Istoria

Teritoriul Moldovei se afla la rascrucea Europei de Vest si Est si este locuita din vremurile stravechi. Un cronicar a
numit Moldova "tara de pe drumul tuturor nenorocirilor". Orasul nostru este situat pe aceeasi cale si furtunile istorice se
zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singura data Chisinaul a fost calcat in picioare de catre hoardele tataro-mongole si ars
de catre turci. In deosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au continuat pina in anii 90 a sec.
XIV, pina ce cuceritorii au fost nevoiti sa se retraga sub presiunea popoarelor europene de pe acest teritoriu, care din punct
de vedere istoric intra in componenta statului Moldovenesc.
Cercetarile arheologice si investigatile documentare din ultirnii ani au pus in evidenta dovezi cu privire la vechimea si
continuitatea vieti umane pe teritoriul orasului Chisnau. Printre ce!e mai vechi descoperiri arheologice sunt considerate
vetrele autohtonilor geto-daci din sec. Vl-i a. Ch. si I-IV p. Ch., urmele carora se mai pastreaza pana astazi unele locuri din
cuprinsul actualelor suburbii si cartiere ale urbei noasrre (Durlesti, Visterniceni, Rascani, Malina Mica), Vestigiile de cultura
materiala din secolele urmatoare probeaza faptul ca procesul de romanizare a populatiei dace s-a desfasurat si in aceasta
regiune. Exista marturii sigure si in ce priveste prezenta si modul de viata sedentara a stramosilor nostri in Evul Mediu (sec,
XII-XIII). Sursele istorice scrise ne informeaza cu precizie asupra evenimentelor si faptelor pecrecute candva pe teritoriul
acestei localitati.
1436, iulie 17. Putin probabil, ca mai exista un oras, care ar fi sarbatorit de doua ori jubileul de 500 de ani, iar Chisinaul l-a
marcat de doua ori: la romani in 1936 si in anul 1966 pe timpul puterii sovietice. Aceasta a fost posibil datorita faptului, ca
data primei atestari documentare a numelui topic hisinau (Chesenau) se intilneste in anul 1436 in documentul voevodului
Moldovei Ilie si voievodului Stefan Oancea - logofatului, conducatorului cancelariei domnitorului, in care se concretizeaza
hotarele satelor la riul Reut, inminata lui pentru slugirea sirguincioasa, acesta referindu-se la asezare mai veche: la , de
cealalta parte, pe valea ce cade in dreptut Chesenaului lui Acbas".
Ca punct de plecare in crearea toponimului a servit un izvor. "Izvor, cismea, fintina arteziana"-aceasta semnificatie ar fi
avut-o stravechiul cuvant romanesc chisinau, disparut astazi, pastrat doar in toponimie. Denumirii orasului Chisinau i s-au dat
si alte explicatii (ung. Kis leno leno cel Mic", cuman, (tat.) kesene capela pe mormant", mausoleu" s. a.), care, din lipsa de
dovezi sigure, au fost abandonate. 1466. Conform istoriografiei sovietice localitatea populata pe locul Chisinaului
contemporan se aminteste in 1466 in scrisoarea domnitorului Stefan cel Mare unchiului sau, Vlaicu, parcalab de Cetatea
Alba, seliste", cu intreaga mosie si cu moara, la Chisinau, la Fantana Albisoara, ce s-au cumparat de la Toader, feciorul lui
Fedor, si fratelui lui, .., drept 120 arginti tataresti".
1576, aprilei 25. Mosia Chisinaului, care mai bine de un secols-a aflat in stapanirea urmasilor lui VIaicu Parcalab, devine
proprietate a lul Dragus Vasutca ,fiica Maricai, nepoata lui leremia, ce a fost vistiemic,... stranepoata lui Vlaicu, de buna voia
ei, de nimeni silita nici asuprita, si-a vandut ocina si mosia ei dreapta, un sat cu numele Chisinaul , in tinutul Lapusnei,
si cu mori in Bic, din ispisocul de in taritura, pe care l-a avut stramosul ei Vlaicu de la Stefan Voievod ce Batrin, si l-a vindut
slugii noastre lui Dragos, ce a fost ureadnic in Iasi, drept 500 galbeni tataresti".
1640-1641. Chisinaul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a manastiriloe din Iasi (sf. Vineri, Galata s.a.). 1650. Pe
timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) Chisinaul era deja cunoscut deja ca principal centru economic pe noul drum
comercial moldovenesc Suceava-Iasi-Tighina-Cetatea Alba.
