Proiect Turism
Proiect Turism
Proiect Turism
Mocanu Ilona
Master - Economie i Afaceri Internaionale
Oferta leisure cuprinde pachete turistice, circuite i tururi pentru grupuri, rezervri
hoteliere sau n alte tipuri de structuri de primire
Operaiuni:
-se desfoara activiti de organizare i planing, gestionare, control, operaiuni financiare i de
evaluare(ncheiere contracte cu parteneri externi, romni, companii aeriene, ali touroperatori i
agenii de turism)
-concepere de pachete turistice i programe
-realizarea de info-trip-uri
Oferta business cuprinde servicii de rezervare hotelier pentru delegaiile
companiilor, aranjamente pentru transferuri n ara de destinaie, organizri de
misiuni economice pentru organizaii guvernamentale sau alte structuri, teambuilding-uri.
5
Operaiuni:
-contractri i parteneriate cu ageniile sau touroperatorii strini cu experien.
4. Departamentul de ticketing emite bilete de avion pe rute interne i internaionale
5. Departamentul event organizeaz n special pentru clienii de tip business el o serie
de aciuni precum: conferine, congrese, simpozioane, mese rotunde, ntlniri de
afaceri
Operaiuni:
-ncheiere contracte anuale sau ocazionale cu diverse companii pentru organizarea tuturor
evenimentelor cerute de firma respectiv; organizare i planning.
n acest proiect mi propun s analizez cteva particulariti turistice pentru judeul Slaj.
Judeul Slaj dispunea i dispune i azi, prin frumuseea i particularitile naturale, prin
elementele etnografice, prin elementele de interes istoric, arheologic i cultural, de un preios
potenial turistic. S-au fcut, n anii interbelici, ncercri, rareori izbutite, de atragere a unor
turiti, din ar sau din afara ei, n judeul Slaj. Pe plan local, intelectualii au fost cei care au
atras, mai nti atenia asupra locurilor care puteau prezenta interes turistic.
Zonarea turistic pe criterii etnografice pentru Slaj ar cuprinde satele din unitatea
complex dintre Some i Criul Repede, dominat de Mgura imleului, Munii Mese i
Munii Plopi. n cuprinsul Slajului se disting trei subzone: Subzona Codrul Slajului, Subzona
Silvaniei i Subzona Somean. Teritoriul Slajului seamn, n mic, cu acela al Transilvaniei
propriu-zise: un podi nconjurat de muni ca o cetate. Un relief care, n mare msur,
influeneaz clima i vegetaia judeului. Munii i dealurile sunt acoperite, n bun parte, cu
pduri de gorun, stejar, cer i fag.
Exemple de atracii turistice i faciliti n Slaj pentru turiti.
- Atracii naturale:
- muni;
- lacuri i ruri;
- staiuni de tratament;
- parcuri i rezervaii naturale.
- Atracii create de om:
- biserici, mnstiri;
- cldiri istorice, castele, palate;
- situri arheologice;
- muzee;
- grdini botanice;
- Atracii privind modul de via al oamenilor:
- festivaluri muzicale i de teatru, expoziii i trguri comerciale;
6
Agroturismul
Este forma de turism n care una sau mai multe persoane i desfoar activitatea ntr-un
cadru natural, n mediul rural. Valea Someului i vile afluente lui, sunt locuri pitoreti de
agrement.
Turismul de vntoare
i atrage clientela n special din rndul demnitarilor. Acest tip de turism s-a dezvoltat n
mare msur datorit unei faune de mare importan cinegetic reprezentat mai ales prin
mamnifere: lupul, mistreul, cprioara, veveria, vulpea, iepurele. Demn de remarcat este
prezena cerbului carpatin, rspndit mai ales n Masivul Dealul Mare. Dealurile Slajului
reprezint baza pentru turismul cinegetic.
Turismul de week-end
Majoritatea turitilor care au vizitat mprejurimile comunei Benesat au practicat turismul
de sfrit de sptmn, mai ales smbta i dumineca, cnd vizitau obiectivele din zon sau
chiar i amenajau corturile pe malul Someului.
n continuare voi prezenta cteva tipuri de turism specifice zonei, printre care :
- turismul de circuit regional (Cluj-Slaj-Maramure), considernd c atractivitatea
unui circuit limitat restrnge atractivitatea i expansiunea de pia (cuprinde toate tipurile
de obiective i atracii turistice culturale, peisagistice, religioase, rurale, cinegetice).
- turismul termal i de staiune avnd ca potenial de pia populaia judeului i a
zonelor limitrofe lipsite de resurse. Structura demografic a populaiei judeului (numr
mare de pensionari) va asigura permanentizarea fluxului de clieni.
- agroturismul, prin dezvoltarea pensiunilor i spaiilor de cazare, concentrndu-se n
zone ale culoarului cu caracter unic i atracie specific n zona Ileanda-Valea Someului.
Se vordezvolta produse turistice specifice tradiionale, de unicat naional i multicultural
(tradiii, obiceiuri casnice, gastronomice, etnografice, evenimente de identificare).
- turismul de ni care poate fi abordat n dezvoltarea locaiilor pentru turism piscicol,
sporturi de iarn, turism ecologic, turism cultural (biserici de lemn, mnstiri care pot
deveni puncte de pelerinaj - Rus), turism cinegetic etc.
