Organizarea Deservirii Turiştilor Şi Căile de Perfecţionare
Organizarea Deservirii Turiştilor Şi Căile de Perfecţionare
Organizarea Deservirii Turiştilor Şi Căile de Perfecţionare
Tema:
A EFECTUAT:
BALANESCU V.
St.gr.TMAP-092 f/red
A VERIFICAT:
DESEATNICOV O.
dr.conf.
CHIINU 2014
Introducere
Caracteristica ramurii. Starea actual i perspectivele de dezvoltare. Actualitatea
temei, obiectivele lucrrii de an.
Compartiment teoretic
1 .Principiile de baz privind organizarea deservirii turitilor.
Compartiment analitic
2.Analiza organizrii deservirii turitilor la ntreprinderea baz-practic.
Compartiment de proiectare
3.Propuneri privind organizarea deservirii turitilor strini la ntreprinderea bazpractic.
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
n ara noastr se practic de mult vreme, dar n mod sporadic i
neoficial, cazarea la ceteni a vizitatorilor ocazionali ai unor aezri rurale.
Moldova beneficiaz de un potenial turistic bogat i complex care se cere
ocrotit, conservat i protejat, n scopul obinerii de rezultate pe termen lung.
Turismul are, din acest punct de vedere o perspectiv destul de
promitoare. i va fi promitor, atta timp ct ne vom respecta ca
motenitori ai unei culturi rneti impresionante pe de o parte, iar pe de alt
parte, ct vom respecta aceast motenire, acest tezaur pentru generaiile ce
urmeaz, pentru c nu trebuie s uitm niciodat natura.
Turismul se dovedete a fi una din cele mai potrivite modaliti de a face
cunoscut potenialul turistic al Moldovei. Climatul i peisajele, etnografia i
folclorul, ceramica i artizanatul, fondul cinegetic i piscicol, fondul viticol i
pomicol etc., existente n mediul rural, fac ca Moldova s dispun de multiple
posibiliti pentru desfurarea turismului i dezvoltarea lui.
Moldova a fost odinioar o parte frumoas de lume unde tradiia era n
fruntea i inima tuturor. ncet, dar sigur, obiceiurile strvechi, cultura popular,
att de limpede i bogat, se pierd n timpul modern i rece al vremurilor
contemporane. Puine mai sunt locurile unde oamenii tiu s-i respecte
originea, unde primeaz respectul fa de valorile autentice, care ne dau
identitate ca neam.
n ara noastr s-a constituit Asociaia Naional de Turism care pune
accentul pe iniiativele i curajul ntreprinztorilor particulari i ncearc s
evite greelile marilor firme profesionale de turism, care au distrus peisajul,
practicnd turismul n mas, fr a ine seama de modul n care aceasta
afecteaz mediul.
De asemenea un element asupra cruia se insist este legat de faptul c
satul moldovenesc
cu
mari
traditii
culinare,cum
sunt:englezi,francezi,americani,bulgari,arabi etc.
Gastronomia romaneasca,este foarte mult apreciata de toti turistii
straini,are nevoie sa cunoasca si sa satisfaca diverse gusturi,supunindu-se
regulilor generale de primire si de servire ale acestor turisti, sa-i faca sa se
simta ca la ei acasa.Sa se bucure de toata solicitudinea unei ospitalitati
deosebite.
Compartiment teoretic
de
tip
de
activitate
turistic,
nseamn
reprezentarea
de motivatii. Swizewski C. si
Tipurile de turism
1.TURISM DE AER LIBER
Turismul de recreere si agrement. Scopul practicarii este satisfacerea
nevoilor psihofiziologice a populatiei in general, dar indeosebi il practica
6
(heliomarin).
Predominand
durata
scurta
(week-end)
sau
medie.
(saune, bai de namol si diverse proceduri medicale). Acest tip de turism este
cel mai scump si conditionat de necesitatea refacerii sanatatii a turistului ce
7
de calitatea
infrastructurii existente.
Turismul cultural (de vizitare). Numit turism de vizitare deoarece la propriu
prezinta o vizita a unui obiectiv sau o grupa de obiective, cu efect de recreere
si cunoastere. Fiind practicat in cea mai mare parte de populatie urbana cu un
anumita pregatire intelectuala, dea aceea si este un turism aparut mai recent,
corespunzand in evolutia sa cu curba ponderei populatiei cu studii superioare
si medii. Populatia cu o pregatire mai redusa intelectuala referandu-ne la
populatia rurala ce are un caracter de shoping urban.
Spre deosebire de cele doua tipuri de turism tratate anterior turismul de
vizitare (cultural) se caracterizeaza printr-o participare mai redusa. In afara de
ponderea persoanelor cu cultura generala si dorinta de a-si largi orizontul cu
cunostinte noi, un factor important ce a favorizat dezvoltarea acestui tip de
turism este nu numai
de
vizitare
(cultural)
predomina
in
mediul
urban
unde
concentrarea obiectivelor este mai mare. In general durata este mai redusa
comparativ cu tipurile descrise anterior. Se practica mai mult in perioada
concediilor si vacantelor de vara si iarna.
