Interactive
Interactive
Interactive
Elaborata din perspectiva noilor abordari didactice, lucrarea isi propune mai putin un demers descriptiv al
predarii interactive, cat unul experimental, centrat pe experienta si achizitiile acumulate pe parcursul anilor de
experienta la catedra.
Am realizat o prezentare a strategiilor interactive de predare-invatare-evaluare dintr-o perspectiva bazata
pe actiune si gandire critica, realizand doua decupaje ale metodologiei interactive:
unul neutru din punctul de vedere al unui domeniu de studiu (aplicabil in orice disciplina in functie
de intentiile cadrului didactic si de nevoile elevului);
altul orientat de specificul unei discipline/ arii curriculare, stiut fiind ca didactica traditionala se imparte
in zilele noastre in didactici speciale, specifice domeniului.
In discursul didactic actual, termenul de strategii de predare-invatare este tot mai frecvent folosit, el
tinzand sa substituie referintele mai vechi din inventarul metodologic. Strategia, ca termen preluat din limbajul
militar, este in mod fundamental legata de luarea deciziilor. Ori, acesta este si motivul pentru care discursul
didactic pune azi un asemenea accent pe strategie.
Pana mai ieri, profesorul nu era pus in fata unui registru de optiuni. Un plan fix de invatamant, o programa
analitica, un manual unic, un examen testand cantitatea de informatie reprodusa de elev lasau putin spatiu
decizional cadrului didactic.
Societatea contemporana impune scolii asumarea unui rol performativ. De aici obligatia pentru
contextualizare, pentru adecvare si pentru flexibilitate. Optiunea pentru paradigma centrata pe elev (pe
performantele acestuia) a determinat si optiunea pentru o vasta libertate metodologica a profesorului. In conditiile
unui curriculum modern (plan cadru, curriculum disciplinar flexibil, manuale alternative, evaluare de proces bazata
pe calitatea competentelor achizitionate de elev), profesorul este obligat sa ia decizii.
Implementarea curriculumului romanesc actual nu poate avea loc in absenta adoptarii unui demers
strategic de catre profesor. Iar acesta nu trebuie asumat doar de dragul aplicarii unui document reglator.
Societatea cunoasterii sau societatea bazata pe invatare pe care expertii o intrevad la orizont, dar si inaintand cu
pasi repezi spre obiectivare, este una in care absolventul trebuie sa iasa permanent din tipare sau rutini
metodologice pentru a se adapta mereu schimbarii inerente. Or, in aceste conditii, este clar ca formarea lui nu
mai poate fi facuta prin simpla reproducere a unui discurs magistral, la adapost de libertatea si responsabilitatea
asumarii deciziilor complexe de catre cadrul didactic.
CUPRINS
1.
Argument
2.
3.
Cercetari efectuate in ultimii ani arata ca pasivitatea din clasa (inteleasa ca rezultat al predarii traditionale,
in care profesorul tine o prelegere, eventual face o demonstratie, iar elevii il urmaresc) nu produce invatare decat
in foarte mica masura. Iata cateva rezultate ale acestor studii:
-Elevii sunt atenti numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)
-Elevii retin 70% din continuturile prezentate in primele 10minute si numai 20% din cele prezentate in
ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)
- Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat ca stiu numai cu
8% mai mult decat elevii din clasa de control care NU au facut cursul deloc. (Rickard et al., 1988)
- Un studiu mai recent vizand implicatiile predarii centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson,
Smith, 1991) releva ca: atentia elevilor descreste cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii.
Prelegerea se potriveste numai celor care invata eficient prin canal auditiv. Ea promoveaza invatarea de
nivel inferior a informatiilor factuale, pornind de la premiza ca toti elevii au nevoie de aceleasi informatii in acelasi
ritm.Elevilor nu le place sa fie supusi unei prelegeri. In speta, este insuficient pentru invatare daca, in timpul orei,
elevii asculta (explicatiile profesorului) si, eventual, vad (o demonstratie facuta de profesor). Cauza acestui
fenomen tine de insusi functionarea creierului.Creierul nu functioneaza ca un video sau un casetofon. Creierul nu
este un simplu receptor de informatie
Profesorul/invatatorul trebuie
sa se preocupe de crearea de situatii
de invatare pentru elevii sai si nu
doar de prezentarea unor informatii.
Invatarea devine eficienta doar
atunci cand il punem pe elev sa
actioneze.
Un copil nu este un vas pe
care sa-l umpli, ci o faclie pe care so aprinzi astfel incat, mai tarziu sa
lumineze cu o lumina proprie. (
Plutarh )
In acest context, metodele
folosite sunt mijloacele prin care sunt
configurate activitatile de invatare
ale elevilor. De aceea este necesar
un inventar metodologic interiorizat (adica bine invatat, mobil, care poate fi aplicat si transferat in situatii noi)
pentru ca activitatile elevilor nu pot fi anticipate interactiv, si, cu atat mai putin declansate pe parcursul orelor.
2.Despre metode
Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentand latura executorie. In acest
context, ele pot fi considerate ca instrumentul de realizare intr-o cat mai mare masura a obiectivelor prestabilite
ale activitatii de invatare.
Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie cu personalitatea profesorului/ invatatorului si
gradul de pregatire, predispozitie si stilurile de invatare ale grupului cu care lucreaza.
Din aceasta perspectiva, metodele pentru o invatare activa se pot clasifica:
- discutia;
- dezbaterea;
- reteaua de discutii;
- jocul de rol;
etc.
- studiul de caz;
- rezolvarea de
probleme;
- jocul didactic;
situatii date
3. Metode prin care elevii sunt invatati sa lucreze
- exercitiul; etc.
- mozaicul;
- cafeneaua;
- proiectul in grupuri
mici; etc.
Brainstorming-ul
Sinelg
Ciorchinele
Copacul ideilor
Turul galeriei
Bulgarele de zapada
Mozaicul
Discutia
Linia valorica
Reteaua de discutii
Organizatorul grafic
Diagrama Venn
Metoda 6-3-5
Reuniunea - panel
Jocul de rol
Simularea
Modelarea
Cubul
Problematizarea
Studiul de caz
Proiectul
Portofoliul
intrarea in prelegere prin intermediul unei poante, povesti, imagini captivante si in deplina relatie
cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin intermediul prelegerii;
lansarea unei intrebari incitante ( astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere pentru a afla
raspunsul);
-aprofundarea intelegerii elevilor prin:
elevi;
incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicatii care urmeaza sa fie rezolvata de
Etimologic,cuvantul brainstorming provine din limba engleza si inseamna furtuna in creier, aflux de idei,
asalt de idei.
Principiul dupa care se ghideaza este cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a
ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.
Pentru derularea optima a acestei metode se pot parcurge urmatoarele etape:
Solicitarea intr-un mod cat mai rapid,in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor -
chiar traznite, neobisnuite, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea de situatii - problema
conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile
din grup. Nu se vor admite referirile critice sub nici un motiv. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.
Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi);
Reluarea ideilor emise si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte-cheie, imagini care
Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior se poate realiza
Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii fezabile pentru problema pusa in
discutie;
Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje,imagini,
desene, cantece, joc de rol.
O asemenea metoda presupune o serie de avantaje:
-participarea activa a tuturor participantilor;
-dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei
optime;
-exprimarea personalitatii;
-exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului;
dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia;
-realizarea unei ambiante pline de prospetime si emulatie.
se formeaza grupuri de cate sase membri, fiecare primind cate o foaie impartita in trei coloane.
fiecare din cei sase membri ai grupului noteaza trei idei pentru rezolvarea problemei, cate una in
fiecare rubrica;
fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia si o primeste pe cea a colegului din stanga, cele
trei idei emise de acesta fiind reluate si imbunatatite, completate, modificate sau prelucrate din prisma propriului
punct de vedere. Urmeaza o noua deplasare a foilor de hartie, apoi alta si alta pana cand foile trec pe la toti
ceilalti cinci membri ai grupului.
Etape:
pentru studiul unei probleme se organizeaza un grup restrans de elevi competenti, reprezentativi,
ceilalti elevi asculta in tacere si intervin prin mesaje scrise adresate primilor;
elevii care constituie esantionul-panel (5-6) la numar se asaza in jurul unei mese sub conducerea
profesorului;
elevii care formeaza auditoriul primesc biletele de hartie pe care vor scrie mesaje si care vor fi
inmanate esantionului-panel de catre un elev desemnat de la inceput;
elevii experti discuta, schimba opinii si idei cu privire la tema propusa, iar auditoriul tacut transmite
mesaje care pot fi: intrebari, impresii, sugestii, manifestarea dezacordului, aducerea unor informatii suplimentare.
3.2.3 Ciorchinele
Este o varianta de brainstorming neliniar care stimuleaza gasirea conexiunilor intre idei. Poate fi utilizat atat
in evocare (faza de reactualizare a cunostintelor, de captare a atentiei si de trezire a interesului) obtinandu-se o
buna inventariere si organizare grafica a cunostintelor elevilor, cat si in etapa de reflexie (recapitulare,
sistematizare a cunostintelor) evidentiindu-se conexiunile dintre idei.
