Broderie PDF
Broderie PDF
Broderie PDF
Publicat de Ioana Corduneanu la 02:45 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
AJURUL - cu fileu
Folosit foarte des in Banat si Transilvania, are mare efect decorativ.
Luam pe ac un numar de fire, de la stanga spre dreapta; batem acest grup cat mai des
si mai strans, formand o linie dreapta orizontala; ne lasam in jos, luand pe ac acelasi
numar de fire si, facand aceeasi miscare, capatam o linie verticala. Lucrand mai departe
in acelasi fel, obtinem un zig-zag format din linii orizontale si verticale foarte bine batute.
Dupa aceea ne intoarcem in sens invers si completam zig-zag-urile, formand astfel
patrate pe toata lungimea pe care avem nevoie.
Este bine ca panza pe care lucram sa aiba o textura regulata, cat mai subtire, ca sa
putem strange firele si sa capatam goluri cat mai mari, pe deasupra carora se intervine
cu un punct de tesatura, realizandu-se diferite motive.
Publicat de Ioana Corduneanu la 00:04 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
Publicat de Ioana Corduneanu la 23:49 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
AJURUL - cu gaurele
Poate unul dintre punctele cele mai nelipsite din cusaturile romanesti, se
intrebuinteaza in toate regiunile tarii. Tipul principal a generat mai multe variante.
Realizarea lui are loc prin scoaterea de fire: in felul acesta se obtin gaurele, sau
goluri pe o parte si pe alta; deasupra lor se pot broda diverse modele.
Un ajur cu fire scoase simplu se realizeaza in felul urmator: dupa ce am facut gaurelele
pe ambele parti, pe latimea pe care dorim s-o aiba ajurul, luam cu acul un grup de fire,
iar altul il lasam ca si la o tesatura. Ne intoarcem, luand pe ac firele lasate si continuam
in acest fel, facdn crescaturi si scazaturi, pentru a realiza modelul dorit.
Putem folosi mai multe culori.
Publicat de Ioana Corduneanu la 23:48 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
GAURELELE
se mai cheama: OCHIURI, OCHISOARE si se intrebuinteaza de obicei la tivuri
(fixarea tivului). Se folosesc in special la fete de masa si servetele si constituie
puncte ajutatoare pentru executarea ajururilor.
Scoatem din panza un numar de fire, atat cat dorim sa fie gaurelele de late. Dupa aceea
incepem sa lucram, strangand intr-un lat, cu firul de ata din ac, cate un grup de fire din
panza, grup pe care il fixam luand pe ac cate doua fire din tiv. Apoi trecem la alt grup de
fire si continuam asa pana la terminarea randului, obtinand astfel fixarea la un capat a
grupelor de fire. Apoi procedam la fel si pentru capatul de sus al grupelor de fire.
1.
PUNCTE DE COMPLETARE
sunt puncte care servesc la incadrarea galoanelor.
Punctul 1 se aseamana cu o impletitura de pai.
Punctul 2 este realizat din elemente romboidale, sectionate pe jumatate, cazand o data pe
jumatatea de latura iar a doua oara pe diagonala.
Punctul 3 este format din patrate cu un colt pe nervura baza, sectionate pe diagonala.
Publicat de Ioana Corduneanu la 23:19 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
STELUTA
8 raze care pleaca din acelasi punct; poate fi lucrat cu 2 fete. Poate fi folosita la completarea locului dintre
4 cruciulite.
Intarim firul, scotandu-l in coltul din stanga-jos, apoi infigem acul in centru, facand o linie oblica, pe fata. De aici, pe
dos, facem o linie orizontala spre stanga; ne intoarcem si completam linia orizontala pe fata. Tot din centru facem
o linie oblica pe dos, scotand acul pe fata, in coltul stanga-sus. Completam linia oblica pe fata; din centru ne
ridicam apoi cu o verticala pe dos, completand-o pe fata; pornim din centru cu o linie oblica pe dos, scotand acul in
coltul din dreapta-sus; ne intoarcem in centru, completand linia oblica; facem apoi o linie orizontala pe dos, spre
dreapta, completand-o pe fata; din centru ne coboram apoi cu o linie verticala pe dos si, scotand acul, o
completam pe fata. Tot din centru pornim cu o linie oblica pe dos, scotand acul pe fata in unghiul din dreapta-jos.
