt
protejate termic (conform NTE 007/08/00 si I7).
Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi.

TRECERI PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi
prevazute tevi de protectie.
Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tije de
protectie.
Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice
fel.
La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la
inaltimea de 2 metri. Aceste
treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui
strapuns.

DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE)
Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si
la 100 cm pe verticala.
Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150
cm pe verticala.
C ircuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza
la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor
metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si
1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe
verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund
diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii,
coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.

LEGATURI ELECTRICE
Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se
realizeaza numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat).
Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza
asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor.
Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal"
speciale sau prin presare in tuburi speciale.
Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.

ELEMENTE DE FIXARE
Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor
mentionate anterior
Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a
constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte
solutii echivalente.
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton
precomprimat sau in grinzi metalice.

PROTECTIA LA FOC
Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON
(INSTITUTULUI DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII IN
CONSTRUCTII, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in
catalogul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate
vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.

EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE
REGULI DE INSTALARE A CABLURILOR IN PAMANT
Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi
metalice.
Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile 2.2, 2.3, 2.4., art. 3.3.2, 4.1 si
art. 4.3.1. din NTE
007/08/00, cu urmatoarele precizari:
Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:
- Adancimea de pozare H in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:
- in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m.
- adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de
transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub
plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Distanta libera pe orizontala L intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri
pozate in santuri
separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.





INSTALAREA CABLURILOR IN TUBURI
Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri
trebuie sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat
adancimile prevazute in NTE 007/08/00 pentru cablurile pozate in santuri in pamant.
Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de
instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se
asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete
pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata
a cablurilor.
In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de
telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de
circulatie de catre cablurile de energie.
Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare
a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin
peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii.
Materialul tubului:
tuburile din materiale termoplastice (PVC);
tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari.
Nu necesita incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand
unei singure faze intr-un
tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul
dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie
sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri
de cabluri sunt indicate in NTE 007/08/00.
La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin
aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru
(Pnecesar=2GPmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere:

Dispunerea tuburilor;
Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa
conduca la deteriorarea cablului;
La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea
necesara si se va urmari ca
tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice;
Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui
strat elastic intre cablu si materialul de obturare.

INSTALAREA CABLURILOR IN CANALE SI TUNELURI
In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:
In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul
sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand grosimea
de 1015cm.
Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra
placilor
demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.

INSTALAREA CABLURILOR PE ESTACADE SI PODURI DE CABLURI
SUSPENDATE
Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:
Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate
sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu
densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc.
Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:
stelaje metalice cu console; poduri din plasa de sarma;
cabluri suspendate pe funie de otel; cabluri autoportante etc.

INSTALAREA CABLURILOR PE STALPI
La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:
Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau
metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.
Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie
combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea
opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.
Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.

POZAREA CABLURILOR 1 KV SUB APA
Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se
urmatoarele:
Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor lua
masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor.
Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau la
malurile apei.

MONTAREA CABLURILOR IN SANTURI
In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin
adancimea de 0,8 m.
Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar
deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant
rezultat de la sapatura.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de
cablurile 0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007/08/00.

EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE
GENERALITATI
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale
tabloului.
Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care
acesta se afla.
Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se
admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-
1.
Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice:
gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de
montaj si specificatiile din proiect;
carcasele tablourilor montate n nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de ncuiere pot fi
din metal sau policarbonat, cu grad de protectie minim IP40;
carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de
protectie minim IP44 si sistem de ncuiere,
sistemul de ncuiere, cu cheie speciala (triunghiulara, cruce sau alt sistem) va fi comun
pentru toate tablourile electrice din cladire;
caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiilor din proiect,
amplasarea aparatelor n interiorul tabloului se va face cu respectarea distantelor de izolatie
si de protectie specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din schema
monofilara;
conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea
accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj.
panouri din materiale electroizolante vor mpiedica accesul direct la elementele aflate sub
tensiune;
protectia mpotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si de protectie
separate sau comune, functie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. n cazul
anvelopelor metalice se va verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa, usa,
panouri interioare, etc.) la bara de
protectie (PE sau PEN).
fiecare tablou va fi nsotit de o schema monofilara clara (lipita de partea interioara a usii
sau ntr-un buzunar special pentru documentatie),
pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.
Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru
amplasarea si racordarea de noi parate modulare.
Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia
tehnicoeconomica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia
acestuia, dar numai cu acordul scris al Proiectantului si Inginerului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de
joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate
in documentatia tehnico-economica.
Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive
auxiliare: e inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie
unica pentru toata cladirea, alamale de tip ascuns).
e manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii
dulapurilor electrice de joasa tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda
prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe
baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de
conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica
asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al
montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).


