MODIFICARI DE CULOARE ALE TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR

CUVINTE CHEIE
SEMNIFICATIE
1 PALOAREA
atenuarea culorii tegumentelor i a mucoaselor
2 ERITEM
persoan prezint nroirea pielii si a mucoaselor
3 CIANOZA
coloraia vnt a tegumentelor i uneori a mucoaselor, fara caracter inflamator si care dispare la presiune
4 ICTER
tegumentul n funcie de tipul de icter, poate deveni galben-palid, galben-verzui, galben-rozat
tulburrile de culoare a pielii apar datorit creterii sau scderii numrului de celule pigmentate din epiderm - PETE
5 DISCROMIILE PIELII
TEGUMENTARE
6 Lentiginele solare
mici pete cafenii localizate de obicei pe umeri, decolteu, spate, dar i pe fa
7 Melasma
hipercolorarea unor poriuni de ten sub influena luminii
8 Hipocromie
leziuni cutanate cu decolorare partiala
9 Acromie
leziuni cutanate cu decolorare totala
10 Albinism
leziuni cutanate congenitale cu decolorare
11 Vitiligo
leziuni cutanate dobandite cu decolorare
o roseata a pielii de durata in general scurta, mai rar persistenta, cu nuante variabile de la rosu aprins la roz palid, care dispare la
12 Eritemul
presiune, avand temperatura locala crescuta
13 Eritrodermia

eritem al intregului tegument, caracterizat prin culoarea rosie vie si asocierea cu alte semne cutanate: edem cutanat profund,
descuamatie mai mult sau mai putin intensa, si cu semne generale (febra, alterarea starii generale), adenopatii superficiale.

14 Purpura

este o modificare de culoare a pielii ( rosie), de obicei circumscrisa, datorata extravazarii hematiilor in derm cauzata fie de o lezare a
peretelui vascular, fie de o anomalie a coagularii

15
16
17
18
19
20
21
22
23

Petele vasculare
propriu-zise

sunt pete circumscrise aparute datorita unei dilatatii vasculare anormale sau unui proces de neoformatie a capilarelor dermice

24
25
CUVINTE CHEIE
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51

MODIFICARI DE CULOARE ALE TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR

SEMNIFICATIE

52
53
54
55

LEZIUNI CUTANATE
1

CUVINTE CHEIE
Leziuni elementare cu continut solid

SEMNIFICATIE
substratul anatomic este un infiltrat dur situat in epiderm, derm sau hipoderm
leziune cutanata elementara, plana, nepalpabila fiind situata strict in planul pielii, circumscrisa sau nu, cu
contur regulat sau neregulat, diametru sub 1cm, asociata cu o schimbare de culoare a pielii

MACULA

PAPULA

NODULUL

Nodozitatile

Gomele

VEGETATIILE

se prezinta ca si excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata, avand uneori aspect
conopidiform (ex: vegetatiile veneriene).

LICHENIFICAREA

este o leziune cutanata secundara produsa prin scarpinat repetat si intalnita in neurodermite, eczeme, prurigo
cronic, consta in ingrosarea pielii cu adancirea santurilor normale care prin intretaierea lor determina suprafete
poligonale

HIPERKERATOZA

consta in ingrosarea marcat a stratului cornos

leziune cutanata elementara, ce se prezinta ca o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine circumscrisa, de
mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm, rotunda, ovala, poligonala, ombilicata sau conica, de culoare
fie rosie (ex: eritemul polimorf), fie rosie-violacee (ex: lichen plan), fie rosie-bruna (ex: sifilis)
leziune cutanata elementara, ce se prezinta ca o formatiune solida, circumscrisa, rotunda, mai mult sau mai
putin proeminenta, cu dimensiuni de peste 1 cm, ferma la palpare
induratii subcutanate avand dimensiuni mari de cativa centimetri (ex: eritemul nodos)
noduli cu evolutie progresiva trecand prin patru stadii: cruditate, ramolire, ulcerare si reparatie (ex: sifilis,
tuberculoza cutanata, lepra)

10 Leucokeratoza

reprezint o tulburare a procesului de keratinizare ce consta in aparitia straturilor granulos si cornos la nivelul
mucoaselor, formand plci albicioase (lichen plan al mucoaselor, leucoplazie, lupus eritematos cronic al
mucoaselor)

11

TUMORA

este o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si consistenta variabile,
reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa persiste sau sa creasca