Etape:
se scrie un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat/a) in mijlocul tablei sau al unei foi de hartie;
se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care le vin in minte elevilor, in legatura cu tema
respectiva in jurul cuvantului din centru, tragandu-se linii intre acesta si cuvantul initial;
in timp ce le vin in minte idei noi si le noteaza prin cuvintele respective, elevii vor trage linii intre toate
activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata.
Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. In acest fel se imbogatesc si se
sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine
fara a le comenta sau judeca.
In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de
elevi sau de profesor.
Exemplu concret:
3.2.4. Copacul ideilor
Este o metoda grafica, asemanatoare ciorchinelui, diferit fiind modul de
dispunere a ideilor sub forma unui copac cu ramificatii.
Etape:
Cultivarea
plantelor
Defrisari
Degradarea calitatii
apei si terenurilor
Desteleniri
Poluarea
Disparitia
plantelor
Constructii
Disparitia
Irigatii
animalelor
3.2.5. Graffiti
Aceasta metoda este o alta forma de brainstorming.
Etape:
a)
grupa I:
ghiocelul
FLORI DE PRIMAVARA
vioreaua
brandusa
lacrimioara
narcisa
laleaua
toporasul
zambila
grupa a II-a:
mere
FRUCTE DE
TOAMNA
pere
prune
gutui
alune
struguri
nuci
mure
grupa a III-a:
zapada
saniuta
schiul
sarbatorile
darurile
vacanta
bataia cu bulgari
colindatul
grupa a IV-a:
mare
UNDE MERGEM
VARA ?
munte
strand
vacanta
bunici
concediu
statiune
padure
3.3. Stiu / vreau sa stiu / am invatat
Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si
apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsurilor in lectie.
Etapele metodei:
Profesorul/invatatorul cere elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre
tema ce urmeaza a fi abordata. In acest timp construieste pe tabla sau flipchart un tabel cu urmatoarele coloane:
Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat.
STIU
Ce credem ca stim?
VREAU S STIU
AM INVTAT
Ce vrem sa stim?
Ce am invatat?
Cere perechilor sa spuna ce au scris si noteaza in coloana din stanga informatiile cu care tot
grupul este de acord;
Solicita elevilor o lista de intrebari care vor evidentia nevoile de invatare ale acestora in
Dupa lectura textului revine asupra intrebarilor formulate in prima coloana, constata la care s-au
Pune elevii sa compare ceea ce cunosteau deja despre tema abordata, tipul si continutul
intrebarilor pe care le-au formulat si ceea ce au invatat prin lecturarea textelor;
Se intoarce la intrebarile care au ramas fara raspuns si sugereaza elevilor unde ar putea sa
gaseasca informatii. Intrebarile fara raspuns pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii personale;
Exemplu: La obiectul educatie civica, unitatea de invatare Persoana , elevii vor completa urmatorul tabel :
STIU
Ce credem ca stim?
-ca sunt elev in clasa a III-a;
VREAU S STIU
Ce vrem sa stim?
-Cum sunt eu?
AM INVTAT
Ce am invatat?
-colegii mei considera ca
sunt:
NOTITE
COMENTARII
Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi utilizat in faza de reflectie, daca profesorul revine
la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu diverse pasaje. Si profesorul ar trebui sa
fi facut comentarii pentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine neaparat sa le discute cu elevii.
3.5. SINELG
Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii este o modalitate de codificare a
textului care permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.
Ca metoda, este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune). Cunostintele anterioare
ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ca baza de plecare pentru lectura/
ascultarea textului.
SINELG presupune urmatoarele etape:
In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe hartie in timpul prelegerii):
- cunostinte confirmate de text ;
- cunostinte infirmate/contrazise de text ;
- cunostinte noi, intalnite in text + ;
- cunostinte incerte, confuze, care merita sa fie cercetate ? .
Informatiile obtinute individual se discuta in perechi/grupuri, apoi se comunica de catre perechi/grupuri
profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla.
Aceasta metoda presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.
Etape:
elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie de format mare sub forma unui afis.
Produsul poate fi: o diagrama, o schema,o reprezentare simbolica (printr-un desen sau caricatura), etapele
esentiale surprinse in propozitii scurte;
produsele sunt prezentate pe scurt intregii clase, elevii explicand semnificatia si raspunzand la
eventuale intrebari;
afisele sunt expuse pe pereti. Langa fiecare afis se va lipi o foaie goala pe care sa se poata scrie
pofesorul va solicita grupurilor de elevi sa se opreasca in fata fiecarui afis, sa-l discute si sa
noteze pe foaia anexata comentariile, sugestiile si intrebarile lor;
in final, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc ce a fost
notat de colegii lor pe foile anexate;
Metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe
perspective. Permite elevilor o abordare complexa si integratoare.
Etape:
realizarea unui cub pe ale carui fete se scriu cuvintele: descrie, compara, analizeaza, asociaza,
aplica, argumenteaza;
impartirea grupului in sase subgrupuri, fiecare urmand sa examineze tema din perspectiva cerintei
enuntarea temei;
se reuneste tot grupul cu cele doua idei de la fiecare si se repeta algoritmul, astfel se vor retine doar
se imparte colectivul de elevi in grupe eterogene de cate patru elevi, numarand in fiecare grup de la
unu la patru, astfel :
1 2 3 4
subiectul ce urmeaza a fi abordat se imparte in prealabil in patru parti, de intindere si grad de dificultate
similare. Fiecare din cei patru membri ai grupului va avea de studiat cate o parte din cele patru;
se formeaza grupuri de experti (din elevii cu acelasi numar), obtinandu-se astfel grupuri de experti:
1 1 1 1 1
2 2 2 2 2
- elevii din grupul de experti nr.2 vor studia a doua parte;
3 3 3 3 3
- elevii din grupul de experti nr.3 vor studia a treia parte;
4 4 4 4 4
- elevii din grupul de experti nr.4 vor studia a patra parte;
elevii invata prin cooperare partea ce le revine din lectie; ei citesc, discuta, incearca sa inteleaga mai
elevii experti se intorc in grupurile initiale si prezinta fiecare partea pe care a studiat-o, astfel fiind
studiat intregul subiect. Daca exista neclaritati, se adreseaza intrebari expertului sau chiar intregului grup de
experti in acea parte de lectie;
se trece in revista subiectul abordat in unitatea lui logica, prin prezentare orala cu toti participantii;
pentru feedback-ul activitatii se poate aplica un test sau se pot adresa intrebari.
Este foarte important ca profesorul sa monitorizeze predarea pentru ca achizitiile sa fie transmise corect.De
consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unor analogii, similitudini si diferente, al solutionarii
unor probleme care comporta alternative.
Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui participant, discutia
presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de idei, unele in acord, altele in dezacord cu
parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care provoaca gandirea la actiune.
Avantaje:
-crearea unei atmosfere de destindere;
-facilitarea intercomunicarii si a acceptarii punctelor de vedere diferite;
-constientizarea situatiilor in aparenta simple;
-optimizarea relatiilor profesor-elevi;
-realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
-exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de grup.
Etape:
Intr-o discutie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune
incurajarea lor pentru a se exprima adecvat si la obiect.
Actiuni care faciliteaza discutia:
-parafrazarea;
-verificarea intelegerii;
-complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
-sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara - fara a critica insa;
-energizarea discutiei;
-medierea divergentelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva tolerantei;
-evidentierea relatiilor dintre interventiile diferitilor elevi;
-rezumarea ideilor principale.
Sugestii:
nu.
Trebuiesc formulate intrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri; evitand raspunsurile cu da sau
Etape:
profesorul adreseaza o intrebare prin care se solicita un raspuns pozitiv sau negativ insotit de
argumente;
individual se completeaza o lista cu argumente care sustin raspunsul pozitiv, apoi una cu cele care
sustin un raspuns negativ;
fiecare echipa construieste sistemele de argumente una in cazul afirmator, cealalta, in cazul negator.
are loc dezbaterea prin schimbul de idei si argumente intre cele doua echipe;
elev isi exprima o opinie fata de o problema si situeaza aceasta opinie in cadrul grupului.
Etape:
Profesorul pune o intrebare la care raspunsurile pot fi gradate (da, nu, si da si nu);
Elevii se aliniaza apoi, alegandu-si o pozitie care reflecta punctul lor de vedere. In interiorul propriului
grup isi pregatesc cu colegii argumente punctuale care le sustin propria pozitie;
Fiecare grup pregateste o lista de argumente in sprijinul punctului lor de vedere; Fiecare grup isi
Desi mottoul Sandi, sa asculti pe mamica il culpabiliza in mod categoric, inducand cititorului ideea ca
puiul cel mare este intruchiparea copilului care nu si-a ascultat parintii si toate suferintele pe care le va indura se
datoreaza numai neascultarii sale, totusi destui elevi s-au abtinut sa-l condamne, probabil dintr-un sentiment de
compasiune, sau considerand ca prin suferintele indurate si-a rascumparat vina de a nu-si fi ascultat mama. Cand
si-au ocupat locurile, erau multi indecisi, unii elevi il considerau nevinovat, si doar cativa il acuzau. Cand siau prezentat argumentele, o fetita a insistat sa sustina ca puiul nu numai ca este nevinovat, ba mai mult, gestul
sau nu a fost neascultare ci sacrificiu pentru a-si salva fratii mai mici, si dorinta de a-si ajuta mama aflata in
primejdie. Argumentul a prins imediat si multi elevi indecisi au migrat spre locul celor care il considerau pe pui
nevinovat. Ba mai mult, o parte dintre cei care il acuzasera au privit dintr-o data cu alti ochi gestul puiului si au
trecut in tabara celor indecisi. Fetitele au continuat sa gaseasca circumstante atenuante puiului, sustinand ca
el s-a simtit dator sa faca acest sacrificiu fiindca era cel mai mare dintre frati si nu aveau nici tata care sa-i apere.
