Asfixiile mecanice

Asfixiile mecanice insumeaz totalitatea formelor de anoxie anoxic (de aport) de cauz violent, prin
care este impiedicat (in mod mecanic) ptrunderea aerului cu o concentratie normal de oxigen prin
cile respiratorii, pan la nivelul alveolelor pulmonare.
Asfixiile mecanice prin comprimare
Spanzurarea
Este o form de asfixie mecanic realizat prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea
(total sau partial) a propriului corp, atras de forta gravitational; latul prezint o extremitate fixat de
un suport (copac, balcon, teav etc.) si una circular in jurul gatului.
Din punct de vedere medico-legal, spnzurarea poate fi clasificat:
A. In functie de pozitia nodului:
spanzurare tipic nodul este situat in regiunea posterioar a gatului, la ceaf;
spanzurare atipic cand nodul se afl in oricare alt pozitie (anterioar, lateral sau anterolateral).
B. dup cum cadavrul atinge sau nu o suprafat de sprijin:
spanzurare complet, cand corpul este suspendat in lat, deasupra planului de sprijin, fr a se rezema
de nici o suprafat;
spanzurare incomplet, cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumit regiune a
corpului: spanzurarea in picioare, in genunchi, spanzurarea in pozitia culcat etc.
Elementul specific in spanzurare este santul de spanzurare.
Problemele medico-legale pe care expertiza trebuie s le rezolve sunt, n primul rnd, stabilirea faptului
dac este sau nu vorba de o moarte prin asfixie.n aceast privin la dispoziia medicului legist stau
toate semnele generale anatomo-patologice ale asfixiilor. In al doilea rnd trebuie stabilit forma de
asfixie i agentul productor. Un element important ce se cere precizat n cadrul expertizei este stabilirea
caracterului vital al anului de spnzurare, avnd n vedere posibilitatea disimulrii unei crime prin
spnzurarea unui cadavru. n aceast privin se va cerceta infiltraia cu snge a esuturilor moi de la
nivelul gtului.
Pe baza datelor obinute prin examen medico-legal al cadavrului, coroborate cu circumstanele de
producere, justiia va putea preciza forma juridic (sinucidere, omucidere, accident). Menionm totui
c n imensa majoritate a cazurilor, spnzurarea este o sinucidere, iar omuciderile nu sunt
posibile dect la persoane n imposibilitate de a se apra.
Strangularea
Este o form de asfixie mecanic realizat prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o fort, alta
decat cea a propriului corp atras de forta gravitational.
n trangulare, la examenul extern vom constata, n afara anului caracteristic, i alte leziuni traumatice
care reflect lupta care s-a dat ntre victim i agresor (echimoze, escoriaii, plgi).
Sugrumarea
Este o form de asfixie mecanic ce se realizeaz prin comprimarea gatului cu mana/mainile.
n cazul sugrumrii, care este ntotdeauna omucidere, autosugramarea este imposibil deoarece chiar
dac s-ar reui suprimarea temporar a aportului de O2 sau a circulaiei cerebrale, datorit relaxrii
musculare ce succede imediat, comprimarea nceteaz.
Din punct de vedere medico-legal, trangularea fie cu laul, fie cu mna, ridic o serie de probleme
caracteristice care au drept scop de a oferi justiiei posibilitatea unei juste ncadrri juridice. Cu toate c
din punct de vedere al ncadrrii juridice, trangularea cu laul este de obicei omucidere, sunt citate
cazuri rare de sinucidere prin introducerea ntre la i gt a unui b care este rsucit progresiv, precum i
unele cazuri rare de strangulri accidentale.
La autopsie, att n strangularea cu laul ct i n sugrumare vom constata aspectele generale anatomopatologice caracteristice asfixiilor