- forme de mas ale turismului - petrecerea activ a timpului liber pe lng care pot
funciona locaii turistice cu spaii de cazare.
Alte forme specifice :
- Balneotermalismul
- Turismul religios
- Turism cultural
- Turism istoric
- Ecoturismul
8
Cele cinci tipuri de consumatori (turiti) n atenia crora se va realiza oferta turistic
sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
Studeni
Tineri cstorii
Familii cu copii
Oameni de afaceri
Pensionari
Pentru aceste tipuri de turiti, cele mai potrivite forme de turism sunt urmtoarele:
1. Studeni - turism estival
- turism istoric
- ecoturismul
2. Tineri cstorii - Balneotermalismul
- Agroturismul
- turismul de week-end
3. Familii cu copii - ecoturismul
- turismul de week-end
- turism istoric
4. Oameni de afaceri - turism de vntoare
- turismul piscicol
- turism termal i de staiune
5. Pensionari - turismul termal i de staiune
- turism religios
- turism cultural
10
Valea Crasnei marcheaz partea vestic a judeului, dezvoltat pe Valea Crasnei i a Barcului,
cu faciliti de legtur oferite de drumuri modernizate i cale ferat. Acest traseu este mpodobit
de nou biserici din lemn, aflate la distane mai mari ntre ele dect cele ale traseelor precedente.
Circuitul ncepe n partea sudic, cu bisericile din localitile Tusa i Sg din comuna Sg,
continund cu biserica de la Cehei din apropierea oraului imleu Silvaniei, apoi biserica din
localitatea Camr (comuna Camr). Partea nordic a acestui traseu are biserici la Derida i
Zalnoc (comuna Bobota), alturi de bisericile de la Chied i Sighetu Silvaniei (comuna Chied).
4. Traseul turistic al zonei de nord a Slajului
Acest traseu se suprapune peste Valea Slajului, iar circuitul turistic ncepe la Bocia din
comuna Hereclean, continu cu bisericile de la Doba Mic i Dobrin (comuna Dobrin), urmate
nspre nord cu bisericile din Bulgari i Noig (comuna Slih) i se ncheie n partea nordic cu
bisericile din localitile Ulciug, Horoatu Cehului i Nadi din apopierea oraului Cehu Silvaniei.
Traseul este deservit de oseaua modernizat ce leag municipiul Zalu de municipiul Baia
Mare
5. Traseul turistic al Vii Agrijului
Analiza acetui traseu a fost realizat sub forma urmtorului studiu de caz:
Bisericile de pe Valea Agrijului le ntlnim n urmtoarele localiti:
- Rstolu Mare (comuna Buciumi), o biseric construit n 1840 ce nlocuiete una mai veche
pe care locuitorii au druit-o comunitii din Poarta Slajului. Elementele care atrag sunt o poart
din lemn frumos ornamentat cu elemente geometrice pe care este nscris mare anul 1857 ce
amintete de nfiarea de odinioar a bisericii, alturi de masa altarului care pe pril laterale
are inscripii cu litere chirilice ce menioneaz anul 1879.
- La Rstolu Deert (comuna Agrij), biserica a fost nlat n pragul sec. al XIX-lea, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului i este de dimensiuni mai mici dar care pstreaz mai bine
elementele originale.
- n Bozna (comuna Agrij), biserica cu hramul Sf. Apostoli Petru i Pavel a fost construit la
sfritul sec. XVII-lea, a fost restaurat nainte de 1990 i se nscrie n categoria lcaurilor de
cult de form dreptunghiular cu absida decroat ptrat.
11
- n localitatea Pua (comuna Romnai), biseric este ridicat la anul 1730 ziua de
7August.
- Satul Ciumrna (comuna Romnai), are biseric micu de lemn cu hramul Sf. Mihail i
Gavril ce a fost construit la nceputul sec. al XVIII-lea.
- Biserici de lemn n acest parte a judeului mai sunt la Poarta Slajului, Chichia, Romita,
toate aparinnd comunei Romnai.
Renumite sunt i bisericile de lemn din comuna Creaca, din acelai areal al vii Agrijului:
- Biserica din satul Borza cu hramul Sf. Arhangheli Mihail i Gavril construit n plan
dreptunghiular, cu absid decroat, ptrat nceput a o zidi n anul 1758.
- la Brebi biserica Sf. Arhangheli Mihail i Gavril cu inscripia din prisp ce dateaz
1759 n acea vreme au fcut aceast biseric.
- de asemenea n Brusturi biserica Sf. Arhangheli Mihail i Gavril construit n 1701.
- n Creaca biserica Sf. Ierarh Nicolae strmutat pe locul actual la 1600.
- n Jac biserica Sf. Arhangheli Mihail i Gavril pstreaz inscripia 1756.
- n Prodneti biserica Sf. Gheorghe din 1730 a fost dezmembrat n anul 2000 i
dus la un atelier n Ocna ugatag pentru reparaii, n prezent este amplasat pe dealul din
spatele bisericii noi.
Pelerinaj la Manastirea PRISLOP si inchinare la mormantul parintelui Arsenie Boca,
transport inclus, o noapte cazare cu mic dejun si cina la doar 200 LEI!
