SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

PIATRA NEAMT

EFECTELE TERATOGENE ALE

RADIATIILOR ASUPRA SARCINII

REFERAT

MODULUL : EMBRIOLOGIE SI GENETICA

PROFESOR : HARABAGIU LUIZA

ELEV : NACU ANCUTA-FLORENTINA

CLASA : I B AMG

GENERALITATI ALE RADIATILOR ASUPRA SARCINII

Sarcina este una dintre contraindicatiile clasice ale efectuarii de

investigatii radiologice, datorita efectului teratogen pe care il au
radiatiile ionizate asupra produsului de conceptie.
In afara investigatiilor imagistice, femeia gravida poate fi
expusa la actiune nociva a radiatiilor ionizante si professional
(radiologie si imagistica) sau accidental. Potentialele efecte enocive
ale radiatiilor asupra produsului de conceptie depind de varsta
gestationala la momentul expunerii si doza de radiatii. Astfel,
sensibilitatea maxima a fatului la efectele teratogene ale radiatiilor
este intre 2 si 15 saptamani de gestatie. Consecintele asupra fatului
pot aparea chiar si la doze mici de radiatii, care nu declanseaza nici o
boala in organismul matern, si constau in ratard de crestere
intrauterina, diformitati, anomalii functionale cerebrale, afectiuni
canceroase cu debut prococe sau mai tardiv in viata. Deoarece fatul
se dezvolta in uter, cantitatea de radiatii pe care o primeste la o
expunere este mai mica decat cea pe care o primeste organisma
matern (peretele abdominal si cel uterin actioneaza in acest caz ca
un scut protector). La gravide investigatiile imagistice iradiante se vor
efectua doar daca au o influenta vitala asupra prognosticului
pacientei.
Expunerea la radiatiile ionizante creste riscul unei persoane de
a dezvolta cancer mai tarziu pe durata vietii, fetii avand o sensibilitate
crescuta la efectul cancerigen al razelor x; totusi, cresterea riscului de

cancer este dependent de cantitatea de radiatii la care a fost expus

produsul de conceptie.
Orice investigatie cu raze x trebuie sa fie efectuata rational la
recomandarea medicului, trebuie sa presupuna o expunere cat mai
mica si un fascicul de raze cat mai ingust. Chiar daca riscul fetal este
extreme de mic, el exista teoretic si investigatiile imagistice la gravide
trebuie efectuate doar daca este strict necesar si diagnosticul nu
poate fi pus prin alte metode.

RADIATIILE IONIZANTE SI RISCURILE PENTRU FAT

Radiatiile ionizante sunt radiatii electromagnetice generate de
aparatele de radiologie conventionala (cu raze x), cele de radiologie
nucleara (izotopi radioactivi, radionuclizi, radiofarmaceutici,
radiotrasori) si cele de radioterapie. Exista riscul afectarii fetale in
timpul oricarei expuneri materne la proceduri diagnostice sau
terapeutice ce implica raze x, fluoroscopie, radioterapie sau
administrare de substante radioactive.
Un element important in riscul expunerii fetale la
radiatii il reprezinta stadiul sarcinii:
in primele doua saptamani post-conceptional (sau saptamanile 3 si
4 de la ultima menstruatie), embrionul este foarte rezistent la
efectele malformative ale razelor x, insa este foarte vulnerabil la
efectele letale ale acestora, desi sunt necesare doze cu mult peste
5 rad pentru a produce pierderea sarcinii;
intre saptamanile 3 si 8 se desfasoara faza precoce de dezvoltare
embrionara, iar defectele congenitale, pierderea sarcinii sau
retardul de crestere intrauterina pot aparea la expuneri cu mult
peste 20 de rad(200mSv);

 intre saptamanile 8 si 15 de gestatie, produsul de conceptie este

vulnerabil la efectele radiatiilor ionizante; astfel la o expunere de
peste 30 de rad(300mSv) poate duce la efecte nocive asupra
sistemul nervos central al fatului;
dupa saptamana 26, cand fatul este complet dezvoltat
vulnerabilitatea la efectul nociv al radiatiilor ionizante este similara
cu cea a mamei.

RISCUL EXPUNERII LA RADIATII PE DURATA SARCINII

Riscul de malformatii fetale asociat iradierii este ca si inexistent
in primele doua saptamani, semnificativ intre saptamanile 3 si 15, mai
scazul in trimestrul II si foarte scazul in trimestrul III.