12

Leziuni elementare cutanate cu continut leziuni elementare cutanate cu continut lichid, ce poate fi limpede, clar, sau tulbure sau hemoragic sau
lichid
purulent, reprezentate de vezicule, bule sau flictene si pustule

13 VEZICULELE

sunt mici ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni (diametrul de 1-3 mm), continand un lichid
limpede, clar

14 BULELE SAU FLICTENELE

sunt ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau ovalara, cu dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi
centimetri, avand un continut lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic

15 PUSTULELE

sunt leziuni primare care se prezinta ca ridicaturi circumscrise, de culoare alba sau galbena si avand un
continut purulent

LEZIUNI CUTANATE
CUVINTE CHEIE

16
17
18
19

SEMNIFICATIE
sunt leziuni cutanate secundare, rezultate din cornoase hipeplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor
Deseuri cutanate
necrozate, reprezentate de scoame si cruste
SCOAMELE
iau nastere prin acumularea la suprafata pielii a celulelor, indepartandu-se mai mult sau mai putin usor
CRUSTELE
sunt leziuni secundare rezultate din uscarea la suprafata pielii a secretiilor patologice din eroziuni, ulceratii, escoriatii
Leziuni elementare cutanate prin solutii Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitatecare dupa profunzimea lor pot fi eroziunea sau
de continuitate
exulceratia, ulceratia, escoriatia, fisura, gangrena si escara

20 EROZIUNEA SAU EXULCERATIA

21 ULCERATIA
22 ESCORIATIA
23 FISURA
24 GANGRENA
25 ESCARA
26 Sechele cutanate
27 CICATRICEA
28 ATROFIA

este o pierdere de substanta superficiala cu interesarea numai a epidermului, fr a depasi membrana bazala, si
care se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula pigmentata reziduala
este o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea interesand dermul si chiar hipodermul si care se
vindeca printr-o cicatrice sechelara
este o pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un traumatism
este o eroziune sau o ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate si supuse miscarilor
de extensie (ex: pliuri, palme, plante)
este o necroza tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau infectioasa si care se ulcereaza secundar
prin eliminarea tesutului necrotic
este o necroza ulcerata secundara, localizata in zone de presiune
sunt leziuni cutanate secundare, reprezentate de cicatrice, atrofie si scleroza
este o leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de reparare cu formarea de tesut de
neoformatie implicand mai ales dermul, aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o inflamatie cutanata
este o alterare care consta intr-o subtiere a pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai a unei parti a
componentelor constitutive, pielea devenind ceroasa sau alba, prin ea putandu-se vedea uneori vasele si
tendoanele

29 SCLEROZA
30 EDEMUL
31 ANASARCA
32 ADENOPATIE
33
34
35

este o leziune caracterizata printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate

reprezint o acumulare de lichid n esutul celular subcutanat (sub piele); in zonele afectate de edem pielea este
ntins, lucioas i fr elasticitate, iar prin apsarea pe un plan osos se formeaz o depresiune denumit godeu
generalizarea edemului
inflamarea ganglionilor limfatici

Leziunile elementare se impart in mod obisnuit in primare si secundare.

Leziunile elementare cutanate primare sunt leziuni care apar pe pielea sanatoasa fara a fi precedate de existenta unui stadiu intermediar.
Se disting urmatoarele leziuni primare:
omacula,
opapula,
onodulul,
ovezicula,
obula
Leziunile elementare cutanate secundare sunt precedate de existenta altor leziuni.
Ele sunt reprezentate de:
oscuama,
ocrusta,
olichenificarea,
oeroziunea,
oulceratia,
ocicatricea
opustula.

, escoriatii

STAREA DE CUNOSTINTA
CUVINTE CHEIE

1
2
3

SEMNIFICATIE
se intelege capacitatea organismului de a fi informat despre mediul inconjurator, de a fi "treaz" sau
CUNOSTINTA
"prezent" la tot ceea ce se desfasoara in jur; e o refectare subiectiva a lumii obiective
TORPOAREA
stare de amortire generala fizica si psihica,insotita cel mai des de momente de atipire
OBNUBILAREA
bolnavul e dezorientat, somnolent, executa vag unele comenzi, raspunde la intrebari cu dificulate
pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei, cu abolirea totala a functiilor vitale
SINCOPA sau ISCHEMIE CEREBRALA
(circulatia,respiratia), datorita opririi trecatoare si reversibila a circulatiei cerebrale

