Rezumat Berea Simona
Rezumat Berea Simona
Rezumat Berea Simona
I FARMACIE
GRIGORE T. POPA
IA.I
TRATAMENTUL RECUPERATOR
AL SPONDILITEI ANCHILOZANTE
COORDONATOR .TIIN.IFIC
PROF. DR. RODICA MARIETA CHIRIEAC
DOCTORAND
SIMONA BEREA
IA.I - 2012
CUVINTE CHEIE
spondilita anchilozanta,
pierdere de masa osoasa,
exerci.iu fizic,
metoda Pilates
INTRODUCERE
Spondilita anchilozanta este o boala inflamatorie cronica ce afecteaza n special
coloana vertebrala, putnd interesa .i articula.iile periferice, principal caracte
ristica a bolii
fiind implicarea precoce a articula.iilor sacroiliace.
Boala se ncadreaza n grupul spondilartropatiilor seronegative, alaturi de sindromu
l
Reiter, artrita reactiva, artrita psoriazica, artrita enteropatica, spondilartro
patiile nediferen.iate
.i spondilartrita cronica juvenila, fiind indubitabil capul de serie al acestui
grup de afec.iuni
Spondilita anchilozanta este fara ndoiala o afec.iune invalidanta, cu att mai mult
cu
ct deocamdata nu se poate vorbi de un tratament curativ, iar perioada de timp scu
rsa ntre
momentul real de debut al bolii .i momentul diagnosticului .i ini.ierii demersur
ilor terapeutice
este din pacate nca foarte lunga, permi.nd instalarea unor leziuni ireversibile.
Impactul socio-economic al SA este reprezentat n special de: prevalen.a relativ c
rescuta,
debutul la vrste tinere, n perioada cea mai productiva a vie.ii; evolu.ie rapid pr
ogresiva spre
anchiloza .i invaliditate, ce determina pensionarea n primul an dupa diagnostic a
5% dintre
pacien.i, iar 80% dintre ace.tia devin invalizi dupa 10 ani; speran.a de viata a
pacientilor
spondilitici este redusa cu 5-10 ani; costuri indirecte mari (aproximativ 75%) p
rin pensionare
naintea limitei de vrsta, invaliditate severa ce nu le permite autongrijirea, pacie
n.ii avnd
frecvent nevoie de inso.itor.
Mult timp tratamentul n SA a fost marcat de lipsa op.iunilor terapeutice cu impac
t
real asupra ncetinirii sau stoparii evolu.iei naturale a bolii. Terapia biologica
a modificat
prognosticul pacientilor cu SA, determinnd nu doar ameliorari semnificative ale a
ctivita.ii
bolii ci .i ncetinirea evolu.iei bolii, permi.nd reintegrarea sociala a pacien.ilo
r tineri
condamna.i la invaliditate, cu scaderea costurilor totale .i n special a celor in
directe datorate
handicapului .i echilibrarea balan.ei cost/beneficii.
Kinetoterapia este esen.iala la pacientul cu spondilta anchilozanta. Daca tratam
entul
medicamentos este absolut necesar, men.inerea func.ionalita.ii .i reeducarea fun
c.ionala a
articula.iilor interesate are o importan.a fundamentala pentru prevenire, ntrziere
a .i corijarea
deformarilor articulare, posturale, ale aliniamentului. De.i medica.ia contribui
e la
men.inerea/refacerea amplitudinii de mi.care prin starea de indoloritate .i cont
rolul procesului
inflamator, metodele .i tehnicile kinetice snt cele care asigura func.ionalitate
a optima, corecta
a segmentelor corpului la pacientul cu spondilita ankilozanta. De asemenea, cu a
jutorul
kinetoterapiei respiratorii, devine posibila men.inerea func.iei respiratorii cu
prevenirea
decompensarii ventilatorii.