Dintr-o data cei mai multi elevi au trecut in grupul celor care il considerau nevinovat, cu toate protestele
acuzatorilor care calificau gestul lor ca lasitate.
La finalul activitatii, puiul era considerat de majoritatea elevilor un erou care si-a salvat mama si fratii cu
pretul vietii sale, desi la inceput consideram ca va fi greu sa gasim un singur argument in apararea sa.
3.14. Metoda Phillips 6-6
Etape:
clasa se imparte in grupe eterogene de cate sase elevi, care urmeaza sa discute o tema data;
animatorul sau purtatorii de cuvant realizeaza o sinteza a rapoartelor, stabilind solutia finala, conform
opiniei majoritare.
3.15. Organizatorul grafic
Este o metoda care faciliteaza esentializarea unui continut informativ care urmeaza sa fie exprimat sau
scris, prin schematizarea, sistematizarea si vizualizarea ideilor.
OG se poate utiliza pentru prezentarea structurata a informatiei in cinci moduri:
1.
Exemplu schematic:
Exemplu concret:
2.
OG pentru
structuri de
tip
descriere (este
folosit
pentruno
tarea/
descrier
ea
caracteristicilor, proprietatilor, utilizarilor, componentelor etc.)
Exe
mplu
sche
matic
3. OG pentru structuri de
tip secvential
In acest caz elevii sunt
solicitati sa listeze conceptele,
evenimentele,
itemii, lucrurile etc. ,in ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential.
Exemplu
In
cel
de-al
doilea
razboi
mondial,
Germania
nazista
atacat
si
cucerit,
in
ordine
cron
ologi
ca:
Polonia
1.Renania
Cehia
2.Austria
Austria
3.Cehia
Renania
sau
4. Polonia
Exemplu concret:
Exemplu concret:
triunghiul
echilateral
triunghiul isoscel
3.17. Modelarea
Este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formarea deprinderilor de autoinstruire si
cercetare. Desi este distincta, totusi modelarea este o forma a descoperirii bazata pe analogie intre model si
sistemul
cunoscut.
nou
Exemple concrete:
de
1. Poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate din lut si plastilina, dar sa aiba
culori diferite. Acestea se fixeaza pe un suport de poliester.
2. Cu ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul.
3. Se pot realiza corpuri geometrice cu ajutorul plastilinei si a unor bete de chibrit.(cub, cuboid, piramida,
prisma).
3.18. Masa rotunda
Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si prezentate
rand pe rand.
Etape:
Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee, pe rand, pana se epuizeaza toate. De preferinta,
Se traseaza pe tabla doua axe perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane.
In fiecare cadran se vor nota continuturi informationale avand in vedere patru perspective.
Exemplu schematic:
Exemplu concret
:
In
fiecare
cadran se va scrie cate
un anotimp, dupa cum
urmeaza:
Se cere elevilor sa completeze in fiecare cadran tot ce stiu despre durata zilelor si a noptilor, temperatura,
precipitatii, vanturi, comportamentul animalelor, dezvoltarea plantelor etc.
Activitatea se poate desfasura frontal, individual sau pe grupe.
3.20. Cvintetul
Termenul semnifica o poezie cu cinci versuri.
Etape:
Se porneste de la un subiect propus spre discutare, care sa se reflecte intr-un singur cuvant-cheie scris
pe primul rand.
Pe al patrulea rand se scriu patru cuvinte care exprima sentimente fata de subiect.
Pe ultimul rand, un singur cuvant sinteza, care sa contina intreaga semnificatie a mesajelor transmise
Exemplu concret:
In cadrul lectiilor despre anotimpuri se pot crea cvintetele:
NATURA
SOARE
frumoasa,parfumata,
prietenos, luminos,
PRIMAVARA
VARA
3.21. Scaunul intervievatului
Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii, in locul traditionalei conversatii sau la sfarsitul
lectiei, pentru realizarea feed-back-ului.
Etape:
In mod practic, se numeste un elev care se asaza pe un scaun in fata clasei si joaca rolul
intervievatului. Colegii sai ii adreseaza intrebari, jucand rolul unor mici reporteri.
Exemplu concret:
Pentru realizarea feed-back-ului in cadrul lectiei Soarele si viata, reporterii pot pune intrebari de
genul:
Ce este Soarele ?
Prin ce face Soarele viata posibila pe pamant?
Cum se formeaza anotimpurile ?
De ce iarna este frig ?
Care sunt planetele care se rotesc in jurul Soarelui? etc.
3.22. Problematizarea
Este una din cele mai utile metode, prin potentialul ei euristic si activizator. Aceasta metoda consta in
crearea unor dificultati practice sau teoretice, a caror rezolvare sa fie rezultatul activitatii proprii de cercetare
efectuate.
Se face o distinctie clara intre conceptul problema si conceptul situatie-problema. Primul vizeaza
problema si rezolvarea acesteia din punctul de vedere al aplicarii, verificarii unor reguli invatate, al unor algoritmi
ce pot fi utilizati in rezolvare. O situatie-problema desemneaza o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din
trairea simultana a doua realitati:
- experienta anterioara, cognitiv-emotionala ;
- elementul de noutate, necunoscutul cu care se confrunta subiectul. Acest conflict incita la cautare si
descoperire, la intuirea unor situatii noi, a unor relatii aparent inexistente intre ceea ce este cunoscut si ceea ce
este nou pentru subiect. O intrebare devine situatie-problema atunci cand declanseaza curiozitatea, tendinta de
cautare, de depasire a obstacolelor. In problematizare, cea mai importanta este crearea situatiilor problematice si
mai putin punerea unor intrebari.
Etape posibile in abordarea unei situatii-problema:
Se organizeaza informatia.
2.S-a propus urmatoarea situatie problema: Romania are potential turistic, dar strainii nu o
viziteaza in numar mare. De ce?
Clasa s-a impartit in grupe de cate sase elevi lasandu-se ca timp de lucru sase minute.
Conducatorul fiecarei grupe a prezentat solutiile la care s-a ajuns. S-au discutat apoi punctele de vedere a
grupelor pentru a ajunge la idei comune.
Invatatorul stabileste solutia optima si argumenteaza respingerea celorlalte variante
3.23. Studiul de caz
Este o metoda care se bazeaza pe cercetare si stimuleaza gandirea critica prin analiza, intelegerea,
diagnosticarea si rezolvarea unui caz. Pentru a intari ideea de participare activa si efectiva la solutionarea unei
probleme, se recomanda ca situatiile folosite sa fie unele reale.
Alegerea cazului se face in functie de anumite criterii nu orice situatie este un caz, trebuie sa intruneasca
urmatoarele caracteristici:
-
sa fie autentica;
sa fie legata de preocuparile grupului, pentru ca participantii la rezolvarea cazului sa detina informatiile
necesare si sa gaseasca solutii de rezolvare;
-
Se alege cazul.
Elevii cerceteaza materialul. Pentru a-i ajuta, profesorul formuleaza intrebari de genul:
intamplat in situatia cercetata?
Ce s-a
Se revine la caz , se stabilesc din nou toate datele problemei, conceptualizare, ierarhizare si
sistematizare. Elevii vor face referiri la caz apeland la reglementari legale, standarde, prevederi etc.
mobilitatea sociala in cadrul unei comunitati rurale determinata de o conjunctura economica negativa;
umane.
probleme de comportament,nimeni din familie nu s-a interesat vreodata de situatia lui scolara)
ETAPE
1.
2.
analiza conditiei;
anamneza (studiul mediului si a situatiei din familie, starea medicala / de sanatate, studiul
3.
Sistematizarea informatiei
4.
nesatisfacatoare: nu termina temele din clasa, are un comportament zgomotos, deranjant nu se poate concentra
pe parcursul unei ore, temele sunt facute de altcineva.
5.
Metoda jocului de rol se bazeaza pe ideea ca se poate invata nu numai din experienta directa, ci si din cea
simulata.
Simularea prin joc de rol duce la cresterea gradului de adaptabilitate si la ameliorarea relatiilor dintre
persoane, dezvoltand in acelasi timp gandirea critica, capacitatea de exprimare si pe cea empatica. De exemplu,
in cadrul unui joc de rol despre un furt, jucand rolul victimei, elevul poate intelege ce simte o persoana atunci
cand este victima unui delict.
Exista mai multe variante, dintre care mentionam:
-
Jocul cu rol prescris, dat prin scenariu participatii primesc cazul si descrierea rolurilor si le
interpreteaza ca atare;
-
Jocul cu rol improvizat, creat de cel care interpreteaza se porneste de la o situatie data si fiecare
Stabiliti obiectivele pe care le urmariti, tema/problema pe care jocul de rol trebuie sa le ilustreze si
personajele de interpretat.