(https://www.inzonata.ro/oferta/oferta-pelerinaj-manastirea#tab2 )
Descrierea campaniei
Pelerinaj la Manastirea PRISLOP Inchinare la mormantul parintelui Arsenie Boca, Plecare:
20.06.2015!
Tariful include:
Transport cu autocar licentiat
Cazare cu mic dejun la hotel 3***;
12
voucherul atasat,
13
nume si prenume,
adresa,
CNP,
numar de telefon.
Anulare oferta
Aceasta oferta NU poate fi anulata!
Cand cumparati o oferta care include data de utilizare certa (bilete la spectacole, evenimente,
cursuri sau calatorii) care presupune rezervarea unui loc la momentul achizitiei, va rugam sa va
uitati cu atentie la conditiile voucherului si data de utilizare, deoarece anularea ofertei si
returnarea banilor nu este posibila.
2. Ofert turistic pentru studeni Ecoturismul
Conceptul de ecoturism capt contur n America de Nord, la mijlocul anilor `80, ca urmare a
apariiei unei categorii aparte i anume a turistului iubitor de natur slbatic, cu potenial mare
mai cu seam n locurile cele mai retrase dar n acelai timp i fragile al ecosistemelor care au
reuit s dezvolte asemenea structuri sistemice.
Asociaiile i organizaiile nonguvernamentale care au ca scop protecia mediului, alturi de
industrie, au dorit s lanseze o micare de contientizare n vederea limitrii impactului negativ a
vizitatorilor asupra naturii.
Ca urmare, cuvntul ecoturism pare s se afle pe buzele multor actori din turism, a multor
specialiti din domeniu, a moltor agenii de turism toate i toi n cutare de idei noi, pentru
evadri active n mijlocul naturii. ns muli se mai ntreab nc ce este ecosistemul, ce este
ecoturismul i ce se ateapt de la acesta.
Ecoturismul este definit n moduri diferite, de grupuri diferite, cu planuri diferite. Muli turiti
sunt atrai de aventur, asociat cu zonele naturale, izolate. Alii doresc s ncurajeze practicile
de conservare a zonelor sensibile din punct de vedere ecologic, utiliznd profitul pentru a reface
habitatul, pentru a schimba, prin educaie, percepia publicului i pentru a contribui la
dezvoltarea comunitilor locale. Localnicii, la rndul lor, doresc oportuniti pentru noi locuri de
munc.
Indiferent de modalitatea de abordare a ecoturismului, acesta reprezint un nou element ce
intervine n utilizarea n turism a diverselor elemente naturale i a zonelor de localizare a
acestora. Ca i prim exemplu amintim pentru Slaj, zona Tusa-Barcu. ns ecoturismul mai
apare i ca un factor de alternare a stilului de via a populaiei indigene i de provocare a
anumitor schimbri n comportamentul animalelor din zon.
14
a putea urmri din aproape evoluia progresiv a plantelor de la formele inferioare la cele mai
evoluate.
Sectorul ecologic i genetic ocup 2 ha, situat n vecintatea sectorului geografic. Sectorul
prezint unele aspecte ale organizrii lumii vegetale, aspecte ale evoluiei plantelor, adaptri la
condiiile de mediu i rolul omului n dirijarea procesului evolutiv.
Sectorul economic ocup o suprafa de 2,5 ha, fiind situat n latura sud-estic a Grdinii
Botanice. nc de la ntrare, n sector atrage atenia maniera modern i tehnic de amenajare:
terasri, ziduri de sprijin, drenaje, sisteme automate de udare a plantelor prin aspersie i picurare.
Terenul astfel amenajat este plantat cu un variat sortiment de specii de arbuti, pomi fructiferi i
vi-de-vie, pentru care sunt realizate tehnologii speciale de protejare mpotriva brumelor trzii
sau timpurii de toamn.
Sectorul plantelor medicinale ocup o suprafa de 250 mp. Coleciile de plante medicinale
sunt grupate dup afeciuni n ale cror tratare sunt folosite, ca afeciuni ale aparatului cardiovascular, digestiv, respirator, n afeciuni hepatice i biliare, n terapia durerilor reumatice, plante
cu aciune sedativ i afeciuni ale pielii. n continuarea plantelor medicinale, vizitatorii pot
cunoate i ali reprezentani ai plantelor utile sau duntoare omului ca: plante aromatice i
condimentare, melifere, tinctoriale, textile, oleaginoase, precum i unele plante toxice.
Sectorul dendrologic ocup o suprafa de 5 ha teren cu forme de relief variate. Sectorul
pstreaz aspectul de pdure natural cu exemplare monumentale de arbori seculari din speciile
de foioase i conifere. Sectorul dendrologic are n componena sa i o pepinier (0,5 ha) pentru
producerea unui bogat sortiment de specii dendrologice. Grdina Botanic dispune de trei
complexe de sere n suprafa total de 4000 mp. Primul dintre acestea este destinat activitilor
de cercetare. Cel de-al doilea grup de sere, mai spaios, a fost realizat pentru producerea de flori
tiate i plante ornamentale de apartament.