1666, martie 2. Localitatea este mentionata documentar ca targ in (tinutul Lapusna, iar locuitorii ei ca targoveti. 16701676. Targovetii locali posedau carciumi si dughene, in care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumanari, tesaturi,
incaltaminte, orez, miere de albine s. a. La iarmaroace se aduceau spre vanzare vite, cereale, furaje, pasari,peste, ceara,
piei, blanuri, fructe, legume. 1675-1700. Chsinaul create si se dezvolta treptat, ocupand noi teritorii din cuprinsul mosiilor
manastiresti. Locuitorii sunt obligati sa plateasca impozite pentru casele, beciurile si dughenele construite in afara limitelor
targului. 1677. Cronica polona de Miron Costin (1633-1691) insereaza Chisnaul printre orasele din tara de Jos a Moldovei. In
lucrarea Poema polona cronicarul precizeaza ca in tinutul Lapusnei se aflau orasul Lapusna si oraselul Chisnau. 1683. Catre
sfarsitul sec. al XVII-lea si in prima jumatate a sec. al XVIII-lea Moldova devine arena unor razboaie duse pe teriloriul ei de
straini: intre polonezi -turci, tatari; intre rusi - turci, tatari. La 1683 orasul este ocupat si devastal de cazaci. In 1690 turcu si
tatarii il ard si-1 ruineaza in mare parte, ca in 1739 sa-I treaca din nou prin foc si sabie. 1716. Dimitrie Cantemir, in opera sa
istorico-geografica Descrierea Moldovei, aminteste de Chisnau, dar nu-l trateaza ca ras de aceeasi marime si importanta cu
Tighina si Lapusna. 1739, februarie 2. Dupa un plan-schema de la aceasta data orasul, ca si satul Chisnau de mal inainte,
se afta situat pe malul drept al Bacului, de stanga raului flind indicate doua asezari rurale (Visterniceni si Rascani).
1758. Din relatarile unui calator strain aflam ca urbea medievala semana cu un targusor de provincie, cu uliti stramte si
intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite
de garduri improvizate din barne si nuiele, cu turlele catorva biserici de lemn itite printre copacii de salcami". 1772-1774.
Recensamantui populatei Moldovei fixeaza pentru Chisnau 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor
ocupatie erau comertul, mesetesugaritul, dar si agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatul. Aici traiau bastinasi
romani, colonistti armeni, greci, evrei. Se stabilesc cu traiul si isi construiesc case cu etaj mosierii si comercianti bogati. Apar
si primele biserici zidite din piatra: Mazarachi (1732-1757), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777). 1800, In a doua
jumatate a sec. al XVIIIl-lea in oras iau fiinta primele scoli organizate si sustinute de stat si de institutiile ecleziaslice. Case
speciale penlru instruirea coplilor existau pe langa biserici (Mazarachi, 1800) si comunitatile obstesti. Printr-un act din 28 mai
1803, emis de Alexandru ruzi, este inslituita prima scoala domneasca din Chisinau.
,Pe vremuri Chisinaul era inconjurat de satele Buiucani, Muncesti, Visterniceni, Hrusca, Vovinceni, treptat alipindu-se
de oras. In timpul razboaielor ruso-turce orasul nostru a fost ars de doua ori, in 1739 si 1788, de catre turcii care se
retrageau. In rezultatul unui sir intreg de razboaie ruso-turcesti teritoriul dintre riurile Nistru, Prut si Dunare in 1812, mai 16,
prin Tratatuil de pace de la Bucuresti intre Rusia si Turcia este anevata la Rusia, primeste denumirea Basarabia si este
declarata gubernie a Imperiului tarist.
1818. Chisinaul primeste statutul de oras si devine centru administrativ al regiunii Basarabia. Daca din 1812 pina in 1818

populatia Chisinaului a crescut de la 7 pina la 18 mii de oameni, atunci la sf. secolului populatia creste pina la 110 mii
locuitori. Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare masura proceselor de migratie. In viata economica si culturala a
urbei au loc transformari esentiale. Aici se stabilesc noi functionari de stat, duhovnici, negustori, mestesugari, s-au stabilit
legaturi cu alte regiuni destul de dezvoltate ale Rusiei. La periferia de vest a orasului sint dislocate unitati ale armatei ruse.
Isi fac aparitia noi institutii si organizatii de stat.
