Organisme Modificate Genetic
Organisme Modificate Genetic
Organisme Modificate Genetic
modificate genetic
Transformarea geneticã a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de
la obtinerea primelor gene himere, în anii saptezeci ai secolului trecut, la
regenerarea primelor plante transformate genetic purtând gene strãine
(Gasser si Fraley, 1989). Odatã cu dezvoltarea metodologiei de izolare si
clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer în celulele vegetale, un
numãr tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluzând
grupele cu o mare importantã economicã: cerealele, leguminoasele,
solanaceele, speciile pomicole sau forestiere. La începutul anilor 1970, o
serie de tehnici ale geniului genetic(adicã manipularea directã a genelor de
cãtre om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism si
reimplantarea ei în genomul unui alt organism, apartinând unei alte specii
sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit trasgenezã, pentru cã
el presupune traversarea barierelor care, pânã nu demult, împiedicau
schimburile de gene între specii diferite, mai ales între cele aparþinând unor
regnuri diferite. Gena care codificã un caracter pe care dorim sã-l
transferãm unui alt organism se numeste genã de interes, devenitã în
momentul transferului efectiv transgenã, iar organismul receptor va fi
numit prgenism transgenic. Mai mult geniul genetic permite astãzi chiar
crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al unei
aceleiaºi specii, prin inactivarea, modifivarea sau prin adãugarea(aditia)
uneia din propriile sale gene.
Sigla OMG desemneazã, asadar, orice organism al cãrui patrimoniu genetic
a fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic.
Sigla OMG desemneazã, asadar, orice organism al cãrui
patrimoniu genetic a fost modificat prin mecanismele
specifice geniului genetic.
Practic, obtinerea unui OMG implicã urmãtoarele etape
principale:
1. Identificarea si pregãtirea (multiplicarea) genei de
interes;
2. Introducerea ei (prin diversi vectori) în celula gazdã;
3. Selectarea celulelor gazdã care au integrat transgena în
genomul lor;
4. Obtinerea, în cazul organismelor pluricelulare, a unui
nou organism pornind de la o singurã celulã transgenizatã;
5. Verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de
transgenã, la descendenþii organismului transgenic.
• Progresele realizate în ultimii ani în stiinþã
si în tehnologie au avut un impact puternic
asupra sectorului agricol si asupra celui
alimentar din întreaga lume. Metode
„novatoare“ de productie au „revolutionat“
si chiar au eliminat numeroase sisteme
traditionale, afectând capacitatea de
producere a hranei pentru o populatie aflatã
în expansiune continuã
• Aceste evenimente au generat numeroase
schimbãri în economie si în organizarea
socialã, dar si în gestiunea resurselor
planetei. Mediul natural a fost bulversat de
„progresele“ tehnologice, care au permis nu
doar obtinerea „ameliorãrilor“ genetice prin
selectie, ci si crearea de noi combinatii
genetice pentru a obtine vegetale, animale si
pesti cu rezistentã si productivitate teoretic
mult mai mare.
Graisin ("giant raisin"
adica stafida gigant)
este un sortiment de
stafida care a fost
modificat genetic
pentru a creste la
dimensiuni enorme. A
fost produs de catre
Institutul National de
Genetica din Japonia in
urma popularitatii
stafidelor pe piata
japoneza si a dorintei
acestora de a cumpara
fructe mari. Textura si
gustul sunt identice cu
cele ale stafidei
normale si se serveste
fie cruda fie taiata in
felii si prajita.
• Grapple-ul este un nou
fruct care a rezultat din
combinarea genetica
dintre mar si struguri.
Marstrugurele are
marimea marului,
textura strugurelui si
gusul ambelor. Acest
fruct a fost creat pentru
a aduce un mai mare
aport de vitamina C,
fructul fiind transportat
catre tarile din lumea a
treia. Majoritatea
fondurilor pentru
obtinerea acestui fruct
au venit din partea
UNICEF
Prin combinarea
prunelor cu caisele s-
a obtinut noul fruct
pluot, cu o aroma
extrem de puternica,
cu un continut mare
de vitamina C,
neavand niciun pic de
sodiu sau colesterol.
Iubitorii de
mandarine si
grapefruit nu
mai trebuie sa
aleaga, pentru
ca le pot avea pe
ambele in
acelasi fruct.
Acest hibrid este
dulce, plin de
fibre si vitamina
C.
Se crede ca acesti
morcovi colorati
contin cu pana la
40% mai mult calciu
decat cei normali.
Plantele modificate genetic sînt create prin
utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. În
ultimii ani, alãturi de metodele clasice de
încrucisare a soiurilor sau de utilizare a
îngrãsãmintelor, au apãrut metode noi, care
presupun folosirea unor tehnici specifice
ingineriei genetice. Toate aceste plante nou
create de cãtre om nu existã în naturã, iar
impactul lor asupra mediului si asupra
fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si
scapã cu totul sferei de control a
„specialistilor“.