O adevrat atracie pentru vizitatori este complexul de sere compus din opt compartimente n
care sunt cultivate plante tropicale i subtropicale, repartizate n aceste spaii pe specific de
cultur. Accesul n sere se face printr-un hol de prezentare i orientare. n cupola mic, acvariu,
vizitatorul ntlnete numeroase specii de plante specifice zonelor ecuatoriale. n bazinul central
cu ap cald se cultiv celebrul lotus Victoria amazonica. n vase speciale sau plantate n
jardiniere mai sunt prezentate aici arborele de cacao, papaia, trestia de zahr .a.
Cupola adpostete o bogat colecie de palmieri, dintre care se disting uor Phoenix
dactylifera (curmalul), Phoenix canariensis, Arcantophoenix, Washingtonia, Cocos, Trahycarpus
i bananieri, care impresioneaz prin varietatea formelor i aspectul de vegetaie exotic,
exuberant. Spre zona central a serei atenia vizitatorilor este atras de Cycas, Ceratozamia i
Zamia.
Prsind palmarul i pstrnd direcia nainte, pe stnga, n cea de-a treia ser, o adevrat
ncntare ofer peisajul exotic al orhideelor. Reprezentanii tropicali ai acestei familii au florile
mari, viu colorate i odorante. Pe dreapta, n cea de-a patra ser sunt adpostite plantele
mediteraneene. Aici ntlnim mslinul, rocovul, mirtul, alturi de care i rspndesc parfumul
florile de lmi, portocali .a.
16
17
Vizitator, turist, iubitor de frumos, pelerin n Slaj, Jibou, nu ai cum s ratezi Pensiunea
EDEN Jibou ( cazare, odihn i relaxare ) i cu att mai puin Grdina Botanic, aflat la o
arunctur de b de pensiune !
Obiectivul turistic de cea mai mare atractie, care face faima orasului Jibou atst in tara cat si
peste hotare, este Gradina Botanica. Gradina botanica, in suprafata de cca. 25 ha, a fost
amenajata in incinta ansamblului arhitectural al resedintei familiei Wesselenyi incepand cu anul
1968, la initiativa cercetatorului iubitor de frumos, profesorul Vasile Fati.
Pensiunea * Eden * Bile Jibou (Slaj http://www.pensiunea-eden.ro/ )
Pensiunea * Eden * un loc unde te rentorci mereu cu-aceiai plcere , cu acelai interes,
curiozitate, ca prima oar
Bi curative :
Bile curative Jibou, microstaiune balnear, sunt cunoscute pentru efectele terapeutice ale
apelor sulfuroase, sulfate i clorurate n tratarea afeciunilor hepato-biliare, gastro-intestinale i
reumatismale, toate acestea avnd caliti semnificative.
Condiii oferite :
Pensiunea ofer : cazare, mas, condiii optime pentru relaxare i odihn. Dotrile Pensiunii *
Eden * sunt funcionale i moderne. Se poate opta, la alegere, pentru cazare n Pensiune : camere
mobilate cu bun gust, aspect deosebit, n funcie de necesiti sunt oferite camere cu pat dublu,
single, matrimonial, cu trei sau patru paturi, sau, la alegerea dumneavoastr, cazare la csuecamping, mobilate i dotate corespunztor. Fiecare camer are baie proprie, TV. Sunt respectate
standardele europene, astfel nct sunt satisfute preferinele i necesitile oricui poposete n
acest col de ar.
Serviciile oferite:
cazare la Pensiune ( 6 camere, fiecare cu grup sanitar propriu, mobilate la standarde
europene , TV );
restaurant i teras : meniuri tradiionale zona Slaj, meniuri de comun acord, meniuri
diversificate, astfel nct s fie pe toate gusturile;
bi curative : izvoare i sli special amenajate, dotate corespunztor;
Tarif : 240 lei /pers
Pentru grup minim 30 pers.
Tariful include :
18
- transport cu autocarul
- cazare cu mic dejun la pensiune
- insotior de grup
3. Oferta
turistica
pentru
familii
cu
copii
Turism
de
(http://www.infoturism.ro/sejur/gyula/hotel-wellness-hotel-gyula/1202272 )
weekend
Single
-
Double
Triple
+RON
Compar
273
EURO
Servicii incluse
cazare 7 Nopti in camera dubla clasica cu pensiune completa ,welcome drink,internet in
camera,seif intrare nelimitat la Centrul de Wellness a hotelului / piscina interioara,sauna,cabina
cu aburi,cabina cu sare,jacuzzi,piscina ptr copii,sezlonguri /,sala de fitness,halat de baie,salon Tv
si carti
Servicii neincluse
Tarifele nu includ taxa de statiune-cca.1.8 EUR/pers/zi-platibil la hotel
Descriere / Alte informatii
LOCALIZARE : fost hotel Agro renovat si va fi deschis in aprilie 2011 este este situat la
5 minute de centrul orasului Gyula si la 20 metri de baia centrala a orasului BAILE
CETATII
CAZARE : dispune de camere single,duble si apartamente,dotate cu grup sanitar propriu,