Practicandu-se la sfarsitul
se
Tipuri de agroturism dup potenialul derivat provin din acele produse sau
activiti agricole propriu-zise, dup modul lor de prelucrare zonal sau
regional, care exprim diverse practici agricole, dar pot avea i un caracter
cultural- istoric sub forma tradiional de buctrii, obiceiuri etc:
-culinare: buctrii (moldoveneasc, olteneasc etc);
-tradiii, obiceuri, festivaluri: bine cunoscutele srbtori rurale sub numele
de hramul satului, festivalul plcintelor etc.
Alcatuirea meniurilor
maioneza;
miel,
batal,
vanat,
vitel,
vita,
porc,
pasare.
grasimi, 30 g ;
branzeturi asortate, 50 g.
14
15
cat mai rationale, stiintific determinate, respectarea normelor igienicosanitare si ceea ce este mai edificator creaza timp liber membrilor
societatii, pe care sa-l foloseasca in scopuri cultural-educative, social
politice sau de odihna pentru obtinerea sau refacerea sanatatii.
Funcia de alimentaie public va fi organizat n dou compartimente :
-
16
17
18
5 6 min, se
610 luni
Ingrediente:
FRIPTURA DE RA LA CUPTOR
Ingrediente:
- o rata
- 150 gr ciuperci (de preferat pleurotus)
- 2 cepe
- 2 morcovi
- 5 catei de usturoi
- 1 pahar vin rosu sec
- 6 linguri de ulei
- sare
- piper
- boia
- cimbru
- suc de portocala
Pasul 1:
Reteta originala se face cu rata salbatica dar este la fel de gustoasa si cu
carne de rata domestica. Se spala bine carnea si se condimenteaza cu sare,
piper, boia si cimbru uscat.
Se lasa separat la rece pentru 30 de minute.
cimbru
o legatura
patrunjel sare
piper
4
linguri ulei
Carnea de mistret e bine sa fie tinuta minim 24 de ore intr-un bait pentru a se
fragezii!
1. Ceapa si ardeiul se taie rondele, telina si morcovul se dau prin razatoare iar
usturoiul se piseaza.
2. Toate acestea se amesteca cu vin, apa si otet. Se condimenteaza cu
sare, piper si cimpru dupa gust. In aceasta zeama se pune bucata de carne.
3. Castronul se acopera si se lasa la rece pentru minim 24 de ore (ideal ar fi 3
zile).
4. Dupa ce carnea a fost tinuta la bait se pune intr-o tava cu ulei si se
impaneaza cu slanina. Zeama in care a stat se pune si ea in tava.
5. Se adauga patrujelul se pune la cuptor avand grija sa mai turnam sos peste
tot preparatul.
IEPURE CU SOS
VANATORESC
Ingrediente:
1,5 kg iepure (pulpa si spinare),
2 linguri de ulei,
1 legatura de zarzavat pentru supa,
se fierbe 10 minute.
2. Carnea de iepure se curata de pielite, apoi se asaza in tava, se toarna
peste ea marinata fierbinte si se lasa la racit. Se pune la frigider cel putin 12
ore, iar carnea se intoarce din cand in cand.
3. Se scoate apoi carnea, se impaneaza cu slanina afumata si se frige in
ulei pe toate partile. Zarzavatul se aseaza de jur imprejurul carnii si se
fierbe inabusit, adaugand, de cate ori este necesar, marinata pana se
inmoaie carnea.
4. Zaharul se caramelizeaza si se stinge cu marinata, iar cand carnea este
moale, se adauga si sosul de zahar. Se scoate carnea si se taie felii. In sosul
din tava, se presara faina amestecata bine cu smantana,vinul, gemul de
fructe si mustarul,pentru ca sosul sa fie picant. Se fierb impreuna pana
se obtine un sos dens, pe care il punem in blender pentru a deveni ca o
smantana nu prea groasa.
5. Carnea taiata felii se pune in sos si se lasa la fiert 3-4 minute. Se serveste
cu crochete de cartofi, orez sau paste fainoase si un vin rosu sec.