Pornind de la aceste premise .i avnd n vedere impactul important pe care l are
aceasta boala asupra calita.ii vie.ii pacien.ilor, am ini.iat un studiu care sa
ia n vedere diferite
aspecte ale spondilitei anchilozante, urmarind evolu.ia acestora pe o perioada c
uprinsa ntre
10 zile .i 2 ani.
Criteriile generale de includere n studiu au fost urmatoarele:
. Diagnosticul de SA conform criteriilor New York modificate 1984
. Vrsta minima a pacientului 18 ani
. Acordul pacientului
Pacien.ii au fost evalua.i conform unui protocol ce a cuprins urmatoarele:
. Anamneza, cu eviden.ierea mediului de provenien.a, vrstei, vrstei la debutul bol
ii,
durata bolii. Am fost interesa.i de asemenea de consumul de tutun, alcool .i de
antecedentele personale patologice semnificative
. Condi.ii de via.a .i de munca
alimenta.ie, consum de alcool .i de tutun, ocupa
.ie
. Profilul comorbidita.ilor incluznd afec.iuni asociate n afara de cele men.ionate
mai sus ca .i criterii de excludere. De asemenea, s-a notat consumul de alcool .
i tutun,
precum .i indicele de masa corporala (IMC)
. Profilul clinic
respectiv tipul de spondilita (cu afectare axiala, periferica
.i
extrascheletala), mobilitatea axiala la nivel cervical .i lombar, expansiunea to
racica,
mobilitatea .oldului utila n studiul nr.2
. Profilul paraclinic - a evaluat:
. Din punct de vedere biologic
- prezen.a sindromului inflamator (cuantificat prin VSH, CRP .i fibrinogen seric
)
- n studiul nr.1 - Markerii de turnover osos:
osteocalcina - pentru formarea osoasa;
telopeptidele C terminale al tipului I de colageni (CrossLaps)
osoasa
pentru resorb.ia
ara
(sacroiliita stadiul I .i II) si SA severa (sacroiliita stadiul III .i IV). Radi
ografiile au fost
efectuate pe acelasi aparat (RxDiagnostic EMERIX 50HF) si interpretate de acelas
i radiolog
. Indicii de evaluare ai bolii
- durerea
evaluata pe scala analoga vizuala (VAS)
- starea generala de sanatate a pacientului (GH) evaluata de asemenea cu ajutoru
l
scalei vizuale analoge (VAS)
- indicele BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index) - indicel
e
de evaluare a activita.ii bolii validat n limba romna, ce evalueaza activitatea bo
lii n ultima
saptamna
- indicele BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Functional Index)
indicele de
evaluare a dizabilita.ii func.ionale
. indicele de evaluare a calita.ii vie.ii - HAQ (Health Assessment Questionaire)
. evaluarea eficien.ei terapeutice la 2 ani a inclus reeavaluarea markerilor de
turnover osos .i a sindromului inflamator, a indicilor de evaluare a bolii (BASD
AI,
BASFI, HAQ) .i a valorilor scorului T ob.inute prin DXA, pe acela.i aparat, cu
ajutorul aceluia.i operator.
OBIECTIVE
Lucrarea de fa.a a avut ca prim obiectiv eviden.ierea datelor clinice .i paracli
nice,
precum .i a paramentrilor specifici de boala la un lot de pacien.i afla.i n evide
n.a Clinicii
Reumatologie, Spitalul Clinic de Recuperare Ia.i. S-a urmarit n principal evaluar
ea eficien.ei
terapeutice, att din punct de vedere al tratamentului medicamentos, ct .i al kinet
oterapiei.
Pentru aceasta, am organizat lucrarea sub forma a 3 studii.
n primul studiu am pus accent pe evaluarea densita.ii minerale osoase .i al marke
rilor de
turnover osos la pacien.ii cu spondilita anchilozanta, pentru a urmari evolu.ia
acestora n
dimanica, prin reevaluare la 2 ani.
