Poluarea Aerului
Poluarea Aerului
Poluarea Aerului
Spatiul planetei noastre In care este posibila In permanenta viata se numeste biosfera. In
componenta acesteia intra urmatoarele:
-
Aerul normal are urmatoarea compozitie aproximativa (In volume): 78% azot, 21%
oxigen si 1% alte gaze.
Component
% volume
Component
% volume
N2
78,0880
H2
5.10-5
O2
20,9490
Xe
8.10-6
Ar
0,9300
O3
1.10-6
CO2
0,0300
Rd
6.10-8
Ne
0,0018
CH4
22.10-6
He
0,0005
N2O
5.10-6
Kr
0,0001
NO2
2.10-6
NH3
16.10-6
Prin respiratie, componentele principale ale aerului Isi modifica concentratia astfel:
Component
Inspirat
Expirat
Azot
78-79%
78-79%
Oxigen
20-21%
16-17%
Dioxid de carbon
0,03-0,04%
3-4%
Aerul este un element indispensabil vietii, omul avand nevoie de 14-15 m3 aer/24 ore.
Aerul real contine azot, oxigen, dioxid de carbon, ozon, alte gaze, vapori de apa, pulberi,
bacterii etc.
Aerul reprezinta componenta de baza a atmosferei, Invelis gazos ce Inconjoara Pamantul
pana la altitudinea medie de 3.000 km.
ionosfera: 80-300 km - particule Incarcate electric sau ioni, formate datorita actiunii
radiatiei solare asupra moleculelor si atomilor din aer; prezinta o conductibilitate
termica deosebita;
magnetosfera: peste 500 km; particulele Incarcate electric se deplaseaza dupa liniile
campului magnetic terestru.
1. Poluantii aerului
Poluantii aerului pot fi substante solide, lichide sau gazoase, naturale sau artificiale care
pot fi aeropurtate.
Clasificarea poluantilor aerului se poate face dupa urmatoarele criterii:
a.starea de agregare;
b.provenienta;
c.actiunea specifica asupra organismului.
a. Dupa starea de agregare (tabelul 1.1) exista poluanti solizi, lichizi si gazosi, iar in amestec
cu aerul devin suspensii, aerosoli, nori.
praf = suspensii
0,1-10
nor = aerosoli
< 0,1
fum = aerosoli
Lichizi
nor = aerosoli
Gazosi
nor
Solizi
Poluantii solizi (praf, pulberi) provin din eroziunea rocilor naturale, industrie, si mai rar
din alte activitati umane. Dupa natura pot fi:
-
anorganici - oxizi metalici (de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu), minerale (SiO2, azbest, silicati), ciment,
soda, coloranti anorganici, sticla etc.;
organici - de origine animala (lana, par, fulgi, puf), vegetala (bumbac, faina, in), sintetica
(pesticide, coloranti organici) etc.
Suspensiile (particule cu diametrul peste 10 m = praf), se caracterizeaza prin:
stabilitate mica: difuzie redusa in aer; se depun destul de repede (se mai numesc si pulberi
sedimentabile);
suprafata specifica mare (1 cm3 cuart, macinat la diametrul de 1m, are suprafata specifica de
6 m2);
particulele ascutite traumatizeaza caile respiratorii; cele moi se depun ca o pasta - traheite si
bronsite;
se incarca electrostatic, prin frecare, sau prin adsorbtie de ioni (pulberile metalice se incarca
pozitiv, cele nemetalice negativ - creste stabilitatea lor).
stabilitate mare;
Poluantii gazosi
-
difuzeaza usor in aer (sunt purtati la mari distante de locul unde au fost eliminati in
atmosfera);
oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fluor, clor, vapori de acizi
(fluorhidric, clorhidric etc).
iritanti - cei mai raspanditi: oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fluor,
clor, vapori de acizi (fluorhidric, clorhidric), pulberi cu solubilitate scazuta;
toxici sistemici (peste anumite concentratii provoaca leziuni ale organelor interne, sau
sistemelor):
cadmiul: la concentratii peste 5 g/dm3 apa induce tulburari renale, fracturi osoase (datorita
eliminarii calciului). In 1970, in Japonia aparut maladia Itai-Itai ca urmare a intoxicatiei cu
Cd;
mercurul: pentru concentratii mai mari de 10 g/dm3 apa se acumuleaza in rinichi, creier,
globule rosii, par. Determina leziuni la nivelul sistemului osos, ochilor, aparatului renal si
digestiv;
arsenul: cand concentratie depaseste 0,5 g/dm3 apa, acesta induce afectiuni ale pielii, cancer
cutanat, tulburari digestive;
cianurile: la concentratii peste 0,01 mg/dm3 apa, are loc blocarea oxidarii la nivel celular
(asfixia interna), tulburari nervoase, deces;
pesticidele - afecteaza ficatul, sistemul nervos, glandele endocrine sexuale, enzimele etc. Au
actiune cancerigena si chiar cocancerigene asupra descendentilor.
origine naturala (origine minerala: cuart; origine vegetala: polen, in, canepa, tutun, cafea,
cacao, ricin, soia; origine animala: insecte, fungi, puf, pene);
cancerigeni:
anorganici: crom cancer nazal; arseniu cancer hepatic; cadmiu cancer prostata;
nichel cancer cai respiratorii), substante radioactive cancer tiroidian; azbest cancer
pulmonar;
Plantele si animalele polueaza mediul cu polen, spori de mucegaiuri/ levuri, par, pene, fulgi.