LIPOTIMIA sau LESINUL

forma minora a sincopei cu pierderea incompleta, usoara a constientei cu mentinerea circulatiei si a

respiratiei

COLAPSUL CIRCULATOR

este un sindrom in care functiile vegetative (circulatia, respiratia) sunt mult diminuate si o data cu
ele, functiile de relatie, cunostinta bolnavului fiind pastrata

COMA

abolirea starii de cunostinta, sau constienta, asociata cu alterarea functiilor vegetative, tulburari de
respiratie, circulatie, sfincteriene si semne vegetative

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

1
2
3
4

CUVINTE CHEIE
Echilibrul static
Echilibrul este dinamic
Ortostatism
Clinostatism

Testului Romberg

6
7
8

Mersul schiopatat
Mers spasodic
Mers trt

Mers cosit

TULBURARI DE ECHILIBRU SI MERS

SEMNIFICATIE
cnd corpurile se afl n repaus
cnd aceste efectueaz o micare rectilinie, uniform
pozitia in picioare
pozitia culcat
testul investigheaz echilibrul; pacientul este in ortosatism cu membrele inferioare apropiate, membrele
superioare pe lng trunchi sau orientate n plan anterior (inainte cu coatele extinse); se execut cu ochii
deschii i nchii (se reduce contolul senzorial numai dac subiectul poate menine poziia de testare cu cu
ochii deschii); se apreciaz timp de 60 de secunde pierderea sau ncercrile de meninere a echilibrului
(redresrile) prin oscilaii excesive sau prin pire; in mod normal cu ochii nchii sau deschii, subiectul nu
prezint deviaii sau cderi (semnul Romberg negativ)
deviere asimetrica de la nodul normal de mers; apare in traumatisme, inflamatii
mers rigid, greoi; apare in paralizii, tumori cerebrale
merge cu greu atingnd pmntul cu genunchii, cu coatele, de-a "buselea"; apare in hemiplegia funcional
membrul inferior este dus spre lateral i descrie un semicerc; gamba este rigida, membrul inferior este intins;
apare in hemiplegia spastic in faza de recuperare

10 Mers stepat

gamba este ridicata mai sus, pentru a nu lovi pamantul cu varful piciorului; apare in paralizia de sciatic
popliteu extern

11 Mers legnat

mersul este legnat, de ra, datorit atrofierii musculaturii de la nivelul centurilor scapular, respectiv
pelvin; apare in miopatiile primitive

12 Mers rigid

mers cu paii sunt mici, din cauza rigidizrii musculaturii i articulaiilor, iar corpul este aplecat spre nainte;
apare in boala Parkinson

13 Mers talonat sau ataxic

14 Mers ebrios
15 Mers forfecat
16 Mers topait sau dansant
17
18
19
20

membrul inferior este ridicat mai sus dect trebuie, iar paii se realizeaz prin fixarea pe sol a
clciului i apoi a ntregului picior; bolnavul arunca picioarele, lovind pamantul cu calcaiele; apare in tabes,
in scleroza multipla, in anemia pernicioasa si unele afectiunei ale cerebelului
mersul este n zig-zag, ebrios, cu baza de susinere lrgit; apare in sindromul cerebelos
genunchii se ating n mers, iar piciorul se trte pe sol; apare in boala Little
mersul este opit datorit contraciilor involuntare; apare in coree

