Studiul si proiectarea strazilor

Elemente necesare proiectarii

Elemente necesare proiectarii

Studiile si proiectarea strazilor se face pe baza proiectului
de constructie sau reconstructie a orasului sau a unui
sector al sau.
Deoarece pozitia in plan a strazii este stabilita prin
proiectul de sistematizare al orasului, la intocmirea
studiului se iau in calcul imprejurarile care ar putea sa
aiba influenta asupra traseului dat al strazii:
- conditiile topografice;
- intersectiile cu alte strazi sau cai de comunicatie;
- natura terenului de fundatie; conditii hidrologice.
Dimensiunile principale ale strazilor (latimea PC si a
trotuarelor), alcatuirea sistemului rutier si alegerea tipului
de imbracaminte se stabileste functie de volumul
circulatiei pe strazi.
Elemente necesare proiectarii
Pentru caracterizarea circulatiei pe strazi se foloseste:
- intensitatea circulatiei (numarul vehiculelor si al pietonilor care circula intr-
o unitate de timp in ambele sensuri printr-o sectiune a strazii);
- tonajul vehiculelor ce trec prin sectiunea de strada considerata.
Acestea se determina prin recensamintele care se fac periodic (pentru
determinarea componentei traficului, stabilirea directiilor principale de mers si
a variatiilor orare ale fluxurilor de vehicule si pietoni).
Prin intensitatea circulatiei se stabileste latimea strazii, iar prin tonaj modul
de constructie si dimensionare a structurii rutiere.
Rezultatele recensamantului sunt utile pentru:
- o noua repartizare a fluxurilor de circulatie intre strazi;
- verificarea corelatiei intre dimensiunile strazii si capacitatea de circulatie;
- stabilirea tipului de structura rutiera;
- urmarirea variatiei circulatiei pe unele strazi, in raport cu capacitatea de
circulatie in vederea luarii unor masuri ce se impun.
Elemente necesare proiectarii
Elaborarea proiectelor necesare lucrarilor de constructie pentru strazi
se face pe baza temelor de proiectare si a studiilor tehnico-
economice de fundamentare.
Proiectarea se face de regula in urmatoarele faze:
- Proiectul de ansamblu (P.A.), elaborat in baza temei de proiectare
care are drept scop:
Sa adanceasca studiul privind oportunitatea si posibilitatea tehnica
de realizare a strazii;
Sa determine varianta cea mai avantajoasa;
Sa stabileasca solutiile constructive;
Sa stabileasca valoarea totala a investitiei;
Sa stabileasca metodele de executie a lucrarilor si cheltuielile de
organizare a santierelor.
- Proiectul de executie (P.E.)
P.A. este documentul pe baza caruia se admite contractarea
executarii lucrarilor si se deschide finantarea investitiei.
Elemente necesare proiectarii
P.E. se elaboreaza dupa aprobarea P.A. si cuprinde detalierea
partilor P.A. care sunt necesare executarii lucrarilor.

Categoria tehnica si rolul functional al strazii se stabileste in
cadrul schitei de sistematizare si al studiului de circulatie
generala din cadrul orasului.
La alcatuirea retelei principale de circulatie se vor avea in
vedere cazurile admisibile intre diferitele tipuri de strazi care se
pot intersecta.
Viteza de proiectare se stabileste in raport cu categoria tehnica
a strazii (60 km/h pentru magistrala de categoria I, 5060
pentru categ. II, 4050 categ. III si 25 pentru categ. IV).
La stabilirea dimensiunilor strazii si a latimii PC se vor avea in
vedere intensitatile caracteristice ale traficului pentru o banda
de circulatie.

Proiectarea planului de situatie
Planul de situatie trebuie sa indice elementele care sa arate in toate detaliile
ceea ce se proiecteaza in cazul constructiilor de strazi (noi si reconstruite).
Pe planul de situatie trebuie sa se indice:
- situatia existenta a cladirilor si linia fatadelor cu toate franturile ei;
- traseele instalatiilor subterane si a caminelor acestor retele
- toate constructiile existente la suprafata strazii cu aratarea celor care raman
si a celor care se muta sau se demoleaza;
- pozitia gurilor de scurgere pentru apele pluviale cu indicarea pantelor de
scurgere si a lungimii acestora;
- marimea pantei transversale a partii carosabile;
- traseul tuturor retelelor subterane existente, proiectate si care se muta cu
bransamentele lor;
- latimea partii carosabile, a trotuarelor si a zonelor verzi cu specificarea
tipului de sistem rutier;
- linia bordurilor si razele racordarilor bordurilor cu elementele curbelor de
racordare.
Planul de situatie trebuie sa dea imaginea completa a proiectului pe toata
lungimea si latimea strazii in toate detaliile de executie.
Proiectarea planului de situatie
Circulatia autovehiculelor pe strazi in conditii de siguranta
si confort, necesita existenta unei bune vizibilitati care sa
permita utilizatorului efectuarea manevrelor de ocolire,
depasire sau oprire in fata obstacolelor.
Distanta minima pe care o parcurge un autovehicul astfel
incat sa poata efectua in bune conditii manevrele de
franare sau ocolire a obstacolelor se numeste distanta de
vizibilitate.
Pe traseele in aliniament in cazul cand autovehiculul nu
are conditii de ocolire a unui obstacol, distanta de
vizibilitate rezulta ca suma distantelor parcurse in timpul
de deliberare, in timpul de franare si distanta de
siguranta.