Apoi facem si cea de-a 8-a raza si respiram usurati.
Publicat de Ioana Corduneanu la 23:17 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
Pentru a forma un model, de la capatul scarii facem o linie orizontala spre dreapta, pe fata, o verticala in sus, pe
dos, respectand acelasi numar de fire; apoi orizontala spre stanga o repetam de cateva ori, asa cum am facut cu
verticalele mai inainte. Tot asa facem scara si in sens invers.
Publicat de Ioana Corduneanu la 23:15 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
Publicat de Ioana Corduneanu la 01:55 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
FESTONUL
Se lucreaza pe margini, in special la fetele de masa si tine loc de tiv.
Luam pe ac un numar de fire, mai mic sau mai mare, dupa latimea pe care dorim s-o dam festonului , facand o
linie verticala atat pe fata cat si pe dos. Scoatem acul pe fata, pe deasupra firului, formand un ochiulet. Continuam
pe toata lungimea marginii de festonat. Liniile trebuie sa fie foarte dese. Sirul de ochiulete intareste marginea dar
are si rol decorativ.
Publicat de Ioana Corduneanu la 01:53 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
Publicat de Ioana Corduneanu la 15:08 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
ZIGZAG-ul
este un punct ajutator, care numai completeaza modelele, nu le contureaza
pe fata, facem o linie oblica de la stanga spre dreapta
pe dos, facem tot o linie oblica, simetrica (in oglinda) fata de prima si continuam asa pe toata distanta. Apoi ne
intoarcem completand locurile ramase libere, cu aceeasi culoare sau cu o alta.
Publicat de Ioana Corduneanu la 15:07 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
OCOLUL
e un punct ajutator, care completeaza modelele, denumirea sa vine de la maniera de executie
de la dreapta la stanga: se face un pas pe orizontala, pe dos, iar pasul pe fata se face pe verticala.
Cand ne intoarcem de la stanga la dreapta, alternam, invers: orizontalele pe fata si verticalele pe dos.
Publicat de Ioana Corduneanu la 15:06 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
TIGHELUL
folosit pentru conturarea modelelor la camasi sau fete de masa:
de la dreapta la stanga: trecem acul peste un anumit numar de fire (pas) si il scoatem pe dos. Apoi, pe dos, in linie
dreapta, mergem cu acelasi pas si scoatem acul pe fata. Continuam pana la capat si se obtine o linie intrerupta.
Ne intoarcem de la stanga la dreapta, ca sa umplem golurile din linia raspectiva, folosind aceeasi culoare sau o
alta.
Suna mult mai complicat decat este. De fapt se pot face mai multi pasi de-odata.
Publicat de Ioana Corduneanu la 15:00 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
CRUCIULITE
Acesta este un punct stravechi, folosit in toata tara, foarte apreciat; frumusetea este sporita de exactitate. Panza
trebuie sa aiba o tesatura cat mai regulata si grosimea firului de cusut sa fie aleasa in functie de grosimea panzei.
Crucile sa aiba aceeasi dimensiune si liniile oblice sa aiba aceeasi directie.
Cruciulite pe o fata: adica pe fata obtinem cruciulite iar pe dos linii verticale: facem o linie oblica pe fata, de
la stanga jos la dreapta sus si apoi o linie verticala, pe dos. Continuam pentru cate puncet este nevoie si apoi ne
intoarcem invers: cu linii oblice de la dreapta jos la stanga sus.
Publicat de Ioana Corduneanu la 14:58 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
ce si cum
Acum trebuie sa intru pe un teren minat si anume: tehnici de cusut; incercand sa vin in ajutorul celor care (chiar)
vor sa coasa.
Pe cat de usor imi este sa desenez aceste modele de ii si motive, in illustrator, in format vectorial, pe atat de greu
imi este sa cos de-adevaratelea, deci prea multe ponturi nu am de dat.
Patratelele reprezentate in desene sunt de fapt "cruciulite". Majoritatea isvoadelor romanesti se lucreaza in cruci.
Cruciulite pot sa cos si cu ochii inchisi si cred ca le stie toata lumea; insa "lantisorul", "tighelul", "rumanescurile",
ma sperie si le evit.