Decideti impreuna cu elevii cati dintre ei vor juca roluri, cati vor fi observatori, daca se interpreteaza
simultan, in grupuri mici sau cu toata clasa.
ca o sceneta;
Acordati elevilor cateva minute pentru a analiza situatia si pentru a-si pregati rolurile/reprezentatia.
In timpul interpretarii, uneori este util sa intrerupeti interpretarea intr-un anumit punct pentru a le cere
Sub indrumarea profesorului, elevii identifica modalitatile prin care pot obtine datele/informatiile
necesare.
Continuati listele:
puncte forte
stimuleaza creativitatea si initiativa;
puncte slabe
consuma mult timp;
..
..
3.26. Proiectul
Este o activitate mai ampla, ce permite o apreciere complexa si nuantata a invatarii, ajutand la
identificarea unor calitati individuale ale elevilor. Este o forma de evaluare puternic motivanta pentru elevi.
Metoda este recomandata pentru evaluarea unor capacitati de nivel superior precum aplicarea, analiza,
sinteza si evaluarea (emiterea unei judecati privind valoarea unui material si/sau a unei metode).
Etape:
Se colecteaza datele/materialele.
Se realizeaza produsul.
- pentru proces -
-validitate;
-elaborare si structurare;
-documentare;
-creativitate;
-creativitate.
-calitatea rezultatelor.
3.27. Portofoliul
Este util pentru invatare si nu pentru simpla colectare a datelor. El nu trebuie sa capete doar caracterul de
vitrina frumos aranjata, ci sa permita strangerea unor informatii despre activitatea elevului intr-o anumita
perioada de timp (semestru, an scolar) si, in functie de acestea, sa ofere o imagine a dezvoltarii unor deprinderi,
capacitati in functie de obiectivele de invatare propuse. De aceea este bine sa fie centrat pe o tema anume
(portofoliul tematic).
Portofoliul poate contine :
-
teste criteriale;
compuneri libere;
fise;
proiecte;
jurnal personal;
Portofoliul se compune in mod normal din materiale obligatorii si optionale, selectate de elev si/sau de
profesor si care fac referire la diverse obiective si strategii cognitive. Asa cum afirma profesorul Ioan Cerghit,
portofoliul cuprinde o selectie dintre cele mai bune lucrari sau realizari personale ale elevului, cele care il
reprezinta si care pun in evidenta progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor,
contributiilor personale. Alcatuirea portofoliului este o ocazie unica pentru elev de a se autoevalua, de a-si
descoperi valoarea competentelor si eventualele greseli. In alti termeni, portofoliul este un instrument care imbina
invatarea cu evaluarea continua, progresiva si multilaterala a procesului de activitate si a produsului final.
Acesta sporeste motivatia invatarii. (Ioan Cerghit, 2002, p. 315)
Tipuri de portofolii
Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selectie a celor mai importante lucrari);
Portofoliu de progres sau de lucru (contine toate elementele desfasurate pe parcursul activitatii);
Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)
Evaluarea portofoliului incepe de obicei prin explicarea de catre profesor, la inceputul perioadei, a
obiectivelor invatarii in perioada pentru care se va primi nota. Profesorul si elevii cad de acord asupra produselor
pe care trebuie sa le contina portofoliul si care sa dovedeasca indeplinirea obiectivelor invatarii (multi profesori le
reamintesc aproape zilnic elevilor sa puna in portofoliu esantioane care sa le aminteasca mai tarziu de munca
depusa). Atunci cand elevul isi prezinta portofoliul, profesorul realizeaza de obicei un interviu cu acesta, trecand
in revista lucrarile anexate, analizand atitudinea lui fata de munca depusa, laudandu-l pentru lucrurile bune, si
ajutandu-l sa se concentreze asupraaspectelor care trebuie imbunatatite.
Portofoliul reprezinta un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate sa
includa si alte elemente catre care se indreapta interesul elevului si pe care doreste sa
le aprofundeze. Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea
de a lucra in ritm propriu, stimuland implicarea activa in sarcinile de lucru si dezvoltand
capacitatea de autoevaluare.
Este o mapa deschisa in care tot timpul se mai poate adauga ceva, iar nota nu
trebuie sa fie o presiune.
3.28.Eseul de cinci minute
Eseul este o modalitate eficienta de a incheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi sa-si adune ideile legate de tema
lectiei si pentru a-i da profesorului o idee mai clara despre ceea ce s-a intamplat, in plan intelectual, in acea ora.
Acest eseu le cere elevilor doua lucruri:
-sa scrie un lucru pe care l-au invatat din lectia respectiva;
-sa formuleze o intrebare pe care o mai au in legatura cu aceasta.
Profesorul strange eseurile de indata ce elevii le-au terminat de scris si le foloseste pentru a-si planifica la
aceeasi clasa lectia urmatoare.
3.29. Autoevaluarea
Aceasta metoda de evaluare are efect numai daca este folosita in mod constant. Este important ca elevul sa
nu o perceapa ca pe o imixtiune in intimitatea sa, ci ca pe o metoda utila de autocunoastere.
Etape:
Se completeaza un chestionar la terminarea unei sarcini de lucru importante. Chestionarul poate fi pus
in portofoliul elevului.
-organizarea pe grupe;
-distribuirea rolurilor elevilor;
-lucrul pe text;
-realizarea invatarii reciproce;
-aprecieri, completari, comentarii;
Se pot utiliza doua variante:
Varianta nr. 1:
Intreaga clasa studiaza acelasi text . Elevii sunt impartiti in patru grupuri corespunzatoare celor patru
roluri, membrii unui grup cooperand in realizarea aceluiasi rol.
De exemplu,
grupul nr. 1- realizeaza rezumatul textului si membrii lui sunt numiti rezumatori (R);
grupul nr. 2 - intocmeste o lista de intrebari care vor fi adresate in final tuturor colegilor si membrii
lui sunt numiti intrebatori (I);
grupul nr. 3 - clarifica termenii noi si membrii lui sunt numiti clarificatori(C) ;
grupul nr. 4
grupul nr. 1
grupul nr. 2
grupul nr. 3
grupul nr. 4
Varianta nr. 2:
Se imparte textul in parti logice si colectivul de elevi in grupe a cate patru membri; care au fiecare cate
un rol: rezumator, intrebator, clarificator, prezicator.
Se distribuie partile textului fiecarui grup in parte si echipele lucreaza pe text, fiecare membru
concentrandu-se asupra rolului primit.
In final, fiecare grup prezinta fragmentul studiat celorlalte grupuri, membrii lui
exercitandu-si pe rand, rolurile. Astfel, la final, intregul text este studiat.
grupul nr. 1
grupul nr. 2
grupul nr. 3
grupul nr. 4
grupul nr.5
4.2. Cafeneaua
Este o metoda asemanatoare cu mozaicul, dar difera mai ales din punct de vedere al scopului pentru
care este conceputa. Daca mozaicul are ca scop de baza divizarea sarcinilor si predarea reciproca, cafeneaua
pastreaza divizarea sarcinilor dar urmareste realizarea unor produse printr-un schimb reciproc de idei sau de
informatii. Metoda este eficienta atunci cand dorim ca fiecare grupa sa realizeze un produs care sa integreze si
ideile sau sugestiile colegilor lor.
Etape:
Elevii clasei se impart in trei-patru grupe avand numar egal de membri(minim patru pentru fiecare
grupa). Fiecare grupa primeste anumite sarcini de realizat. Sarcinile pot fi toate aceleasi sau pot fi diferite.
In prima etapa fiecare grupa realizeaza sarcinile primite de la profesor sau din fisa de lucru, acestea
astfel:
Fiecare grupa deleaga cate un reprezentant care se asaza la mesele celorlalte grupe, numit vizitator,
Membrii ramasi, numiti gazde, adica cei care nu s-au deplasat pe la celelalte grupuri, prezinta vizitatorilor
produsele pe care le-au realizat pana in momentul respectiv .
Vizitatorii retin aspectele cele mai importante si pun intrebari lamuritoare, dar nu prezinta ce au relizat in
grupurile lor. Revin apoi in grupurile initiale si folosesc informatiile primite de la grupurile vizitate pentru a
perfectiona si dezvolta materialul.
In final, fiecare grupa isi poate prezenta produsul sau acestea pot fi afisate utilizandu-se metoda turul
galeriei.
4.3. TAD (Student Teams Achievement Division) Metoda invatarii pe grupe mici
Este o metoda care se poate folosi atat pentru copii, cat si pentru adulti urmarind aprofundarea si
consolidarea anumitor concepte sau deprinderi prin activitati in grupuri mici. Presupune mai multe faze: de
predare, de studiu in echipa, de evaluare individuala, de recunoastere a meritelor si rezultatelor echipei.
Etape:
Se studiaza tema in grupe eterogene de cate patru-cinci elevi citind materialele puse la dispozitie,
discutand si apoi ascutandu-se unii pe altii pana cand toti retin informatiile.
Dupa prima saptamana se calculeaza punctajul pentru echipa. Scorul echipei se calculeaza dupa
progresul fiecarui elev prin raportare la performantele anterioare. Se calculeaza scoruri medii pentru fiecare
elev. De remarcat faptul ca si elevii slabi isi aduc contributia la castigarea de puncte pentru echipa, daca
inregistreaza progres
.