1820-1850. Aceasta perioada se caracterizeaza prin evenimente si fapte remarcabile. La Chisinau se afla in surghiun
poetul rus A. S. Puskin (1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene. In 1834 de catre guvern a fost aprobat planul
general de dezvoltare a Chisinaului. Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, care aprovizionau cu apa
cea mai mare parte a populatiei, care mult timp era transportata prin oras cu caii in butoaie . Din mijloacele dumei orasenesti
a fost facut un izvor in regiunea bisericii Mazarachi. Este construita Catedrala cu monumentala Clopotnita in preajma (18301836), Arcul de Triumf (1840-1841, azi Portile Sfinte). Se deschide Biblioteca Publica aPrimariei (1832), sunt inaugurate
cateva scoli: Liceul Regional (1833),Scoala Pomicola din Basarabia (1842) s. a. Este construit Fantalul, fantana arteziana cu
sipote de langa Biserica Mazarachi (1829-1834). Au fost inaltate Biserica Luterana (1838), Bisenca Romano-Catolica (18401843) si rezidite Biserica lnalfarea Domnului (1830), Biserica Sf. Haralambie (1836) s. a. Dupa planul general de dezvoltare a
orasului strazile urbei se oranduiesc in linii drepte, iau contur principalele artere si cartiere. Sporeste numarul populatei pe
baza de urbanizare locala si de colonizare cu locuitori stramutati din alte regiuni si cu migranti si bejenari de peste hotare
(bulgari, sarbi, greci, armeni, gagauzi s. a.). Majoritari continuau sa ramana totusi romanii. Dinamica populatei: 1812 - 7 mii
loc., 1830 - 26 mil loc., 1835 - 34 mii loc., 1845 - 52 mii loc., 1850 - 58 mii loc. 1856. Arhitect principal al orasului este
confirmat Alexandru Bernardazzi, datorita caruia Chisnaul se transforma intr-un centru urban de tip european. Curand apar
primele edificii de proportii cu aspect modern: blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf. Treime
(1869) s. a. Se paveaza strazile si pietele, se amenajeaza parcurile si scuarurile, pe arterele principale se instaleaza felinare
cu gaz lampant
1871. Se construieste gara si se deschide circulatia pe linia de cale ferata Chisinau-Tighina-Tiraspol. Mai tarziu (1889) in
ras, pe strada principala se pune in functiune tramvaiul cu cai (konka). Se da in folosinta primul apeduct orasenesc (1892).
1895. Este finalizata constructia Capelei (Jimnaziului de Fete, astazi Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sibla (arhitect A.
Bernardazzi). Se afla in stadiu de constructie Biserica Sf. Dumitru, precum si impunatoarea sa clopotnita cu 5 clopote. 19051917. Chisnaul devine centrul evenimentelor de rznant istorica: se intensifica miscarea pentru drepturile natonale; se
regrupeaza fortele democratice, formand un front comum impotriva regimului tarist de asuprire; se formeaza Partidul National
Moldovenesc si se creeaza unitati militare nationale; isi fac aparita noi ziare si reviste in limba romana; iau fiinta societati si
institutii publice; au loc intruniri ale muncitorilor si taranilor si se convoaca congrese ale invatatorlior, taranilor si ostasilor;
este creat Sfatul Tarii, organul suprem legislativ si electiv al Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimand vointa
majoritatii populatiei din provincie, proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1917). 1918,
martie 27/ili 3. Sfatul Tarii, prin votare parlamentara, adopta Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania. Dupa
semnarea Tratatului de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia recunosc Actul Unirii Basarabiei
cu Romania. 1920-1935. Este perioada cand Basarabia se tncadreaza activ in viata politica, economica si culturala
romaneasca. Se efectueaza reorganizarea administratei publice, se natonalizeaza bancile, se traduce in fapt reforma agrara.