In studiul al doilea am urmarit evaluarea eficien.ei introducerii metodei Pilate
s n tratamentul
recuperator al pacien.ilor cu spondilita anchilozanta .i coxita unilaterala pepe
rioada
spitalizarii.
Al treilea studiu, efectuat pe un numar mai mare de pacien.i, a evaluat evolu.ia
sub diferite
forme de tratament medicamentos .i balnefizica-kinetic, pentru a aprecia care su
nt cele mai
eficiente scheme terapeutice pentru diferite stadii evolutive.
1.3. REZULTATE
Vrsta medie a pacien.ilor a fost de 40,94 ani, 51,43% dintre acestia au fost din
mediul
urban, 45,71% dintre pacien.i avnd studii liceale .i doar 25.71% studii superioar
e.
Durata medie a bolii a fost de 9,91 ani, cu varia.ii ntre 0 (diagnostic ini.ial)
.i 25 ani
Antecedentele personale patologice au fost identificate n lotul de studiu la 42.8
6%, ponderea
fumatorilor a fost de 51.43%, iar a consumatorilor de alcool de 65.71%
Mobilitatea coloanei vertebrale, notata prin indicele menton stern, indicele occ
iput-perete,
tragus-acromion .i menton acromion, indicele cirtometric si Schober (Fig.1) au e
viden.iat
limitatea mobilita.ii axiale pe toate planurile de mi.care, semnificativ fa.a de
lotul martor.
Expansiunea toracica a nregistrat valori mai mici la pacien.ii cu C.S. avansata.
Categ. Box & Whisker Plot: Indicele SCHOBER
F(1,63) = 256.2765, p = 0.0000;
Kuskal-Wallis-H(1,65) = 48.2364, p = 0.0000
Mean
MeanSE
MeanSD
1.607.731.607.73studiumartorLOT012345678910Indicele SCHOBER1.607.73
Fig 1 Valorile medii ale indicelui Schber vs. lot de studiu
Prezen.a sindesmofitelor a fost semnalata la 45,71% din cazuri, ntr-un numar mai
mare n stadiile avansate de boala
Chestionarele BASDAI, BASFI si HAQ s-au dovedit instrumente utile pentru
aprecierea statusului clinico-functional al pacientului spondilitic. Statusul fu
nctional exprimat
prin BASFI s-a corelat cu activitatea bolii (BASDAI), dar mai ales cu calitatea
vietii acestor
pacienti (HAQ). S-au constatat diferen.e semnificative statistic ntre valorile BA
SFI .i
BASDAI la pacien.ii cu SA u.oara .i severa
Valorile medii ale HAQdi au fost de 1.830.49DS n cazul formelor usoare de SA si
de 1.530.74DS n formele severe. Valorile HAQdi nu difera semnificativ n functie de
stadiul
spondilitei anchilozante (F=3.62, p==0.0610, 95%CI).
Valorile medii ale durerii lombosacrate evaluate pe scala vizuala analoga VAS au
fost
de 57.9310.42DS n cazul formelor usoare de SA si de 60.6513.3DS n formele
severe.Valorile VAS nu difera semnificativ n functie de stadiul spondilitei anchi
lozante.
Rezultate asemanatoare au fost ob.inute .i n legatura cu evaluarea starii general
e de sanatate
(GH).
STUDIUL 2
STUDIU ASUPRA EFICIEN.EI INTEGRARII METODEI
PILATES N CADRUL PROGRAMULUI KINETIC LA PACIEN.II CU
SPONDILITA ANCHILOZANTA .I COXITA UNILATERALA
Kinetoterapia este esen.iala la pacientul cu spondilita anchilozanta; daca trata
metnul
medicamentos este absolut necesar, men.inerea func.ionalita.ii .i reeducarea fun
c.ionala a
articula.iilor interesate are o importan.a fundamentala pentru prevenirea, ntrzier
ea .i
corijarea deformarilor articulare, posturare .i ale aliniamentului.
