Biografia Lui Ion

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

Biografia lui Ion

Capitolul II.2.
Ce ar fi trebuit sa fie Glanestasu, a fost feciorul. Era iute si harnic, ca masa. Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila
Capitolul II 1.
Ion dormea toata vara in podul cu fan de deasupra grajdului. Astfel nu
mai destepta din somn pe batrani cand venea el noaptea de pe ulite, sapoi mai auzea mereu si pe Dumana, singura lor vacuta, rontaind sau
rumegand sau sufland aspru pe nari, pe cand alegea fanul din ogrinjii ce-i
punea dansul seara in iesle.
Capitolul II.2.
Fusese baiat curatel si istet, dar sarac iasca si lenevitor de n-avea
pereche. Fugea de munca grea.Se zicea ca in viata lui n-a tras o brazda
cum se cade, adanca si cat trebuie de lata, ca nici nu stia tine bine
coarnele plugului; coasa iarasi il dobora repede si-i statea in mana ca un
bat.I-au placut mai mult lucrurile muieresti: sapatul, pologul, caratul,
semanatul.Dar si mai bucuros trandavea prin ograzile domnilor, pe la
notar, pe la preot, pe la invatator si chiar pe la ovreii din Armadia si din
Jidovita. Niciodata nu i-au crescut bataturi in palma de munca, nici nu i s-a
plamadit pamantul in piele...Norocul lui a fost Zenobia, o femeie ca un
barbat. Fara de ea cainii l-ar fi mancat. S- a maritat cu dansul fara voia
parintilor, care-i ziceau ca din frumusete nu se face prumb si din istetime
mamaliga.
Capitolul I.8.
Ion, oricat era de hotarat, nu indraznea sa se agate tam-nesam de
oameni.
Capitolul II.2.
Singura la parinti si din oameni cu stare, ar fi putut lua fruntea satului. Ea
insa l-a vrut pe Glanestasu si parintii, ca sa nu-i iasa din voie, in cele din
urma au dat-o si au inzestrat-o cu patru table de porumb si doua de
faneata, trecandu-I si casa din capul satului cu gradina dimprejur.
Capitolul III.3.
Zenobia insa nu-l slabi pana ce peste cateva clipe Ion, scos din fire, se
repezi la ea s-o loveasca. Glanetasu sari in ajutorul femeii,ostoindu-l.
Capitolul II.2.
Cnd a umblat la coala din sat a fost cel mai iubit elev al nvtorului
Herdelea, care mereu i-a btut capul Glanetaului s dea pe Ion la coala
cea mare din Armadia, s-l fac domn. Glanetau s-a i nvoit pn n cele
din urm, mai ales c toat treaba n-avea s-l coste multe parale. Doar
crile, pe care le putea lua vechi, i taxa de nscriere, vreo trei zloi. Ba
Herdelea a alergat i s-a zbtut pn ce l-au iertat i de cei trei zloi,
fiindc biatul era silitor i cuminte. De gazd n-avea nevoie. Copilul putea

merge la coal n fiecare diminea, s-i duc merinde pentru amiaz,


iar seara s se ntoarc acas; din Pripas pn n Armadia e o plimbare de
o jumtate de ceas... Dup dou luni de nvtur ns Ion n-a mai vrut s
se duc la coala cea mare. De ce s-i sfarme capul cu atta carte? Ct i
trebuie lui, tie. i apoi i-e mai drag s pzeasc vacile pe cmpul pleuv,
s ie coarnele plugului, s coseasc, s fie venic nsoit cu pmntul... i
Glanetau, pe ct de greu l-a dat la liceu, tot att de lesne s-a mpcat s
nu mai urmeze; doar de cei civa zloi aruncai pe cri i prea ru. Mai
bine s-i fi but dect s-i fi bgat n alte bazaconii nefolositoare. Ion ns
nu s-a desprit de tot nici de ele. Le-a pstrat i-n srbtori le-a citit i
rscitit pn li s-au ferfeniit foile. Iar mai trziu mereu cerea nvtorului
ba cri de poveti, ba cte o gazet veche, s se desfete...

S-ar putea să vă placă și