La Chisinau incep sa Functioneze inntreprinderi ale industrei usoare si alimentare: fabricile de lncaltaminte, de tricotaje, de
blanuri, de mezeluri, cateva mori si brutarii. Renasc cultura si arta nationala, se dezvolta invatamantul mediu si superior. Se
infiinteaza Societatea Scriitorilor din Basarabia (1921). Se editeaza serie de reviste (Arhivele Basarabiei, Luminatorul, Viata
Basarabiei s. a.) si ziare (Basarabia, Cuvant moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Tariii si alte periodice), reapare cotidianul
Romania noua. Se inaugureaza Liceul Militar, Liceul de Fete Regina Maria, Gimnaziul Mihai Eminescu, Liceul B. P. Hasdeu,
Liceul Eparhial s. a. La Chisinau este transferata Facultatea de Stiinte Agricoie din lasi (1933). Este fondat Institutul Social
din Basarabia (1934, presedinte P. Halippa). Activeaza cateva scoli de muzica: Conservatorul Unirea, Conservatorul Natonal
s. a. Se deschid Muzeul National de istorie a Naturii si Muzeul Bisericesc. Incepe sa activeze Teatrul National (1920). Sunt
inaltate cateva monumente: Lupoaica Capitolina (1923), Stefan cel Mare (1928) s. a. In anul 1927 este deschisa facultatea
de teologie. In anul 1939 - galeria municipala de tablouri. Existau mai multe cinematografe: Orfeum, Odeon, Express,
Colosseum, Clubul Polonez. La renovarea vietii sociale si renasterii spiritualitatii nationale si-au adus contributia eminente
personalitati ale istoriei si culturii neamului: P, Halippa, I. Inculet, I. Pelivan, Al Mateevici, 0. Ghibu, N. lorga, M, Sadoveanu, 0.
Goga, Gh. Madan, E. Alistar. 1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din 23 aprilie 1939, URSS ocupa
fotat Basarabia, care este apoi (2 august 1940) incorporata partial (Fara judetele Hotin, Cetatea Alba si Izmail) in
componenta RSS Moldovenesti. Chisinaul devine capitala a RSSM.
Urmeaza un intens proces de sovietizare a vietii publice.
1941-1944. Basarabia este reintegrata in hotarele Romaniei. Chisinaul devine sediu al Guvernamantului pentru organizarea
provinciiior Basarabia si Bucovina. 1944, august 24. Basarabia este reocupata de trupele Armatei Sovietice. La Chisinau si
in intreaga provincie se reinstaleaza
organele puterii de stat comunist-totalitare, In urmatorii ani, sub pretextui restabilirii economiei republicii si dezvoltarii culturii
natonale (moldovenesti) se intreprind masuri de reconstruire a localitatilor, de industrializare si colectivizare a ramurilor
economiei, de politizare si de ideologizare in spirit comunist a culturii, stiintei, artei, invatamantului. Acestea se produc cu
aplicarea celor mai crunte metode si mijloace de asuprire si reprimare: persecutii, arestari, deportari, pauperizare si foamete
organizate, deznatonalizarea autohtonilor, incalcarea drepturilor omului s. a. La posturie de conducere in organele centrale si
locale sunt inscaunati venetici, adusi din alte regiuni si mai cu seama din Rusia, precum si colaborationisti din partea locului.
1945-1960. Chisnaul, prin munca inflacarata si abnegatia bastinasilor, se ridica treptat din ruinele pricinuite de razboi, isi
restabileste fortele creatoare si capacitatile de productie. Isi reiau activitatea vechile intreprinderi, intra in functiune noi fabrici
si uzine: Fabrica de Tricota je, Uzina Mecanica,Fabrica de Confectii, Uzina de Arhitectura si Panouri Mari, Fabrica de
Incaltaminte, Fabrica de Mobila s. a. lau amploare invatamantul superior si stiinta prin deschiderea Universitatii de Slat,
institutului de Medicina, Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a URSS s. a. Este creat Studioul Cinematografic
Moldova-film, se infiinteaza Ansamblul de Dansuri Populare Joc, Teatrul Republican de Papusi Licurici s. a. Se pun in
functiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic Republican pentru ii. Se da in exploatare Stadionul

Republican. Se deschid Teatrul de Opera si Balet, Cinematograful Patria. Se inaugureaza Aleea Clasicilor literaluni Romane.