De.i medica.ia contribuie la men.inerea/refacerea amplitudinii de mi.care prin s
tarea de
indoloritate .i controlul procesului inflamator, metodele .i tehnicile kinetice
sunt cele care
asigura func.ionalitatea optima, corecta a segmentelor corpului la pacientul cu
spondilita
anchilozanta. De asemenea, prin kinetoterapia respiratorie este posibila men.ine
rea func.iei
respiratorii cu prevenirea decompensarii ventilatorii.
2.1. OBIECTIVELE STUDIULUI:
Criterii de excludere:
. Stadii avansate de boala (stadiile III .i IV de sacroiliita, cu mobilitate axi
ala sever limitata i. Schober < 1 cm, i. degete-sol > 20 cm .i/sau coxartroza secundara)
. Patologii care contraindica sau limiteaza capacitatea individuala de efort (ai
ci am luat n
calcul n principal patologia cardio-pulmonara, boli cronice consumptive, afec.iun
i
inflamatorii acute, obezitatea etc)
. Patologii asociate care limiteaza mobilitatea axiala .i n articula.ia coxofemur
ala (patologie
discovertebrala, coxartroza, displazii congenitale de .old, NACF etc)
. Pacien.i care urmau deja un program kinetic la domiciliu (pentru o buna omogen
itate a
lotului n privin.a aderen.ei la programul kinetic nou introdus)
. Pacienti aflati n terapie biologica
Astfel, n studiu au fost inclu.i doar pacienti diagnosticati cu spondilita anchi
lozanta n
stadiul I sau II, care nu executasera pna la momentul zero al studiului kinetoter
apie, cu un
indice de masa corporala n limite normale, fara patologii asociate semnificative
si care
prezentau coxita unilaterala. Avnd n vedere ca majoritatea exercitiilor studiate s
e executau
la saltea sau n ortostatism cu sprijin pe piciorul sanatos, am preferat sa ne ref
erim la coxita
unilaterala.Lotul de studiu a fost impar.it n doua loturi egale numeric .i simila
re din punct de
vedere al parametrilor demografici .i de apreciere a bolii - lotul Pilates (care
a efectuat ca
NFO.:
NUME/PRENUME Vrsta Sex . M / .
Mediu de provenienta_________
Sacroilita (stadiu) HLA B27
Debutul bolii (ani) Afectare extraarticulara
. axiala Nr.atacuri uveita/an
. periferica
. mixta
APP AHC
TRATAMENT _______
Mobilitate spinala
Expansiune toracica
Indice Schober
IOP IMS ITA IMA____
Flexie laterala _
Index-sol _
Oboseala (VAS)
Evaluare globala a pacientului GH pacient
(VAS)
BASDAI BASFI
2.3. REZULTATE
Analiza statistica efectuata permite compararea principalilor parametric evalua.
i, astfel,
nct, pentru nceput, prin determinarea parametrilor demografici s-a putut aprecia li
psa
diferen.elor semnificative statistic din punct de vedere al parametrilor demogra
fici ntre lotul
de studiu .i lotul martor (vrsta, sex, mediu de provenien.a, IMC).
Riscul calculat n cazul fumatorilor indica un raport de sansa de 1.18 ori mai mar
e
(OR=3.48) pentru prezenta coxitei n spondilita anchilozanta la fumatori, iar pros
pectiv s-a
evidentiat un risc de 1.1 ori mai mare (RR=2.20). n acelasi context al analizei n
eparametrice,
prin realizarea tabelului de contingenta s-a evaluat influenta consumului de alc
ool asupra
prezentei spondilitei anchilozante asociata cu coxita. Rezultatele au demonstrat
absenta unei
asocieri semnificative (.2=0.000, r=-0.00, p=0.805, 95%CI).