2. CONSECINTELE JURIDICE ALE LEZIUNILOR PRODUSE DE AGENTI FIZICI

Actiunea nociv a temperaturii crescute sau sczute se manifest asupra organismului uman
atat pe plan local cat si pe plan general.
Temperatura nalt
Temperatura inalt sau termoagresiunea poate determina:
la nivel local: arsuri realizate prin contact direct sau indirect cu agentul termovulnerant solid, lichid sau
gazos.
la nivel general: hipertermie ce se poate manifesta prin mai multe entitti clinice si care, in
final, poate determina decesul.
Temperatura sczut
Temperatura sczut, frigul sau crioagresiunea determin:
la nivel local: degerturi, produse prin actiunea rapid a frigului;
la nivel general: hipotermie care, dup parcurgerea fazelor de reactie, letargic si de com, poate
determina decesul.
Forma medico legal de moarte ca fiind crim, sinucidere sau accident prin ageni fizici:
sinuciderea se ntlnete n arsuri prin substane inflamabile, prin aciunea frigului (sinucideri n
psihoze), precum i a curentului electric, cnd corpul devine un element al unui scurtcircuit
omorul n arsuri este mai rar, dei nu exclus, ca atunci cnd victima este omort printr un agent
vulnerant oarecare i n stare de agonie sau moarte clinic i se d foc n mod direct sau indirect (prin
aprinderea locuinei);
omorul prin frig se poate ntlni n cazul abandonului victimei n frig (bolnavi, copii) sau n lovirea cu
alte obiecte vulnerante i abandonarea victimei, n imposibilitate de a se salva, n frig;
omorul prin curent electric este, de asemenea, cunoscut, fie prin aplicarea conductorilor electrici de
ctre agresor cu ajutorul unor mnui izolante (fig. 46, 47), fie prin nentreruperea curentului ntr o
intenie indirect de omor. O form de omor din culp o reprezint electrocutrile fcute n chip de
glum, n scopul ca, de exemplu, la deschiderea uii, victima s fie puin zdruncinat de tetanizarea
muscular produs prin legtura mnerului uii cu o surs de curent electric;

Asfexie.Acest termen denumete o serie de sindroame medico- legale ce implic tulburri

acute ale metabolismului gazos caracterizate prin privarea brutal de O2 i creterea
consecutiv a nivelului de CO2. Termenul de asfixie care provine de la grecescul a sfigmos
(lips de puls) este impropriu conferit acestor sindroame, de preferat fiind acela de anoxii acute.
Anoxiile pot fi clasificate n :
anoxii de aport : prin lipsa oxigenului n aerul inspirat (ca n nlocuirile sale prin gaze
inerte , aer rarefiat, etc);
anoxii de transport (ca n anemii sau n blocarea hemoglobinei n cazul asfixiei cu CO);
anoxii de utilizare sau tisulare : prin blocarea fermenilor respiratori la nivel celular , ca
n intoxicaiile cu cianuri.
Anoxiile s-ar mai putea clasifica n :
patologice : ruperea unui chist hidatic, a unui anevrism (dilatare patologic a pereilor
unui vas sangvin) de aort n cile aeriene cu asfixie consecutiv;
violente: n care intr asfixiile medico legale a cror clasificare include
asfixiile mecanice prin comprimare (spnzurare, strangulare, comprimare toraco abdominal)
i prin ocluzia arborelui respirator la diferitele sale nivele (sufocare, asfixii cu bol alimentar,
inec). Ocluzia arborelui respirator se poate produce la diferite nivele ale acestuia.
Faze ale asfixiilor mecanice :
faza preasfixic sau de excitaie : se caracterizeaz prin simptome predominant cerebrale
i de hiperreactivitate cardio respiratorie. Acest faz dominat de dispnee (greutate
respiratorie) dureaz pn la un minut, fiind urmat de pierderea cunotinei. (motiv pentru
care unii autori au denumit-o i faza anestezic) i de apariia primelor convulsii.
faza convulsionat : se asociaz cu dispnee expiratorie, absen a reflexelor, incontinen
sfincterial, iar datorit convulsiilor, n timpul acestei faze subiectul de poate lovi de obiectele
nconjurtoare, poate aprea la suprafaa apei, etc.
faza asfixic propriu zis : dominat de sistarea aproape n totalitate a funciilor cardio
pulmonare. Faza corespunde strii de moarte aparent, o reanimare putnd fi nc eficient.
faza terminal : survine odat cu ncetarea activitii cordului, dup moartea creierului,
activitatea cardiac putndu-se menine de la 5 10 minute pn la 30-60 min. Se cunosc chiar
cazuri de nateri de copii vii pn la o or de la spnzurare.
Asfixiile mecanice se recunosc dup semne morfologice generale, comune tuturor tipurilor de
asfixii mecanice i dup semne morfologice specifice , caracteristice fiecrui tip de asfixie
mecanic. Leziunile asfixice generale sunt expresia unor tulburri hemodinamice (de circulaie
a sngelui n aparatul vascular) manifestate :
la exterior, prin cianoza feei i a extremitilor, prin semne de incontinen a veziculelor
seminale sau a sfincterelor, prin lividiti nchise la culoare.
la interior, prin fluiditatea sngelui, dilatarea cordului drept cu staz i edem pulmonar
(trecerea plasmei sangvine n alveole pulmonare) seros sau hemoragic, staz meningocerebral i hepato-renal i leziuni hemoragice mai ales la esutul limfatic (ganglioni, splin),
explicate prin tulburrile vasomotorii asfixice.
Spnzurarea
Este o asfixie mecanic produs prin comprimarea formaiunilor vasculonervoase i aeriene ale
gtului. Ea poate fi :
tipic : ori de cte ori nodul unui la traumatic se afl n regiunea occipital, iar corpul
este suspendat, greutatea acestuia comprimnd formaiunile gtului;
atipic : n situaii ca acelea n care nodul este lateral sau submandibular, iar corpul se
afl n contact cu solul, fie numai cu vrful picioarelor, fie n poziia culcat.
n tanatogeneza spnzurrii intervin trei mecanisme , care fiecare independent unul de cellalt
este capabil s duc la moarte: mecanismul asfixic, urmare a compresiei cilor respiratorii
superioare; mecanismul hemodinamic , care duce la suprimarea circulaiei cerebrale la o
greutate de 13-14 kg, vasele sangvine sunt comprimate astfel nct creierul rmne fr
circulaie sangvin; mecanismul neuroreflex, adic compresia brusc i puternic a sinusului