21
22
23
24

CUVINTE CHEIE
Motilitatea activ sau voluntara

Pronatie

Supinatie

4
5
6
7
8
9

Abductie
Adductie
Pareza
Plegie
Paralizie
Hemiplegie

10 Paraplegie
11 Monoplegie
12 Tetraplegie
13

Diskinezii

TULBURARI DE MOTILITATE
SEMNIFICATIE
reprezint micrile pe care o persoan le realizeaz n mod contient
miscare de rotatie interna a antebratului, care aduce palma dinspre fata spre spate (atunci cand bratul se afla in
pozitie verticala) sau din sus in jos (cand bratul sta orizontal)
miscare de rotatie externa a antebratului, care aduce palma dinspre spate spre fata (atunci cand bratul se afla in
pozitie verticala) sau din jos in sus (cand bratul sta orizontal), spre deosebire de miscarea de pronatie care
actioneaza invers.
micare prin care se ndeprteaz un membru sau un segment al acestuia de axul median al corpului
miscarea de apropiere a unui membru de corp
slabire usoara a fortei musculare
deficit sever a fortei musculare
absenta completa a fortei musculare
paralizie a unei jumatati de corp
paralizie a partii inferioare a corpulul, , determinat att prin leziuni de neuron motor central, ct i prin leziuni de
neuron motor periferic
paralizie a unui singur membru ce apare cel mai frecvent prin leziuni ale neuronului motor periferic
paralizie a celor patru membre, leziunile fiind localizate la nivelul fasciculului piramidal bilateral, superior de
C5, cel mai frecvent leziunile fiind medulare sau de trunchi cerebral
Miscari involuntare, automate

14 Tremorul

se definete ca fiind o micare involuntar de mic amplitudine ce determin modificri ale segmentelor corpului;
fiziologic apare in emotii; patologic : tremorul parkinsonian, tremorul cerebelos, tremorul basedowian, tremorul
din paralizia general progresiv, tremorul din intoxicaii precum alcool, toxicomanii, tremorul din nevroze

15 Micrile atetozice

sunt miscari involuntare, lente si fara caracter ritmic; localizarea este n special la nivelul degetelor, dar i la
nivelul altor segemente; caracterul lor se accentueaz n situaii emoionante sau atunci cnd pacientul dorete s
realizeze o micare voluntar; diminu n timpul somnului sau n repaus

16 Micrile coreice
17 Miocloniile

sunt micri dezordonate, involuntare, brute, ce diminu n repaus i dispar n timpul somnului
sunt micri involuntare brute cu caracter ritmic sau aritmic, permanent sau intermitent ale unui muchi, ce au o
durat scurt de timp i nu dispar odat cu somnul

18 Fasciculaiile musculare

reprezint acele contracii ce se limiteaz la nivelul unei fibre musculare ce corespunde unei uniti motorii i nu
determin deplasri de segemente

19 Convulsiile

sunt micri involuntare ce se manifest sub forma unor contracii musculare ce apar brusc, au caracter neregulat,
intermitent i determin deplasri de segmente

20 Convulsii tonice
21 Convulsii clonice

se manifest printr-o contracie muscular puternic, ce are o durat lung, determinnd rigiditate la nivelul
segmentului afectat
se manifest prin micri burte ce dureaz un interval scurt de timp

22 Convulsii tonico-clonice
23 Ticurile

apar in epilepsie
sunt micri ce au caracter involuntar i de obicei imit un gest; sunt accentuate de emoii i dispar n timpul
somnului

CUVINTE CHEIE
1 Coordonarea miscarilor
2 Dismetria cu hipermetrie
3 Asinergia
4 Adiadococinezia
5 Ataxia
6 Tonusul muscular
7 Hipotonia muscular
8 Hipertonia
9 Rigiditatea decerebrat
10 Contractura intenional
11 Reacia miotonic
12 Semnele de iritaie meningian

TULBURARI DE COORDONARE SI TONUS

SEMNIFICATIE
este activitatea de a pune in actiune mai multi muschi pentru a efectua o miscare
reprezint devierea micrii pe care pacientul dorete s o efectueze; miscarea este in zig - zag
reprezint absena coordonrii micrilor simultane; exemplu: partea superioar a corpului rmne n urm n
timpul mersului
reprezint incapacitatea de a realiza micri rapide i de sens contrar; proba moritii: pacientul nu poate s
nvrt un index n jurul celuilalt index
se definete ca o incapacitatea de a coordona activitatea muscular n timpul micrii voluntare, n absena
oricrui deficit al forei musculare;
se definete ca fiind acea stare de contracie n care se regsete un muchi ce este n repaus
se caracterizeaz prin creterea n amplitudine a micrilor pasive i prin scderea rezistenei opuse de pacient
la efectuarea acestor micri
se caracterizeaz prin scderea n amplitudine a micrilor pasive i o cretere a rezistenei n ceea ce privete
efectuarea acestora
se manifest ca o hipertonie n extensie la nivelul celor patru membre
reprezint creterea tonusului muscular atunci cnd se realizeaz micri voluntare i apare n cadrul unor
leziuni talamice sau lenticulare
reprezint o contracie prelungit cu perioada de decontracie lent
cefalee, hiperestezie cutanat, rahialgii i contractura musculaturii pravertebrale ce determin poziia
caracteristic n coco de puc.