Tv ,telefon,internet,minibar,seif,uscator de par,halat de baie si sistem de incalzire/racire
MASA : pensiune completa / mic dejun bufet,dejun tip meniu si cina tip bufet /
AGREMENT : piscin, jacuzzi, saun, baie cu aburi,camera cu sare,piscina ptr copii,loc de joaca ptr copii si sal de fitness
FACILITATI : garaj si parcare pazita,sal de conferinte, centru de infrumusetare,sala de jocuri,
sala Tv,internet pe tot teritoriul hotelului
la cerere weekend 2 nopti vineri sambata 98 euro/pers in camera dubla clasica
pachet 3 nopti 105 euro/pers in camera dubla clasica
20
URS
- Perioada de vanare : 01.10 30.11 si 15.03 30.04
Tarif pachet vanatoare : 1200 Euro / vanator/sejur
TROFEE :
Vanatoarea individuala (la panda si dibuit):
*pana la 350 CIC 3500 Euro/piesa
*351 400 CIC - 6000 Euro/piesa
*Peste 400 CIC - 7500 Euro/piesa + 70 Euro / punct CIC
*Animal ranit si nerecuperat 1000 Euro
Vanatoarea colectiva la goana :
*pana la 350 inclusiv - 3500 Euro/piesa
*peste 350 - 6000 Euro/piesa
*peste 400- 6000 Euro /piesa
Tarif pentru piesa ranita si nerecuperata 1000Euro /piesa
21
CERB COMUN
- Perioada de vanare 01.09- 31.12
- Perioada optima 20.09-05.10
Tarif pachet vanatoare: 950 Euro / vanator /sejur
-TROFEE MASCUL :
FEMELA :
Tarif pentru piesa ranita si nerecuperata ......................75 Euro/piesa
Tarif de impuscare .....................................................150 Euro/piesa
LUP
- Perioada de vanare 01.09- 31.03
- Perioada optima 01.12-28.02
Tarif pachet vanatoare :1000 Euro/ vanator /sejur
- Valoare trofeu 400 Euro
CAPRA NEAGRA
- Perioada de vanare 01.09- 15.12
- Perioada optima 15.10-15.11
Tarif pachet vanatoare :950 Euro/ vanator /sejur
22
NU SUNT INCLUSE:
bauturi alcoolice;
cazare in Bucuresti;
inchiriere arme: lisa 35 Euro/arma; - carabina 50 Euro/arma;(+ costuri munitie);
ghid interpret 35 Euro / zi / grup;
zi suplimentara vanator 275 Euro / vanator;
caine de vanatoare suplimentar 30 Euro / zi / caine.
Numele si prenume
Adresa
Copie Permis arma
Copie Pasaport
Tipul armei de vanatoare (marca,seria armei ,nr. calibru,nr cartuse)
Frontiera la care intra persoana in tara( Aeroport,vama)
23
cstorii
http://www.turistinfo.ro/boghis/cazare-
24
Curtea spaioas contine garaj, posibilitate de parcare in curte, precum si dispozitiv pentru
gratar: mici, etc.
1.
Pentru a evita orice neplaceri cu retinerea camerelor, chiar daca ati vorbit cu hotelierul la telefon,
completati si formularul solicita cazare. Astfel intelegerea ramane scrisa.
2.
Puteti lasa o recenzie completa pe TURIST INFO la sfarsitul sejurului doar daca solicitarea s-a facut
prin formularul solicita cazare si a fost confirmata prin email.
3.
Insistati sa platiti avans si pastrati dovada. Avansul la cazare reprezita o garantie, si a dvs. si a
hotelierului, ca celalalt isi respecta promisiunea (numar de camere, numar nopti si perioada). In
cazul in care, unul dintre cei doi nu-si respecta promisiunea, avansul il compenseaza pe celalalt.
Avansul este nereturnabil daca dvs. nu va tineti promisiunea insa va asigura ca hotelierul va retine
camerele. In cazul in care ati platit avans si hotelierul nu v-a retinut camerele, va puteti adresa
Politiei, OPC, Ministerului Turismului. Notati pe documentul de plata datele sejurului, numele unitatii
si localitatea.
4.
Este foarte posibil ca, pentru aprobarea recenziei dvs, sa va solicitam dovada achitarii avansului.
ANALIZA DE PRE
I. Denumirea excursiei (aciunii) Neamt
perioada 20.06.2015-23.06.2015
Nr.
Articole de
crt.
circulaie
1.
CHELTUELI
DIRECTE
Elemente
de
Elemente de
cheltuieli
calcul
Valoarea
Per turist
Totala
Mas
135lei
2700lei
Cazare
205lei
4100lei
3.
Transport
180lei
3600lei
4.
Cheltuieli culturale
30lei
600lei
5.
Cheltuieli
organizator
55lei
1100lei
6.
Cheltuieli ghid
12,5lei
250lei
7.
Cheltuieli ofer
12,5lei
250lei
8.
Alte cheltuieli
2.
10%
9.
630lei
12600lei
11.
COMISION
31,5lei
630lei
12.
TVA
1.65lei
33lei
13.
TOTAL COSTURI
663.15lei
13263lei
14.
663.15lei
13263lei
20%
19%
Data19.05.2015
ncasri:
(felul si nr. documentului)
ntocmit X
(organizatorturism)
2.lei
3.lei
Verificat
contabil sef
4lei
5lei
Luat la cunotin,
Grup
Total:13263lei
26
27
Plecare la ora 06:00 din Bucuresti de la Parcul Tineretului pe traseul Buzau - Barlad - Husi - Albita - Leuseni Chisinau.
Efectuarea vamei cu Republica Moldova la Albita - Leuseni. Sosire dupa amiaza la CHISINAU.