carotidian, a nervilor vag i laringeu, care determin o inhibiie cu oprirea cordului.

Predominana uneia din primele dou mecanisme duce la denumirea de spnzurare albastr, iar
predominana mecanismului neuroreflex indic aa numita spnzurare alb.
Laul traumatic ce comprim formaiunile anatomice cervicale produce leziuni morfologice
generale cum ar ficianoza, care este cu att mai intens cu ct nodul este mai lateral i prin
cealalt parte a regiunii cervicale, sngele circul spre creier , i cu att mai puin pronunat,
cu ct nodul este situat anterior sau posterior, rezultnd blocarea concomitent a vaselor.
Lividitile vor aprea la nivelul membrelor inferioare, dup ce cadavrul a stat suspendat n
laul traumatic minimum 6- 8 ore dup moarte. n raport cu poziia tipic sau atipic de
spnzurare, lividitile pot lua forme topografice particulare. Prin contracia veziculelor
seminale, se produc emisiuni de lichid seminal, iar n putrefaciile avansate corpul se poate
detaa de capul ce rmne n laul traumatic i poate fi dus la distane mari de ape, avalane,
animale,etc.
Pe corp, mai ales pe cap i pe trunchi, se poate constata prezena unor echimoze i
excoriaii rezultate n urma lovirii corpului de obiectele din jur, n stadiul convulsiv al
spnzurrii ( dac acest lucru este posibil fa de locul faptei).
Semnele locale externe cu valoare de amprent sunt reprezentate de anul de spnzurare i de
leziunile produse de laul traumatic, care ori de cte ori este confecionat din material dur, va
lsa un an profund i ori de cte ori este moale, va produce un an abia vizibil. Dup moarte,
anul se pergamenteaz, iar n situaia spnzurrii unui cadavru, vor lipsi reaciile locale
vitale.
anul de spnzurare este situat n treimea superioar a gtului, n spnzurrile tipice, are o
direcie oblic ascendent, ctre ceaf sau lateral, unde este ntrerupt prin interpunerea nodului
laului , cozilor de pr ale victimei, alteori a degetelor acesteia, n scopul degajrii din la i
reproduce n relief, ca imagine n oglind, forma i structura laului.
Strangularea
Este asfixia traumatic de comprimare a gtului, care se produce prin intermediul unui la
traumatic, dar efectuat de regul de o ter persoan ( strangularea propriu zis) sau realizat
rpin intermediul minii unei alte persoane (sugrumarea).
n stangularea cu laul, anul se strangulare va fi orizontal, fr discontinuiti, deci circular,
n rest reproducnd caracteristicile anului de spnzurare.
n sugrumare, n regiunea cervical anterioar se vor constata multiple excoriaii i echimoze,
iar la persoanele fr putin de aprare se va constata prezena a patru echimoze ovalare ,
flancate de o excoriaie, pe o parte a gtului i a unei singure echimoze i excoriaii pe celalt
parte. Aceste leziuni nu evoc altceva dect comprimarea persistent cu pulpa degetelor i cu
unghiile. n sugrumarea cu mnua, o atare tipologie lezionar va lipsi. n comprimrile cu
mna, de la spate, rmne un an consecutiv comprimrii, cu interminiul dintre police i index.
Uneori, strangularea se realizeaz prin comprimarea gtului pe o suprafa dur, margine de
pat, scaun, etc., cnd leziunile prin caracterul lor parial i intens vor fi evocatoare.
Comprimarea toraco abdominal
Reprezint o asfixie ce blocheaz micrile respiratorii toracice i care se realizeaz prin
blocare concomitent a toracelui i a abdomenului. Leziunile ce apar ca urmare a compresiei
toraco abdominale sunt fracturile costale i contuziile pulmonare, fracturile sternale , rupturile
de ficat sau de splin etc. Acest gen de asfixie poate fi consecina unor acte criminale (o greutate
de 70 kg a unui adult realizeaz asfixia) sau a unor accidente (comprimri sub vehicule,
avalane, seisme, aglomeraii, sau prin braul mamei n timpul somnului la sugar).
Asfixia prin sufocare
Este expresia unei ocluzii a nasului i a gurii la exterior, fie cu mna, fie prin intermediul unui
obiect moale. n situaia sufocrii cu mna se vor cuta leziunile externe, dar mai ales leziunile
de pe faa intern a buzelor, rezultate n urma comprimrii mucoasei pe dantur, cu meniunea
c n sufocrile prin intermediul unor obiecte moi acestea vor lipsi, i doar semnele generale de
asfixie vor indica situaia producerii unei mori violente, suspecte.

