Realizarea Drenurilor

Descărcați ca rtf, pdf sau txt
Descărcați ca rtf, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 14

CUPRINS

1.

SCOP

2.

DOMENIUL DE APLICARE

3.

DEFINITII

4.

DOCUMENTEDEREFERINTA

5.

RESPONSABILITATI

6.

PROCEDURA

7.

DOCUMENTE $1INREGISTRARI

8.

ANEXA

1. SCOP

Procedure are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in realizarea drenurilor pentru
captarea apelor subterane, descrierea tehnologiei de executie actualizate pe baza reglementarilor tehnice existente,
programarea activitatilor de monitorizare masurare (inspectii si incercari) necesare a fi efectuate pe parcursul
desfasurarii lucrarilor, precum si indicarea documentelor si inregistrarilor care trebuie elaborate pentru demonstrarea
calitatii lucrarilor executate.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura este destinata personalului care efectueaza activitati ce influenteaza calitatea lucrarilor de drenuri.
Procedura se aplica la executarea lucrarilor de captare a apelor subterane prin drenuri definitive sau provizorii
pentru coborarea nivelelor apelor subterane sau pentru evacuarea apelor de infiltratie la diferite tipuri de constructii.

3. DEFINITII

Drenajul orizontal = drenul care elimina eliminarea excesului de umiditate de la partea superioara a terenului

Filtrul = element constructiv principal al drenurilor realizat din materiale filtrante, materiale de tip granular, naturale sau
sintetice care indeplinesc partial sau in totalitate, urmatoarele functiuni:
- protejeaza tubul impotriva colmatarii cu particule solide transportate de apa ce se dreneaza din sol;
- imbunatatesc conditiile de asezare a tuburilor in tran^eea drenanta sporind durabilitatea tuburilor;
- reduc rezistenta hidraulica in zona de acces a apei in dren.

Termenii referitori la calitate sunt definiti in Manualul calitatii.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

Legea protectiei muncii nr 90/1996 si norme metodologice de aplicare;

Legea nr. 212/1997 privind apararea impotriva incendiilor;

Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin HGR 766/1997;

Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale, indicativ C 169-1988;
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C
56-1985;

Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicative 16-1984;

Ghid pentru executarea lucrarilor de dren orizontal si vertical, indicativ GE 028/1997; 5.

RESPONSABILITATI

5.1. Director general


5.1.1. Numeste seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea procedurii tehnice de executie.
5.1.2. Numejte responsabilul tehnic cu executia atestat pentru lucrare.
5.1.3. Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in perioada de executie cat si
in perioada de garantie prevazuta in contract.
5.1.4. Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori constata abateri de la cerintele de calitate, stabileste tratarea
neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective.
5.1.5. Urmareste ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de receptie ale lucrarilor.
5.1.6. Aproba procurarea de materiale si produse precura si angajarea de servicii numai de la fumizori care
asigura conditiile prevazute de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi
in constructii si de Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
5.1.7. Solicits investitorului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructii le care

corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice
a constructiei.
5.2.

Responsabilul cu sistemul de management al calitatii

5.2.1. Realizeaza audituri interne ale calitatii pentru a se asigura ca prevederile sistemului de management al
calitatii sunt aplicate.
5.2.2. Efectueaza controale pentru a se asigura ca neconformitatile constatate sunt tratate si ca sunt intreprinse
actiuni corective si preventive.
5.2.3. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea si rezolvarea lor.
5.3.

Seful de santier

5.3.1. Asigura respectarea prevederilor procedurii tehnice de executie la realizarea lucrarilor.


5.3.2. Raspunde de respectarea proiectului si a detaliilor de executie.
5.3.3. Raspunde de efectuarea activitatilor de monitorizare si masurare (inspectii si mcercari) prevazute In
planul calitatii.
5.3.4. Raspunde de intocmirea in timpul executarii lucrarilor a documentelor si inregistrarilor prevazute in
planul calitatii.
5.3.5. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiecte,
certificate calitativ sau pentru care exista agremente tehnice, accepta inlocuirea acestora cu altele numai pe baza
solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.