Au loc primele congrese ale arhitectilor, artistilor plastici, compozitorilor, scriitorilor, jurnalistilor. Incepe sa functioneze
Televiziunea Moldoveneasca. 1961-1985. Acesti ani s impun printr-un avant sporit de munca, prin speranta si straduintele
celor ce muncesc spre a pune temeliile unei vieti mai bune si mai drepte, acestea incununate de unele realizari si succese pe
plan economic si cultural. Continua dezvoltarea excensiva a Chisinaului, Centrul orasului este reconstruit, aici facandu-si
aparitia edificii impunatoare moderne: Casa Guvernu lui; Casa Sindicatelor, Palatul National, Teatrut de Opera si Balet, Circul
de Stat, Casa Radio, hotelurile Codru, National s. a. Si-au reinnoic aspectui edilitar vechile cartiere si suburbii: Botanica,
Buiucani, Rascani, iocana. Produse noi industriale si alimentare au inceput sa furnizeze Uzina de Tractoare, asociatiile de
productie Zorie si Floare, Combinatul de Vin si Coniac, Uzina de Frigidere, Usina de Pompe, Combinatul de Carne, Fabrica
de Bomboane Bucuria s. a. S-a dat in exploatare conducta Magistralei de gaze naturale, s-a deschis Centrui de Ocrotire a
Sanatatii a Mamei si Copiluiui. Pe baza filialei s-a infiintat Academia de Stiinte a Moldovei si a fost fondata Gradina Rotanica
a Academiei. Si-a deschis usile lnstitutul Politehnic. A intrat in functiune Tipografia Centrala.<br>
1986-1990. Situatia de stagnare in economia URSS, criza politica si ideologica in sistemul totalitar-comunist, actiunile de
revolta ale oamenilor muncii in diferite regiuni si republici ale fostei Uniuni au avut: drept consecinte puternice manifestari cu
caracter anticomunist si antisovietic la Chisinau si in alte orase din Moldova. Principalele revendicari si cerinte: revenirea la
traditiile istorice si valorile culturale nationale, punerea in drepturile sale firesti a limbii romane si scrisului romanesc,
recunoasterea si respectarea drepturilor omului la cuvant si libera cugetare. Curand are loc prabusirea imperiului sovietic.
1989, august 31. Este adoptata Legea cu privire la oficializarea limbii romane si revenirea la alfabetul latin. In fiecare an la
aceasta data se marcheaza sarbatoarea nationala Limba noastra cea romana".
1990, aprilie 27. intra in functiune Legea cu privire la drapelul de stat - Tricolorul.
1990, iunie 23. Este adoptata Decla ratia despre suveranitatea Republicii Moldova.
1991, august 27. Este adoptata Declaratia despre independenta Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua
Nationala a Republicii Moldova. 1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) si membru al ONU (2
martie).
1993-1998. Chisinaul gazduieste ambasadele multor state, reprezentante ale institutiilor si organismelor internationale. Aici
au loc reuniuni, conferinte, sesiuni si congrese stiintifice mondiale, se deschid expozitii si targuri.

Chisinau
"Orasul meu alb, esti ca o floare din piatra"
Exista cateva legende despre originea Chisinaului si numelui lui. Potrivit unei din ele, capitala a fost intemeiata
langa izvoul numit Chisinau intr-un loc pitoresc in Codrii Moldovei, pe malul Bicului. Cea mai timpurie mentiune despre
Chisinau se dateaza cu anul 1466. Anume in acest an domnitorul Stefan cel Mare, printr-un titlu de conferire, a acordat
unchiului sau, boierului Vlaicu, dreptul de administrare a localitatii pe locul carei actual este plasat Chisinaul.
In perioada asupririi otomane Chisinaul de nenumarate ori a fost pradat si distrus. Acest fapt a influentat
dezvoltarea economica a orasului, care decurgea lent pina la inceputul sec. XIX.
Chisinaul a fost instituit intr-o forma moderna de la inceputul sec.XIX. In anul 1834 a fost aprobat primul plan
general al orasului. Orasul vechi, situat pe malul Bicului, a ramas intact. La periferiile orasului se situau bisericile, iar in
centru se afla o piata imensa unde taranii din satele vecine duceau un comert intensiv. Unele constructii s-au pastrat
de exemplu, Biserica de la Riscani (1777) si iserica de Blagovestire (1807, precum si o constructie mai veche
cladirea Bisericii Mazarichieveana (1752).
Lucrari de constructie s-au inceput in 1818. In 1834 Guvernul a aprobat planul general de dezvoltare a
Chisinaului. In anii 1829-1834 au fost puse in ordine fantanile, care asigurau cu apa potabila majoritatea populatiei.
Din contul Dumei orasanesti in preajma Bisericii Mazarichievene a fost amenajata o fantana, care aproviziona intregul
oras cu apa potabila.
La calitatea inalta a constructiilor si inzestrarea Chisinaului a contribuit marele arhitect A. Bernardazzi, care in
decurs de 30 de ani a ocupat post de arhitect pincipal al orasului. El a proiectat si a construit edificiile cele mai
importante, care si acum constituie mandria orasului. Bernardazzi a fost unul din primii arhitecti care au apreciat
calitatile decorative ale pietrei albe naturale, extrase in imprejurimile Chisinaului. Inainte de aceasta constructiile au
fost tencuite. Numai la sfirsitul sec. XIX constructori au inceput sa utilizeze piatra pura cu includeri din caramida.