13 Redoarea cefei

semn de iritatie meningiana: bolnavul este asejat n decubit dorsal, cu membrele inferioare n extensie, i se vor
face
micri de flexie a capului pe torace; n situaia n care este prezent iritaia meningian apare
rezistena musculaturii cefei i durere

14 Semnul Kering

semn de iritatie meningiana: se realizeaza fie prin ridicarea susinut a toracelui bolnavului, fie prin ridicarea
membrelor inferioare n extensie; n caz patologic apare flexia gambelor pe coapse i a coapselor pe abdomen

15 Semnul Brudzinski

semn de iritatie meningiana: pacientul este aezat n decubit dorsal, iar membrele inferioare sunt n extensie;
examinatorul imprim o micare de flexie a capului, apsnd totodat pe pieptul bolnavului pentru a mpiedica
ridicarea trunchiului; patologic flexia capului determin flexia gambelor pe coapse i a coapselor pe abdomen

16
17
18
19
20
21

22
23

SIMPTOME ALE APARATULUI GENITAL

uterita
ovarite
hidrocel
varicocel
torsiune
de testicul

inflamatie a uterului
o inflamatii/infectii ovariene
o aparitia unei colectii lichidiene in jurul unuia sau ambelor testicule
marire a calibrului cu rasucirea venelor (vene varicoase) de la nivelul scrotului
apare cand testiculul si cordonul spermatic se rasucesc, ceea ce duce la intreruperea vascularizatiei testiculare

chistul
reprezinta o formatiune proeminenta, plina cu o secretie cazeoasa (asemanatoare branzei) care se poate dezvolta la
sebaceu nivelul scrotului prin obstructia orificiului de drenaj al glandelor sebacee asociate foliculilor pilosi de la acest nivel
reprezinta
necoborarea
testiculului prin canalul inghinal, din cavitatea abdominala in scrot
criptorhidieotesticul
necoborat
in scrot
o in perioada fetala, testiculele se afla intraabdominal, unde se dezvolta, iar pe masura ce fatul creste si nasterea se
apropie, acestea coboara in scrot unde exista conditii speciale de temperatura care sa asigure functionarea normala
(procesul poarta denumirea de descensus testis si trebuie sa fie finalizat pana la nastere)
hernia
o apare cand o ansa intestinala este angajata, prin canalul inghinal
inghinala o exteriorizarea este evidenta in situatiile care se mareste presiunea in cavitatea abdominala, cum ar fi efortul fizic,
tusea, stranutul sau plansul
disfunctii reprezinta imposibilitatea obtinerii si mentinerii erectiei si se datoreaza, in majoritatea cazurilor, unui flux sangvin
erectile
deficitar catre penis;
situatie in care penisul nu mai revine din starea de erectie la conditia de baza, episodul fiind deosebit de dureros si
priapismul reprezentand o urgenta medicala.
fimoza

o decalotarea este dificila si dureroasa, uneori imposibila, datorita unui preput prea stramt
o situatia inversa, cand dupa decalotare, nu se poate realiza recalotarea
parafimozao este o complicatie a fimozei, produsa printr-o decalotare fortata, cand preputul nu mai poate fi readus la pozitia
initiala si comprima santul balano-preputial
hipospadi o este o malformatie congenitala caracterizata prin deschiderea anormala a meatului urinar (orificiul extern de
asul
deschidere al uretrei) nu la varful penisului, ci in alte portiuni: sub gland, la mijlocul penisului sau in unghiul facut
de radacina penisului cu scrotul

Simptome sistemului nervos

ischemii
embolia
hemoragi
e
cerebral
anevrism
Semne
zise
"piramida
le

o cele care implic probleme ale alimentrii cu snge

o un cheag de snge sau o bucat de esut din alt parte a corpului, precum inima sau plmnii, e transportat prin
sistemul circulator spre creier i se blocheaz n vasele sangvine mai nguste
o scurgerea de snge dintr-un vas sanguin deteriorat din cutia cranian
o sngele poate ni si printr-o zon a peretelui vasului de snge care este prea subire i asemntor cu un balon
o sunt reflexe patologice care se pot pune n eviden n cazul unei leziuni a fascicolului piramidal
o cel mai cunoscut este semnul Babinski:
la excitarea marginii externe a plantei piciorului apare extensiunea halucelui