1. Primele doua saptamani de gestatie

In primele doua saptamani de sarcina cel mai important efect
nociv asociat iradierii este decesul embrionul si pierderea sarcinii. In
primele 14 zile dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid,
embrionul este alcatuit din cateva celule nediferentiate si
nespecializate, astfel ca este rezistent la actiunea malformativa a
radiatiilor ionizante, insa cea mai mica leziune produsa intr-o singura
celula poate duce la decesul embrionului chiar inainte ca mama sa
stie ca este insarcinata. Dintre fetii care supravetuiesc acestei
perioade de doua saptamani, extrem de putini vor avea malformatii
congenitale legate de iradierea din aceasta perioada, indiferent de
doza de radiatii la care au fost expusi.

2. Saptamanile 2-15 de gestatie

Dupa primele doua saptamani, produsul de conceptie este mult

mai vulnerabil la actiunea nociva a radiatiilor ionizante, fiind perioada

in care se formeaza primordiile organelor (organogeneza). Daca un
fat este expus la doze mai mari de radiatii (echivalentul a peste 500
de radiografii toracice) in timpul a celor mai vulnerabile perioade ale
dezvoltarii (saptamanile 8-15), consecintele asupra sanatatii pot fi
severe, in special asupra creierului. O expunere fetala la o doza de
radiatii de 100 mGy poate duce la o scadere detectabila de IQ, iar o
doza de 1000 mGy este asociat cu o probabilitate crescuta de ratard
mental sever.
3. Saptamana 16 de gestatie pana la nastere
Incepand cu saptamana 16 de gestatie si pana la termen,
efectele nocive ale radiatiilor ionizante (cu exceptia celui
cancerigen) sunt improbabile, excluzand situatia in care fatul este
expus la o doza foarte mare de radiatii. Efectele malformative ale
iradierii la fetii intre 16 si 25 saptamani de gestatie sunt similar celor
care apar la cei din saptamanile 8 si 15, numai ca necesita expuneri
la doze de 10 ori mai mari (echivalentul la 5000 de radiografii
toracice); la astfel de doze mama prezinta semen de sindrom acut de
iradiere.
Dupa saptamana 26 de gestatie, vulnerabilitatea la radiatii a
fatului este similara cu cea a unui nou nascut, dat fiind ca pana in
acest moment organele sunt complet dezvoltate si mai au nevoie
doar de crestere. Aparitia malformatiilor congenitale in aceasta
perioada este improbabila, fetii expusi avand insa un risc crescut de a
dezvolta afetiuni canceroase mai tarziu pe durata vietii.

RISCUL INVESTIGATIILOR IMAGISTICE ASUPRA

FATULUI

1. Investigatii cu raze x (radiografii C,T si fluoroscopie)

la femei
Investigatiile imagistice care implica expunerea directa a
produsului de conceptie sunt radiografia de coloana vertebrala,
urografia intravenoasa, tranzitul baritat si irigografia, radiografia renovezicala sau abdominala, uretrocistografia, radiografia de bazin. In
cazul acestor procedure fasciculul de raze poate sa nu fie indreptat
direct spre fat si oricum doza de radiatii este foarte mica comparativ
cu pragul la care pot aparea efecte malformative.
2. Investigatii de medicina nucleara in sarcina
Administrarea de substante radioactive este uneori necesara
pentru diagnosticul unor afectiuni medicale si se poate intampla ca
femeia sa nu stie ca este gravida. Particularitatea expunerii la
substante radioactive este ca unele dintre acestea au un timp de
injumatatire lung si ca persista in organism perioade mai lungi de
timp, ceea ce prezinta pericole majore pentru fat.
3. Radioterapia in sarcina
Radioterapia nu se efectuaza atunci cand femeia este
insarcinata. In cazul in care temporizarea tratamentului implica riscuri
pentru sanatatea mamei, femeia trebuie sa ia decizia daca sa
pastreze sarcina si incepe radioterapia, dupa ce este informata de
medic cu privire la posibilele riscuri la care este expus fatul.
Radioterapia este interzisa in timpul gestatie deoarece presupune
doze foarte mari de radiatii (de ordinul miilor de rad), doze la care
este foarte probabil sa apara malformatii sau chiar pierderea sarcinii.

CONCULZII

Femeile care efectuaza radiografii dentare, de craniu,

extremitati sau torace, mamografii, CT cranian sau toracic pot sta
linistite pentru ca doza de iradiere nu asociaza un risc crescut de
pierdere a sarcinii, de oprire in crestere, retard mantal sau malformatii
fetale. In plus, riscul fatului de a dezvolta o afectiune canceroasa in
timpul copilariei ca urmare a acestei expuneri este sub 1%.
Pacientele care efectuaza investigatii fluoroscopice, cu izotopi
radioactivi sau carora li se administraza radioterapie trebuie sa
discute cu medical radiolog doza de iradiere si riscul la care este
expus fatul.