Doua principii stiu:
Foloseste ata scurta! Daca pui in ac o ata prea lunga, pierzi timp facand miscari mai
ample si risti sa incalcesti ata. O poveste orientala spune ca un rege a organizat o
competitie de cusut intre pretendentii la mana fiicei sale, sperand s-o marite cu cel mai
priceput. Insa fata a pregatit ate mai scurte pentru printul pe care ea il prefera si astfel l-a
ajutat sa castige.
Dosul unei cusaturi trebuie sa fie la fel de frumos ca fata. Pentru ca unele tesaturi sunt
din panza foarte fina, usor transparente; iar maramele si stergarele au, practic, 2 fete
vizibile. Deci toate nodurile si toate balbele nu pot fi ascunse. Asta presupune sa-ti faci
un fel de strategie de cusut, sa pastrezi pasii egali (acelasi numar de fire), si sa incerci sa
pastrezi aceeasi directie pentru cusaturi. Astfel reusesti sa nu risipesti ata aiurea.
CUSATURI: tighelul, ocolul, cruciulita pe o fata, cruciulita pe doua fete, zigzag-ul, lantisorul, festonul, gura papusii,
steluta, gaurelele
BRODERIE: punctul de contur, drugul drept, drugul oblic, festonul, nodulete si nodulete rasucite
AJURURI si SABACE: ajurul cu gaurele, cu paianjen, cu fileu, cu fire rasucite
INCRETURI: cretul pe cutulite, cretul ornamentat de ie la gat, incretul, punctul banatean
DECORARE: punctul de calatele, margelele
si pe acestea le voi prezenta aici. Las deoparte impletiturile cu crosete sau carlige, fileul si macrameurile, care sunt
capitole intregi, zeci de pagini de treburi foarte complicate, supraomenesti.
design of the former runs at right angles to that of the later, the colour scheme,
which frequently consistes of an array of vivid lines, being the same in both
cases. The embossing stitch is used to work the entervening space an inch
or two in width between these two embroidered parts, so as to effect a
transition from one to the other. The sole effect there is no other is to soften
the contrast and to carry the eye across from one to the other without jar. The
embossing is usually done in silk, white like the material, greyish or faintly
yellow, this being used either alone or (especially in the Bukovina) combined
with other colours and even with glass beads. The thread is visible on the right
side of the material only, on the wrong side it is practically concealed. The
embossed patterns are taken vertically down the sleeve, the embroidery thread
folowing a zig-zag course between two threads of the material which lie fairly
close together. It is then gently pulled up. The design is formed by leaving
unembroidered patches between these lines of honeycombing. The whole thing
is calculated with the utmost accuracy, for the slightest error would distort the
pattern. It looks simple, but in actual fact, the work is highly intricate and
exacting. A rather similar effect can be obtained with somewhat less trouble in
the following way. Silken threads are run through the material in paralel lines,
but without raising the fabric into relief, in such a manner that a pattern is
formed by the contrast between the worked and the plain patches; the result in
design is nearly always geometrical. (Traducerea n limba romn: Trebuie
s ne referim, n special, la o alt tehnic de cusut, folosit, aproape fr
excepie, la realizarea prii de cma aflat ntre alti i mnec. Designul
celei dinti este dispus n unghi drept fa de cel al ultimei, schema de culori,
constnd frecvent dintr-o serie de benzi viu colorate, fiind aceeai la ambele. O
custur de embosare este folosit pentru a lucra spaiul lat de un inch sau
doi aflat ntre aceste dou pri brodate, astfel nct s se efectueze o tranziie
de la una la cealalt. Singurul efect nu exist altul este de a atenua
contrastul i de a transporta ochiul, fr discordan, de la un cmp la cellalt.
Custura de embosare se realizeaz de obicei cu fir de mtase, alb ca
materialul, gri deschis sau galben pal, utilizat fie singur, fie (mai ales n
Bucovina) n combinaie cu alte culori i chiar cu mrgele de sticl. Firul este
vizibil doar pe faa materialului, pe spatele acestuia el este practic ascuns.