5.3.6. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de
continuare a lucrarilor.
5.3.7. Raspunde de solutionarea neconformitatilor, a defectelor si neconcordantelor aparute in fazele de
executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul investitorului.
5.3.8. Opreste utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator rapoarte de incercare din care
rezulta ca acestea nu indeplinesc conditiile de calitate, opre$te, de asemenea, executia lucrarilor la care rapoartele de
incercare indica existenta unor abateri de la prevederile proiectelor sau de la cerintele de calitate.
5.3.9. Supune la receptie numai lucrari care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat
investitorului documented necesare intocmirii cartii tehniee a constructiei.
5.3.10. Asigura aducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau
prin documented de receptie a lucrarilor de constructs.
5.3.11. Raspunde de initierea si aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la executia lucrarilor.
5.3.12. Raspunde de respectarea conditiilor de manipulare, transport, depozitare a materialelor si produselor
si de livrarea acestora la punctele de lucru cu documente de certificare a calitatii.
5.3.13. Asigura buna organizare a procesului de productie si verifica efectuarea instructajului privind
normele de protectia muncii si PS1 specifice locului si conditiilor de munca si gradul de asigurare cu echipamente si
scud necesare.

5.3.14. Raspunde de asigurarea instalatiilor de apa, de forta si de iluminat necesare pentru realizarea
lucrarilor
5.3.15. Raspunde de asigurarea echipamentului de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor
adecvat.
5.3.16. Raspunde de asigurarea conditiilor de lucru pe perioada de timp friguros.
5.4.

$eful de lucrare

5.4.1. Raspunde impreuna cu jefii de echipa de calitatea operatiunilor de executie efectuate.


5.4.2. Organizeaza locurile de munca si procesul de productie asigurand conditiile necesare executarii
lucrarilor cu respectarea tuturor prevederilor normelor de protectia muncii si PSI specifice.
5.4.3. Efectueaza instructajul privind normele de protectia muncii si PSI specifice locului si conditiilor de
munca.
5.4.4. Controleaza calitatea lucrarilor executate de echipe.
5.5.

Seful de echipa

5.5.1. Raspunde de calitatea operatiunilor de executie efectuate, verifica activitatea prestata de muncitorii din
echipa, inceperea lucrului numai cu scale si echipament de protectie adecvat.
5.6.

Responsabilul cu controlul calitatii

5.6.1. Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au constatat abateri de la project
si reglementari tehniee si s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu conditiile
specificate, verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie tratate si remediate conform procedurilor.
5.6.2. Efectueaza controlul calitatii la lucrari, avand drept obiectiv monitorizarea proceselor respective si
eliminarea cauzelor de functionare nesatisfacatoare. In efectuarea controalelor se bazeaza pe prevederile procedurilor
sistemului calitatii si peplanurile de calitate.
5.6.3. Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor le inscrie in rapoarte de neconformitate cu
propuneri de actiuni corective si preventive si totodata stabileste impreuna cu seful punctului de lucru masurile
necesare pentru remedierea deficientelor constatate.
5.7.

Responsabilul tehnic cu executia atestat

5.7.1. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.7.2. Verifica si avizeaza proiectele tehnologice de executie, procedurile tehnice de executie si proiectele de
organizare a executiei lucrarilor.
5.7.3. Verifica lucrarile si avizeaza documentele si inregistrarile intocmite pe parcursul realizarii acestora.
5.7.4. intocmeste si tine la zi un registry de evidenta a lucrarilor pe care le coordoneaza tehnic si de care
raspunde.
5.7.5. Pune la dispozitia organelor de control toate documentele solicitate.

6.

PROCEDURA

6.1. Conditii prealabile


6.1.1. Lucrarile de drenuri se vor executa in conformitate cu proiectul de executie, instructiuni tehnice
aplicabile, instructiunile producatorului si cu prevederile din prezenta procedura.
6.1.2. Executarea drenurilor se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:

existenta studiilor geotehnice necesare;

in cazul in care pe amplasamentele pe care urmeaza a se executa lucrari de drenuri sant informatii asupra
posibilitatii existentei unor corpuri explozibile, se va solicita in prealabil concursul organelor de specialitate, iar daca
in timpul executarii sapaturilor se intalnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrarile, anuntandu-se de
urgenta beneficiarul si proiectantul lucrarii pentru adoptarea de masuri corespunzatoare.
6.1.3. Existenta inregistrarilor de calitate privind predarea-primirea amplasamentului si a bomelor de reper.
6.1.4. Controlul materialelor intrebuintate si a modului de executie se va face pe toata durata
lucrarii.
6.1.5. Existenta utilitatilor:

instalatie de forta si iluminat;

instalatie de apa;

utilaje in buna stare de functionare;

drum de acces;

pompe pentru evacuarea apei;

6.1.6. Instruirea personalului executant privind normele de protectie a rauncii fi PSI specifice
activitatii desfa^urate.
6.1.7. Muncitorii vor fi dotati cu echipamentul de protectie a muncii.
6.2.