Sufocarea este un act criminal n mod excepional prin pungi de plastic sau benzi adezive
aplicate pe nas i gur, putndu-se realiza ca un act de suicid.
Asfixiile sexuale
Grupeaz o serie de violene n care scopul actului agresiv este consumarea unui raport sexual
sau unui echivalent de raport sexual, iar asfixia constituie efectul su. Autorul agresiunii
mpiedic astfel , prin sufocare, victima s apeleze la un ajutor , fapt ce face ca uneori raportul
sexual s se consume post mortem (aici pot fi incluse spnzurrile sexopatice accidentale, cu
harnaamente speciale) , crimele sadice (cu leziuni caracteristice sadismului, centrate pe
organele sexuale), sau agresiunile sexuale de tipul violului cu comprimare toraco abdominal.
necul
Este o asfixie realizat prin ocluzia alveolelor i se produce n ap dulce sau srat , dar i n
alte medii lichide : vin, petrol, sau semilichide , uleuiri, noroi.
Apa produce asupra organismului o agresiune anoxic, de blocare alveolar, termic
(hipotermie) i mecanic (de rupere a alveolelor). Un cadavru necat ofer semne cadavrerice
de retenie n ap, care prin cronologia apariiei lor, evoc data probabil a inecului : mna de
spltoreas, mnua morii, cderea prului, detaarea tegumentelor. Retenia ndelungat a
cadavrului n ap realizeaz fenomenul conservator de saponifiere, transformarea esuturilor n
adipocear.
Leziunile constate pe un cadavru necat necesit precizarea faptului dac s-au produs anterior ,
concomitent sau posterior necului. Cele posterioare vor fi postvitale i posibil a fi produse de
vapoare, baraje, stnci etc.
Forma medico legal de nec include sinuciderea, cu sau fr leziuni, care s ateste existena
inteniei suicidale, accidentul prin cdere, omorul sau disimularea omorului.
necul n baie poate fi consecina unui accident (ebrietate, electrocuie, epilepsie, intoxicaii cu
CO), dar poate fi i consecina disimulrii sau chiar a unei crime.
BIBLIOGRAFIE : Scripcaru Gheorghe, Medicina legal, 1993

-asfixia = stare patologica determinata de lipsa O2 la nivelul tesuturilor si celulelor