TUR CU AUTOCARUL pe BULEVARDUL STEFAN CEL MARE SI SFANT, unde vom putea admira CATEDRALA
MITROPOLITANA si Clopotnita, STATUIA LUI STEFAN CEL MARE, ARCUL DE TRIUMF, PARCUL ORASULUI.
Veti avea o placuta surpriza venind la Chisinau: un oras plin de verdeata cu bulevarde largi, cladiri frumoase vechi, blocuri
moderne inalte, magazine si restaurante de toate felurile, biserici si catedrale, parcuri si muzee...o adevarata incantare pentru cel care
vine pentru prima data la Chisinau ! Nu prea aveti cum s va rtciti. Strzile sunt perpendiculare una pe alta, departe de haosul
balcanic al Bucuretiului. Artera principal este Bulevardul tefan cel Mare i Sfnt, iar de-a lungul acesteia gsiti majoritatea
instituiilor importante.
Centrul orasului seamana pe alocuri cu Odesa. Adevarata splendoare este in timpul verii: sub cerul azuriu se intind bulevardele
largi si moderne, care se intretaie cu coloritul strazilor vechi ale Chisinaului, cu cladirile din piatra alba; un ora activ, dar n acelai
timp linitit, dac l comparm cu Bucuretiul. Chisinaul este un ora sigur, cu oameni ospitalieri i primitori, un ora unde auzi
vorbindu-se romnete si ruseste pe strzi, intr-o perfecta armonie. Cazare la Hotel 3*.
Timp liber.Cazare Chisinau.
28
CRAMELE CRICOVA sunt un adevarat brand de tara. Dupa al doilea razboi mondial, Cricova era doar o galerie de calcar. Pe
la inceputul anilor '50, specialistii sovietici au constatat ca aici se pastreaza o temperatura de 12-14 grade Celsius si o umiditate de 9697%, adica exact conditiile ideale de pastrare a vinului de calitate. Expertii sovietici au sugerat mutarea vinurilor de la Moscova in
galeriile fostei cariere. Sovieticii si-au impartit prada de razboi intre cramele din Rusia, Crimeea si Moldova. La Cricova a ajuns cea
mai mare parte! Aici se gasesc cele mai mari beciuri din lume: un adevarat oras subteran, oras al vinurilor, cu strazi, sali de degustare
si depozite. Pe STRAZILE SUBTERANE (denumite sugestiv Cabernet, Feteasca, Pinot) se pot deplasa autobuze cu turisti,
insotiti de ghizi experimentati. Lungimea totala a strazilor subterane numara aproape 100 km.
Intrarea nu este spectaculoasa: o gura de mina, roca de jur imprejur, dar apoi, fara sa iti dai seama apar luminile si realizezi ca
esti pe o autostrada care te duce spre centrul pamantului. 64 de kilometri de butoaie cu vin... Racoarea placuta a orasului subteran te
imbie sa bei un vin de calitate. La Cricova sunt pastrate anual 30 de milioane de litri de vin, dispuse ordonat pe strazi ale caror nume
sunt extraordinare: strada Cabernet, strada Pinot, Aligote, Riesling, Feteasca, bulevardul Sampaniei. Fabrica este amplasata sub
pamant la o adancime de 80 de metri. Exploatarile din blocurile de piatra s-au transformat in sectii de productie si labirinturile
subterane se intind pe o distanta de aproape 80-100 km, de-a lungul unui rau secat. Beciurile de la Cricova, dupa volumul si asezarea
lor, nu au rival in lume.
Turistii sunt deosebit de incantati sa poata descifra pe etichetele innegrite marca si vechimea vinului. Surpriza! Veti vedea
vinurile maresalului nazist Hermann Goering, colectia sa cazand prada de razboi la sovietici. Si nu e singura surpriza; veti da peste cel
mai vechi vin din vinoteca, un Evreiesc de Pasti din 1902, extrem de valoros pentru ca, in urma unui incendiu catastrofal, intreaga
generatie din acest soi a fost distrusa, singura sticla salvata fiind cea de la Cricova. Un texan, sosit in 1964 a vrut sa scoata din buzunar
pentru aceasta sticla un milion de dolari, dar a fost refuzat !
Dupa vizita la Cramele Cricova ne vom indrepta spre Cetatea Tighinei. Cricova - Bender: 70 km.
29
TIGHINA sau Bender este azi un ora din Republica Moldova. ncepnd cu 1992, n urma conflictului din Transnistria, oraul
i localitile nconjurtoare se afl sub controlul forelor transnistrene. De curand, accesul la Cetatea Tighinei a fost redeschis. Ca
fortareata de frontiera, Tighina s-a dezvoltat n timpul domniei lui tefan cel Mare i al lui Petru Rare . Fortareata construita langa un
vad de trecere al Nistrului a fost ocupata in 1538 de catre sultanul Soliman Magnificul in expeditia impotriva lui Petru Rares, si
transformata in raia turceasca, impreuna cu satele din jur.