Modelele acestea n relief sunt lucrate pe vertical, din partea de sus a mnecii
n jos, firul de brodat urmnd un curs de zig-zag ntre dou fire de material
apropiate. Firul este apoi tras uor n sus. Modelul se formeaz din poriunile
de material lsate nebrodate ntre aceste linii de ncre. Totul este calculat cu
cea mai mare precizie, pentru c cea mai mic greeal ar distorsiona modelul.
Pare simplu, dar este, de fapt, o munc extrem de complicat i de acuratee.
Un efect destul de asemntor poate fi obinut cu ceva mai puin efort n modul
urmtor: fire de mtase sunt trecute prin material, n linii paralele, dar fr a
const aceast tehnic. El prezint aici dou tehnici de cusut folosite n acea perioad la
realizarea ncreului de sub alti, i anume punctul tipic de ncre, pe care l denumete
embosare , mai spectaculos si mai complicat de realizat, i o tehnic alternativ, mai
simplu de realizat, pe care o identificm ca fiind punctul urzit pe fir: Special reference
should be made to another stitch which is used, almost without exception, to work the
part of the smock which lies between the shoulder-piece and the sleeve. The design of the
former runs at right angles to that of the later, the colour scheme, which frequently
consistes of an array of vivid lines, being the same in both cases. The embossing stitch
is used to work the entervening space an inch or two in width between these two
embroidered parts, so as to effect a transition from one to the other. The sole effect
there is no other is to soften the contrast and to carry the eye across from one to the
other without jar. The embossing is usually done in silk, white like the material,
greyish or faintly yellow, this being used either alone or (especially in the Bukovina)
combined with other colours and even with glass beads. The thread is visible on the right
side of the material only, on the wrong side it is practically concealed. The embossed
patterns are taken vertically down the sleeve, the embroidery thread folowing a zig-zag
course between two threads of the material which lie fairly close together. It is then
gently pulled up. The design is formed by leaving unembroidered patches between these
lines of honeycombing. The whole thing is calculated with the utmost accuracy, for the
slightest error would distort the pattern. It looks simple, but in actual fact, the work is
highly intricate and exacting. A rather similar effect can be obtained with somewhat less
trouble in the following way. Silken threads are run through the material in paralel lines,
but without raising the fabric into relief, in such a manner that a pattern is formed by the
contrast between the worked and the plain patches; the result in design is nearly always
geometrical. (Traducerea n limba romn: Trebuie s ne referim, n special, la o alt
tehnic de cusut, folosit, aproape fr excepie, la realizarea prii de cma aflat ntre
alti i mnec. Designul celei dinti este dispus n unghi drept fa de cel al ultimei,
schema de culori, constnd frecvent dintr-o serie de benzi viu colorate, fiind aceeai la
ambele. O custur de embosare este folosit pentru a lucra spaiul lat de un inch sau
doi aflat ntre aceste dou pri brodate, astfel nct s se efectueze o tranziie de la una
la cealalt. Singurul efect nu exist altul este de a atenua contrastul i de a transporta
ochiul, fr discordan, de la un cmp la cellalt. Custura de embosare se realizeaz
de obicei cu fir de mtase, alb ca materialul, gri deschis sau galben pal, utilizat fie singur,
fie (mai ales n Bucovina) n combinaie cu alte culori i chiar cu mrgele de sticl. Firul
este vizibil doar pe faa materialului, pe spatele acestuia el este practic ascuns. Modelele
acestea n relief sunt lucrate pe vertical, din partea de sus a mnecii n jos, firul de
brodat urmnd un curs de zig-zag ntre dou fire de material apropiate. Firul este apoi tras
uor n sus. Modelul se formeaz din poriunile de material lsate nebrodate ntre aceste
linii de ncre. Totul este calculat cu cea mai mare precizie, pentru c cea mai mic
greeal ar distorsiona modelul. Pare simplu, dar este, de fapt, o munc extrem de
complicat i de acuratee. Un efect destul de asemntor poate fi obinut cu ceva mai
puin efort n modul urmtor: fire de mtase sunt trecute prin material, n linii paralele,
dar fr a ridica materialul n relief, astfel nct modelul se formeaz prin contrastul
dintre suprafaa lucrat i cea lsat liber. Rezultatul este aproape ntotdeauna un design
geometric. (OPRESCU George Peasant Art in Roumania , 1929. P. 66)
Timeline Photos
16 photos
Profile Pictures
2 photos
Cover Photos
3 photos
71
CancelDone Cropping
Drag the corners of the box above to crop your new profile photo.
