Înainte de apariţia tiparului, cărţile erau realizate manual şi erau considerate adevărate opere de artă. Pină la Gutenberg, se folosea o singură matriţă compactă pentru imprimare, iar posibilităţile de îndreptare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau aproape inexistente
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
66 vizualizări12 pagini
Înainte de apariţia tiparului, cărţile erau realizate manual şi erau considerate adevărate opere de artă. Pină la Gutenberg, se folosea o singură matriţă compactă pentru imprimare, iar posibilităţile de îndreptare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau aproape inexistente
Înainte de apariţia tiparului, cărţile erau realizate manual şi erau considerate adevărate opere de artă. Pină la Gutenberg, se folosea o singură matriţă compactă pentru imprimare, iar posibilităţile de îndreptare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau aproape inexistente
Înainte de apariţia tiparului, cărţile erau realizate manual şi erau considerate adevărate opere de artă. Pină la Gutenberg, se folosea o singură matriţă compactă pentru imprimare, iar posibilităţile de îndreptare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau aproape inexistente
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 12
nainte de apariia tiparului, crile erau
realizate manual i erau considerate
adevrate opere de art. Realizarea unei cri presupunea implicarea unor meteri din brane diverse , de la tbcarii care pregteau pielea de animale la cei care pregteau obiectele de ornament .
Scribii se ocupau de copierea manual a textului, iar diveri artiti nfrumuseau crile cu ilustraii si cu forme geometrice stilizate pe marginile paginilor.
n perioada Evului Mediu, copitii fceau
parte, de cele mai multe ori, din ordinele clugreti, mnstirile fiind locurile unde era cel mai probabil s se afle o bibliotec.
Johannes Gensfleisch s-a
nscut n oraul Mainz, n 1399, ntr-o familie nstrit, devenind cunoscut sub numele de Gutenberg, dup numele cartierului n care se mutase familia sa.
Viaa i-a fost marcat de exilul pricinuit de
confruntrile civile din 1428 dintre familiile patriciene i breslele meteugreti. Tnrul Gutenberg a fost nevoit s se refugieze la Strasbourg, unde s-a integrat n breasla meterilor care prelucrau metale.
Marile lui invenii au fost multiplicarea
literelor prin turnarea ntr-un aliaj de plumb, bismut i antimoniu; n adaptarea cernelii pentru literele metalice i construirea presei tipografice. Pn la Gutenberg, se folosea o singur matri compact pentru imprimare, iar posibilitile de ndreptare a erorilor, de adaptare i refolosire a materialelor erau aproape inexistente.
El a fost inspirat s foloseasc pentru
fiecare liter cte un compartiment mobil propriu. A reuit s alinieze literele pe rnduri i s tipreasc n aa fel cuvintele i rndurile, nct scrierea s fie lizibil. n 1445, Gutenberg a tiprit un fragment din Cartea sibilelor, o poezie german din secolul al XIV-lea. Forma literelor folosite era rudimentar.
In 1546 i este atribuita tiparirea Bibliei cu
42 de randuri. Aceasta lucrare este considerata o bijuterie a artei tipografice, avnd un total de 1.282 de pagini, n dou volume. Pentru tiprirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice diferite, literele fiind reproduse exact dup scrisul de mn.
Presa fix n care foile de hrtie erau
presate de blocuri de lemn n care fuseser gravate textul i ilustraiile, a aprut pentru prima oar n China. Coreenii i chinezii cunoteau tiparul cu litere mobile, dar din cauza complexitii sistemului de scriere folosit, tiparul cu litere mobile nu a fost att de utilizat ca n Europa Renaterii.
Nu se tie dac Gutenberg cunotea aceste
tehnici sau le-a reinventat independent. Meritul lui este ca a combinat toate elementele procedeului de tiparire intr-un sistem eficient de productie. Nu a pus la punct un dispozitiv unic ci un intreg procedeu de fabricatie.
Johannes Gutenberg a murit pe 3 februarie
1468 la Mainz, orasul sau natal. Se pare ca nu a fost un om de afaceri prea abil. Cu certitudine nu a reusit sa obtina prea multi bani de pe urma inventiei sale insa numele lui a ramas in istorie.