-termenul corect d.p.d.v.medical = anoxie

-clasificarea anoxiei d.p.d.v.fiziopatologic:

-anoxie de aport

-anoxie de transport
-anoxie de utilizare

-d.p.d.v.medico-legal anoxiile pot fi:

-anoxii neviolente (de cauza patologicA)

-anoxii violente (de cauza traumaticA)

-anoxiile de cauza violenta = asfixii mecanice

-mecanisme de producere a asfixiilor mecanice:

1. compresiune

-a gatului:
-spanzurare

-strangulare (sugrumarE)
-a toracelui,a abdomenului->compresiune toraco-abdominala

2. ocluzie
-a orificiilor respiratorii->sufocare

-a cailor respiratorii:
-cu corpi straini solizi

-cu lichide->inec (submersiE)

-modificarile anatomopatologice pot fi:

-modificari generale
-modificari caracteristice (specificE) fiecarui tip de asfixie

-modificari generale:
1. examenul extern al cadavrului
-cianoza->extremitatea cefalica,unghii,periunghial
-intensitatea depinde de durata asfixiei
-lividitati cadaverice extinse,confluente,culoare intens violacee
-asfixie de durata indelungata (lentA)->pe suprafetele de lividitate apar mici puncte hemoragice

-sufuziuni sanguine subconjunctivale

-usu.pupile midriatice

2. examenul intern al cadavrului

-sange fluid,de culoare inchisa,slaba tendinta la coagulare
-staza viscerala generalizata,organe usor marite in volum,tenta violacee;pe sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos

-pete asfixice Tardieux->petesii brune,hemoragice,la nivelul seroaselor (pleura,peritoneu,pericarD)

-la nivelul cordului:

-cavitatile inimii drepte usor dilatate,pline cu sange,tenta violacee pe sectiune a miocardului consecutiva stazei
-Kernbach descrie o fragmentare a fibrelor miocardice vizibila la examenul microscopic,consecinta unor contractii miocardice
puternice in fazele terminale
-la nivel pulmonar:

-sub pleura->petesii la nivelul scizurilor

-edem pulmonar hemoragic

-focare de emfizem acut

-macroscopic : aspectul unor mici placarde sub pleura viscerala,palide si usor depresibile
-microscopic : dilatare a alveolelor terminale cu rupturi ale spetelor alveolare->spatii aeriene largi intercomunicante
-la nivelul creierului:

-modificari de staza
-redus edem cerebral

-petesii la nivelul leptomeningelui

-mici pete hemoragice in substanta alba->evolutie indelungata a asfixiei

-la nivelul tubului digestiv:

-mucoasa cianotica
-mici focare hemoragice punctiforme sub mucoasa
-la nivelul ficatului,rinichiului,splinei->modificari de staza

-mecanisme tanatogeneratoare:
1. anoxia acuta
2. tulburari circulatorii cerebrale->compresia vaselor gatului
3. reflexe inhibitorii->stimularea zonelor reflexogene (zona sinocarotidianA),stimularea nervului vag si a nervului laringeu->moarte
prin inhibitie
-in compresiunea gatului->la deces contribuie toate cele 3 mecanisme
-in obstructia cailor respiratorii si a orificiilor respiratorii decesul este dat esp.de anoxia acuta

Spanzurarea
= compresiunea gatului de catre un lat actionat prin greutatea propriului corp

-clasificare in functie de:

1. pozitia nodului la nivelul gatului
-spanzurare tipica->nod in regiunea cervicala posterioara
-spanzurare atipica->alta pozitie a nodului

2. modul de suspendare a corpului in lat

-spanzurare completa->corpul complet suspendat in lat,fara sprijin cu solul
-spanzurare incompleta->corpul ia contact cu solul cu picioarele,cu genunchii,in pozitie sezanda,in pozitie culcata
-laturile prezinta aspecte variate:

1. dupa consistenta
-dure->sarma,lant

-semidure->franghie,sfoara,cablu electric,curea
-moi->esarfa,fular,cravata

-particularitati->impletituri,rugozitati->se imprima la nivelul santului de spanzurare

2. dupa latime->inguste / late
3. dupa numar->unice / multiple,cu una sau mai multe ture circulare
4. dupa modul de realizare a nodului
-lat cu nod fix->nu isi modifica diametrul prin tractiune
-lat cu nod culant->diametrul se micsoreaza prin tractiune