Eruptiile vulcanice emit gaze (CO, CO2, H2, H2S, NH3), vapori de apa, materiale solide de
diferite dimensiuni, care pot ajunge pana in stratosfera (30-50 km).
Praful cosmic - dezintegrarea meteoritilor in atmosfera (circa 1000 t/an ajung pe Pamant).
Incendiile dioxid de carbon si fum (distrug ecosistemele).
b. Sursele artificiale - activitati ale omului din care rezulta produse solide, lichide si gazoase,
care pot ajunge in atmosfera. Aceste surse sunt fixe si mobile.
Surse fixe - produc o poluare limitata (in apropierea sursei):
-
servicii - statii de benzina, instalatii de vopsit, curatatorii chimice (in uscat) etc.
Surse mobile - mijloace de transport rutier, feroviar, naval si aerian. Autovehiculele, datorita
gazelor de esapament si combustibilului folosit, polueaza cu oxid de carbon, oxizi de azot,
plumb, aldehide, etilena, hidrocarburi aromatice, dioxid de carbon, pulberi.
deplasarea maselor de aer cu viteza mica: acest fapt conduce la acumularea poluantilor
(creste concentratia de poluant);
cresterea vitezei vantului: se mareste volumul de aer in care se disperseaza poluantul (scade
concentratia, de dorit sub valoarea limita admisibila).
mecanica - apare datorita frecarii maselor de aer de scoarta terestra (depinde, in principal de
rugozitatea terenului, relief, viteza vantului); predomina in noptile cu temperaturi moderate si
fluctuatii ale vantului de ordinul secundelor;
termica sau convectiva - este generata de diferenta de temperatura dintre suprafata terenului
si patura de aer din imediata apropiere; predomina in zilele cu soare si vant slab (fluctuatii
ale vantului de ordinul minutelor).
negative - formeaza ceata (vaporii de apa condenseaza pe particulele din aer), fenomen care
determina concentrarea poluantilor.
Poluare indusa de cresterea umiditatii aerului, este diminuata (pana la anulare) de precipitatii
(ploaia - indeparteaza gazele; zapada - curata atmosfera de pulberi).
Temperatura atmosferei depinde de: anotimp, altitudine, relief, latitudine geografica. Variatiile
de temperatura favorizeaza dispersia poluantilor, datorita deplasarii maselor de aer.
inaltimea cosului (Hc): > 2,5 inaltime cladiri/ forme de relief din apropiere (se evita
turbulenta la partea superioara a cosului);
viteza de iesire a gazelor din cos: >20 m/s (jetul de gaze scapa din zona de turbulenta a
cosului);
Un cos bine proiectat asigura o buna difuzie atmosferica a poluantilor, ceea ce face ca la nivelul
terenului, concentratia acestora sa fie 0,001-1% din concentratia gazului la iesirea din cos.
Efectele agentilor poluanti se pot caracteriza prin: limita de concentratie, doza letala,
concentratie letala, timp letal etc.
a) Limita de concentratie - valoare pentru care o substanta poate avea efect poluant asupra
mediului. Acest parametru se mai numeste si concentratie maxima admisa (CMA) si are valori
diferite, in functie de:
-
natura poluantului;
tara de emisie.
e) Influentele reciproce dintre poluanti pot fi multiple si analiza lor se efectueaza la:
-
circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu;
centralele electrotermice;
b. Calitatea aerului
Principalele obiective ale politicii de mediu din Romania sunt create pentru a garanta un
mediu curat, si urmaresc sa asigure o viata sanatoasa populatiei, sa duca la eliminarea saraciei si
a degradarii mediului, sa regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabila si sa
armonizeze legislatia nationala privind protectia mediului cu cea a Uniunii Europene.
Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei descrie situatia actuala in ceea ce priveste
calitatea aerului in Romania, precum si masurile pe care Guvernul le-a pregatit in vederea
imbunatatirii protectiei atmosferei si a calitatii aerului, pana in anul 2013. Strategia este
structurata pe doua perioade de timp:
2007-2013 (perioada in care Romania este deja stat membru al Uniunii Europene).