Descrierea lucrarii

6.2.1. Lucrari pregatitoare pentru executarea drenurilor


defrisarea terenului (taierea arborilor, arbufiilor tufisurilor, smulgerea lor din radacini, scoaterea buturugilor, indepartarea
materialului lemnos, umplerea gropilor cu pamant compactat, etc);

demolari, dezafectari retele instalatii;

excavarea pamantului vegetal;

asigurarea scurgerii apelor de pe suprafata de teren.

6.2.2. Trasarea pe teren a lucrarilor de drenuri

Aceasta operatie se face pe baza:


-

planului general de amplasament;

planului general de drenuri.

Pentai trasare se vor utiliza:


-

aparate topografice optice;

furtun de nivel;

ruleta;

metru.

6.2.3. Realizarea drenurilor


Se realizeaza santurile de drenaj. In general se vor aseza drenurile pe stratul impermeabil de baza, pentru a
putea intercepta complet curentul subteran.
Tuburile drenurilor se vor monta, de regula, pe un strat egalizator de beton, iar in cazul cand drenurile se
aseaza in pietris cu nisip nu prea fin se va putea renunta la stratul de egalizare.
Drenurile se vor alcatui din tuburi gaurite de ceramica, PVC, azbociment, prefabricate din beton, etc. La
partea superioara pe 1/2-K3/4 din perimetrul drenului vor fi prevazute orificii (barbacane) circulare cu diametrul de
minim 1cm. Aceste orificii se vor face evazate spre exterior.
In portiunile de teren unde situatia stratificatiei este de asa natura incat apa transportata de dren ar putea sa se
piarda spre exterior se va prevenii acest lucru, fie astupand barbacanele pe aceasta portiune, fie punand o camasa de
argila in jurul drenului.
Tuburile se vor imbina astfel incat sa nu se deplaseze.
6.2.4. Realizarea filtrului invers
In jurul si deasupra drenurilor se va aseza un strat filtrant de piatra sparta sau de preferinta din pietrij, cu

dimensiunea minima a granulelor ceva mai nare decat diametrul minim al orificiilor. Grosimea minima a acestui strat
va fi de 20 cm. Acest strat se va ridica deasupra drenului cel putin pana la nivelul hidrostatic minim al apei subterane.
In cazul cand stratul acvifer este constant numai din nisip, sau daca in acesta nisipul predomina, se va executa in jurul
drenului un filtru invers, compus din cel putin 2 straturi. Numarul si granulometria straturilor filtrului invers se va
determina in functie de granulometria nisipului din stratul acvifer. Se recomanda ca primul strat spre exterior sa aiba
granulele aproximativ de 5 ori dimensiunile granulelor care reprezinta de 8(H90% din curba granulometrica a
terenului acvifer. Celelalte straturi pot avea granule cu dimensiuni de aproximativ 4 ori mai mari decat cele ale
granulelor stratului precedent.
Pentru a evita posibilitatea infiltrarii apei de la suprafata, langa peretii transeii in care este asezat drenul se va
executa deasupra stratului filtrant si la adancimea de cel putin 0,8 m un strat izolant de argila plastica de minim 40 cm
grosime la mijloc, cu panta spre margine. Stratul de argila va fi incastrat pe ambele parti in peretii tran^eii pe o
adancime de cel putin 30 cm.
Deasupra stratului de argila pamantul de umplutura va fi bine batut in straturi de cate 20 cm grosime, formand
bombament deasupra solului. Acest bombament nu trebuie sa provoace stagnarea apei de suprafata in partea spre
versant.
In cazul pozarii filtrului din materiale geosintetice (banda din geotextil, tesatura de sticla, etc.) se pot utiliza
doua variante tehnologice:
- pe tuburi din material plastic -prin infasurarea elicoidala pe tubul a unei benzi din material
filtrant;
- pe tuburi din material plastic sau tuburi ceramice -prin pozarea unei benzi sau a doua benzi din material
filtrant, simultan cu pozarea tuburilor.
6.3.

