Stiinta si arta in Grecia Antica

Pe langa institutii , politica , democratie , educatie si spirit civic , Grecia

antica a lasat mostenire Romei si mai apoi Europei moderne o stiinta cutezatoare si
o cultura stralucitoare . Ambele aveau ca element central cunoasterea si slavirea
omului . Gandirea stiintifica a grecilor s-a cristalizat in secolele VII-VI i.Hr
detasandu-se treptat de cea religioasa .
piritul lor critic , preocuparea pentru intelegerea omului , naturii si
!niversului i-au determinat sa incerce depasirea e"plicatiilor traditionale oferite de
religie . #aca e"plicatia clasica de aparitie si e"istentei lumii se bazase pe miturile
$omerice , pe actiunea zeilor in fruntea carora trona familia patriar$ala a lui %eus ,
o parte din greci , bantuiti de teama si neliniste , s-au orientat atunci si spre
misterele de origine orientala sau spre zeitati precum &rfeu , '(bele , abazios
,#ionisios . Altii insa nu au incetat sa caute raspunsuri rationale straduindu-se sa
a)unga , prin abstractizarea gandirii la principiile ce reglementau viata si moartea ,
e"istenta !niversului , destinul oamenilor . Pentru ei stiinta unita pe atunci cu
filozofia trebuia sa implineasca religia oficiala . Pana la ocrate gandirea stiintifica
a grecilor nu si-a delimitat domeniul fata de cel al gandirii filozofice .'ei care
se ocupau de stiiinta erau in primul rand filozofii .Pentru ei filozofia era stiinta
stiintelor .
Inceputurile folozofiei odata cu scoala ioniana au coincis cu inceputurile
stiintei . Heraclit din Efes este autorul unei opere *#espre natura* . In gandirea lui
el afirma ca e"ista un element primordial+focul dar car este in continua miscare
*,umea a e"istat dintotdeauna , ea este si va fi un foc mereu viu* . -ocul este
simbolul miscarii continuii -- 'aci in !nivers totul se naste si moare , totul se
descompune si se recompune .
#emocrit din Abdera a conceput *conceptia atomista* .El afirma ca tot
ceea ce e"ista este compus din particule , din materie in miscre , indivizibile si
invizibile , identice sub raportul cantitatii . Acestia sunt atomii in vesnica miscare .
pre sfarsitul secolului al-V-lea i.Hr domeniul stiintei incepe sa se separe
de cel al filozofiei . ituatia este mai evidenta in domeniul stiintelor e"acte .
Pitagora fundamenta o adevarata *filozofie a naturii* si o matematiza sistematic .
*.otul este numar* considera acest matematician , fizician , filozof si *zeu* omul
in )urul caruia s-a format o miscare /eterie0 politico-militara cu numeroase
caracteristici de secta ascetista si purificatoare/in italiei si icilia0 . El si urmasii
lui au fundamentat si matematica greaca . In epoca clasica scolile matematice au
devenit mai numeroase1cea mai activa era la Atena , unde disciplina era votata si
dezvoltata in cadrul Academiei Platoniene. 'aracteristica generala a matematicii
grecesti este depasirea evidentei sensibile sau e"perimentale si e"istenta
democratiei rationale .
Incepand cam de la mi)locul secolului al-V-lea i.Hr si continuanad pana la
)umatatea secolului urmator gandirea filozofica si stiintifica greaca este marcata de
momentul cultural al sofistilor .
.ermenul de sofist a putut capata un sens peiorativ in mare masura
nemeritat pentru cva ideile lor nu le cunoastem decat in mica masura . ofistii nu
erau organizati in scoli , ci fiecare actiona independent . Ei predau in mod deosebit
oratoria-areta succesului in tanar in viata sociala . 2etoda folosita pentru asa
convinge erea critica permanenta , discutia , controversa , disputa .
ofistii din prima perioada a curentului/Protagoras , Gorgias , Prodicos0
erau filozofi empiristi , dispretuind stiintele e"acte-matematica-combatand
rationalismul si sustinand ca orice cunoastere se poate obtine numai pe calea
simturilor . copul lor era3a sa formeze tineri cetateni pregatiti pentru viata activa
social-politica . Actiunea lor a fost importanta in difuzarea cunostintelor generale ,
au contribuit la dezvoltarea logicii , au pus bazele gramaticii .