4.4.GT (Teams/Games/Tournaments) Metoda turnirurilor (competitiilor) intre echipe
Metoda turnirurilor intre echipe presupune invatarea prin cooperare si folosirea informatiilor dobandite intro competitie intre echipe. Ceea ce se invata in grup, prin cooperare, este aplicat apoi, individual, intr-un joc
competitiv.
Etape:
Se formeaza echipe eterogene, care invata sau recapituleaza ceea ce s-a invatat.
Apoi, membrii se muta in echipe omogene care se intrec intr-un joc bazat pe cele invatate. Jocul consta,
de fapt in a raspunde la intrebari. Pentru fiecare raspuns corect, fiecare membru castiga un punct.
Dupa turnir, fiecare elev se intoarce in echipa initiala, numita echipa-casa, cu un anumit scor.
Echipa insumeaza aceste scoruri ,isi calculeaza punctajul, apoi se stabilesc echipele castigatoare;
Metoda ofera elevilor ocazia de a-si exersa deprinderile de invatare prin colaborare si da posibilitatea
formarii si exersarii unor deprinderi sociale.
Se formeaza doua cercuri concentrice. Elevii se asaza perechi, unul in fata celuilalt. Profesorul pune o
intrebare sau da o sarcina de lucru in perechi.
Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasornic, realizandu-se astfel schimbarea partenerilor in
pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. Fiecare isi aduce contributia la rezolvarea
sarcinii.
La final, clasa se regrupeaza si se analizeaza ideile emise, profesorul putand alcatui impreuna cu elevii o
schema a concluziilor obtinute.
Fig..
Reprezentarea modului de
asezare a elevilor in doua cercuri concentrice.
Teme de studiu:
-Se pot da elevilor intrebari cu raspunsuri eliptice care
vor completa pe rand de catre fiecare pereche, iar in final se
se
este o metoda usor de aplicat la orice varsta si adaptabila oricarui domeniu si obiect de invatamant;
dezvolta inteligenta logica-matematica (capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operatii
matematice si a investiga stiintific sarcinile, de a face deductii), inteligenta interpersonala ce creeaza oportunitati
in munca colectiva.
4.6. Ganditi lucrati in perechi, comunicati
Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.
La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau
raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si incearca sa elaboreze un raspuns comun corect.
Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le
prezinte clar si concentrat.
Etape:
Strategia urmareste invatarea prin cooperare in grupuri de trei patru elevi. Fiecare membru al grupului
are alt numar (1,2,3,4). Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare membru va nota raspunsul sau, iar apoi,
dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, care va fi comunicat clasei de catre unul dintre numere, anume
solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor.
Etape:
Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce
de multe ori la fixarea cunostintelor corecte.
Etape:
Invatatorul identifica si scrie pe tabla patru, cinci cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat.
unire
-domnitor
moldoveni
- Romania
munteni
- stat modern
4.9. Metoda piramidei
Metoda are la baza impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in cadrul grupurilor
prin cooperare. Consta in incorporarea activitatii fiecarui membru al colectivului intr-un demers colectiv mai
amplu, menit sa duca la solutionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Fazele de desfasurare a metodei piramidei:
faza muncii individuale: elevii lucreaza pe cont propriu la solutionarea problemei timp de cinci minute. In
faza lucrului in perechi: elevii formeaza grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la
care a ajuns fiecare. Se solicita raspunsuri la intrebarile individuale din partea colegilor si, in acelasi timp, se
noteaza daca apar altele noi;
faza reunirii in grupuri mai mari. De obicei se alcatuiesc doua grupe aproximativ egale ca numar de
participanti, formate din grupele mai mici existente anterior si se discuta despre solutiile la care s-a ajuns.
Totodata se raspunde la intrebarile ramase nesolutionate;
faza raportarii solutiilor in colectiv. Intreaga clasa, reunita, analizeaza si concluzioneaza asupra ideilor
emise. Acestea pot fi trecute pe tabla pentru a putea fi vizualizate de catre toti participantii si pentru a putea fi
comparate. Se lamuresc si raspunsurile la intrebarile nerezolvate pana in aceasta faza, cu ajutorul profesorului;
piramidei are avantajele stimularii invatarii prin cooperare, al sporirii increderii in fortele
proprii prin testarea ideilor emise individual, mai intai in grupuri mici si apoi in colectiv.
Descopera anumite proprietati, informatii si relatii despre obiectele, fenomenele, procesele din
natura, societate.
4.11. Invatarea
dramatizata
Metoda
dramatizarii
stimuleaza
invatarea
prin
actiuni
care
valorifica
tehnicile
artei
teatrale,
adaptabil
e la particularitatile de varsta ale elevilor si la forma de exprimare a unor continuturi prevazute in programele
scolare. Poate angaja procedee didactice inspirate din tehnologia dezbaterii, demonstratiei, modelarii,
problematizarii. Astfel, activitatea de
predare-invatare-evaluare poate fi organizata sub forma unor procese literare, procese juridice, expuneri cu
oponent, tehnici de psihodrama, actiuni de simulare a etapelor de creatie in diferite domenii ale cunoasterii
stiintifice, artistice, economice etc. (S. Cristea).
4.12. Invatarea prin descoperire
Este o metoda euristica, de fapt este invatare prin redescoperire, deoarece elevul descopera, prin
activitate independenta sau semiindependenta, adevaruri deja cunoscute.
In functie de tipul de rationamentul utilizat in (re)descoperire, deosebim:
-(re)descoperire pe cale inductiva;
-(re)descoperire pe cale deductiva;
-(re)descoperire prin analogie.
Prin utilizarea acestei metode, profesorul stabileste care sunt notiunile, faptele de limba oferite elevului si
care sunt cele pe care le va descoperi singur sau cu o dirijare moderata.
5. Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare
5.1.Harta cognitiva sau harta conceptuala (Cognitive map, Conceptual map)
Hartile conceptuale (conceptual maps) sau hartile cognitive (cognitive maps)
pot fi definite drept oglinzi ale modului de gandire, simtire si intelegere ale celui/celor
care le elaboreaza. Reprezinta un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un
important instrument pentru predare, invatare, cercetare si evaluare la toate nivelurile si
la toate disciplinele.conceptuale Creeaza legaturi intre concepte in procesul invatarii. Modul de realizare a hartii
conceptuale poate sa fie unul strict-dirijat sau lasat la alegerea elevului. Astfel profesorul poate sa impuna ce
concepte sa fie folosite, care sunt trimiterile (legaturile) sau cum relationeaza acestea intre ele; sarcina elevului
poate fi una fie de completare a spatiilor eliptice din structura hartii (fie nodurile, fie trimiterile). In extrema opusa
strictei dirijari, elevul poate fi lasat sa-si aleaga singur atat conceptele cat si sa stabileasca singur relatiile dintre
acestea. Cererile cognitive in cazul unei libere alegeri sunt mai mari fata de cazul strictei dirijari.
Harta conceptuala poate fi definita drept acel grafic care include concepte (centrale localizate in centrul
hartii sau secundare localizate catre marginea hartii), ierarhizari pentru a determina locul acestora, conexiuni
stabilite intre concepte (prin care se comunica felul in care este inteleasa relatia intre concepte) si interpretari ce
releva relatiile dintre diferite parti ale hartii
construirea
Etapa 1: Se
grafic,
concepte,
cuvinte
de
Se transcrie
fiecare concept/idee si
fiecare exemplu pe o
foaie de hartie.
Etapa 2: Se aranjeaza mai intai conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel: conceptele generale
(abstracte) se situeaza in susul foii, iar celelalte mai jos.
Etapa 3: Se vor aranja conceptele astfel incat sa decurga unul din celalalt.
Etapa 4: Se traseaza linii de la conceptele de sus catre cele de jos cu care relationeaza si pentru
conceptele de pe aceleasi nivele. Aranjamentul poate fi modificat continuu.
Etapa 5: Urmatoarea etapa este cea mai importanta si poate cea mai grea: pe liniile de interconectare
se scriu un cuvant sau mai multe care sa explice relatia dintre conceptele conexate. Se pot in continuare rearanja
bucatile de hartie, astfel incat relatiile dintre concepte/idei sa fie usor de vizualizat.
Etapa 6: Se trec si exemplele sub conceptele de care apartin si se conecteaza de acestea printr-un
cuvant de genul: exemplu.
Etapa 7: Se copiaza rezultatul obtinut, realizand harta conceptuala pe o foaie de hartie. In locul
bucatilor de hartie se reprezinta cate un cerc in jurul conceptului. Pentru exemple se alege o forma geometrica
diferita de cea a conceptelor sau niciuna.
Crearea unei harti conceptuale solicita efort mental sustinut din partea subiectului
in realizarea legaturilor intre concepte. Cadrele didactice care utilizeaza hartile conceptuale pentru a-si organiza
si a-si planifica instruirea, promoveaza invatarea activa si constienta deoarece ambii parteneri, atat profesorul cat
si elevul pot intelege mai bine organizarea conceptuala a unui domeniu si propria lor cunoastere.