-clinic->autoexperientele lui Nicolae Minovici

-tulburari de vedere

-halucinatii auditive,vizuale
-senzatie de greutate in picioare

-senzatii dureroase
-ideatie rapida
-spanzurare lenta,progresiva->excitatie sexuala
-cunostinta se pierde in 15 secunde;urmeaza o perioada de liniste (20-30 secundE),apoi convulsii tonico-clonice,inconstant
prolabarea limbii intre arcadele dentare

-->erectie,ejaculare
-relaxare sfincteriana->emisie de urina si materii fecale

-moartea se produce in 4-5 minute

-mecanisme tanatogeneratoare->cele 3 mecanisme de baza + al 4-lea mecanism in anumite conditii

1. anoxia
-impingerea bazei limbii inapoi si in sus cu obstructia faringelui prin patrunderea latului intre faringe si osul hioid (spanzurarile
tipice,completE)
2. tulburari circulatorii cerebrale->compresiunea oaselor gatului
-jugularele se inchid la compresiuni de 2 kg,carotidele la 3-3.5 kg iar arterele vertebrale la 16-17 kg
-pierderea starii de constienta impiedica autosalvarea->spanzurare la persoane cu traheostomie cu fixarea latului deasupra canulei
3. compresiunea sinusurilor carotidiene,nervului vag,nervului laringeu superior->inhbitia centrilor vitali

-deces foarte rapid prin stop cardio-respirator

4. luxatia coloanei cervicale cu lezare bulbara->caderea victimei din lat de la o anumita inaltime (executie->spanzurare cu trapA)

-anatomopatologic:
1. examenul extern

-leziunea caracteristica = santul de spanzurare

-reprezinta amprenta lasata de lat la nivelul gatului victimei
-zona denivelata,pergamentata,brun-galbuie,asemanatoare unui sant
-raportat la cartilajul tiroid,in spanzurarea completa,santul are pozitie superioara (1/3 superioara a gatuluI)
-spanzurare incompleta (esp.in pozitie culcatA)->sant in regiunea mijlocie si inferioara a gatului
-directia usu.oblica ascendenta spre nod
-exceptie pozitia culcata->directie orizontala
-lat cu nod culant->sant complet,in zona nodului exista impresiunea nodului
-lat cu nod fix->sant intrerupt sau mult superficializat in zona nodului
-adancimea este inegala:

-mai profund in zona opusa nodului

-mai superficial,chiar intrerupt in zona nodului

-profunzimea depinde de tipul latului:

-lat ingust,dur->sant profund

-lat lat,moale->sant superficial

-intreruperi ale santului prin interpunerea unor obiecte moi (esarfA)
-caracter vital->infiltrate sanguine la nivelul santului si tesutului celular subcutanat,in tecile musculare,in masa musculara
esp.sternocleidomastoidian,glanda tiroida,glanda submaxilara
-alte modificari:
-lividitati cadaverice in 1/2 inferioara a corpului->spanzurare in pozitie verticala
-hemoragii subconjunctivale->staza cefalica
-inconstant prolabarea limbii intre arcadele dentare
-leziuni traumatice->echimoze,escoriatii pe partile proeminente datorita lovirii de corpuri dure invecinate in cursul convulsiei

-modificari generale de asfixie

2. examenul intern
-ruperi ale cartilajelor laringiene esp.cartilajul tiroid
-fracturi ale coarnelor osului hioid

-luxatii ale coloanei cervicale

-la nivelul carotidei:

-leziuni ale intimei->rupturi transversale

-infiltrate sanguine in adventice in zona corespunzatoare compresiunilor laterale

-forme judiciare:
1. suicid->cel mai frecvent;frecventa mai mare la
2. accident->alpinisti,copii,spanzurare gradata in scop de masturbare->spanzurari sexopatice autoerotice
3. omor->foarte rar
-persoane in imposibilitate de a se apara->copii mici,paralitici
4. incercari de disimulare a unui omor->in caz de strangulare cu latul sau cu mana