Extinsa apoi in perioada stapanirii otomane (forma fortului vechi dateaza de atunci - anul 1541) si a razboaielor ruso-turce
(incinta mare), a ramas una din cele mai bine pastrate cetati medievale ale Moldovei. De la 1812, anul anexarii Basarabiei de catre
rusi, cetatea a inceput sa-si piarda treptat importanta strategica de altadata, ducand o viata molcoma in Gubernia Basarabiei, populatia
de etnie rusa devenind majoritara. O legenda interesanta leaga...sarmalele de...Tighina si de Regele Carol al XII-lea al Suediei ! n
Suedia sarmalele se consuma in urma...exilului n Moldova, la care a fost silit regele Carol XII, dup btlia pierdut la Poltava, din
1709. Regele s-a refugiat n cetatea Bender (Tighina) i apoi a petrecut doi ani aici...
Revenire dupa amiaza la Chisinau. Liber la...SHOPPING!
Nu ratati bomboanele Bucuria ! La fabrica Bucuria, Stalin i-a comandat tort, iar Brejnev a czut n ispita bomboanelor. n
Basarabia, fabrica Bucuria de la Chiinu este un brand de ar. S-a nfiinat n 46 i pn acum nimic n-a reuit s o doboare, nici
crizele, nici srcia, nici comunismul. Este societate pe aciuni, iar majoritar este un investitor rus. n fiecare zi, la magazinele Bucuria
este o ntreag isterie. Se fac cozi lungi, cum erau pe vremuri la alimentara; vin turiti din toate tarile ca s ia acas, la pachet,
ciocolate i caramele. Dulciurile sunt botezate moldovenete: Viinele, Rcuori, Fulguor, Licurici, Cheia de aur, Noura, Izvora,
Do-re-mi, Ciobna, Bucurel, Veveria, Ursule, Spicuor, Iepura, Telefon mobil, Succes, Aricei, Veverel etc.
Timp liber. Cazare Chisinau.
30
SOROCA este o fortificatie moldoveneasc din secolul XV, ntemeiat de tefan cel Mare, n faa vadului peste Nistru, pe
locul unei vechi fortree genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruit ulterior de ctre Petru Rare, care a facut zidurile n piatr.
Fiind situat la un vad al Nistrului, pe malul drept, oraul Soroca a jucat un rol important pentru principatul Moldovei n Evul Mediu.
Bizantinii l numeau Polihronia, comercianii din Genova Olihonia, iar n documente din anul 1499 oraul apare sub numele actual,
Soroca. tefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a pzi vadul mpotriva ttarilor.
Cetatea a fost transformat n forma actual de arhiteci din Ardeal n 1543 i 1546 pe timpul domniei lui Petru Rare. Soroca
apartine Epocii Renasterii. In Cornwall, Mare Britanie, exist un castel, Restormel, constituit dintr-un turn gigantic, exact ca la Soroca.
Chiar i diametrul este aproximativ acelai. Soroca - 30 m, Restormel - 34 m. Englezii il numesc turn carapace: dac te-ai blocat in
el i ai inchis porile, nu te mai scoate nimeni! Castelul Del Monte din Italia, lng Bari (anul 1240), este un octogon cu opt turnuri
imprejur. Castelul Queenborough din Kent, Marea Britanie, e un turn gigantic cu ase turnuri mai mici imprejur.
i Soroca are cinci turnuri. Specific acestui tip arhitectural este imbinarea a trei trsturi caracteristice: rotunjime, sistem
concentric de aprare, iar punctul slab - poarta - perfect aprat de artilerie, din flancuri. Soroca a fost construit pentru a crea o
frontier puternica la Nistru. Peste Nistru era alt ar, alt cultur, alt popor. Acolo era stepa slbatic. Cetatea rspundea de
securitatea rii, de securitatea celor dou capitale: Suceava, mai inti, apoi Iai. Plecare in jurul orei 15:00 spre vama cu Ucraina, si
mai departe spre Cernauti.
Soroca - Riscani - Edinet - Briceni - Hotin - Cernauti: 230 km. Sosire seara (aproximativ ora 20:00) in CERNAUTI. Cazare la
Hotel 3*.
Timp liber.Cazare Cernauti.
31
TUR DE ORAS cu autocarul incepand cu ora 10:00. Cernauti, sau Chernivtsi in ucraineana, este situat in nordul Bucovinei,
Ucraina, pe cursul superior al Prutului si la poalele muntilor Carpati. Impreuna cu orasul Liov, Cernauti este considerat a fi centrul
cultural al vestului Ucrainei. Printre atractiile arhitecturale din Cernauti se numara biserica Sf. Nicolae, Biserica Spiridonievskaya,
Biserica Adormirii Maicii Domnului, Biserica Craciunului si cladirea Universitatii. Urmeaza vizita la Cetatea Hotinului.
Cernauti - Hotin: 48 km.
CETATEA HOTINULUI (n ucrainean , n rus , n german Chotyn, n polonez Chocim) este un ora n
regiunea Cernui, azi in Ucraina. Este situat la o distana de 48 km nord-est de oraul Cernui. Legenda povestete c numele
oraului deriv de la Cotiso, un rege dac din secolul al III-lea. Prima referire la o localitate cu denumire asemntoare dateaz din
1002, ca o localitate mic din Rusia Kievean. A devenit ulterior parte a Principatului de Halici.
