UMARUL INSTABIL

Umarul instabil
definitie, generalitati
Termenul de umar instabil cuprinde un spectru
larg de dezordini produse la nivelul umarului,
cum ar fi: dislocarile, subluxatiile si laxitatile.
Frecvent sunt asociate cu leziuni
neurologice( mai ales instabilitatile anterioare).
Pacientul se prezinta pentru luxatie recidivanta
la nivelul umarului, durere sau discomfort in
decubit lateral .

Umarul instabil
definitie, generalitati
ETIOLOGIE
1.Perturbarea stabilitatii osoase-pierderea
raportului dintre suprafata glenoida si
capul humeral, datorita leziunii
bureletului glenoidian, fracturilor glenei,
scaderea tonusului muscular(!coiful
rotatorilor)
2.Modificarea unghiului dintre axul glenei
si axul capului humeral in timpul asezarii
MS in spatiu.

Umarul instabil
definitie, generalitati
3.Depresia articulara-determinata de scaderea
cantitatii de lichid sinovial(perturbarea
efectului de ventuza pe care il are lichidul
sinovial)
4.Distrugerea bureletului glenoidian-mai
frecvent regiunea anteroposterioara a
labrumului superior(SLAP)
Interesarea acestei regiuni-leziunea tendonului
lung al bicepsului, leziuni ale coifului
rotatorilor si antreneaza luxatii/subluxatii
acromioclaviculare.

Umarul instabil
definitie, generalitati
Leziunile bureletului glenoidian (SLAP)tipuri:
Tip I-degenerarea SLAPfara detasarea sa de
la locul de insertie pe glena. Nu afecteaza
tendonul lung al bicepsului.
Tip II-degenrarea SLAP+detasare de pe
marginea superioara a glenei +afectarea
bicepsului.
Tip III-ruperea SLAP si prezenta unor
particule in interiorul articulatiei.

Umarul instabil
definitie, generalitati
Tip IV- ruptura SLAP+ruptura tendon biceps
brahial.
5. Leziuni ligamentare si capsulare-se produc
cand exista o lergire a capsulei articulare si
corespund de cele mai multe ori detasarii
portiunii anterioare a bureletului inferior.
Interesarea ligamentului glenohumeral care
stabilizeaza umarul in miscarile de rotatie si
adductie a bratului;
6.Leziunile coifului rotatorilor

Umarul instabil
clasificare
Dupa directie
anterioare;posterioare;
inferioare;multidirectionale
Dupa importanta
luxatii recidivante,subluxatii.

Umarul instabil
clasificare
Dupa etiologie-traumatisme,
microtraumatisme,atraumaticehiperlaxitati congenitale
Dupa leziunile anatomocliniceosoase,leziuni capsuloligamentare,tonus
muscular periarticular

Instabilitate anterioara
Se datoreaza:
dislocarilor/subluxatiilor.
Frecvent intre 18-25ani.
Mecanismul-abductie+rotatie
externa.
Durere accentuata de rotatie.
Palparea anterior a capului humeral

Instabilitate anterioara

Instabilitate posterioara si
multidirectionala
Este o forma particulara de instabilitate
determinata de dezechilibre musculare in
care predomina contractia adductorilor
si rotatorilor interni.
Instabilitatea multidirectionala se
asociaza cu hiperlaxitate congenitala(sau
nu) a capsulei articulare sau ligamentara.

Instabilitate multidirectionala
clinic
Miscari active posibile,limitate.
Pasiv>normal. Patognomonic
este sulcus semn-semn al
interesarii capsulare inferioare
generatoare de laxitate.
Aprecierea integritatii SLAP-testul
apprehension.

SULCUS SEMN-palparea regiunii

superioare a culisei bicipitale

Apprehension test

Umarul instabil-tratament
Beneficiaza de tratament conservator-daca
este dezechilibru muscular, tratament
chirurgical urmat de program de
reabilitare, daca exista rupturi
capsuloligamentare sau tendinoase.
Tratmentul chirurgicalartroscopic.Programul recuperator are trei
obiective:refacerea tisulara; recastigarea
mobilitatii;revenirea la activitatea sportiva.

Umarul instabil-tratament
conservator
Se adreseaza in primul rand
tonifierilor musculare-coiful
rotatorilor, care intervin in stabilitatea
activa a umarului. Programul de
exercitii se va axa pe rezistenta mica,
numar crescut de repetitii, stretching.
Exercitiile sunt recomandate de 35ori/saptamana.

Umarul instabil-tratament
conservator
Exercitiile de tip isokinetic sunt
recomandate pentru evaluare periodica
a castigului articular obtinut.
Durata medie 3-6luni. Insucces peste
aceasta perioada recomanda
interventie chirurgicala.
Daca este sportiv un tratament de 4-6
saptamani fara rezultate necesaita
interventie chirurgicala.