Proiectarea planului de situatie
Felul circulatiei Viteza de proiectare [km/h]
2
5
30 40 50 60
Distanta de vizibilitate [m]
Circulatia intr-un sens 25 35 45 65 75
Circulatia in ambele
sensuri
50 70 90 130 150
Depasire - - 200 250 300
Proiectarea planului de situatie
La intersectia a doua strazi pe care circula autovehicule cu vitezele v1 si
v2 sunt necesare distantele de vizibilitate D1 si D2 pentru evitarea
tamponarii in punctul de conflict 0 (figura 1).





Fig. 1. Campul de vizibilitate la intersectia de strazi
Proiectarea planului de situatie
Amenajarea intersectiei din punct de vedere al vizibilitatii consta
in degajarea suprafetei AOB, numita camp de vizibilitate, de
orice obstacol.
Dreapta AB reprezinta limita minima de vizibilitate de la care
conducatorii vehiculelor trebuie sa se observe pentru a putea
frana si opri.
La intersectia strazilor vizibilitatea se asigura prin retragerea
constructiilor, tesirea sau rotunjirea colturilor cladirilor din zona
campului de vizibilitate.
O strada poate avea un traseu:
- drept (pentru arterele principale (nu pe directia vanturilor),
devine monoton);
- curb sau sinuos (cel mai recomandat);
- frant sau poligonal (la orasele vechi).
Proiectarea profilului longitudinal
Traseul drept - un traseu simplu care constituie drumul cel mai scurt
intre doua puncte, fiind recomandat in special pentru arterele de mare
circulatie.
Dezavantaje:
daca sunt lungi devin monotone;
daca sunt pe directia vanturilor apar curenti mari de aer.
Recomandare: L= (20...40)B, unde B este latimea strazii, iar L este
aliniamentul. Pentru intreruperea monotoniei se adopta solutiile din
figura 2.




Fig.2. Solutii pentru intreruperea aliniamentelor.

Proiectarea profilului longitudinal
Traseul curb cu raze de racordare mari sunt accesibile si pot prezenta
o mare varietate de solutii. Se intalnesc in orase cu retea inelara de
strazi.
Avantaje:
permite o mai una desfasurare a fatadelor cladirilor;
o mai buna adaptare la teren.
Traseul frant nu este recomandabil, dar se intalneste in orase cu
structura stardala geometrica. Acest tip rezulta din trasee vechi,
realizate la intamplare.
Daca nu se poate suprima linia franta, la punctul de frantura este
recomandat sa se largeasca strada sub forma de piata (figura 3).



Fig.3. Rezolvarea unui traseu frant

Proiectarea profilului longitudinal
Profilul longitudinal este in stransa dependenta cu traseul strazii: el
trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice si cionditii de
estetica.

Profilul longitudinal al strazii are urmatoarele elemente componente:
linia rosie cu declivitati si racordarea acestora;
linia terenului natural si pozitia reperelor de nivel;
amplasamentul lucrarilor de arta;
linia sistematizarii verticale a constructiilor riverane;
pantele rigolelor (cand difera de declivitatile liniei rosii).

Proiectarea profilului longitudinal
In general, respectand cotele obligatorii de la intersectii de strazi si de la
intrarea in cladiri, linia rosie a strazii se proiecteaza in debleu, pentru a
putea amenaja terenul din jurul constructiilor cu panta spre strada
(pentru evacuarea apelor pluviale).
Declivitatile admise in profil longitudinal se determina din conditia ca la
parcurgerea unei pante forta de tractiune a autovehiculului sa fie mai
mare decat forta de rezistenta la inaintare a acestuia, astfel:

de unde:

2
) (
6 . 3
75 CSV t d P
v
N P + + = q
t
CSV
N
v P
d
|
|
.
|

\
|

(
270
270
3
q
in care:
P greutatea proprie a autovehiculului folosit curent in transportul in comun;
N puterea motorului
coeficientul de randament al motorului;
t coeficientul de tractiune care depinde de caracteristicile suprafetei de rulare;
C coeficientul aerodinamic al caroseriei;
S suprafata frontala a autovehiculului.
Proiectarea profilului longitudinal
Declivitatile maxime (in alibniament sau curbe) se vor stabili
in functie de categoria tehnica a strazii si de configuratia
terenului conform tabelului urmator (tabelul 2).