TABLOUL GENERAL
Regimul de neutru este de respectat.
Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35C, in acest sens constructorul
va lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va
stabili in functie de amplasamentul tabloului.
Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea
superioara a tabloului.
Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de
conditiile din incaperea in care se vor monta.
Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi
pentru masura si nregistrarea:
Celor trei tensiuni de faza si de linie ,
Celor trei curenti de faza,
Factorului de putere,
Consumului de energie activa si reactiva
Curentului de defect
Frecventei
Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor
efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare.


TABLOURI SECUNDARE
Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:
Vor fi conform IEC439 -2;
Regimul de neutru va fi TNC-S
Tablourile secundare vor avea urmatoarele caracteristici::
Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in
conformitatea cu anexa 4 din I-7-2002 ;
Acces la conexiuni frontal ;
Temperatura ambianta : max 40C
Retea TNC-S;
Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ;
Sina in conformitate cu DIN.


CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza
si nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior
(partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de
interior in fundul duliei.
Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta
fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice
suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.
Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de
compensare. Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru
amorsarea instantanee a descarcarilor.
Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:
corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598
corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR
EN 60432
lampi cu descarcari in gaze SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.
Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare -
tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.

CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR
Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP42,IP66.
Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos
peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de
iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida.
In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri
metalice cu urmatoarele caracteristici:
Putere : 70W,150W,250W,400W;
Temperatura de culoare : 2000 K;
Pozitie de functionare universala;
Durata de viata : 50 000h

STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR
In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi
metalici zincati cu urmatoarele caracteristici:
Inaltime nominala stalp: H=6m;
Moment de exploatare: 1600daN;
Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70m;
Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm;
Prevazut cu borna de legare la pamant;
Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului;
Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite
montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul
saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite.
Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si
accesibile prin fereastra de vizitare

ELEMENTE COMPONENTE
APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOURI
Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant,
cu aparate de tipul indicat in desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).
Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial: L pentru iluminat si masura
M pentru alimentarea electromotorelor
Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:
- declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
- posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
- constructie simpla, montaj rapid;
- posibilitatea de a realiza montaje selective.
Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare.
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile
producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
- buton functional pentru selectarea valorii reglate;
- mecanism de declansare diferential;
- semnalizarea pozitiei releului.
Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a
indicatiilor producatorului.
Pricipalele caracteristici sunt:
- constructie modulara;
- sensibilitate la curentii de scurtcircuit;

-protectie la suprasarcina cu reglaj;
- posibilitatea de a primi accesorii;
montare pe sina DIN
Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale.
Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:
- sa intrerupa simultan toate fazele;
- sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu
protectiela suprasarcina;
- sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare )
Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de
curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la
curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz.
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si
montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali
si desenele proiectantului.

APARATE ELECTRICE DE MICA COMUTATIE
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu
gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii
nominale.
Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de
protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune
redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7.
Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2002 si
NTE 007/08/00.

CABLURI SI CONDUCTOARE
GENERALITATI
Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de
pericol de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in
cazul in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac)
fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.

CABLURI CYABY
Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau
aparent.
Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor
romanesti in vigoare.
Constructie:
Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2);

Izolatie din PVC;
Invelis comun;
Manta exterioara;
Armatura din banda de otel;
Manta exterioara din PVC.
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5 C , in exploatare -
30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;
Flexibilitate : moderata;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: foarte buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna.
9.6.13.3 CABLURI CYABY- F
Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
9.6.13.4 CABLURI CYY
Constructie:
Conductoare din cupru;
Izolatie din PVC;
Invelis comun;
Manta interioara;
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;
Flexibilitate : buna;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna;


CONDUCTOARE TIP FY
Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi
conform normelor.
Conductoarele de protectie vor fi din cupru.
Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC.
Constructie:
Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2)
Izolatie din PVC tip 188
Date tehnice:
Temperatura de functionare: -33C +70C ;
Tensiune nominala: 450 / 750 V;
Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5C;
Temperatura minima in timpul exploatarii: -25C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70C;
Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.


JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI
JGHEABURI
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc
recomandarile constructorului.
Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm.
In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la
150mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.
Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi
fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea
cablurilor in jgheab.
Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste
conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari
de conducte.
In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi
prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.
Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m
prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor
cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele
de sustinere si legatura vor fi galvanizate .
Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a
cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.
La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul
partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.
Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele
cu altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un
separator metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea
jgheabului.


PODURI DE CABLURI ORIZONTALE
Pe podurile de cabluri se vor monta:
Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ;
Cabluri pentru comanda si semnalizare ;
Cabluri de comunicatii.
Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat.
Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului,
unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe
poduri cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama,
saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata.
Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata
prin intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.


PODURI DE CABLURI VERTICALE
Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe
verticala.
Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.

TUBULATURA
TEVI DIN OTEL GALVANIZAT
Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.
Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile
de forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate
pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte.
Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau
zdrobiri. Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de
proiectant.
Conductele ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete.
Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele
conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se
va respecta conform I7. Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile
electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si
alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile.