O colonie comercial genovez s-a stabilit aici n jurul secolului al XIII-lea. Hotinul este menionat pentru prima dat n anul
1310, ca parte a Regatului Poloniei. Primele fortificaii dateaz din aceast perioad. n anul 1351, Marele Ducat al Lituaniei a cucerit
regiunea, dar numai pentru trei ani, dupa care a revenit Moldovei. Fortareata pe care o vedem astazi a fost ridicata dupa anul 1400, din
porunca lui Alexandru cel Bun, cu sprijinul lui Vitold al Lituaniei. Zidurile au grosimi de pana la cinci metri si profita excelent de
formele terenului. Cand santul cetatii era umplut cu apa, ea devenea inexpugnabila.
Poarta de intrare in incinta mare a fost construita de turci. Zidurile acestei incinte mai largi, ridicate de ingineri francezi sunt
punctate de bastioane si porti de acces. Imperiul Otoman a lasta aici bai publice si moschei, ale caror urme abia se mai ghicesc.
Accesul in fort se face pe pod, peste marele sant de aparare. In mijloc e fantana cetatii, iar de jur-imprejur, incinta neregulata strajuita
de cele cinci turnuri. Atrage atentia palatul domnesc, cu doua etaje inalte, beciuri adanci si fatada decorata in caramida. Pe turnuri si
32
cladiri s-au reconstruit frumoasele acoperisuri de sindrila. Desi renovarea nu respecta peste tot stilul originar si nu poti patrunde inca
in turnuri, senzatia este coplesitoare. Aici, la Hotin, e singurul loc unde poti vedea cum arata o cetate din vremea voievozilor
Moldovei; ceea ce doar iti imaginezi la Suceava sau Neamt, aici este realitate palpabila.
Cetatea a fost declarat de statul ucrainean ca fiind una dintre cele apte minuni ale Ucrainei.
Revenire la Cernauti. SHOPPING la Marele Bazar. Timp liber.Cazare Cernauti.
Tariful nu include:
- asigurare medicala.
INTRARILE SI VIZITELE (OPTIONAL) total 40 euro
1 - vizita la Cetatea Tighinei (5 euro),
2 - vizita la Cetatea Soroca (5 euro),
3 - vizita la Cetatea Hotinului (5 euro),
4 - vizita la Cetatea Sucevei (5 euro),
5 - vizita la Manastirea Putna (5 euro);
6 - vizita la Cramele Cricova (15 euro).
ORGANIZATOR GRUP
SEMNATURA...............................................
GHID AGENTIE
SEMNATURA..............................................
CONDUCATOR AUTO
SEMNATURA...............................................
Intocmit,
34
Ziua
M
D
od de istana
transpo
rt
Bucureti
a
utocar
TIGHIN
A CRICOVA
SOROC
A - CERNAUTI
utocar
utocar
PUTNA
SUCEAVA
utocar
7
8 km
6
6
0 km
4
43 km
1
1:00
1
0:00
Cinarestaurant
Mic
dejun- restaurant
2
0:00
35
Cazare
incluse
Hotel
(Astoria)
Obiective turistice
Hotel
Chisinau
/Astoria
Hotel
Cernauti
In
Chisinau vom
vizita
Aleea
Clasicilor,
Casa
memoriala
Puskin
Crame
le CRICOVA
Cetate
a Soroca
CETA
1:00
0:00
1
00 km
Pranz
hotel
0:00
0:00
Prnz-
Ta
xe
(drum/aut
ostrad)
pizzerie
1:30
0:00
0 km
6 km
Mese
1
2:20
0:00
0 km
30 km
:00
0 km
O
ra
sosirii
utocar
0 km
0 km
O
ra
plecrii
CERNA
UTI - HOTIN.
Suceava/
Bacau/
Focsani/Buzau/
4
50 km
utocar
V
iteza
medie
Prnzrestaurant
Cina
TEA
HOTINULUI
Manas
tirea
Putna,
Cetatea
Sucevei
neinclus
Bucuresti
Mo
d
de
transport
1.Bu
cureti
Grecia
Aut
ocarul
2.Sa
lonic
3.At
4.M
untele Olimp
Aut
6.
Waterland
7.
insula
Skiathos.
8.
Aut
ocarul
Olymp
ic Beach.
Mic
Hotel
Mic
Hotel
Mic
Hotel
Mic
Hotel
Arcul
lui
Galeriu,
Rotonda.
Compl
exului
Acropole.
refugi
ul
Stavros
(910m)
Lariss
a, Kalambaka
i
Valea
Tembi.
Mic
Hotel
Mic
Hotel
Mic
Hotel
dejun
1
00km
Aut
inclus
dejun
9km
Obiective turistice
dejun
05km
Aut
Cazare
Hotel
dejun
Aut
ocarul
Mic
Ta
xe
(drum/aut
ostrad/ae
roport)
89
5 euro
dejun
20km
ocarul
0
5:10
Aut
5.M
eteora
0
6:30
Mese
dejun
8km
ocarul
O
ra
sosirii
1
02 km
ocarul
O
ra
plecrii
9
87,8 km
Aut
ocarul
ena
D
istana
dejun
1
36
Croazi
er pe insula
Skiathos.
Saloni
neincluse
Olympic
Beach.
ocarul
9.Bu
cureti
25km
Aut
ocarul
dejun
3
89km
c
Promahonas Kulata.
Mic
dejun
37
Hotel
38