MENIU
Gustri calde i reci
Gustare rapid
(legume la grtar, salam, unc, cacaval,
parmezan, ulei masline) Pine cu usturoi i
mozzarella
Conopida cu sos de smntn i parmezan
Salata greceasca cu feta
Salata cezar
Salata ton
Salata asortata de
vara Salata de
Supa-crema cu ciuperci
Mncruri
Piept de pui cu branzeturi aromate, la
cuptor Piept de pui cu sos de smintina,
ciuperci, vin alb Piept de pui cu
smantana, ciuperci si parmezan. Piept
de pui aromat la gratar
Ficat de pui in coniac cu sos de mere cu vin
Friptura de vitel in sos de vin alb
Muschi de vita feliat, tras la tigaie cu masline verzi, ardei iute, sos vin alb
Muchi de vita cu usturoi, ardei capia si vin rosu
Muchi de vita la grtar
File de porc cu ciuperci, msline verzi, ardei gras i sos de roii
File porc aromat la grtar
Pastrama de berbecu cu mmliga i mujdei
Costie picante de miel
Friptur de miel la cuptor
Producatorul
vinurisi anul
imbutelierii
Tuic de la Nisporeni
10 lei-100gr
10 lei 200gr
VINURI ALBE
Seci
Sauvignon
300 lei
Pinot Gris
300 lei
Chardonnay
300 lei
Sauvignon Blanc
250 lei
Chardonnay
250 lei
Feteasca alba
250 lei
Traminer
160 lei
Sauvignon
150 lei
Traminer
150 lei
Pinot
150 lei
Chardonnay
150 lei
Pinot
150 lei
Et Cetera 2007
130 lei
100 lei
Moldova de Lux
150 lei
Cricova demi/sec
Cricova 2006
100 lei
Moldova demi/sec
Cricova 2007
100 lei
150 lei
Chardonnay
Aligote
Demiseci
Demidulci
Moldova de Lux
Dulci
Gratiesti
500 lei
Trandafirul Moldovei
350 lei
Auriu
300 lei
Muscat
250 lei
320 lei
Cabernet Sauvignon
320 lei
Merlot
300 lei
Chardonnay
280 lei
Pinot Noir
270 lei
Codru
250 lei
Codru
200 lei
Cabernet
200 lei
Cabernet
200 lei
Rosu de Purcari
200lei
Codru
200lei
Vinuri Rosii
Seci
Negru de Purcari
Chardonnay
200lei
Merlot
170 lei
Merlot
Cricova 2005
150 lei
Cabernet Sauvignon
Equinox 2007
150 lei
Shiraz
Equinox 2007
150 lei
Carmnre 2008
Equinox 2008
150 lei
Purpuriu de Purcari
150lei
Merlot
150lei
Sauvignon
150lei
Cabernet-Sauvignon
150lei
Cabernet
150lei
Et Cetera 2007
130 lei
Cricova 2007
100 lei
500 lei
Cabernet Sauvignon
250 lei
Cahor
250 lei
Cabernet-Sauvignon
Cabernet
Dulci
Cahor Ciumai
160 lei
Kagor Bolboa
150 lei
Mic
Dejun.
I Varianta :
Omleta
simpla
- Cascaval
- Rosii si castraveti
-Unt sau
gem Ceai
sau cafea II
Varianta
ochiuri
Crenvusti cu mustar
- Rosii si castraveti
- Unt sau gem
- Ceai sau cafea
-Placinta cu
brinza
-Apa minerala sau plata
Meniu pentru
pelerini
Salata de telina cu maioneza de post
Ingrediente:
6 cartofi
2 radacini telina
50 g marar verde, tocat fin
200 g maioneza vegetala
2 linguri otet de mere
1 lingura suc de lamaie
2 linguri mustar de
Dijon apa, pentru
fiert
sare si piper, dupa gust
Preparare:
Se curata cartofii de coaja, se taie bucati si se pun la fiert intr-o cratita
cu apa impreuna cu telina taiata cubulete. Cand incep sa se inmoaie,
se scurg de apa si se lasa la racit. Se adauga intr-o salatiera, se
presara mararul, se stropeste cu otet de mere, sucul de lamaie,
mustarul si se omogenizeaza bine.
Se incorporeaza maioneza, se condimenteaza totul cu sare si piper.
Salata se lasa putin la rece si se poate servi.
Bor de post
Mod Coal
a
Nr.
Semnt Data
Document
Sarmale cu crupe
Boabele de porumb se zdrobesc in rasnita
si se fac crupe. Crupele se pun la inmuiat
in apa calduta si, separat, se curata ceapa
si se toaca marunt. Se pune ceapa la calit
in ulei si, cand s-a calit ceapa se adauga
morcov ras. In acest amestec se pun
crupele si
patrunjel frunze tocat. Aceasta compozitie se infasoara in frunze de
varza sau vita de vie. Foarte important, in compozitie nu se pune
bulion, pentru ca se intaresc crupele. In vasul in care fierbem
sarmalele se aseaza, pe fund, frunze de varza, peste care se pun
crengute de cimbru si leustean, precum si 2-3 foi de dafin. Se aseaza
sarmalele si, deasupra lor, se pune bulion. Sarmalele se fierb la foc mic
circa 15 minute, dupa care se dau la cuptor.
Mancare de bob
Bobul se pune in apa seara, la umflat. A
doua zi se opareste si se cojeste de
producere,
realizarea
organizarea consumului
2.
3.
Instruirea personalului
fi
execut aprovizionarea;