Tipuri de harti conceptuale :
Hartile conceptuale se disting prin forma diferita de reprezentare a informatiilor:
1. Harti conceptuale sub forma panzei de paianjen - numita si metoda Panzei de paianjen ( Spider map
Webs)
In centru se afla un concept central, o tema unificatoare de la care pleaca legaturile sub forma de raze
catre celelalte concepte secundare
a)
b)
c)
Figura Tipuri de harti conceptuale sub forma panzei
de paianjen
hartilor
conceptuale
in
invatarea
in
deja
mintea
si
in
5.Interpretarea, evaluarea: verificarea listei de concepte; analiza relevantei conceptelor pentru scopurile
propuse; analiza legaturilor intre concepte;
6.Utilizarea hartii conceptuale: pentru planificarea, proiectarea activitatii, a proiectelor de dezvoltare
si evaluare;
Folosite in planificarea activitatii, hartile conceptuale ajuta la conceptualizarea scopurilor si a obiectivelor
de indeplinit, a nevoilor materiale si umane, a resurselor si capacitatilor necesare si a altor variabile implicate in
buna desfasurare a activitatii.
Folosite in evaluare, ajuta la realizarea unor programe de ameliorare, recuperare sau de dezvoltare.
5.2. Fishbone maps (scheletul de peste)
Este o metoda atractiva datorita modului de reprezentare si are ca scop studierea unei teme, notiuni din
doua perspective. Este o metoda de grup care faciliteaza cooperarea.
Etape:
Fiercare grupa primeste cate o notiune pe care trebuie sa o studieze din doua perspective si un
Exemplu:
Fiecare echipa va lucra folosind metoda Osul de peste pentru a gasi sinonime si antonime pentru
cuvintele:conflict, cearta.
Figura Reprezentarea metodei Osul
de peste printr-un desen
Grupa I va nota sinonime si
antonime pentru cuvantul conflict pe
osul de peste, iar grupa a II-a pentru
cuvantul cearta. Se vor analiza
plansele cu sinonimele si antonimele gasite.
5.3. Diagrama cauzelor si a efectului
Diagrama cauzelor si a efectului ofera posibilitatea punerii in evidenta a izvoarelor unei probleme, unui
eveniment sau unui rezultat si este folosita de grup ca un proces creativ de generare si organizare a cauzelor
principale si secundare ale unui efect.
Etape:
Se stabileste problema de discutat care este rezultatul unei intamplari sau unui eveniment deosebit
Are loc dezbaterea in fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul
Construirea diagramei cauzelor si a efectului: pe axa principala se trece efectul, pe ramurile axei se trec
cauzele principale ale efectului (corespund intrebarilor: Cand?, Unde?, Cine?, De ce?, Ce?, Cum?); cauzele
secundare sau minore ce decurg din cele majore se trec pe cate o ramura mica ce se deduce din cea a cauzei
majore;
Diagrama cauzelor si a efectului este un instrument folositor atunci cand scopul activitatii este sa se
ajunga la radacina elementelor care au determinat aparitia unui fapt.
pentru
consemnarea lor in diagrama. Se completeaza in acest mod cat mai multe flori de nufar.
Etapa evaluarii ideilor. Se analizeaza diagramele si se apreciaza rezultatele din punct de vedere
calitativ si cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursa de noi aplicatii si teme de studiu in lectiile viitoare.
Exemplu: Tema centrala: Inteligente multiple
Cele opt idei secundare sunt cele opt tipuri de inteligente, identificate de Howard Gardner:
1. Inteligenta verbal-lingvistica sau inteligenta cuvintelor (IVL);
2. Inteligenta logico-matematica sau inteligenta numerelor si a ratiunii(ILM) ;
3. Inteligenta vizual-spatiala sau inteligenta imaginilor, desenului si a picturii (IVS);
4. Inteligenta muzical-ritmica sau inteligenta tonului, ritmului si a timbrului (IMR);
5. Inteligenta corporal-kinestezica sau inteligenta intregului corp (ICK);
6. Inteligenta interpersonala sau inteligenta interactiunilor sociale (IIS);
7. Inteligenta intrapersonala sau inteligenta autocunoasterii (IA);
8.Inteligenta naturalista sau inteligenta tiparelor (IN).
Tehnica Lotus poate fi desfasurata
cu succes in grup, fiind adaptabila unor
largi categorii de varsta si de domenii.
Tehnica 3-2-1 poate fi considerata drept o buna modalitatea de autoevaluare cu efecte formative in planul
invatarii realizate in clasa. Este o cale de a afla rapid si eficient care au fost efectele proceselor de predare si
invatare, avand valoare constatativa si de feed-back. Pe baza conexiunii inverse externe, profesorul poate regla
procesele de predare viitoare, imbunatatindu-le si poate elabora programe compensatorii daca rezultatele sunt
sub asteptari ori programe in concordanta cu nevoile si asteptarile elevilor.
Scop principal este cel de ameliorare si nu de sanctionare si asigurarea unui invatamant cu un profund
caracter formativ-aplicativ.
Tehnica poate fi privita ca un instrument al evaluarii continue, formative si formatoare, ale carei functii principale
sunt de constatare si de sprijinire continua a elevilor.
5.6.Metoda R.A.I.
Metoda R. A. I. are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a comunica (prin intrebari si
raspunsuri) ceea ce tocmai au invatat. Denumirea provine de
la initialele cuvintelor Raspunde Arunca Interogheaza si se desfasoara astfel:
La sfarsitul unei lectii sau a unei secvente de lectie, profesorul, impreuna cu elevii sai, investigheaza
rezultatele obtinute in urma predarii-invatarii, printr-un joc de aruncare a unei mingii mici si usoare de la un elev la
altul.
Cel care arunca mingea trebuie sa puna o intrebare din lectia predata celui care o prinde.
Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe altui coleg, punand o noua
Elevul care nu cunoaste raspunsul iese din joc, iar raspunsul va veni din partea celui care a pus
intrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca inca o data mingea, si, deci, de a mai pune o intrebare. In cazul in
care, cel care interogheaza este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la propria intrebare, este scos din joc, in
favoarea celui caruia i-a adresat intrebarea. Eliminarea celor care nu au raspuns corect sau a celor care nu au
dat nici un raspuns, conduce treptat la ramanerea in grup a celor mai bine pregatiti.
Pot fi sugerate urmatoarele intrebari:
-Ce stii despre?
-Care sunt ideile principale ale lectiei?
-Despre ce ai invatat in lectia?
-Ce ti s-a parut mai dificil din?
-Cum poti aplica cunostintele invatate?
-Ce ti s-a parut mai interesant?
Aceasta metoda alternativa de evaluare poate fi folosita atat cu scolarii mici cat si
cu licenii sau studentii, solicitand in funtie de varsta, intrebari cat mai divers formulate si
elevi.
Etape:
Elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie de format mare sub forma unui afis.
Produsul poate fi: o diagrama,o schema,o reprezentare simbolica (printr-un desen sau caricatura)etapele
esentiale surprinse in propozitii scurte; etc.
Produsele sunt prezentate pe scurt intregii clase, elevii explicand semnificatia si raspunzand la
eventuale intrebari.
Afisele sunt expuse pe pereti. Langa fiecare afis se va lipi o foaie goala pe care sa se poata scrie
cu markere sau creioane colorate.
Profesorul va solicita grupurilor de elevi sa se opreasca in fata fiecarui afis , sa-l discute si sa
In final, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc ce a fost
notat de colegii lor pe foile anexate. Se poate continua cu un raspuns al grupului la comentariile si intrebarile din
anexe.
Se explica elevilor modul de desfasurare. Constituiti in grupuri de cate patru, elevii vor descrie unele
trasaturi morale.
GRUPA I
Respectul presupune:
Minciuna este.
Scrie cat mai multe cuvinte care sugereaza minciuna:
GRUPA II
Sinceritatea presupune: .
Scrie cat mai multe cuvinte care sugereaza lipsa de respect:
GRUPA III
Bunatatea presupune.
5.8.Piramida povestirii
Este o strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece, prin ea, elevii sintetizeaza si ideile
principale ale textului.
Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie, se va alcatui dupa urmatoarele cerinte:
-
Ex :
-
Muntenia (Valahia)
Mihai Viteazul
diamantul. La clasele primare se pot folosi si culorile, iar desfasurarea momentului se poate face si sub forma
de joc.
Diamantul :
Se imparte colectivul de elevi in doua echipe si vor completa spatiile libere, conform regulilor jocului, analizand
cuvintele sentiment si emotie .
grupurile lucreaza pentru a elabora o lista cu cat mai multe intrebari si cat mai diverse;
Realizarea unui cub pe ale carui fete se scriu cuvintele:descrie, compara, analizeaza, asociaza, aplica,
argumenteaza
FiguraCubul cu cele sase cerinte, cate una pe fiecare fata
diferit?
Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei
tale.
Exemplu:
b)
5. Aplica
Imagineaza-ti ca esti Andrei. Ce vei face in continuare?
6. Argumenteaza
De ce lectia se cheama Micul neinteles?
Jocul de rol
De exemplu, in cadrul unui joc de rol despre un furt, jucand rolul victimei, elevul poate intelege ce simte o
persoana atunci cand este victima unui delict.
Exista mai multe variante, dintre care mentionam:
-
Jocul cu rol prescris, dat prin scenariu participatii primesc cazul si descrierea rolurilor si le
interpreteaza ca atare;
-
Jocul cu rol improvizat, creat de cel care interpreteaza se porneste de la o situatie data si fiecare
Decideti impreuna cu elevii cati dintre ei vor juca roluri, cati vor fi
ca o sceneta;
pregati rolurile/reprezentatia.