Configuratia terenului Declivitatea maxima pentru strazi [%]
Magistrale De legatura si colectoare De servire locala
Campie, terasa 4 5 6
Deal 5 6 7.5
Munte 6 7 9
Proiectarea profilului longitudinal
Declivitatile liniei rosii nu vor depasi:
a) in zona de intersectie de strazi:
2......3% la strazile magistrale si de legatura;
3.5...4 % la strazile colectoare si de deservire;
b) pe rampele podurilor si pasajelor denivelate:
4% la strazile magistrale;
5% la strazile de legatura;
6% la strazile colectoare;
c) la strazile care asigura circulatia pentru transportul in
comun: 4%.

Proiectarea profilului longitudinal
Pasul de proiectare in profil longitudinal se adopta diferentiat
dupa conditiile de relief si categoria strazii (tabelul 3).
Configuratia
terenului
Lungimea minima a pasului de proiectare [m]
Magistrale De legatura Colectoare De servire
locala
Campie 250 150 80 25
Deal, Munte 300 200 100 30



Racordarile declivitatilor pot fi concave sau convexe.

Proiectarea profilului transversal
Profilurile transversale indica pozitia relativa a partilor componente ale
strazii precizand dimensiunile lor, astfel incat sa se poata face calculul
terasamentelor.
Profilurile transversale pe strazile din oras se fac la cel mult 20 m
distanta intre ele si in toate punctele caracteristice. De asemenea se
indica cotele trotuarelor, rigolelor, ale suprafetelor plantate si cand este
cazul cotele sinelor de tramvai.

Intr-un profil transversal avem:
dimensiunile elementelor proiectate ale strazilor si pantele lor
transversale;
cotele negre, cotele rosii si cotele de executie;
sistemul rutier;
amplasamentele retelelor subterane.

Proiectarea profilului transversal
Latimea partii carosabile se va determina (tabelul 4)
in functie de:
- caracterul strazii;
- intensitatea traficului;
- tipul predominant de vehicule;
- viteza de proiectare.

Tipul de vehicul Viteza de proiectare [km/h]
40 50...60
Latimea benzii de circulatie [m]
Autoturisme 3.00 3.50
Autocamioane 3.25 3.50
Autobuze 3.25 3.50
Proiectarea profilului transversal
Caracteristicile elementelor geometrice ale partii carosabile, categoriile
tehnice ale strazii sunt date in tabelul 5.

Categoria tehnica a
strazii
Magistrala De legatura Colectoare De servire locala
Numarul benzilor de
circulatie
6 4 2 1
Latimea unei benzi
de circulatie [m]
3.50 3.50 3.00 si 5.50 3.00 si 5.50
Latimea partii
carosabile in
aliniament
21.00 14.00 6.00 si 7.00 6.00 si 7.00
Proiectarea profilului transversal
In practica proiectarii strazilor se intalnesc cazuri cand exista diferente
mari de nivel intre partea carosabila, trotuare si intrarea in cladiri.
Acestea se rezolva fie prin introducerea unor trepte (figura 2.a), fie prin
amenajarea unui zid de sprijin (figura 2.b).





Figura 2. a) Amenajarea de trepte, b) Trotuar marginit de zid de sprijin

Proiectarea profilului transversal
In general la proiectarea profilului transversal al strazilor, trotuarul este
asezat la acelasi nivel cu partea carosabila fiind despartit deaceasta
printr-o bordura a carei inaltime fata de partea carosabila este de 618
cm (tabelul 5).
Element al strazii Inaltimea libera a bordurii Domeniul de aplicare

Partea carosabila
12...16 Strazi magistrale
12...18 Strazi de legatura colectoare si
de servire locala
14...18 Strazi cu caracter industrial
4...8 Esplanade
6...18 Strazi cu declivitate redusa cu
rigole in dinti de ferastrau
14...16 Peroanele statiilor de transport
in comun
10....12 La traversarile de pietoni
Trotuare, alei de pietoni si
biciclisti
4...6 Fata de spatiile verzi adiacente
Platforme de parcare 2...4 Fata de partea carosabila
curenta