Evalund mobilitatea axiala .i la nivelul .oldului, s-a constatat o diferen.a
semnificativa ntre valorile ob.inute pentru lotul martor comparativ cu lotul de s
tudiu, n timp
ce n cadrul subloturilor (Pilates .i Kinetoterapie) valorile medii reflectnd mobil
itatea au fost
apropiate, nenregistrnd diferen.e cu semnifica.ie statistica. (Fig 12)
Pe baza rezultatelor putem aprecia faptul ca vrsta naintata, vechimea mare a bolii
,
valorile ridicate ale VSH si prezenta antecedentelor personale patologice au un
efect negativ
asupra evolutiei bolii.
STUDIUL III
STUDIU PROSPECTIV PENTRU APRECIEREA
EVOLU.IEI PE DURATA A 2 ANI A UNUI LOT DE PACIEN.I CU
SPONDILITA ANCHILOZANTA
Vrsta de debut a bolii s-a situat n jurul a 26 ani, cu o durata medie a bolii de c
irca 10
ani, ceea ce corespunde vrstei medii a pacien.ilor la momentul primei vizite (36.
69
ani13.19DS). Totu.i, trebuie avut n vedere faptul ca un numar de pacien.i se aflau
la primul
consult medical, o alta parte destul de mare de pacien.i relatnd faptul ca simpto
matologia a
debutat cu un numar de ani naintea momentului diagnosticului, astfel nct, vrsta real
a a
debutului bolii .i implicit durata acesteia ramn variabile ce depind de momentul
diagnosticarii corecte. n legatura cu indicele de masa corporala al pacien.ilor a
vu.i n studiu,
se poate afirma ca acesta se situeaza n limite normale, cu o medie de 21.81.81DS Fi
gura
17 ilustreaza valorile medii ale vrstei, varstei de debut a bolii, duratei bolii
.i IMC.
a.a cum este reprezentat n figura nr.18. 53,15% din pacien.i au beneficiat de ter
apie biologica
pe toata perioada studiului.
Binen.eles ca to.i pacien.ii au beneficiat de kinetoterapie specifica n cadrul
internarilor intraspitalice.ti. nsa practicarea kinetoterapiei la domiciliu a fos
t cea care a facut
diferen.a
astfel, am ncadrat sub acest termen pacien.ii care au declarat ca au ef
ectuat cel
putin 3 zile pe saptamna un program de minim 30 de minute con.innd exerci.ii fizic
e dintre
cele nva.ate n spital. Nu am putut standardiza un astfel de program, datorita dife
ren.elor
individuale.
Principalele scheme terapeutice adoptate pe perioada studiului au fost urmatoare
le:
-
AINS
AINS
BI +
BI+K
AINS
CONCLUZII FINALE
dupa doi ani de tratament antiosteoporotic, fiind n masura sa dea informa.ii impo
rtante
despre rata pierderii osoase la pacien.ii spondilitici.
11. Este nregistrata o ameliorare semnificativa a celor mai importan.i markeri bi
ochimici (
VSH, CRP, Fibrinogen, CTX, OC), precum .i ai parametrilor clinici de aprecierea
a bolii. Cei
doi ani de tratament antiosteoporotic administrat pacientilor la momentul vizite
i initiale,
precum .i administrarea suplimentelor de calciu .i vitamina D3 .i-au dovedit pe
deplin
efectele benefice. Dupa doi ani de tratament modificarile nregistrate privind eva
luarea
scorului T lombar sunt semnificative (r=0.607, .2=13.17, p=0.0139, 95%CI), aspec
t ce
demonstreaza o scadere semnificativa a prevalentei cazurilor cu osteoporoza, aju
ngnd de la
48.57% la 2.86%. .i n cazul evaluarii scorului T sold dupa doi ani de tratament m
odificarile
sunt semnalate modificari semnificative ale prevalen.ei cazurilor cu osteoporoza
(r=0.629,
.2=13.01, p=0.008272, 95%CI), aspect ce demonstreaza o scadere semnificativa a a
cestora,
ajungnd de la 60% la 11.43%. De asemenea, un rol important se atribuie instruirii
pacientului
n legatura cu patologia de care sufera, kinetoterapiei practicata n mod sistematic
.i aderen.ei
foarte bune la tratament.