Protagoras era prietenul lui Pericle si al lui Euripide . A enuntat conceptul
modern de pedeapsa ca mi)loc de intimidare al celorlalti . e indoieste de
posibilitatea cunoasterii absolute . &mul-*masura tuturor lucrurilor*.
ocrate nu facea parte din randul sofistilor , dar avea multe in comun cu
acestia . 2etoda sa de invatare a oamenilor era dialogul . -a straduit sa predice
indoiala creatoare , sa condamne viciile , incultura , sa fundamenteze o gandire
rationala si o etica in spiritul ideii ca fericirea oamneilor consta in virtutea
luminata de ratiune .
Platon , nascut intr-o familie bogata si nobila , a studiat pianul si a compus
tragedii . A trait in prea)ma lui ocrate , pana la moartea acestuia . A fondat la aten
acdemia , unde timp de 45 de ani a predat gratuit . Academia si-a continuat
e"istenta pana in 678 i.Hr .
A scris 49 de scrieri in forma de dialof si :4 scrisori . Platon polemizeaza cu
sofistii si ia aparrea doctrinei lui ocrate . A scris P$aidon , Republica , ,egile .
Porneste de la opozitia dintre realitate si cunoastere , dintre aparenta si esenta . A fi
drept inseamna a-ti domina impulsurile si de a-ti impune o masura dorintelor .
Aristotel a fost discipolul lui Platon . A fost fiul medicului personal al
regelui macedonean . A fondat si condus :4 ani faimoasa sa acoala , in gradinile
gimnaziului ,i;enion , a)unsese sa aiba pana la 7555 de discipoli , un adevarat
invatamant superior , dotat cu o mare biblioteca . #upa moartea lui Ale"andru
2acedon a fost acuzat de impietate si de un aspect particular al realitatii
/matematica - sub aspectul cantitatii
fizica , sub aspectul miscarii0.
&biectul fizicii este lucrul in miscare . -izica lui Aristotel , fiind in fond o
teorie a miscarii , stabileste patru tipuri de miscare<locala , substantiala ,calitativa ,
cantitativa . !niversul este unic , finit , perfect si etern . #upa filozofie si fizica , a
treia si ultima stiinta teoretica este amatematica , stiinta care studiaza cantitatea .
A modelat si structura logicii /pe care o numeste analitica0 dupa structura
matematicii < ca o stiinta perfect demonstrativa . ,ucrarile sale in domeniul logicii
sunt cunoscute generic sub numele de *&rganon* . A mai scris biologie<*'ercetare
asupra animalelor* *Partile animalelor*, fizica *2ertafizica*,*Politica
fizica*.Pentru el rationamentul era calea cunoasterii si ca *omul este perfectiunea
luumii* , scopul in viata este fericirea omului.
In literatura epoca clasica a daruit culturii universale indeosebi creatiile
marilor greci , comedia antica si proza artistica.
imonide a fost cel mai mare poet al lumii grecesti in peroada razboaielor
medice.A celebrat in ode corale victoriile invingatorilor la )ocuri.
Pindar , pe care Hortiu si 'icero il cosiderau *printul poetilor* s-a bucurat de
un prestigiu imens in antic$itate . A fost poetul preferat al lui Plutar$ , opera lui era
mai mult o sinteza poetic"a a perioadei ar$aice . A cultivat toate speciile de poezie
corala.
Parintele tragediei grecesti , Esc$il , a scris 85 de tragedii . A dezvoltat
dialogul dramatic . Au ramas 9 tragedii<*Rugatoarele**'ei = contra
.ebei**Prometeu inlantuit**Persii*.
Euripide se ineparteaza de grandiosul eroism uman al lui Esc$il si de
elevatul dealiasm moral al lui ofocle . Euripide este un maestru in arta de a
impresio5na prin sentimentalism , in provoca arta si a provoca groaza si mila . Este
un artist mai apropiat de sensibilitatea moderna ..
,a originea comediei grecesti a stat farsa populara . 'omediantii imitau ,
satirizau , caricaturizau moravuri , debitand glume grosolane . In 'avalerii ataca
demagogia ateniana . In Viespile ataca metodele de a corupe poporul . I Pacea , pe
instigatorii la razboi . In Parile , abuzurile si coruptia institutiilor.
Aristofan reprezinta modelul cel mai reprezentativ al comediei grecesti .
Romanii vor organiza , asimila si imbogati zestrea stiintifica si culturala a Greciei ,
turnand temelii de nezdruncinat civilizatiei europene .

Realizat de <

Bibliografie:
Istoria culturii si civilizatiei
De Ovidiu Dramba