Saving your new profile picture
ncreul de sub alti
Pentru tutorialul de azi am folosit un eantion de pnz, tivit, cu nur introdus prin tiv, exact ca la ie.
Primul rnd
Rndul al doilea
Rndul al treilea
Aceasta este prima parte a tutorialului, custura de pe eantion nu este chiar uniform, m-a deranjat foarte tare
camera care sttea cumva ntre mine i custur. Este primul tutorial de genul acesta, sper sa fii indulgeni. Am fcut
i un mini-filmule, dar necesit ceva editri, o s-l postez mine, pardon astzi, la o or mai decent.
Sper c imaginile sunt destul de explicite, dac nu, sunt sigur c filmuleul o s compenseze lipsurile, iar eu sunt aici
dac avei ntrebri.
1.
IA DE AUR
Rutenii au ales, tot pentru diferentiere, sa-l faca verde sau albastru. Pe banda
incretului s-au folosit motive specifice, feminine, legate de fertilitate: in special
romburi si variatiuni de romburi, taiate si intersectate.
"RAURII" de pe maneci au rol estetic. Jongland cu proportia modelelor,
densitatea raurilor, culorile folosite, femeile isi reglau aparitia, silueta, prin
adevarate iluzii optice. Sunt 2 tipuri de rauri: drepte (simple sau increngate) si
oblice, numite: costisate, chiezuri, piezuri (piezise). In Vrancea, femeile au ajuns
la un efect special, cosand raurile drepte dar rasuncind manecile. Aceasta
"moda" s-a raspandit si prin zonele invecinate, ajungand pana in Muscel. Nu cred
ca poate fi o regula fixa, dar imi pare ca in Moldova si Bucovina predomina
raurile piezise; si in sud, Muntenia si Oltenia cele drepte.
Raurii de pe piept, mult mai bogati la iile de vara si normal, in sudul tarii. In nord,
fiind mai rece, femeile purtau bundita (cojoc fara maneci) care acoperea ia pe
piept si spate. Se vedeau doar manecile. Nu avea rost sa incarci o ie pe care
urma s-o ascunzi sub bundita.
Mai exista cusaturi decorative pentru guler si marginea de jos manecilor. Si mai
exista un tip de cusaturi, "cheite" folosite pentru a uni bucatile de panza intre
ele: pentru a coase maneca pe interior, pentru a coase fata de spate. Numele
folosit pentru aceste cusaturi, cel putin in Dobrogea si uneori in sud este
"BIBILURI" si numele spune totul. Te-apuci sa bibilesti o ie numai daca mai ai
timp si chef. Asta nu inseamna ca o incarci excesiv. Cheitele, bibilurile, se fac cu
ata alba sau rosie. Si femeile au stiut ele foarte bine sa pastreze o compozitie
echilibrata, un raport palcut ochiului intre fondul alb al iei si cusatura colorata. De
altfel, in Tulcea, cu toate "bibilurile", camasa arata foarte simplu si elegant,
pentru ca nu are rauri si incret, ci doar "UMAR".
Am cautat in disperare sa gasesc o schema cu regulile de compozitie si
proportiile elementelor pe ii. Asta pentru ca intentionez sa recompun ii, pe baza
motivelor autentice recuperate care au fost, la vremea respectiva, colectate pe
bucati.
N-am reusit sa gasesc nimic concret; insa, Doamna Varvara Buzila, director
adjunct al Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, a fost amabila
sa-mi raspunda la intrebari si sa-mi dea niste indicii. Astfel:
incretul = 1/3 din altita; altita + incretul = 1/3 din lungimea totala a manecii.
Facand un desen, a rezultat cum ca maneca se imparte in 12 parti egale:
3 parti, adica un sfert din lungimea manecii revine altitei. O parte revine
incretului. Raurii raman cu 8 parti din 12, adica cu 2 treimi.
Asa ar fi o ie ideala, dar nu obligatorie. Proportiile s-au obtinut facand o medie
intre foarte multe variante de ii. Asa cum s-a ajuns la "dreptunghiul de aur", asa
putem sa numim aceasta schema "ia de aur" si s-o folosim nu ca regula rigida,
dar ca reper.