12. Obiectivul managerial de importanta majora la un spondilitic este mentinerea
si/ sau
refacerea functiei axiale si periferice musculo-scheletale, de aceea observatia
noastra s-a
dirijat catre aspectele de terapie complexa medicamentoasa, educationala, fizica
la si
kinetoterapica, imbinndu-le armonios.
13. Programele clasice de kinetoterapei aduc mbunatatiri care se traduc prin: cre
sterea
mobilitatii vertebrale cervicale .i lombare pe toate direc.iile de mi.care, cres
terea ampliantei
costale cu, crestera mobilitatii soldului afectat de coxita, indiferent de tipul
de kinetoterapie
adoptata.
14. Rezultatele studiulul privind aprecierea eficien.ei introducerii elementelor
preluate din
metoda Pilates la pacien.i cu spondilita anchilozanta .i coxita unilaterala pled
eaza pentru
importanta acestei metode, care se dovede.te a fi comparabila sau chiar mai buna
dect
kinetoterapia clasica n anumite situa.ii; aceasta se traduce prin ameliorarea fle
xiei cu 17.8%
pentru pacien.ii care au efectuat Pilates .i cu 10.61% pentru cei care au efectu
at kinetoterapie
clasica, extensia cu 35.03% resp. 20.83%, rota.ia externa cu 12.8% resp. 11.5%,
rota.ia
interna cu 30% resp. 24.5%, abduc.ia cu 20.55% resp. 16.22% .i adduc.ia cu 25% r
esp.
24.33%.
15. De men.ionat este si aspectul ca scorul BASDAI a scazut semnificat, iv (F=10
.57,
p<<0.01, 95%CI) de la 5.971.6DS la 3.871.3DS dupa 10 zile de terapie Pilates iar n
cazul
kinetoterapiei scaderea a fost usor mai mica de la 5.911.39DS la 4.41.55DS dupa 10
zile
de kinetoterapie.
14. n legatura cu durerea evaluata pe scala vizuala analoga, valorile medii ale V
AS au
scazut semnificativ (F=22.92, p=0.00001, 95%CI) de la 57.2515.42DS la 38.7510.5DS
dupa 10 zile de terapie Pilates.
16. Pe baza regresiei logistice se poate aprecia ca vrsta .i durata bolii sunt in
dicatorii cei mai
importan.i de care depinde raspunsul bun la aplicarea metodei Pilates. De aceea,
este bine de
avut n vedere faptul ca, afla.i n fa.a unui pacient tnar, cu boala aproape de debut
,
recomandarea de a efectua exerci.ii din metoda Pilates poate fi foarte benefica.
17. Avantajele metodei Pilates, printre cele clar demonstrate, privind ameliorar
ea
parametrilor func.ionali, sunt sustinute de aderen.a foarte buna la tratament, d
e gradul scazut
de dificultate al schemelor de mi.care .i de faptul ca pot fi cu u.urin.a contin
uate la domiciliu,
fara sa necesite aparatura speciala.
18. Preocupanti mereu de selectionarea celor mai bune metodologii terapeutice sa organizat
un studiu pe 111 bolnavi urmariti pe o durata de 2 ani; cel mai frecvent tip de
terapie ntlnit a
fost asocierea agentilor biologici cu kinetoterapie (53.15%) fiind urmata de kin
etoterapie
(24.32%); trebuie men.ionat si faptul ca to.i pacien.ii au necesitat AINS, cu o
frecven.a
variabila n func.ie de particularitatea bolnavului; marea majoritate a cazurilor
au efectuat
kinetoterapie, att pe perioada spitalizarii, ct .i la domiciliu. S-a pus un accent
deosebit pe
elor evaluata
prin scorul ASAS20 sunt explicate de kinetoterapie si terapie biologica.Valoarea
coeficientului de determinare (R2=0.4939) duce la concluzia potrivit careia 49.3
9% dintre
cazurile cu ASAS40 mbunatatit sunt explicate de kinetoterapie, balneofiziokinetot
erapie si de
terapia biologica.