Toti jurnalitii repovestesc intamplarea, iar elevii-spectatori noteaza eventualele greseli sau omisiuni.
Dupa povestirea ultimului jurnalist, elevii-spectatori incearca sa reconstituie, impreuna, istoria initiala. (8
dupa Alina Pamfil Didactica limbii i literaturii romane (pentru invatamantul in limbile minoritatilor nationale),
gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p.170)
Istorie din prelungiri10
Este o metoda care contribuie la dezvoltarea exprimarii orale, la implicarea intregii clase de elevi in
activitate, la exersarea memoriei.
Desfasurarea jocului:
Elevii pot fi impartiti in jucatori si observatori sau, daca sunt putini elevi, toti sunt jucatori.
Dupa povestirea ultimului jucator, elevii-observatori reiau povestirea, gasesc o incheiere, daca nu a fost
terminata sau pot comenta felul in care s-a creat povestirea prin colaborarea fiecarui jucator.
Jurnalistul cameleon11
Este o metoda care contribuie la dezvoltarea exprimarii orale in registre emotionale diferite, la implicarea
elevilor in activitate, la dezvoltarea imaginatiei.
Desfasurarea jocului:
Profesorul ii cere unui jurnalist sa citeasca (in clasele mai mici) sau sa relateze (in clasele mai mari) o
intamplare.
Jurnalistul trebuie sa realizeze prezentarea in moduri diferite: pe un ton neutru, pe un ton glumet, pe un
ton ironic etc.
Spectatorii pot sa isi creeze propria interpretare sau pot creiona alte situatii.
11 ibidem, p.169
Ghidul de studiu
Este o metoda care incurajeaza nu numai lucrul in echipa, dar si initiativa, oferind posibilitatea de a
selecta informatiile dintr-un text dat. Ea ghideaza lectura elevilor cu ajutorul unor intrebari si contribuie la formarea
parerii personale despre o tema data.
Etapele activitatii:
profesorul formuleaza cateva intrebari care servesc drept ghid de studiu in abordarea textului,
intrebarile oferite elevilor de catre profesor sunt astfel formulate incat raspunsul la ele sa nu fie oferit de-a gata
de text, ci sa fie descoperit sau construit de catre elev prin studierea atenta a textului si prin activitati de gandire /
reflectie individuala si in grup;
intrebarile pot constitui puncte de plecare pentru discutii sau pentru realizarea unor raspunsuri scrise,
comentarii etc.
12 Panuru, Stan Instruirea in spiritul strategiei dezvoltarii gandirii critice, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003,
p.104
Jurnalul dublu
Este o metoda prin care cititorii stabilesc o stransa legatura intre text si propria lor curiozitate si experienta.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, tragand pe mijloc o linie
verticala. In partea stanga li se va cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod
deosebit pentru ca: le-a amintit de o experienta personala, i-a surprins, nu sunt de acord cu autorul sau pentru ca
o considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului.
In partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj:
De ce l-au notat?
De ce i-a intrigat?
COMENTARII
2.
Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi utilizat in faza de reflectie, daca profesorul revine
la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu diverse pasaje.
Reteaua personajului
Este o metoda prin care putem realiza caracterizarea unui personaj. Se poate realiza individual sau in
grup.
Etapele activitatii:
Elevii citesc textul, apoi noteaza intr-un cerc numele personajului.
Scriu in cercurile-satelit cuvinte care caracterizeaza acest personaj (in clasele mai mici, invatatorul/ profesorul
poate trece in cercurile-satelit insusirile personajului, in clasele mai mari, le oferim elevilor un singur exemplu).
Noteaza in jurul cercurilor actiuni, atitudini, extrase din text, care evidentiaza insusirile alese, completand
reteaua;
Reteaua personajului este prezentata in fata clasei si discutata. Se pot alcatui postere, expuse apoi in clasa.
Metoda horoscopului
Pentru identificarea elevilor la care predomina un stil global de invatare putem folosi ca activitate la clasa Metoda
horoscopului. Aceasta metoda este utilizata, in general, in caracterizarea personajelor. Activitatea se desfasoara
in grup si presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
a.
Studierea in mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personaje.
b.
Alegerea unui personaj asupra caruia se va concentra discutia pentru a-l caracteriza cat mai bine.
c.
d.
Luarea unei decizii privind incadrarea personajului ales intr-un semn zodiacal.
e.
Justificarea alegerii facute, prin gasirea a trei sinonime pentru fiecare trasatura a zodiei careia apartine
personajul ales, identificarea in textul povestirii a unui citat relevant care sustine incadrarea personajului in zodia
respectiva, explicarea, cu cuvinte proprii a felului in care citatul ales ilustreaza descriptorul din zodia respectiva.
f.
Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trasaturile lui dominante.
g.
Desenarea simbolului pe un poster alaturi de care sunt notati descriptorii semnului caruia ii apartine
personajul.
Elevii care au un stil de invatare auditiv, invata vorbind si ascultand, verbalizeaza actiunea pentru a depasi
dificultatile. Utilizand tehnica KWL (Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat), elevii constientizeaza verbalizand ceea ce
stiu sau cred ca stiu referitor la un subiect, o problema si totodata, a ceea ce nu stiu sau nu sunt siguri ca stiu dar
ar dori sa invete.
a.
Se cere elevilor sa inventarieze, prin discutii in perechi sau in grup, ideile pe care considera ca le detin
cu privire la subiectul investigatiei care va urma Aceste idei sunt notate in rubrica Stiu.
b.
stiu.
Ideile despre care au indoieli sau despre care ar dori sa stie mai mult sunt grupate in rubrica Vrea sa
c.
Studierea unui text, realizarea unei investigatii sau dobandirea unor cunostinte referitoare la subiectul
selectat de profesor.
d.
rubrica Am invatat.
In fiecare rubrica apar ideile corespunzatoare, evidentiindu-se situatia de plecare, aspectele si intrebarile la care
au dorit sa gaseasca raspunsuri si ceea ce au dobandit in urma procesulu de invatare.
Elevii timizi sau cu posibilitati de exprimare mai reduse participa cu succes la actul invatarii, sporindu-le
increderea in fortele proprii, performantele lor, contribuind la dezvoltarea intelectuala, la socializarea lor.
Metoda Palariilor ganditoare (Thinking hats Edward de Bono);
Este o tehnica interactiva, care stimuleaza creativitatea participantilor.. Sunt sase palarii ganditoare avand
culori: alb, rosu, galben, verde, albastru si negru. Fiecare membru isi alege o palarie si interpreteaza roluri in
functie de palaria aleasa. Rolurile pot fi inversate, participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in
acord cu rolul pe care il joaca. Culoarea palariei este cea care defineste rolul.
Aceasta metoda corespunde diferitelor tipuri de gandire.
Palaria albastra este liderul, managerul, conduce jocul. Este palaria responsabila cu controlul demersurilor
desfasurate.
Palaria rosie este psihologul care isi exprima sentimentele fata de personajele intalnite.
Palaria neagra este criticul, este palaria avertisment, concentrata in special pe aprecierea negativa a
lucrurilor.
Palaria galbena este creatorul, simbolul gandirii pozitive si constructive, creeaza finalul.
Avantajele metodei sunt: dezvoltarea gandirii critice,angajarea intensa a tuturor fortelor psihice de
Fiecare grup trebuie sa indeplineasca o sarcina legata de grupul in fata caruia se afla. Ulterior se
pot schimba rolurile sau sarcinile pot fi indeplinite de ambele grupe simultan.
Dupa aceea, fiecare grup se deplaseaza spre stanga (sau spre dreapta) cu conditia sa pastreze
aceeasi directie, ajungand in fata altui grup si indeplinind aceeasi sarcina, in acelasi mod ca inainte. Grupul care
ajunge la capatul randului se va muta la inceputul celuilalt rand.
Grupurile isi pot schimba pozitia de mai multe ori, pana cand cercul se inchide si primele doua
grupuri se intalnesc din nou.
Masa rotunda;
Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si prezentate
rand pe rand.
Etape:
.
Controversa creativa;
Este o metoda in care profesorul pregateste pentru discutie una sau mai multe afirmatii care pot da
nastere cel putin la doua puncte de vedere diferite si le supune discutiei grupului.
Fishbowl (tehnica acvariului);
Permite furnizarea unui context in care participantii pot sa exerseze observatia care contribuie la
dezvoltarea spiritului critic si a intelegerii diferentelor de opinie.
Etape:
impartirea participantilor in doua grupuri care vor fi asezate ca doua cercuri concentrice;
grupul din exterior asculta si observa ceea ce se discuta in cercul interior si interactiunile care au
loc intre membrii sai;
grupul exterior prezinta grupului interior observatiile in legatura cu ceea ce s-a petrecut in timpul
exercitiului;
Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea ideilor.
Modelarea discutiei, avand grija sa fie orientatecu subtilitate raspunsurile elevilor, facilitand
exprimarea punctelor de vedere diferite si lansand intrebari care sa provoace continuarea discutiei. Nu este
permisa monopolizarea discutiei de catre anumiti elevi si sunt incurajati elevii timizi sa participe la discutii..