-santul de spanzurare nu are caracter vital

Strangularea
1. strangularea cu latul = compresiunea gatului cu ajutorul unui lat care se strange progresiv
-exista 2 forme:
-strangulare completa->latul comprima complet gatul,fiind fixat usu.prin nod
-strangulare incompleta->latul comprima regiunea cervicala anterioara si laterala
-latul este fixat in regiunea posterioara cu mana,degetele->exista 1 punct de sprijin si 1 punct de compresiune
-tanatogeneza->cele 3 mecanisme de baza
-anatomopatologic->examenul extern al cadavrului:
-sant de strangulare orizontal,complet (strangulare completA),intrerupt in partile laterale,lipsa partea posterioara (strangulare
incompletA) + escoriatii,echimoze datorita compresiunii cu degetele in partea posterioara
-santul este usu.situat in regiunea mijlocie a gatului,apoi in cea inferioara si foarte rar in regiunea superioara
-adancimea santului:

-egala (strangulare completA)

-mai mare in zona cervicala anterioara (strangulare incompletA)

-modificari generale de asfixie

-caracterul vital este dat de infiltrate sanguine in zona santului,in zona adiacenta

-leziuni traumatice de lovire,de aparare

-forma juridica:

-omucidere (aproape in exclusivitatE)

-sinucidere rara->fixarea latului strans prin nod inainte de a-si pierde cunostinta
-disimulare->sant cu caracter vital / fara caracter vital

-diagnostic diferential cu santul de spanzurare:

-spanzurare->directia oblica ascendenta spre nod
-strangulare->directia orizontala
-spanzurare->profunzime inegala (mai profund in zona opusa noduluI)
-strangulare->profunzime aprox.egala

-spanzurare->sant situat usu.superior

-strangulare->sant situat usu.mijlociu sau inferior
2. strangularea cu mana (sugrumareA)->compresiunea gatului cu mana agresorului
-mecanisme de producere->cele 3 mecanisme de baza

-anatomopatologic:
-in regiunea gatului (cervical anterior si lateraL)->echimoze ovalare si escoriatii semilunare produse de degete
-prezenta infiltratului sanguin in partile moi ale gatului
-fracturi de os hioid si rupturi de cartilaj tiroidian

-semne de violenta pe corp

-modificari generale de asfixie pronuntate

-forma judiciara->omor in exclusivitate

Asfixia prin compresiune toraco-abdominala
-se realizeaza prin impiedicarea mecanica a miscarilor respiratorii->compresiune cu greutate de aprox.40-60 kg

-tanatogeneza:
-mecanism anoxic->blocarea miscarilor respiratorii
-evolutie indelungata a fenomenelor de anoxie->deces in 20-30 min.doar prin comprimarea toracelui

-anatomopatologic:
-leziuni traumatice de compresiune:

-fracturi costale in 2 linii

-infiltrate sanguine in partile moi toracice
-compresiuni puternice->lezari ale organelor parenchimatoase->rupturi de ficat,splina
-modificari de asfixie pronuntate datorita evolutiei indelungate

-forma judiciara:
-omucidere->poate asocia alte forme de omor

-accident->accident de munca,accident rutier

Sufocarea
= asfixia prin impiedicarea patrunderii aerului in caile respiratorii prin obstruarea orificiilor respiratorii (nas, gurA)
-se poate realiza cu mana sau cu obiecte moi (pernA)
-tanatogeneza->mecanism anoxic cu evolutie indelungata->deces in 5-10 minute

-anatomopatologic:
-sufocare cu mana:
-leziuni periorale si perinazale->echimoze,escoriatii produse prin compresiunea cu degetele
-infiltrate sanguine la nivelul buzelor sau endobucal datorita compresiunii pe arcadele dentare
-leziunile pot lipsi la persoanele edentate
-sufocare cu obiecte moi->aceste leziuni pot lipsi
-modificari generale de anoxie pronuntate

-semne de violenta->lupta victima agresor

-forma judiciara:
-omucidere (aproape in exclusivitatE)->se poate asocia cu strangularea / compresiunea toraco-abdominala
-rar accident:

-epileptici->crize majore
-ebrietate avansata,coma alcoolica

Asfixia cailor respiratorii cu corpi straini

-forma judiciara->accident:

-esp.la copii mici->boabe de porumb,de fasole

-ebrietate avansata
-boli neurologice (afectarea reflexului de deglutitiE)->asfixie prin bolul alimentar
-corpul strain oblitereaza:

-laringele
-traheea

-bifurcatia bronsiilor
-anatomopatologie:
-corpi straini la diferite nivele in arborele respirator
-prezenta modificarilor generale de anoxie