Ingineria geneticã este, deci, o nouã tehnologie care implicã manipularea genelor. Datoritã
limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de stiintã pot transfera gene între diferite
specii care nu sînt înrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peste pot fi
transferate la o plantã de tomate sau la cãpsunã pentru a le conferi rezistenþã sporitã la temperaturi
foarte scãzute. Plantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie sînt fortate sã producã
substanþele chimice ale pestelui, tocmai datoritã acestui limbaj universal, ele ajungând sã elaboreze,
de pildã, o substanþã pe care pestii o produc, în mod normal, pentru a supravietui în apã rece.
Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate ca având o
importanþã majorã în alimentaþie, cum sînt porumbul si cartofii rezistenþi la insecte, fasolea si soia
tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), rosiile cu coacere întârziatã si cu conþinut ridicat de
substanþã solidã. Cât de sãnãtoase sînt pentru consum este o altã problemã.
Animale transgenice.
Proprietãtile animalelor
transgenice
SERINA
CISTEINA
În mod clasic, tehnica obtinerii unui animal transgenic presupune
microinjectarea unei solutii continând numeroase copii ale genei
de interes într-un ovocit, imediat dupã fecundarea sa, ca si
transferul celulei ou în oviductul sau uterul unei femele receptive.
Desi principiul metodei este foarte simplu, ea necesitã multe
încercãri, deoarece rata reusitei este foarte scãzutã: între 10 ºi
25% pentru formarea embrionilor si între 1-5 %, pentru
obtinerea indivizilor. Recenta asociere a tehnicilor de transgenezã
si de clonaj reproductiv, teoretic ar trebui de acum înainte sã
facilitaze obtinerea de animale transgenice omogene sub aspect
genetic.
Domeniile de aplicare a transgenezei animale sunt foarte
diversificate deoarece ele privesc deopotrivã cercetarea în biologie
si medicinã, în farmacie si agriculturã.
Stiati ca …?
Datoritã marimii lor, organele
de porc sunt considerate ca fiind cele mai
adaptate pentru a putea fi folosite la om.
Obtinerea prin ,, adãugarea” de gene
umane deschide un drum nou pentru
xenogrefe: ficat, inimã si pancreas de ,,
porci umanizati” vor fi mult mai
compatibile cu corpul uman. Dar
problema serioasã pusã de aceste
xenogrefe constã în faptul cã organele de
animale contin, deseori, o serie de virusuri
care sunt tolerate de animale, dar sunt
mortale pentru om
Tehnologia ADN-ului recombinat în
genetica umanã
• Clonajul reproductiv este o tehnicã ce
permite obtinerea nasterii unui
organism nou, fãrã a face apel la
reproducerea sexuatã. Individul clonat
se naste dintru-un ovocit enucleat si
nucleul unei celule somatice. El
presupune urmãtoarele etape:
• ? Extragerea nucleului dintr-un ovocit
matur;
• ? Activarea electricã a acestui ovocit;
• ? Punerea în contact a acestui ovocit cu
celula somaticã;
• ? Fuzionarea celor douã celule prin
aplicarea de descãrcãri electrice;
• ? Cultivarea zigotului in vivo (în
oviductul legat al unei femele, timp de
4-5 zile);
• ? Implantarea embrionului în uterul
unei femele receptoare.
Primele colaje au fost realizate
folosind drept celule somatice celulele
embrionare foarte tinere, deci
totipotente. Cercetãrile desfãsurate la
Institutul Roslin Edinburgh (Scotia)
au adus ameliorãri spectaculoase
acestor tehnici de colaj reproductiv.
Prin tratamente adaptate, cercetãtorii
au reusit sã restaureze totipotenta
unor celule pe cale de diferentiere
(celule embrionare „bãtrâne”, celule
foetale) si împotriva oricãrei
asteptãri, chiar a unor celule
specializate. Asa este cazul unor
celule din glandele mamare ale unei
oi gestante, care au permis clonarea
lui Dolly (dupã 434 încercãri de
fuziune celularã nereusite!).
animalele astfel obtinute posedã
acelasi patrimoniu genetic, dar ele nu
sunt copii exacte ale animalului
clonat datoritã rolului (încã putin
cunoscut, dar real) pe care-l joacã Oaia Dolly
citoplasma ovocitului în dezvoltarea
embrionului.
• Elaborarea tehnologiei ADN recombinat în primii ani
ai deceniului al saptelea a fãcut posibilã aplicarea sa si
în domeniul geneticii umane. Prima experientã în acest
sens a dus la sinteza somatostatinei, un peptid
neurotransmitãtor alcãtuit din 14 aminoacizi. Gena
somatostatinei a fost sintetizatã artificial si clonatã
într-un plasmid inclus în celule bacteriene de
Escherichia Coli, care în felul acesta produc peptidul
neirotransmitãtor.
• În prezent, cu ajutorul tehnologiei ADN recombinat
sunt produse proteine pentru tratamentul a numeroase
maladii: cancer, alergii si alte boli autoimune, dereglãri
imunologice, maladii ale sângelui, diferite maladii
genetice, etc. Sinteza acestor proteine se realizeazã cu
ajutorul unor celule bacteriene(Escherichia coli,
Bacillus subtilitis etc.), celule de drojdii, culturi de
celule de mamifere etc.
Riscurile pentru sãnãtatea umanã si pentru mediul
înconjurãtor prezentate organismele modificate genetic
• Badarau Alexandra
• Melian Andreea
• Osenschi Madalina
• Clasa a XII- a H