Avantaje: ofera manifestarea unor puncte de vedere diferite; asigura un climat interactiv, mareste
capacitatea de comunicare; favorizeaza aparitia unor raporturi noi de cunoastere si de stima
reciproca; obisnuieste participantii sa accepte puncte de vedere diferite, creste toleranta si dezvolta capacitatea
de sustinere a propriului punct de vedere; ofera sansa de a reflecta asupra propriilor idei, valori, atitudini si
reconsiderarea lor in contextul contactului cu diferentele interindividuale.
Patru colturi (Four corners);
Este recomandata atunci cand exista mai mult de doua pozitii in legatura cu problema discutata;
Se lanseaza problema, iar in functie de raspunsurile A, B, C sau D, elevii sunt trecuti in cele patru colturi
ale clasei, corespunzatoare fiecarui raspuns. Elevii discuta intre ei in interiorul propriului colt/grup. In final se
incearca convertirea altor grupuri care sa renunte la pozitia initiala si sa accepte pozitia propusa, prin discutii
argumentate;
Etape:
Exemplu
TEMA:Sinceritatea si minciuna
Elevii sunt solicitati sa-si aminteasca ceea ce stiu sau cred ca stiu despre MINCIUNA/
SINCERITE, dupa ce asculta un fragment din cunoscuta opera a lui Carlo Collodi, PINOCCHIO,apoi povestesc
textul. Sunt determinati sa ia pozitie in legatura cu tema pusa in discutie-Minciunile lui Pinocchio,prin pareri pro si
contra, fiecare spunandu-si opinia,acultand la randu-i parerea celuilalt,dandu-i-se voie sa participe liber la discutii,
sa intervina, sa apere,sa acuze,sa argumenteze.
Metoda Frisco;
Are la baza interpretarea din partea participantilor a unui rol specific, care sa acopere o anumita
dimensiune a personalitatii, abordand o problema din mai multe perspective. Astfel, membrii grupului vor trebui sa
joace, fiecare, pe rand, rolul conservatorului, exuberantului, pesimistului si optimistului;
Scopul metodei este de a identifica problemele complexe si dificile si de a le rezolva pe cai simple si
eficiente.
Metoda are la baza brainstorming-ul regizat si solicita din partea elevilor capacitati empatice, spirit critic,
punand accentul pe stimularea gandirii,a imaginatiei si a creativitatii.
Etape:
Etapa dezbaterii colective, cand fiecare interpreteaza rolul ales si-si sustine punctul de vedere in
acord cu acesta;
Scopul sinecticii este de a elibera participantii de orice constrangeri si de a le ingadui sa-si exprime liber
opiniile in legatura cu o problema pe care trebuie s-o abordeze dintr-o perspectiva noua.
Metoda incita la dezvoltarea de idei inedite si originale si la asociatii de idei,mizand pe remarcabila
capacitate a mintii umane de a face legaturiintre elemente aparent irelevante.
Etape:
Cautarea deliberata a irelevantei aparente, fapt care poate genera conexiuni surprinzatoare,
neobisnuite;
Inventarierea cailor posibile de relationare dintre ideile aparent irelevante si elementele date ale
sa induca stari psihologice cum ar fi: implicarea, detasarea, empatia, jocul cu ideile, folosirea
irelevantei;
Fiecare subgrup isi va prezenta concluziile stabilite in urma discutiilor intregului grup.
Metoda Delphi;
Eeste o metoda care combina creativitatea individuala cu cea a grupurilor si a fost conceputa pentru
obtinerea de prognoze, directionari sau solutii pentru probleme importante.
Metoda Delphi, in varianta pedagogica, se aplica in evaluarea initiala pentru testarea copiilor in legatura cu un
subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de optional. Scopul principal este acela de a primi
informatii despre subiectul propus si de a realiza proiectarea didactica in concordanta cu ele. Principiul
fundamental al metodei este feed-back-ul de opinie, consultarea periodica a copiilor. Astfel, prin ultima faza a
derularii metodei Delphi, se poate constata in ce masura activitatea desfasurata a raspuns asteptarilor. Pe baza
noilor propuneri actul didactic se poate imbunatati.
Am aplicat aceasta metoda atat pe termen lung, cat si pe termen scurt.
Metoda Delphi este o metoda care combina creativitatea individuala cu cea a grupurilor si a fost conceputa pentru
obtinerea de prognoze, directionari sau solutii pentru probleme importante.
In esenta, aplicarea metodei Delphi presupune:
fixarea temei;
Metoda Delphi, in varianta pedagogica, se aplica in evaluarea initiala pentru testarea copiilor in legatura cu un
subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de optional. Scopul principal este acela de a primi
informatii despre subiectul propus si de a realiza proiectarea didactica in concordanta cu ele. Principiul
fundamental al metodei este feed-back-ul de opinie, consultarea periodica a copiilor. Astfel, prin ultima faza a
derularii metodei Delphi, se poate constata in ce masura activitatea desfasurata a raspuns asteptarilor. Pe baza
noilor propuneri actul didactic se poate imbunatati.
Utilizarea metodei Delphi faciliteaza copiilor constientizarea propriului progres, valorifica originalitatea,
stimulandu-i sa exploreze noul, fara teama de a esua.
.
Metoda predictiei
Dupa citirea primului fragment se pot adresa urmatoarele intrebari:
Ce cuvinte nu intelegeti? Ce am aflat? Ce se povesteste depre personaje? Ce necaz aveau? De ce credeti ca se
intampla asta? Ce sentimente aveti pentru aceasta familie? Cum credeti ca vor rezolva aceasta problema? Ce
credeti ca se va intampla in continuare? Sfatuiti-va cu partenerul de lucru si spuneti ce credeti?
Se audiaza doua-trei predictii, apoi se trece la urmatorul fragment.
Investigatia
Este o metoda de evaluare alternativa, utila in situatia in care se doreste atat urmarirea procesului si
realizarea produsului, cat atitudinea elevului implicat in aceste activitati.
Investigatia poate fi individuala sau de grup, ea incepe, se desfasoara si se incheie in clasa. Elevul
primeste o sarcina prin instructiuni precise, ce consemneaza fiecare moment al cercetarii, el trebuie sa inteleaga
si sa rezolve sarcina, oferind dovada utilizarii unei palete largi de cunostinte si capacitati: cooperare, flexibilitate,
creativitate, initiativa.
Metoda este utila in cadrul orelor de receptare a textelor literare, lirice si epice, obisnuindu-i pe elevi cu
primii pasi ai analizei textului liric sau epic.
Etape:
necesare.
Sub indrumarea profesorului, elevii identifica modalitatile prin care pot obtine datele/informatiile
;
6.Valentele formative ale metodelor alternative de invatare si evaluare
Este recunoscut faptul ca aceste metode de evaluare constituie o alternativa la formulele traditionale a
caror prezenta domina. Alternativele oferite constituie optiuni metodologice si instrumentale care imbogatesc
practica evaluativa evitand rutina si monotonia. Valentele formative le recomanda sustinut in acest sens. Este
cazul, in special, al portofoliului, al proiectului, al hartilor conceptuale, al investigatiei care, in afara faptului ca
reprezinta importante instrumente de evaluare, constituie in primul rand sarcini de lucru a caror rezolvare
stimuleaza invatarea de tip euristic. Valentele formative care sustin aceste metode alternative ca practici de
succes atat pentru evaluare cat si pentru realizarea obiectivului central al invatamantului si anume invatarea, sunt
urmatoarele:
1.stimuleaza implicarea activa in sarcina a elevilor, acestia fiind mai constienti de responsabilitatea ce sio asuma;
2. asigura o mai buna punere in practica a cunostintelor, exersarea priceperilor si capacitatilor in variate
contexte si situatii;
3. asigura o mai buna clarificare conceptuala si o integrare usoara a cunostintelor asimilate in sistemul
notional, devenind astfel operationale;
4.unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, ofera o perspectiva de ansamblu asupra activitatii elevului pe o
perioada mai lunga de timp, depasind neajunsurile altor metode traditionale de evaluare cu caracter de sondaj in
materie si intre elevi;
5. asigura un demers interactiv al actelor de predare-invatare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare
a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificand si stimuland potentialul creativ si originalitatea acestuia;
6.exerseaza capacitatile de analiza si de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit, stimuland
initiativa tuturor elevilor implicati in sarcina;
7. descurajeaza practicile de speculare sau de invatare doar pentru nota;
8. reduce factorul stres in masura in care profesorul este un consilier, iar evaluarea are ca scop in primul
rand imbunatatirea activitatii si stimularea elevului si nu sanctionarea cu orice pret, activitatile de evaluare
cuprinzand materiale elaborate de-a lungul unui interval mai mare de timp.
Metodele si procedeele impreuna cu tipul de interactiune sunt elemente strategice care se
individualizeaza la nivelul fiecarui cadru didactic ce le aplica. Selectia si aplicarea lor depinde de o intreaga gama
de factori: caracteristicile colectivului de elevi, obiectivele urmarite, timpul pe care il are la dispozitie, experienta
cadrului didactic etc. Se recomanda utilizarea unui registru instructional cat mai diversificat pentru fiecare unitate
tematica aleasa.
Instruirea diferentiata invita la un nou mod de a gandi predarea-invatarea-evaluarea ca raspuns la
diferentele pe care le au elevii in profilul de invatare, stiut fiind ca fiecare elev este un unicat si trebuie
tratat ca atare.