Aceasta metoda de decorare a fatadelor a devenit o trasatura caracteristica locala. Totodata, inzestrarea orasului era
foarte lenta. Pietuirea strazilor s-a inceput numai in 1862.
In 1870 a fost construita gara feroviara, si in 1871 a fost deschisa circulatia in sectorul Tiraspol-Chisinau a caii
ferate. Organizarea apeductului orasanesc s-a inceput in 1892, cand au fost construite primele 2 castele de apa.
Planul nou al orasului a oferit locuitorilor strazi mai largi, scuaruri spatioase si parcuri de exceptie. Largimea
strazilor permitea sadirea copacilor de-a lungul lor (este de mentionat ca Chisinaul este cea mai verde capitala din
Europa). Linga scuarul central a fost plasat parcul renumit prin faptul ca aici plimba des Alexandru Puskin. In acele
timpuri parcul a fost plantat cu copaci de salcim si agud. In 1885 in cinstea poetului a fost inaugurat un monument
inconjurat de salcimi, doi dintre care s-au pastrat pina in ziua de astazi. Actualmente, acest monument este cel mai
vechi din monumentele renumite din Chisinau.
Concomitent cu plasarea organizata a parcurilor si scuarurilor inverzirea orasului se datora si eforturilor
individuale ale locuitorilor. Un obicei bun era sadirea copacilor in apropierea casei. Prezinta interes faptul ca in
sec.XIX, in Basarabia (teritoriul Moldovei dintre Prut si Nistru), erau adusi brazi si pini din Rusia si Crimeea, insa
sadirea lor se permitea doar in gospodariile nobililor.
Cu parcurgerea anilor Chisinaul se dezvolta si se extindea, incluzind in sine comunele vecine. In anul 1918
Chisinaul ocupa suprafata egala sectorului Centru de astazi iar strada de periferie era str. Sadovaia. Cladirile din oras
erau preferential cu un nivel. Doar bisericile si cladirea Mitropoliei se inalta deasupra lor. Primele cladiri mari au fost
construite pe actualele strazi Puskin si Gogol. Apoi, pe strada Sadovaia s-au construit scoli.
Chisinaul a suferit mult din cutremur in 1940.
La 22 iunie 1941, din primele ore a razboiului, Chisinaul a nimerit in zona frontului. Dimineata el a fost bombardat
din aer, si indata a fost ocupat de armata romaneasca. La 16 iulie 1941 steagul romanesc a fost ridicat la bolta
Catedralei. La 18 august 1941 regele Romaniei Mihai si maresal Antonescu inspectau orasul. Pentru Chisinau razboiul
s-a terminat la 24 august 1944, cand dupa operatia Chisnau-Iasi armata sovetica a intrat in oras. In teritoriul
Chisinaului n-au fost lupte intense, dar in rezultatul cutremuului si bombardarilor orasul a fost practic distrus, si 70%
din fondul locativ au fost pierdute.
Dupa al II-lea razboi mondial orasul a inceput sa creasca foarte repede. In acea perioada in Moldova activau
doar 3 arhitectori Valentin Voitehovschii, Robert Curt si Valentin Mednic toti absolventi ai Institutului de Arhitectura
din Bucuresti. La sfirsitul anilor 40 in Moldova au fost indreptati arhitectori din Moscova, Odesa si Kiev. S-a format un
colectiv multinational de arhitectori, proiectori si zidari care au restaurat orasul conform schemei generale de
reconstructie aprobata in 1945-1947. La elaborarea acestei scheme a luat parte academicianul A.Sciusev. Prima
constructie postbelica a fost cladirea garii feroviare (1948).
Odata cu deschiderea in republica a Institutului de Arhitectura (1975) s-a infiintat colectivul de arhitectori
autohtoni, in atributia carora era proiectarea si constructia in Chisinau a unui sir de cladiri administrative si palate.
Anume in aceasta perioada au aparut constructii de demensiunile unei capitale: cladirea Parlamentului, Palatul
Prezidential, Palatul Sindicatelor
Astfel, Chisinaului i-a fost oferita o imagine a unei capitale contemporane care contine si originalitatea
constructiilor arhitectoriale, si exceptionalitatea parcurilor. Capitala este de o frumusete rara in sezonul de toamna,
cind frunzele coloreaza parcurile si pavajele intr-o nuanta aurie, iar locuitorii se pregatesc de Ziua Orasului.