TEVI METALICE VOPSITE
Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor.
Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de
tragere sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere.
Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele
netede, fara ondulari sau defecte.
Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri.
Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant.
Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in
vederea aprobarii de catre proiectant.
Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un
conductor de impamantare va fi tras in toate tevile.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor,
cutiilor,etc. pe timpul
lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii patrunderii umezelii,
namolului, pietrisului, etc. in conducte.
Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau
coturi ascutite.

TUBURI DE PROTECTIE
Toti conductorii vor fi montati n tuburi de protectie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau
tevi de instalatii), astfel cum rezulta din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a
conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului.
Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor si circuitelor.
Traseele circuitelor pot fi modificate pe santier n functie de situatiile real ntlnite, dar numai
cu acordul dirigintelui de santier care va consulta seful de proiect de instalatii electrice.
Pentru conductele de peste 1 se vor utiliza coturi
standard. La dimensiuni mai mici, se pot confectiona coturi, dar acestea nu trebuie sa
dauneze conductorilor. Raza interioara a curbelor nu trebuie sa fie mai mica dect
prevederile normelor.
Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform
detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane
corespunzatoare.
Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de dirigintele de santier
(care va consulta seful de proiect de instalatii electrice). Circuitele de forta si coloanele de
alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe pereti, plansee.
Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin suporti care vor fi de asemenea
prevazuti la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse n cleme.
ntregul sistem de conducte va fi legat la centura de mpamntare de o maniera aprobata
. Conductorii de protective vor fi protejati contra deteriorarii mecanice.
Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protectie.

TUBURI FLEXIBILE DIN PVC-COPEX
Caracteristici tehnice:
Rezistenta de apasare: 750N +23C;
Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;
Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C;
Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C;
Material ignifug.




INSTALAREA CABLURILOR IN CANALE SI TUNELURI
In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:
In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul
sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand grosimea
de 1015cm.
Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra
placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.

INSTALAREA CABLURILOR PE ESTACADE SI PODURI DE CABLURI
SUSPENDATE
Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:
Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate
sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu
densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc.
Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:
stelaje metalice cu console;
poduri din plasa de sarma;
cabluri suspendate pe funie de otel;
cabluri autoportante etc.

INSTALAREA CABLURILOR PE STALPI
La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:
Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau
metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.
Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie
combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea
opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.
Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.

POZAREA CABLURILOR 1 KV SUB APA
Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se
urmatoarele:
Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor lua
masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor.
Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau la
malurile apei.




CUTII TERMINALE SI MANSOANE DE INNADIRE
Toate vor avea etichete conform NTE 007/08/00 (U, cu pozare cablu conform NTE
007/08/00).
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia
cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul
inconjurator.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de
incercare ale cablurilor.
Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi
pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii
terminale de 1kV,. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii.
Mansoanele de innadire vor asigura:
Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;
Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;
Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;
Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;
Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.
La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se
vor lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie
uscata.
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda
a nu depasi 6 bucati.
La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute
unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 11,5 m (in functie de dimensiunea
cablului, adica de marimea mansonului).
Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa
se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o rezerva in forma de s 2 ori lungimea
mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin presarea pamantului, cat
si pentru o eventuala refacere a mansonului.
Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din
fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin
mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570.
Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-82 sau
masa izolanta nebituminoasa STAS 3898.
Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;
pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.
Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de
semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie.
Pentru realizarea liniilor electrice subterane, se vor folosi armaturi din cauciuc, (mansoane
de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in
vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza
a li se definitiva caracteristicile tehnice.
De asemenea, pentru cablurile cu manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda
utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC.
Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:
Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :
- in prelungire normala, simbol CLPN;
- in prelungire lunga, simbol CLPL;
- in prelungire si de reducere, simbol CLR.
Cleme de derivatie:
- fixa, simbol CLD;
- demontabila, STAS 1234, simbol CTD.
Cleme pentru bransamente:
- clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;
- clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
9.6.9.8 MONTAREA CABLURILOR IN SANTURI
In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin
adancimea de 0,8 m.
Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar
deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant
rezultat de la sapatura.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de
cablurile 0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007/08/00.

EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE
GENERALITATI
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi
montat.
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale
tabloului.
Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care
acesta se afla.
Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se
admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-
Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice:
gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de
montaj si specificatiile din proiect;
carcasele tablourilor montate n nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de ncuiere pot fi
din metal sau policarbonat, cu grad de protectie minim IP40;
-carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de
protectie minim IP44 si sistem de ncuiere,
sistemul de ncuiere, cu cheie speciala (triunghiulara, cruce sau alt sistem) va fi comun
pentru toate tablourile electrice din cladire;
-caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiilor din proiect

S-ar putea să vă placă și