Verificari ce trebuie efectuate inainte de inceperea lucrarilor

Toate materialele ce se utilizeaza la realizarea drenurilor vor fi introduse in lucrare numai daca in prealabil:
verificarea existentei documentelor de certificare a calitatii materialelor filtrante sau drenanate precum si
verificarea efectuarii incercarilor asupra materialelor la frecventele prescrise;
verificarea tehnologiei de executie si adaptarea acesteia la conditiile locale impuse precum si la dotarea
santierului.

6.4. Verificari ce trebuie efectuate in timpul executiei lucrarilor


6.4.1. Verificarea pozarii tuburilor
Siguranta functionarii in exploatare si atingerea parametrilor functionali proiectati ai retelelor de drenaj, depind
de calitatea executiei drenurilor absorbante si colectoare. Controlul calitatii pozarii tuburilor ceramice se
efectueaza pe cale vizuala. Remedierile se executa folosind unelte special concepute pentru lucrarile de drenaj.
6.4.2. Verificarea finala al pozarii tuburilor
Controlul calitatii transeei se executa topografic. Mai intai se controleaza adancimea de pozare. Valoarea
obtinuta se compara cu cea proiectata (extrasa din proiect). Abaterea va fi de max =0,05 m.
Abaterea in plan a transeei si deci a drenului de la pozitia proiectata (devierea axului) poate fi cel mult 0,5m.
Abaterea unor portiuni ale drenurilor de la axul rectiliniu poate fi de maximum 0.07m. Abateri mai mari sunt permise
numai la ocolirea unor obstacole, raza de racordare la linia drenului, in acest caz, trebuie sa fie de minimum 2 m.

Abaterea de la panta longitudinals proiectata a liniei de dren trebuie sa fie de maximum + 0,0001
(0,17oo).
In punctele stabilite pentru control, se verifica marimea a trei rosturi consecutive, folosind pentru aceasta un spion
gradat Rostul intre tuburile ceramice trebuie sa aiba: - 1-K3 mm pentru tuburile de calitatea I-a; - 3 A-5 mm pentru
tuburile de calitatea a Il-a.
Devierea reciproca in plan a tuburilor de dren, masurata cu rigla, nu trebuie sa depa^easca grosimea
peretelui tuburilor.
6.4.3. Verificarea elementelor drenante sau filtrante din material granular
-calitatea si corespondenta cu indicatiile din proiect;
-grosimea si continuitatea straturilor
6.4.4. Verificarea elementelor drenante sau filtrante geotextile
- calitatea si corespondenta cu indicatiile din proiect
6.4.5. Verificari la terminarea lucrarilor
- verificarea amplasamentului;
- verificarea corespondentei materialelor cu prevederile proiectului;
- verificarea respectarii tehnologie de executie a lucrarilor;
- verificarea calitatii lucrarilor executate si conformitatea acestora cu prevederile proiectului si ale caietelor
de sarcini.
6.5. Monitorizarea si masurarea lucrarilor
Nr.

2.

Denumirea activitatilor de monitorizare $i

Perioada/frecventa de

masurare

efectuare a activitatilor

Verificarea calitatii materialelor ce urmeaza a fi utilizate

Factorii care

Documentele care se
elaboreaza

-la fiecare lot aprovizionat

RRCMIPO

-la terminarea lucrarilor de

1; E

PVRC

prin examinarea documentelor de certificare a calitatii

l.
Verificarea executiei lucrarilor la urmatoarele cerinfe:

drenuri

executie si ale reglementarilor tehnice; -ducerea la


indeplinire a masurilor dispuse de catre organele de

6.6. Protectia, siguranta si igiena muncii


in vederea evitarii accidentelor (electrocutari, explozii, inundatii) inainte de inceperea executiei lucrarilor se
stabilesc si se materializeaza pozitiile $i amplasarea instalatiilor montate ingropat sau subteran, incheindu-se procese
verbale a amplasamentelor de lucru impreuna cu proprietarii acestor instalatii;
daca in timpul lucrarilor pozitia instalatiilor este diferita decat cea indicata in proiect sau procesele verbale
incheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie intrerupta si vor fi contactati proiectantul si beneficiarii acestor retele in
vederea stabilirii noilor trasee;
pentru asigurarea protectiei circulatiei persoanelor, in zona lucrarii se iau masuri de semnalizare atat ziua cat si
noaptea a potentialelor pericole iar zona se imprejmuieste;
se vor lua masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii, precum si pentru
realizarea instructajului de protectie a muncii a personalului si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte
formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;
se efectueaza controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice,
verificandu-se cunostintele asupra normelor si masurilor de protectie a muncii, precum si existenta si utilizarea
echipamentului de protectie adecvat;

zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza interzicandu-se accesul altor persoane decat a celor autorizate;

persoanelor care schimba zona de lucru (locul de munca) se instruiesc corespunzator noilor conditii de lucru;

la locurile de munca se afiseaza instructiuni specifice continand masurile de protectie a muncii (inclusiv masurile
mentionate de proiectant in caietele de sarcini);
6.7. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
la executarea lucrarilor vor fi respectate masurile generale si specifice, normele si regulile prevazute in normele
generale de PS1 aprobate prin O.M.l. nr 775/98 si in normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructs si instalatii aferente acestora, indicativ C 300, precum si prevederile specifice din
proiectele tehnice;
organizarea activitatii de aparare impotrivea incendiilor, la executarea lucrarilor, se realizeaza in confonnitate cu
prevederile dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, indicativ DGPS1001/2000;
personalului care executa lucrari i se va efectua instructajul specific locului de munca atat inaintea atacarii
lucrarilor, cat si periodic, in confonnitate cu prevederile dispozitiilor generale privind instruirea in domeniul prevenirii
si stingerii incendiilor, indicativ DGPS1 002/2000;
santierul trebuie dotat cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor intretinute in stare de functionare, amplasate in
locuri accesibile, in confonnitate cu normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C 300 si dispozitiile generate privind echiparea si dotarea
constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de PSI, indicativ DGPST003/2001;
locurile cu pericol de incendiu sau explozie sunt marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS
291/1,2;

in timpul executarii lucrarilor se iau masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foe iar
manipularea, transportul si depozitarea substantelor combustibile si inflamabile se face respectand prevederile normelor
generate de PSI aprobate prin O.M.I. nr 775/98;
deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile rezultate atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul
operatiilor de manipulare sau depozitare se colecteaza si se evacueaza respectandu-se prevederile dispozitiilor generate
de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor, indicativ DGPSI- 001/2000.
6.8. Executarea lucrarilor pe timp friguros
6.8.1. Montarea tuburilor

Tub

din

materialManipularea, ajezarea la pozitie ?i montarea

Durata de executie

plastic sau ceramic

6.8.2. Executarea filtrului invers si a umpluturilor


La executarea umpluturilor de pamant pe timp friguros in spatii inguste se vor lua si urmatoarele masuri
organizatorice:
a) la atingerea temperaturilor critice executarea umpluturilor se opre^te luandu-se masuri de protejare atat a
suprafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura:
b) toata activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren si
sa se desfajoare pe baza unei organizari cat mai judicioase, care sa fie respectata cu rigurozitate; aceasta activitate
trebuie sa se efectueze, pe cat posibil, fare intrerupere, astfel ca la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilita sa
fie complet terminata; se pot face unele intreruperi locale de pe o zi pe alta numai in cazurile cand exista ceititudinea
absoluta ca peste noapte nu vor interveni nici precipitatii, nici scaderi periculoase de temperatura;

c) la asternerea si compactarea pamantului se vor evita pe cat posibil pauzele in executie; asternerea pamantului se va
face in straturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu compactarea lor;
d) indiferent de temperature aerului, lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a
nu permite acumularea unui exces de apa in corpul umpluturilor;
e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie aparate prin santuri si diguri impotriva spalarii ce ar putea fi
provocata de precipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului, aceste umpluturi
vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat masuri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs;
Compactarea pamanturilor astemute in umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace nonnale de
compacta. cu conditia ca operatia sa nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie, lapovita, ninsoare), care modifica mult
umiditatea pamanturilor fata de cea optima necesara compactarii.

7.

DOCUMENTE S1 INREGISTRARI

RRCMIPO = registrul de receptie calitativa a materialelor inainte de punerea lor in opera;

PVRC = proces verbal de receptie calitativa;

PVPPFL = proces verbal de predare primire a frontului de lucru;

RM = registru meteorologic;

DC = documente de certificare a calitatii.

Nota:
Activitatile de monitorizare si masurare trebuie completate cu verificarile prevazute de proiectant in
fazele determinante ale executiei lucrarilor.
8.

ANEXA

8.1. Lista de difuzare


Data

S-ar putea să vă placă și