Umarul instabil-tratament
conservator
Tratmentul conservator impune absenta
fenomenului inflamator si a durerii.
Programul de exercitii poate incepe cu
exercitii izolate si apioi exercitii
specifice(daca este sportiv).
Tonifierea in vederea obtinerii stabilitatii
necesita utilizarea unor unghiuri mici.

Tonifiere coif rotatorirotatie externa 90-175

Evolutie favorabila-reintoarcerea la exercitii

specifice de dezvoltarea afortei explozive,
utilizand mingi medicinale.Dupa 2-4saptamani.

Tonifiere coif
rotatori,
abductie+rotatie
externa interval
60-90

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP
Tip I si II beneficiaza de tratament
chirurgical urmat de program de
recuperare in care nu exista restrictii
de miscare cu accent pe tonifiere
musculara.
Tip III,IV cu interesarea tendonului
bicipital impune sutura tendonului,
urmata de limitarea miscarilor de flexie
pentru urmatoarele 6saptamani.

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP

Programul de recuperarea are teoretic doua faze:

Faza de hipertrofei initiala in care se foloseste
intensitate mica si volum crescut.
V=nr.repetitiiXintensitate/greutate.

Faza de crestere a fortei prin scaderea numarului

de repetiti,cresterea intensitatii, greutatii.

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP
FAZA I(SAPT.1-3)
Obiective: protejarea focarului de
interventie;initierea miscarilor
active;reducerea durerii si inflamatiei.
Mijloace:-ortezare intrerupta de 23mobilizarizilnice. Mobilizari
pasive/active asistate.
Flexie
0-60 /sapt.1;0-75 sapt.2

0-90sapt.3

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP

Rotatii externe in plan scapular

* 0-15 sapt. 1
* 0-30 sapt.2-3
Rotatii interne in plan scapular, activ
Mobilizari active cot, pumn.

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP

FAZA II(sapt.3-6)
Obiective: restabilirea gradata a
mobilitatii,initierea contractiilor
active,voluntarea, antrenarea
proprioceptiva.
Flexie+ridicare 145 sapt.6
Rotatie externa 50 sapt.6
Rotatie interna in plan scapular pe
toata amplitudinea din saptamana 6

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP
Mijloace: miscari active, stretching
rotatori interni,stretching capsular
posterior
Tonifiere rotatori cu ajutorul
therabandului pastrand unghiurile
permise
FNP

stretching capsular posterior

Stretching rotatori externi

Tonifiere rotatori externi

Tonifiere rotatori interni

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP
FAZA III (sapt 6-12)
Obiective: restabilirea mobiitatii totale,
cresterea fortei si stabilizarii
omoplatului. Se continua exercitiile
fazei a II a crescand amplitudinea,
rotatiile depasesc 90,rezistenta creste.
Abductia >130+supinatii/pronatii.

Reabilitarea dupa reconstructia

SLAP

FAZA IV(sapt.12-24)
Obiective: cresterea mobilitatii,
reinceperea activitatilor specifice,
cresterea fortei si rezistentei
musculare.
Continuarea exercitiilor din fazele
anterioare
Rotatiile >100-115

Tonifiere coif rotatori-4repetitii

Ridicari+flexie, 4repetitii de la unghi de 45

Extensii de la unghi de 45

Extensii, de unghi de 45

TENDINITELE BICIPITALE
La nivelul jonctiunii musculotendinoase.
In urma suprasolicitarilor dar si datorita
proceselor degenerative.
Poate evolua spre ruptura.
Se poate confunda cu tendinita coifului
rotatorilor.

TENDINITELE BICIPITALE
CALSIFICARE
Tendinite
Inflamatie a tendonului si tesutului din
jur.
Peritendinita
Inflamatia tesutului din jur, frecvent la
nivelul zonei de insertie a tendonului.
Tendinoza
Modificare degenerativa a tendonului.

TENDINITELE BICIPITALE
ETIOLOGIE
Suprasolicitare fara incalzire prealabila.
Predomina contractia excentrica.
Limitarea flexibilitatii.
Anomalii anatomice.

TENDINITELE BICIPITALE
Clasificare-in functie de caracteristicile durerii
Durere regiunea anteriaora umar,iradiaza spre
cot,exacerbata de flexia cotului si supinatie.
Durere numai dupa efort
Durere la inceputul efortului, dispare
progresiv,revine dupa effort,nu limiteaza
activitatea motorie.
Durere la initierea efortului, persista, limiteaza
activitatea motorie.