-tanatogeneza:
-mecanism anoxic
-mecanism neuro-reflex inhibitor cu punctul de plecare la nivelul mucoasei laringiene,traheale, bronsice
Inecul sau submersia
= asfixia produsa prin inlocuirea aerului respirator cu lichid : apa,benzina,ulei,petrol
-este suficient ca orificiile respiratorii (nas,gurA) sa fie situate in mediu lichid

-tanatogeneza:
-pe primul plan sta mecanismul anoxic

-secundar:
-patrunderea apei in circulatie cu hemoliza,hemodilutie si hipervolemie->inec in apa dulce
-apa din patul vascular trece in alveole si produce anoxie->inec in apa sarata
-reflexe inhibitorii cu punct de plecare la nivelul mucoasei cailor respiratorii
-spasm glotic persistent->patrunderea lichidului in caile respiratorii
-decesul se produce in 5-6 minute

-evolutie:
1. faza preasfixica

-durata : 30 sec.-1 min.

-apnee in parte voluntara si in parte reflexa

2. dispnee inspiratorie
-durata aprox.1 min.

-consecinta hipercapniei din faza preasfixica

-se inspira si se inghite lichid

3. dispnee expiratorie
-durata : 1-2 min.
-reflex de aparare la patrunderea lichidului in caile respiratorii
4. faza convulsiva

5. pauza respiratorie
6. respiratii terminale ample->patrunde cantitatea cea mai mare de lichid in caile respiratorii
-starea de constienta se pierde in aprox.1 minut,victima coboara si se ridica la suprafata apei de cateva ori, apoi coboara la fundul
apei cu fata in jos,pozitie in care ramane pana la debutul putrefactiei

-anatomopatologic:
1. modificari datorate actiunii apei->apar la orice cadavru care sta in apa indiferent de cauza mortii
-se datoresc modificarilor tegumentare ce apar datorita scufundarii in apa
-apar modificari secventiale in timp->se calculeaza timpul de stat in apa
-la contactul cu apa rece->piele de gasca (contractia muschilor piloerectorI)

-la 3-6 ore->albirea pielii palmo-plantare

-la 3-5 zile->mana de spalatoreasa (tegumente albe,incretitE)
-la 1-2 saptamani->detasarea pielii sub forma de lambouri
-la 3-4 saptamani->detasarea pielii la nivelul membrelor superioare si membrelor inferioare,impreuna cu fanerele->manusa mortii

2. modificari caracteristice inecului

-ciuperca inecatului->spuma alba,densa in jurul gurii si nasului,cu aspect de ciuperca,ce apare la scoaterea cadavrului din apa si
dispare prin uscare in cateva ore
-lividitati pe fata,piept,membrele superioare->plutirea cadavrului cu regiunea lombara la suprafata apei prin acumularea gazelor de
putrefactie in regiunea abdominala
-aspectul plamanilor:

-macroscopic:
-plamani destinsi,globulosi,umplu cavitatile pleurale

-plamanul stang acopera cordul

-santuri pe suprafata externa datorate impresiunilor costale
-la palpare->elasticitatea pierduta,amprenta digitala prezenta
-pe sectiune -> aspect uscat

-microscopic:
-alveole destinse,septe largite cu vase dilatate datorita patrunderii apei in patul vascular, alternand cu zone cu rupturi de septe
alveolare->emfizem hidro-aeric
-petele lui Paltauf = petesii hemoragice la nivelul pleurei viscerale,la nivelul scizurilor
-dimensiuni mici,cu tenta albastruie si margini slab delimitate

-sange lichid,cu fluiditate

-tubul digestiv->cantitate mare de apa in stomac,prima portiune a intestinului subtire

-modificarile de putrefactie incep la nivelul capului->cap de negru
3. alte modificari

-modificari de anoxie pronuntate

-pot apare leziuni traumatice
-unele cu caracter vital->produse prin lovire de corpuri dure la caderea in apa
-altele fara caracter vital->lovire si tarare in apa curgatoare
-leziuni prin actiunea faunei acvatice,fara caracter vital (pesti carnivorI)

-forma judiciara:
-accident

-rar omucidere
-sinucidere

-legarea mainilor si picioarelor

-legarea de greutati de picioare
-incercari de disimulare a unui omor prin aruncarea victimei in apa