24. Liniile definitorii ale unei atitudini corecte n cazul spondilitei anchilozan
te sunt
diagnosticul precoce de boala si a comorbiditatilor, nlaturarea factorilor de ris
c,
monitorizarea la intervale prederterminate functie de particularitatile evolutiv
e, evaluarea
permanenta clinica, functionala, de agresivitate a bolii, un management complex
a carui
obiectiv este pastrarea capacitatii functionale, combaterea diabilitatii. n acest
context
kinetoterapia clasica are un aport definit; metoda Pilates prin principiile n baz
a carora
actioneaza influenteaza benefic coloana vertebrala, articulatiile centurilor, am
plianta
pulmonara; sprijinul se dirijeaza si spre configuratia psihologica a pacientului
.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. Ruxandra Ionescu
Esen.ialul n reumatologie Editura Medicala Amaltea 2006.
2. Boonen A, Braun J, van der Horst-Bruinsma IE, et al. The ASAS/WHO ICF core se
ts
for ankylosing spondylitis: how to classify the impact of AS on functioning and
health.
Ann Rheum Dis 2010;69:102 7
3. Ruddt S., Harris E.D., Sledge C.B.
Kelley s textbook of rheumatology.Philadelph
ia:
WB Sounders 2001
4. Magrey M, Khan MA.Osteoporosis in ankylosing spondylitis. Curr Rheumatol Rep.
2010 Oct;12(5):332-6.
5. Ostergaard M, Lambert RG. Imaging in ankylosing spondylitis. Ther Adv
Musculoskelet Dis. 2012;4(4):301-11
6. Vastesaeger N, van der Heijde D, Inman RD et al. Predicting the outcome of
ankylosing spondylitis therapy. Ann. Rheum. Dis. 2011; 70(6), 973-981.
7. van den Berg R, Baraliakos X, Braun J, van der Heijde D.First update of the c
urrent
evidence for the management of ankylosing spondylitis with non-pharmacological
treatment and non-biologic drugs: a systematic literature review for the
ASAS/EULAR management recommendations in ankylosing spondylitis.
Rheumatology (Oxford). 2012;51(8):1388-96.
8. Roxana Popescu, Rodica Traistariu, Petrica Badea - Ghid de evaluare clinica .
i
func.ionala n recuperarea medicala vol 1, Craiova 319-320;2004
9. Braun J, van den Berg R, Baraliakos X, Boehm H, Burgos-Vargas R, Collantes E,
et al.
First update of the ASAS/EULAR recommendations for the management of
ankylosing spondylitis. Ann Rheum Dis 2011;70:896-904.
10. Dagfinrud H, Kvien TK, Hagen KB. Physiotherapy interventions for ankylosing
spondylitis. Cochrane Database Syst Rev 2008;CD002822.
11. Analay Y, Ozcan E, Karan A, Diracoglu D, Aydin R. The effectiveness of inten
sive
group exercise on patients with ankylosing spondylitis. Clin Rehabil 2003;17:631
-6
12. Lim HJ, Moon YI, Lee MS. Effects of home-based daily exercise therapy on joi
nt
mobility, daily activity, pain, and depression in patients with ankylosing spond
ylitis.
Rheumatol Int 2005;25:225-9
13. Silva E.M., Andrade S.C., Vilar M.J. Evolution of the effects of Global Post
ural
Reeducation in patients with ankylosing spondylitis. Rheumatol Int. 2012
Jul;32(7):2155-63.
14. Altan L., Korkmaz N., Dizdar M., Yurtkuran M.
Effect of Pilates training on
people
with ankylosing spondylitis. Rheumatol 2012 Jul;32(7):2093-9.