TENDINITELE BICIPITALE
EVALUAREA
Abductia,flexia rotatia interna agraveaza
durerea.
Speed test 1: +
Speed test 2: +
Yergason test:+

TENDINITELE BICIPITALERECUPERARE
FAZA ACUTA
Repaus, gheata,poz. antidecliva
Nu exista instabilitate se recomanda
stretching biceps.
FAZA SUBACUTA
Terapie fizicala-US, stimulare electrica.
Masaj
Stretching PNF
Progresiv exercitii cu rezistenta
Exercitii pliometrice

RECUPERARE

CRONICA
Continua terapia fizicala
Pliometrie
Terapia ocupationala

TENDINITELE
BICIPITALE
Mobilizari :
Antebrat
supinatie,flexie
3seturix10repetitii.

TENDINITELE BICIPITALE
Prono-supinatii
Cotul la 90,
pronosupinatii
mentinute.
3seturix10repetitii

TENDINITELE BICIPITALE
Tonifiere biceps:
Flexii cot , antebrat
supinatie,incarcare
Extensie cot si
coborare umar.
Se mentine
5secunde.
3seturix10rept.

TENDINITELE BICIPITALE

Prono-supinatii cu
incarcare, cotul in
flexie la 90grade.
3seturix10repet.

TENDINITELE BICIPITALE
Tonifiere triceps.
DD,cot in extensie.
Mana umar opus
si revenire.
Se executa cu
incarcare.
3seturix10repet.

TENDINITELE BICIPITALE
Felxii umar cu
reveniri. Cotul in
extensie.Pozitiile
finale se mentin
5secunde.
+/-incarcare.
3seturix10repet.

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURA CLAVICULEI-frecvnete la copii.

Localizare mai frecventa in treimea laterala.
ETIOLOGIE:-suprasteching anterior,
traumatisme directe cu interesarea claviculei.
CLINIC: durere, tumefactie,crepitatii,deformarea
regiunii, echimoza.
Cu deplasare/fara deplasare
Inchise/deschise
Complicatii-vasculare, neurologice(plex brahial).

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI-clavicula

FRACTURILE UMARULUI
clavicula recuperare
Tratament ortopedic-reducerea focarului de fractura.
Imobilizare 3-4 saptamani.
Initial miscari active, pana la orizontala.CID-mobilizari
pasive.Exercitii de pendulare(Codman).
Tonifierea muculara izometrie deltoid,coif rotatori pe
sectorul de flexie 40. Tonifiere dintat mareretroproiectie cu rezistenta si izometrie finala. !pozitia
cap/umeri.
Activitatenormala : fractura consolidata,absenta
durerii,mobilitate normala,forta. Acesti parametrii se
avaluaeza la 6saptamani.

FRACTURILE UMARULUI
humerus
Fractura humerus
Difiza
humerala

Epifiza superioara
humerus
Tubercul mare
Tubercul mic
Col anatomic
Col chirurgical

FRACTURILE UMARULUI
humerus
FRACTURA DIAFIZA HUMERALA-!
complicatii nervoase, pseudartroza.
Tratament-ortopedic, imobilizare. Recuperaremobilizari precoce-exercitii Codman. CIDtractiuni, mobilizari pasive, rotatii
Interventie chirrugicala-exercitii activopasive,rotatii externe,abductii(amplitudini
reduse)

FRACTURILE UMARULUI
humerus-recuperare postoperator

Exercitii pendulare
Flexie trunchi 90
10 pendulari
ambele sensuri
3sedinte/zi

Flexie umar-asistata. Cotul in extensie.1020repetitii. 3sedinte/zi..

Rotatii externe , fixare la nivelul cotului. 10

repetitii.2sedinte/zi

Rotatii interne. 10 repetitii. 3sedinte/zi

Flexii+abductii cu
sprijin la nivelul
mainii. Mentinerea
10secunde in pozitia
finala.3repetitiix3sedi
nte/zi.

Abductii mentinute 10secunde.

3repetitiix3sedinte/zi

Extensii cu
izometrie, mentinuta
5secunde, relaxare.
3repetiix3sedinte/zi

Rotatie externa+izometrie.Cor la 90grade.

Mentinere 5secunde. 3x/zi

Rotatie
externa+tonifiere
Miscari lente
10x3/zi
!cot 90grade

Rotatie
interna+izome
trie
Mentinere
5secunde,
relaxare
10x3/zi

Rotatie
interna
+tonifiere
Lent
10x3/zi
!cot flexie
90grade

Adductie
+izometrie
Mentinere
5secunde10x3/zi

Abductie+izometrie
Mentinere
5secunde,relaxare
10x3repetitii/zi

Fracturi tubercul mare

Frecvent asociate cu leziuni coif rotatori
Recuperare cele 4faze. Permise de la
inceput: anteproiectia, rotatia interna
Amplitudini medii, durata 10-15minute.

 Fractura tubercul mic

Fractura col anatomic
Fractura cap humeralexercitii Codman,
mobilizari activopasive, tractiuni in ax
Fracturi col
chirurgical-necesita
recuperare precoce. Nu
sunt permise tractiuni,
miscari cu rezistenta.

Faza II